COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.9.2020

SWD(2020) 312 final

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

Raportul din 2020 privind statul de drept



Capitol consacrat situației statului de drept în Cipru

care însoţeşte documentul

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,
CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Raportul din 2020 privind statul de drept
Situația statului de drept în Uniunea Europeană

{COM(2020) 580 final} - {SWD(2020) 300 final} - {SWD(2020) 301 final} - {SWD(2020) 302 final} - {SWD(2020) 303 final} - {SWD(2020) 304 final} - {SWD(2020) 305 final} - {SWD(2020) 306 final} - {SWD(2020) 307 final} - {SWD(2020) 308 final} - {SWD(2020) 309 final} - {SWD(2020) 310 final} - {SWD(2020) 311 final} - {SWD(2020) 313 final} - {SWD(2020) 314 final} - {SWD(2020) 315 final} - {SWD(2020) 316 final} - {SWD(2020) 317 final} - {SWD(2020) 318 final} - {SWD(2020) 319 final} - {SWD(2020) 320 final} - {SWD(2020) 321 final} - {SWD(2020) 322 final} - {SWD(2020) 323 final} - {SWD(2020) 324 final} - {SWD(2020) 325 final} - {SWD(2020) 326 final}

I.Sistemul judiciar

Sistemul de justiție 1 este alcătuit din șase instanțe teritoriale, șase curți cu jurați care funcționează în prezent 2 , Tribunalul Administrativ 3 , Tribunalul Administrativ de Protecție Internațională 4 și Curtea Supremă 5 . În plus, există instanțe de dreptul familiei, instanțe de control locativ, instanțe pentru litigii de muncă și o instanță militară. Judecătorii Curții Supreme sunt numiți de Președintele Republicii din sistemul judiciar și la recomandarea Curții Supreme. Judecătorii de primă instanță sunt numiți, transferați și promovați de către Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM), care este compus din toți membrii Curții Supreme (președintele și 12 judecători) 6 . Există 88 de judecători în toate instanțele de primă instanță și 13 judecători în cadrul Curții Supreme. Parchetul este independent și este organizat în subordinea Procurorului General al Republicii. Procurorul General deține prerogativa, pe care o poate exercita la discreția sa în interesul public, de a iniția, desfășura, prelua, continua sau întrerupe orice proceduri având ca obiect o infracțiune săvârșită împotriva oricărei persoane (juridice sau fizice) din Republică. De asemenea, Procurorul General conduce Ministerul Public al Republicii, care este un organ independent și care nu se subordonează niciunui minister 7 . Procurorul General este și consilierul juridic al Republicii, al Președintelui, al Consiliului de Miniștri și al miniștrilor. Acesta îndeplinește orice alte funcții și sarcini care îi sunt conferite sau impuse prin Constituție sau prin lege 8 .

Independența

Sunt discutate schimbări structurale în ceea ce privește organizarea instanțelor și numirea judecătorilor. La 30 mai 2019, Ministerul Justiției și Ordinii Publice a transmis Camerei Reprezentanților 9 un proiect de lege privind scindarea Curții Supreme în două instanțe distincte: o nouă Curte Supremă Constituțională, separată, și Înalta Curte. Același proiect de lege, care este în așteptare la Camera Reprezentanților 10 , prevede crearea unei Curți de Apel cu 16 judecători. Un alt proiect de lege în dezbatere în Camera Reprezentanților 11 prezintă în detaliu numirea judecătorilor la noua Curte Supremă Constituțională și la Înalta Curte. Proiectul de lege se bazează pe actualul sistem în care judecătorii Curții Supreme sunt numiți de Președintele Republicii, la propunerea judecătorilor din cele mai înalte două jurisdicții. Proiectul de lege prevede și că judecătorii noii Curți de Apel vor fi numiți de către Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM), din care vor face parte Procurorul General, Președintele Baroului și un avocat cu o experiență îndelungată.

Nivelul de percepție cu privire la independența sistemului judiciar este mediu. 55 % din publicul larg consideră că independența sistemului judiciar este „destul de bună și foarte bună”, pondere care a scăzut ușor în 2020. Cifra corespunzătoare în rândul societăților este de 48 %, în scădere în ultimii ani 12 .

Numirea judecătorilor face obiectul unor noi criterii detaliate. În iulie 2019 13 , Curtea Supremă a introdus noi criterii detaliate pentru selectarea, numirea, evaluarea și promovarea judecătorilor. Scopul este de a armoniza aceste proceduri cu cele mai bune practici existente în UE. Noile criterii sunt folosite în recrutarea de noi judecători, precum și în procesul de promovare a judecătorilor 14 . Selecția și numirea se bazează pe un apel la candidaturi publicat pe scară largă, inclusiv în Monitorul Oficial. Consiliul Suprem al Magistraturii hotărăște care sunt candidații câștigători după o procedură care vizează să se asigure că aceștia îndeplinesc criteriile obiective, au cunoștințele relevante și îndeplinesc cerințele privind personalitatea.

Reformarea Ministerului Public al Republicii este în curs. Parchetul este organizat în subordinea Procurorului General al Republicii. Dispozițiile legale interzic oricărei persoane să dea instrucțiuni Procurorului General sau să interfereze cu atribuțiile acestuia 15 . Toți procurorii gestionează dosare penale la instrucțiunile și în numele Procurorului General 16 . De asemenea, Procurorul General este șeful Ministerului Public 17 și consilierul juridic al Republicii. Acest rol multiplu ar putea cauza îngrijorări în ceea ce privește capacitatea fiecărui funcționar judiciar în parte și a procurorilor de a-și exercita atribuțiile în mod autonom 18 . În 2019, a fost efectuată o examinare a modului de funcționare a Ministerului Public de către experți independenți. Pe baza acestui raport, la 15 octombrie 2019, Consiliul de Miniștri a finalizat și a aprobat un plan de acțiune. Planul de acțiune prevede o reformă cuprinzătoare a Ministerului Public al Republicii. Printre altele, reforma include restructurarea și crearea de direcții separate, autonome în cadrul Ministerului Public, crearea de noi posturi, raționalizarea procedurilor, separarea funcțiilor și a procedurilor de recrutare. Procurorul General și Ministerul Finanțelor discută un proiect de lege privind independența bugetară a Ministerului Public 19 .

Calitate

Sistemul de justiție se confruntă cu o lipsă aproape totală de digitalizare. Publicul larg are la dispoziție informații foarte limitate despre sistemul judiciar 20 . În plus, nu există informații electronice privind progresul cazurilor și nici un sistem electronic de gestionare a cazurilor 21 . Acest aspect a fost abordat și în contextul semestrului european 2020, printr-o recomandare de îmbunătățire a digitalizării sistemului judiciar 22 . Introducerea unui sistem electronic de administrare a instanțelor este unul dintre principalele obiective ale reformelor în curs. Cu toate acestea, punerea sa în aplicare și derularea procedurilor relevante de achiziții publice sunt amânate din 2017. Între timp, a fost pregătit și instalat un mini registru electronic la toate registrele civile și la Curtea Supremă pentru a permite o prelucrare mai eficientă a cererilor, până la punerea în aplicare deplină a sistemului de e-justiție 23 . În acest context, Curtea Supremă trebuie menționat că a anunțat suspendarea acțiunilor în justiție, cu excepția cazurilor urgente, ca parte a măsurilor de urgență pentru a gestiona pandemia de COVID-19. De la 4 mai 2020, acțiunile în justiție s-au reluat treptat.

A fost adoptată o lege prin care se înființează o școală de formare (pe întreg parcursul vieții) pentru judecători. Legea privind înființarea unei școli de formare pentru judecători a fost adoptată la 14 august 2020 24 . Școala de judecători va avea sediul în cadrul Curții Supreme și va fi responsabilă de formarea judiciară și de educația judecătorilor 25 , precum și de dezvoltarea cercetării științifice în materie judiciară.

Eficiență

Sistemul de justiție se confruntă cu dificultăți grave în materie de eficiență. Durata necesară pentru soluționarea cauzelor civile, comerciale și administrative în primă instanță (737 de zile în 2018, comparativ cu 1 118 în 2017) rămâne printre cele mai ridicate din UE. În materie de justiție administrativă, se înregistrează o creștere a eficienței în primă instanță, reflectată într-o durată redusă a procedurilor (487 de zile în 2018, comparativ cu 2 162 de zile în 2017) și o rată mai mare de soluționare a cauzelor (aproximativ 219 % în 2018, comparativ cu aproximativ 74 % în 2017). Cu toate acestea, sunt în continuare foarte lungi procedurile în ultimă instanță (2 156 de zile în 2018) 26 . Nevoia de a îmbunătăți eficiența sistemului de justiție a fost menționată și în recomandarea menționată mai sus, adresată în contextul semestrului european 2020 27 .

A fost adoptat un plan de acțiune pentru rezolvarea dificultăților în materie de eficiență, a cărui punere în aplicare este în curs, deși cu o oarecare întârziere. Un pas important pentru agenda de reformă a fost studiul de examinare a modului de funcționare a instanțelor cipriote 28 , încheiat în martie 2018, în care au fost formulate mai multe recomandări privind funcționarea Curții Supreme și a instanțelor de prim grad de jurisdicție, precum și gestionarea instanțelor. Pe baza acestor recomandări, guvernul a elaborat un plan de acțiune detaliat pentru reforma judiciară 29 . A fost instituit un Comitet de reformă a instanțelor, la care participă părțile interesate relevante 30 , pentru a facilita și a sprijini punerea în aplicare a planului de acțiune. Deși autoritățile și-au exprimat angajamentul de a remedia deficiențele din sistemul de justiție, este în întârziere punerea în aplicare a majorității acțiunilor planificate, proiectul de lege fiind încă la Camera Reprezentanților.

Reformele prevăd înființarea unor instanțe noi. A fost propusă o nouă legislație pentru înființarea unui tribunal comercial 31 , care prevede dispoziții privind cazurile care țin de jurisdicția tribunalului și calificările judecătorilor. Intenția este de a asigura un forum adecvat pentru judecarea cauzelor comerciale de nivel înalt. În așteptarea adoptării acestei legi, cinci posturi judiciare au fost deja aprobate și sunt incluse în bugetul de stat. În plus, un alt proiect de lege nou prevede înființarea unei noi jurisdicții în cadrul instanțelor teritoriale și este, de asemenea, înregistrat la Camera Reprezentanților. Potrivit proiectului de lege, orice judecător din instanțele teritoriale va deține competența de a audia și de a pronunța hotărâri cu privire eventuale cereri privind litigii care iau naștere din sau au legătură cu facilitățile de credit, indiferent de valoarea litigiului și de valoarea proprietății. În iunie 2019, a început să funcționeze un nou Tribunal Administrativ de Protecție Internațională 32 . Potrivit legii prin care se înființează tribunalul, cauzele în materie de protecție internațională vor fi transferate acestui tribunal de la Tribunalul Administrativ, astfel încât să se accelereze procedurile din această categorie de cauze și, totodată, să se acorde Tribunalului Administrativ mai mult timp pentru a se ocupa de toate celelalte cauze. Capacitatea tribunalului a fost consolidată la 1 septembrie prin recrutarea a doi judecători suplimentari (amendamentul relevant a fost adoptat în ianuarie 2020) și a zece funcționari administrativi pentru a oferi asistență judecătorilor (cinci dintre aceștia sunt deja detașați)  33 .

Soluționarea cauzelor restante, care s-au acumulat în instanțe, reprezintă o sarcină urgentă în procesul de reformă. Curtea Supremă a numit un președinte al unei instanțe teritoriale să acționeze în calitate de „administrator de cauze” pentru a monitoriza și a supraveghea soluționarea la timp a cauzelor restante. A început procesul de instituire a unui grup operativ de judecători prin recrutarea unui număr suplimentar de judecători (procedura este în desfășurare), precum și prin recrutarea personalului auxiliar. Ca urmare a unei decizii din februarie 2019 a Curții Supreme de a atribui soluționarea litigiilor financiare privind creditele neperformante unui număr de șase judecători deja în serviciul instanțelor teritoriale, au fost organizate cursuri de specializare în decembrie 2019 34 .

Reexaminarea normelor de procedură civilă, care ar fi trebuit să fie finalizată până în iunie 2020, a fost amânată până în octombrie anul curent. Aceasta este o reformă importantă, care ar trebui să contribuie la îmbunătățirea eficienței sistemului de justiție. Modificarea Legii privind procedura civilă are ca scop să faciliteze executarea hotărârilor judecătorești de confiscare a bunurilor mobile. În plus, se preconizează că normele revizuite de procedură civilă vor îmbunătăți executarea silită a hotărârilor judecătorești.

II.Cadrul anticorupție

Cipru și-a modificat cadrul juridic anticorupție și un plan de acțiune orizontal național, prin care se pun în aplicare elemente-cheie ale strategiei naționale anticorupție, care a fost aprobată de Consiliul de Miniștri în mai 2019. Procurorul General deține competența generală de a urmări penal infracțiunile, inclusiv actele de corupție. Parchetul oferă consultanță juridică autorităților de aplicare a legii care anchetează infracțiunile de corupție. Mai multe măsuri juridice urmează să fie adoptate, de exemplu proiectul de lege pentru înființarea unei autorități independente anticorupție, un proiect de lege privind activitatea de lobby și un proiect de lege privind raportarea infracțiunilor de corupție, care include dispoziții privind protecția avertizorilor de integritate.

În indicele de percepție a corupției stabilit de Transparency International pentru anul 2019, Cipru a obținut un punctaj de 58/100 și s-a situat pe locul al 12-lea în UE și pe locul al 41-lea la nivel mondial 35 . 95 % dintre respondenții sondajului Eurobarometru pentru anul 2020 consideră corupția un fenomen larg răspândit (media UE: 71 %) iar 60 % dintre persoane se simt afectate personal de corupție în viața lor de zi cu zi (media UE: 26 %) 36 . În ceea ce privește întreprinderile, 88 % dintre acestea consideră corupția ca fiind un fenomen larg răspândit (media UE: 63 %), iar 48 % dintre întreprinderi consideră corupția ca fiind o problemă atunci când desfășoară activități comerciale (media UE: 37 %). 24 % dintre persoane consideră că numărul urmăririlor penale încheiate este suficient pentru a descuraja practicile de corupție (media UE: 36 %), în timp ce 11 % dintre întreprinderi consideră că persoanele și întreprinderile implicate în mituirea unui înalt funcționar sunt sancționate în mod corespunzător (media UE: 31 %) 37 .

Legislația penală anticorupție este în mare măsură adoptată. Aspectele de drept penal și procedural, care includ definiții relevante ale infracțiunilor și termenele de prescripție, sunt instituite și, în linii mari, sunt aliniate la standardele internaționale 38 . Printre sancțiunile aplicate persoanelor juridice condamnate pentru acte de corupție se numără și excluderea acestora de la procedurile de achiziții publice. Un proiect de lege prevede amenzi mai mari și închiderea temporară a activității pentru infracțiunile de corupție comise de persoane juridice. Legea privind combaterea manipulării competițiilor sportive care are ca scop să combată comportamentul corupt în sport a fost adoptată la 15 decembrie 2017 și definește infracțiuni de corupție noi în acest domeniu. Jurisdicția extrateritorială a instanțelor din Republica Cipru a fost instituită pentru toate infracțiunile conexe corupției.

Planul de acțiune național pentru combaterea corupției este în curs de punere în aplicare. În mai 2019, Consiliul de Miniștri a aprobat un plan de acțiune orizontal național de combatere a corupției, prin care se pun în aplicare elementele-cheie ale strategiei naționale anticorupție 39 . Unele măsuri-cheie din planul de acțiune așteaptă să fie adoptate, în special proiectul de lege privind înființarea unei autorități independente anticorupție. În plus, proiectul de „Lege privind denunțarea faptelor de corupție”, inclusiv prevederile privind avertizorii de integritate, și proiectul de Lege privind transparența procedurilor de luare a deciziilor publice și privind alte aspecte, inclusiv prevederile privind activitățile de lobby, sunt în curs de adoptare la Camera Reprezentanților din mai 2017 și, respectiv, mai 2019. Până la înființarea autorității independente 40 , ca măsură temporară, responsabilitatea pentru monitorizarea punerii în aplicare a planului de acțiune orizontal național a fost încredințată Oficiului pentru Transparență și Combaterea Corupției. Punctele focale au fost desemnate în organismele publice, dar oficiul nu dispune de personal suficient 41 .

Competențele de prevenire, de cercetare și de urmărire penală a actelor de corupție sunt partajate între mai multe autorități. Ministerul Justiției și Ordinii Publice este responsabil pentru coordonarea politicilor de combatere a actelor de corupție. Procurorul General are responsabilitatea generală pentru urmărirea penală, inclusiv dreptul de a întrerupe urmărirea penală. Parchetul (Parchetul de pe lângă Biroul Procurorului General al Republicii) oferă consultanță juridică directă anchetatorilor poliției, pe care îi consiliază în materie de acte de corupție, drept penal, procedură penală și probe. Acesta este punctul de contact dintre Poliție și Parchetul Republicii (Biroul Procurorului General). Autoritățile au raportat că în total 120 de cazuri de corupție au fost anchetate sau erau în curs de anchetare în perioada 2013-2018, dintre care 98 au fost închise, iar 22 de cazuri sunt încă în curs de anchetare. 47 de cazuri așteaptă să fie judecate sau sunt în curs de judecare. 37 de persoane au fost condamnate pentru acte de corupție în 26 de cauze, dintre care 12 au fost condamnări pentru acte de corupție la nivel înalt, inclusiv Procurorul General Adjunct, membri ai Camerei Reprezentanților și foști miniștri. Poliția are o echipă specială pentru investigații financiare. Această echipă este formată din cinci analiști financiari/contabili sau auditori autorizați și doi anchetatori experimentați ai poliției. Scopul său este de a oferi sprijin și expertiză anchetatorilor poliției care anchetează cazuri penale grave privind infracțiuni economice, inclusiv cazuri de corupție. De asemenea, există un serviciu de afaceri interne responsabil cu anchetarea acuzațiilor de corupție din cadrul poliției. Acest serviciu anchetează toate acuzațiile și plângerile, inclusiv pe cele depuse anonim, privind practicile de corupție sau omisiunile membrilor poliției. Serviciul intern funcționează și a anchetat 12 cazuri de corupție, dintre care unul a dus la condamnare 42 .

Protecția avertizorilor de integritate nu este încă prevăzută prin lege. Este la latitudinea angajatorului să protejeze avertizorii de integritate prin politici interne. Un proiect de lege privind „raportarea actelor de corupție” este înregistrat la Camera Reprezentanților. Proiectul este conceput să prevadă dispoziții suplimentare privind protecția avertizorilor de integritate 43 .

Activitatea de lobby nu este reglementată. Un proiect de lege pentru reglementarea activităților de lobby așteaptă să fie adoptat în Parlament din mai 2019 44 . Proiectul de lege prevede ca toate grupurile de lobby să fie înregistrate și să țină evidența reuniunilor. Se prevede ca adoptarea acestei legi să însoțească înființarea autorității independente anticorupție, care va fi responsabilă de păstrarea registrului persoanelor care desfășoară activități de lobby. În prezent, nu există nicio autoreglementare a activităților de lobby, iar Cipru nu are nicio asociație profesională a persoanelor care desfășoară activități de lobby.

Conflictele de interese necesită atenție. În ceea ce privește conflictele de interese, sunt prevăzute dispoziții în proiectul de lege privind activitățile de lobby care reglementează chestiunile legate de conflictele de interese în cazul funcționarilor publici superiori. De asemenea, se introduce o perioadă de incompatibilitate, în care funcționarii publici superiori nu se pot înregistra în registru, dacă nu au trecut doi ani de la data încetării mandatului acestora. Deși există coduri de conduită pentru membrii guvernului, funcționarii publici și procurori, nu există nicio dispoziție similară pentru membrii Camerei Reprezentanților. La sfârșitul anului 2019, a fost inițiată o procedură de elaborare și de adoptare a unui cod de conduită pentru parlamentari. Codul ar avea ca scop să ofere orientări cu privire la modul de prevenire și de gestionare a conflictelor de interese în ceea ce privește parlamentarii.

Sunt în vigoare norme privind declarațiile de avere și sunt prevăzute sancțiuni pentru abateri. Președintele, miniștrii, membrii Camerei Reprezentanților, anumiți ofițeri ai Republicii, funcționarii publici de rang înalt și alte persoane publice trebuie să prezinte declarații detaliate privind bunurile și averea lor, împreună cu cele ale soților sau soților și ale copiilor minori. Aceste declarații trebuie elaborate/depuse în termen de trei luni de la preluarea funcției, o dată la trei ani, atât timp cât dețin funcția, și în termen de trei luni de la încetarea mandatului. Declarațiile de avere ale Președintelui Republicii, ale miniștrilor și ale membrilor Camerei Reprezentanților au fost înaintate unei comisii parlamentare speciale și au fost publicate în 2019. Organismul însărcinat cu verificarea declarațiilor celorlalți ofițeri și ale persoanelor expuse politic este un consiliu special, alcătuit din trei membri care au fost numiți de Consiliul de Miniștri în 2017. Cele două organisme însărcinate cu verificarea declarațiilor (și anume comisia parlamentară specială și consiliul special) pot atribui anchete unor contabili autorizați 45 . Deși în raportul semestrului european 2020 se consemnează că sunt în vigoare norme, au fost aduse în discuție probleme legate de verificarea averilor. Consiliul însărcinat cu verificarea a aplicat mai multe amenzi pentru neprezentarea declarațiilor. În plus, există îngrijorări în ceea ce privește exactitatea declarației 46 .

III.Pluralismul mass-mediei

În Cipru, libertatea de exprimare și dreptul de acces la informații sunt protejate din punct de vedere juridic și formal prin articolul 19 din Constituția Republicii Cipru. Legislația secundară protejează în mod expres dreptul jurnaliștilor de a-și proteja sursele 47 și de a sprijini pluralismul mass-mediei în sectorul radioului și al televiziunii 48 . Se are în vedere o revizuire a Legii presei pentru a transpune Directiva revizuită privind serviciile mass-media audiovizuale. Modificările anunțate vor duce la reglementarea în mod expres și pentru prima dată a mijloacelor de informare în format electronic, precum și la introducerea unor dispoziții suplimentare dedicate drepturilor jurnaliștilor. Se preconizează că în decembrie 2020 va intra în vigoare Legea privind accesul la informațiile din sectorul public (2017). Cipru a dezincriminat defăimarea în 2003 49 .

Este garantată prin lege independența autorității de reglementare a serviciilor mass-media audiovizuale, Autoritatea de Radioteleviziune din Cipru. Competențele și responsabilitățile sale sunt prevăzute în articolul 3 din Legea radiodifuzorilor și a posturilor de televiziune nr. 7(I)/1998 (astfel cum a fost modificată). Printre acestea se numără și controlul privind ce persoane dețin de fapt proprietatea asupra furnizorilor de servicii mass-media pentru a asigura independența acestora din urmă, precum și pentru a elimina concentrarea, oligopolul sau monopolul; asigurarea independenței jurnalistice și creative a angajaților furnizorilor de servicii mass-media și redactarea, o dată la trei ani, a unui raport privind evoluția pluralismului și a concentrării participațiilor deținute la furnizorii de servicii mass-media.

Acest sistem de reglementare instituie o autoritate independentă din punct de vedere juridic, cu competențe clar definite, căreia i se asigură resurse financiare adecvate. MPM subliniază că deciziile autorității sunt publicate periodic, sunt supuse controlului judiciar și nu pot fi anulate de guvern. În consecință, MPM apreciază că riscul global la adresa independenței este scăzut în ceea ce privește modul în care funcționează independența, competențele executive și caracterul adecvat al resurselor autorității. Cu toate acestea, se consideră că independența efectivă a autorității este de risc mediu, deoarece există îngrijorări cu privire la criteriile de selecție utilizate pentru a numi membrii autorității de către guvern, la independența în practică, precum și la problemele de transparență și de asumare a răspunderii 50 .

Cipru are un consiliu independent al presei, Comisia de gestionare a plângerilor în sectorul mass-mediei 51 . Aceasta are 13 membri și este responsabilă pentru autoreglementarea mass-mediei de știri, atât în format scris, cât și în format electronic, și este în întregime scutită de intervenția guvernului și de supravegherea judiciară. Aceasta este finanțată exclusiv de către fondatorii săi și aplică un cod de bune practici 52 în care sunt definite atribuțiile și drepturile jurnaliștilor. Comisia de gestionare a plângerilor acceptă plângeri depuse de public privind numeroase chestiuni, inclusiv exactitatea informației, dreptul la obiecție, dreptul la viață privată, drepturile de autor, prezumția de nevinovăție, discriminare, privilegii profesionale și interes public. Pentru a soluționa provocările recente cu care se confruntă mass-media din Cipru, Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei recomandă ca jurnaliștii din sindicate și cei care nu sunt afiliați unui sindicat și toate părțile interesate din domeniul mass-mediei să își reafirme rolul și să își redobândească poziția pentru a câștiga din nou încrederea publicului 53 .

Cadrul de reglementare din Cipru permite un anumit nivel de transparență a acționarilor întreprinderilor mass-media în sectorul audiovizual. Transparența este garantată de către Autoritatea de Radioteleviziune și se aplică în principal prin proceduri detaliate de autorizare și de înregistrare care sunt stabilite prin legea menționată mai sus 54 . În ceea ce privește controlul sistematic exercitat de autoritate, MPM 2020 formulează îngrijorări cu privire la eficiența punerii sale în practică. În plus, nu există niciun cadru care să garanteze transparența proprietății în sectoarele presei scrise și al mass-mediei digitale, ceea ce îngreunează identificarea și verificarea beneficiarilor reali sau participațiilor încrucișate în aceste sectoare. Prin urmare, MPM apreciază că transparența proprietății în domeniul mass-mediei este de risc ridicat (81 %). Acest factor, împreună cu alți factori – cum ar fi o concentrare considerabilă a mass-mediei de știri și o piață nereglementată a mass-mediei online –, a făcut ca nivelul de risc apreciat de MPM pentru domeniul pluralității pieței să treacă de la un risc scăzut spre mediu (34 %) în 2017 la un risc ridicat în 2020 (74 %). Cu toate acestea, MPM subliniază că sectorul televiziunii dă dovadă de o pluralitate considerabilă, având în vedere că patru dintre cele șapte canale de televiziune comerciale și serviciul public de radiodifuziune și televiziune atrag cote de audiență aproape egale.

Există mecanisme instituite pentru a garanta independența politică și pentru a preveni conflictele de interese. În ceea ce privește independența politică, pragurile și constrângerile în materie de proprietate prevăzute de Legea privind incompatibilitățile în cazul persoanelor care ocupă funcții publice 55 sunt aplicate în mod eficient de autoritățile de reglementare relevante, promovând astfel pluralismul. Cu toate acestea, MPM subliniază că presiunea corporativă pare să încurajeze autocenzura în rândul personalului editorial. În prezent, nu există niciun cadru care să reglementeze distribuția publicității de stat, deși MPM subliniază că sistemul pare să funcționeze corect în practică. Autoritățile au informat Comisia că, până la sfârșitul anului 2020, se preconizează să se instituie un nou mecanism de alocare echitabilă a publicității pentru campaniile politice.

Amenințările la adresa siguranței jurnaliștilor sunt foarte rare. În 2019, Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor nu a publicat alerte privind Ciprul. În 2020, a fost publicată o alertă cu privire la o bombă artizanală confecționată dintr-o țeavă, care a explodat pe 4 martie 2020 la intrarea în birourile agenției de presă MC Digital Media (care găzduiește site-ul de știri Cyprustimes.com și alte titluri online din sport, finanțe și divertisment), cauzând daune de amploare clădirii. Guvernul a condamnat prompt atacul și a declarat că statul va lua toate măsurile necesare pentru a identifica făptașii 56 .

IV.Alte probleme instituționale legate de sistemul de control și echilibru

Republica Cipru este o republică prezidențială cu democrație reprezentativă. Președintele Ciprului este atât șeful statului, cât și șeful guvernului. Camera Reprezentanților reprezintă Parlamentul și este învestită cu putere legislativă. Atât parlamentarii, cât și miniștrii au drept de inițiativă legislativă. Curtea Supremă are competență în materie de constituționalitate a legilor 57 . Există o serie de autorități, organizații și instituții independente la nivel național care au ca scop protejarea și garantarea drepturilor omului.

Se depun eforturi pentru a îmbunătăți consultarea părților interesate la momentul pregătirii legislației. În contextul proiectului pentru o mai bună reglementare 58 și al circularelor relevante ale Ministerului Finanțelor și ale Serviciului Juridic, există obligația de a organiza o consultare publică cu toate părțile interesate înainte de a trece un proiect de lege guvernamental în următoarea etapă. Fiecare proiect de lege prezentat Consiliului de Miniștri spre aprobare și, ulterior, prezentat în fața Camerei Reprezentanților spre promulgare este însoțit de un chestionar completat care explică toate aspectele propunerii de lege și consultarea care a avut loc 59 . Există o serie de provocări în ceea ce privește cadrul de reglementare pentru evaluarea impactului, atât în ceea ce privește legislația primară, cât și normele subordonate, care a fost introdus de Cipru în 2017. Aceste provocări ar putea fi atenuate dacă s-ar lua în considerare o varietate mai mare de costuri și beneficii și dacă s-ar înființa un organism de supraveghere pentru controlul calității privind evaluarea impactului 60 .

Guvernul a fost împuternicit să adopte măsuri pentru a gestiona pandemia de COVID-19. Starea de urgență consacrată în Constituție nu a fost declarată 61 , dar Guvernul s-a bazat pe Legea privind controlul epidemiilor (Legea carantinei) care împuternicește Consiliul de Miniștri, pe ministrul sănătății și pe alți miniștri să emită decrete pentru a gestiona situația de urgență 62 .

Proiectul de lege prevede înființarea unei Curți Constituționale care va prelua controlul constituționalității legilor de la Curtea Supremă. Curtea Supremă deține competența de a se pronunța cu privire la compatibilitatea unei legi cu Constituția sau cu privire la orice conflict de competență între organele sau autoritățile Republicii. În plus, poate audia un recurs înaintat de Președintele Republicii pentru a stabili dacă este neconstituțională o lege promulgată de Camera Reprezentanților. Potrivit Constituției, orice parte la procedura judiciară poate ridica problema constituționalității oricărei legi sau decizii, care este esențială pentru a stabili chestiunile aflate în litigiu în cadrul procedurii. În acest caz, instanța în fața căreia se ridică o astfel de problemă va amâna orice alte proceduri până la pronunțarea unei decizii finale de către Curtea Supremă.

O reformă are ca scop îmbunătățirea punerii în aplicare a hotărârilor judecătorești de către administrația publică. Potrivit Constituției, Tribunalul Administrativ și Curtea Supremă sunt abilitate să evalueze dacă hotărârile lor au fost puse în aplicare și, în caz contrar, să impună sancțiuni în consecință, astfel cum prevede legea. Cu toate acestea, temeiul juridic necesar nu a fost încă promulgat. La Camera Reprezentanților este înregistrat un proiect de lege care prevede sancțiuni în cazul în care un organ, o autoritate sau o persoană își încalcă obligația de a respecta hotărârile judecătorești.

Comisarul pentru Administrație, care contribuie la protejarea drepturilor fundamentale, s-a confruntat cu anumite provocări. Comisarul pentru Administrație și Drepturile Omului (Avocatul Poporului) este instituția națională pentru promovarea și protecția drepturilor omului și a primit calificativul B acordat de GANHRI 63 în 2015. În raportul său de acreditare, Subcomisia GANHRI pentru acreditare a formulat recomandări privind numirea Avocatului Poporului, alocarea resurselor și gestionarea bugetului 64 . Capacitățile Avocatului Poporului au fost recent consolidate și a fost solicitat personal suplimentar pentru 2020 65 . Totuși, acesta s-a confruntat cu provocări în ceea ce privește o încercare a Auditorului General de a investiga modul în care își exercită competențele, pe care Comisarul a considerat-o ingerință în raport cu independența sa. Această poziție a fost sprijinită de Institutul Internațional al Ombudsmanului (International Ombudsman Institute – IOI) 66 , iar ulterior Procurorul General a oprit procedura. Sugestiile sau recomandările Comisarului nu sunt obligatorii. Acesta are capacitatea de a se consulta cu autoritatea în cauză, în încercarea de a găsi o modalitate prin care autoritatea respectivă să adopte pozițiile Comisarului și să le respecte în practică 67 .

Spațiul societății civile în Cipru este considerat deschis 68 . Oficiul Comisarului pentru voluntariat și ONG-uri a fost înființat în 2013. Scopul său este de a încuraja participarea civică activă la nivel local și de a promova rolul societății civile organizate la toate nivelurile pentru a elabora politici guvernamentale. În plus, Consiliul de Miniștri al Republicii Cipru a aprobat trei documente politice pregătite de către comisar, „Carta cetățenilor activi”, „Societatea civilă organizată din Cipru” și „Carta drepturilor și responsabilităților voluntarilor”. O casă a voluntarilor oferă gratuit birouri ONG-urilor. Cu toate acestea, înregistrarea organizațiilor societății civile pare să cauzeze anumite îngrijorări. Deși o lege nouă care a fost adoptată în 2017 69 a clarificat normele procesului de înregistrare și, în general, a fost salutată de părțile interesate 70 , cerința ca organizațiile să aibă cel puțin 20 de membri fondatori este în continuare considerată deosebit de împovărătoare 71 .

Anexa I: Lista surselor în ordine alfabetică*

* Lista contribuțiilor primite în contextul consultării premergătoare elaborării Raportului privind statul de drept din 2020 este disponibilă pe (site-ul internet al Comisiei).

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2020), Contribuția Agenției pentru Drepturi Fundamentale la consultarea părților interesate pentru Raportul privind statul de drept pentru 2020.

Centrul european pentru dreptul asociațiilor cu scop nelucrativ, Cipru adoptă o lege mai progresivă a ONG-urilor.  https://ecnl.org/republic-cyprus-adopted-progressive-ngo-law/ .

Centrul european pentru libertatea presei și a mijloacelor de informare în masă (2020), Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2020. https://cmpf.eui.eu/media-pluralism-monitor/mpm-2020 . 

CEPEJ (2018), Studiu privind funcționarea sistemelor judiciare din statele membre ale UE.

CIVICUS, Instrumentul de monitorizare a spațiului civic: Cipru. https://monitor.civicus.org/country/cyprus/ .

Codul de bune practici al jurnaliștilor: www.cmcc.org.cy/code_practice.html .

Comisia de gestionare a plângerilor în sectorul mass-mediei din Cipru (CMCC), site web: http://www.cmcc.org.cy/about_us.html .

Comisia Europeană (2018), Analiza modului de funcționare a sistemului judiciar din Cipru. http://www.supremecourt.gov.cy/judicial/sc.nsf/All/4F4B016078A6DA93C22583BD003D9CDB?OpenDocument .

Comisia Europeană (2019), Crearea unor criterii obiective pentru selecția și promovarea judecătorilor.

Comisia Europeană (2019, 2020) Tabloul de bord privind justiția în UE.

Comisia Europeană (2020), Raportul de țară privind Cipru, SWD(2020) 512 final.

Direcția Generală Comunicare (2019), Eurobarometru Flash 482: Atitudinea întreprinderilor față de corupție în UE.

Direcția Generală Comunicare (2020), Eurobarometru special 502: Corupția

Direcția Generală Programe Europene, Coordonare și Dezvoltare – Europa 2020 Programul național de reformă al Ciprului.

GRECO (2016), A patra rundă de evaluare – Raport de evaluare privind Cipru referitor la prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor.

GRECO (2018), A patra rundă de evaluare – Raport de conformitate privind Cipru referitor la prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor.

Guvernul Ciprului (2020), Contribuția Ciprului la Raportul privind statul de drept pentru anul 2020.

OCDE (2019), Indicatori privind politica de reglementare și guvernanța - Cipru. http://www.oecd.org/gov/regulatory-policy/indicators-of-regulatory-policy-and-governance-2019-cyprus.pdf  

Recomandare a Consiliului privind Programul național de reformă al Ciprului pentru 2020 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Ciprului pentru 2020.

Reporteri fără Frontiere (2020), Clasamentul mondial al libertății presei.

Republica Cipru (2020), Răspunsul autorităților din Republica Cipru cu privire la alerta cu titlul „atac cu bombă artizanală la sediul agenției de știri MC Digital Media”.

Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (ENCJ)/Consiliul Barourilor Europene (CCBE), Studiul privind independența judecătorilor realizat în rândul avocaților în 2018-2019 - independența și răspunderea sistemului judiciar.

Rețeaua europeană a instituțiilor naționale pentru promovarea și protecția drepturilor omului (2020), Contribuția Rețelei europene a instituțiilor naționale pentru promovarea și protecția drepturilor omului la consultarea părților interesate pentru Raportul privind statul de drept pentru 2020.

Transparency International (2019), Indicele privind percepția asupra corupției.

Vizită virtuală efectuată în Cipru în contextul Raportului privind statul de drept din 2020.

Anexa II: Vizita în Cipru

În iunie 2020, serviciile Comisiei au organizat reuniuni virtuale cu:

·Autoritatea de Radioteleviziune

·Curtea Supremă

·Ministerul de Interne

·Ministerul Justiției

·Oficiul de Presă și Informare

·Parchetul general

·Poliția Națională

* Comisia s-a întâlnit, de asemenea, cu următoarele organizații în cadrul mai multor reuniuni orizontale:

·Amnesty International

·Centrul european pentru libertatea presei și a mijloacelor de informare în masă

·Civil Society Europe

·Comisia Internațională a Juriștilor

·Conferința bisericilor europene

·EuroCommerce

·European Center for Not-for-Profit Law (Centrul european pentru dreptul asociațiilor cu scop nelucrativ)

·Federația Internațională pentru Drepturile Omului

·Forumul Civic European

·Free Press Unlimited

·Front Line Defenders

·ILGA-Europe

·Inițiativa „Open Society Justice Initiative”/Open Society European Policy Institute

·International Press Institute (Institutul internațional de presă)

·Platforma de învățare pe tot parcursul vieții

·Reporteri fără frontiere

·Transparency International UE

·Uniunea libertăților civile pentru Europa

(1)      Pentru o descriere a structurii judiciare, a se vedea studiul anual efectuat pentru Comisia Europeană de CEPEJ.

(2)      Curtea cu Jurați are competență de fond pentru a audia și a soluționa în primă instanță orice dosar penal.

(3)      Legea nr. 131 (I)/2015 privind înființarea și funcționarea Tribunalului Administrativ.

(4)      Legea nr. 73 (I)/2018 privind înființarea și funcționarea Tribunalului Administrativ de Protecție Internațională.

(5)      Curtea Supremă acționează în calitate de organism de recurs, precum și în calitate de Curte Constituțională.

(6)      Articolul 157 alineatul (2) din Constituția Ciprului prevede că numirea, promovarea, transferul, eliberarea din funcție, destituirea și problemele disciplinare ale personalului instanțelor intră în competența exclusivă a Consiliului Suprem al Magistraturii. Dispoziția constituțională menționată mai sus este elaborată pe larg în secțiunea 10 din Legea nr. 33/64 a Administrației Justiției.

(7)      Cele două funcții sunt separate, iar cele două servicii se ocupă de două domenii diferite.

(8)      Constituția Ciprului, articolul 112.

(9)      Camera Reprezentanților este Parlamentul Republicii Cipru.

(10)      Proiectul de lege privind cea de a 11-a revizuire a Constituției Republicii Cipru.

(11)      Proiect de lege privind revizuirea legislației referitoare la administrarea justiției, p. 1215.

(12)    Figurile 44 și 46, Tabloul de bord privind justiția în UE din 2020. Percepția cu privire la independența sistemului judiciar corespunde următoarelor categorii: nivel foarte scăzut (sub 30 % din respondenți consideră că independența sistemului judiciar este la un nivel relativ bun și foarte bun); nivel scăzut (între 30 % și 39 %), mediu (între 40 % și 59 %), ridicat (între 60 % și 75 %) și foarte ridicat (peste 75 %). În plus, potrivit unui sondaj recent care se referă la 19 state membre ale UE, percepția asupra independenței judecătorilor în rândul avocaților din Cipru este foarte scăzută (5,5 puncte din 10). Sondajul privind independența judecătorilor realizat în rândul avocaților de RECJ/CCBE, 2018-2019 – Independența și asumarea răspunderii sistemului judiciar (Figura 7).

(13)      Comisia Europeană (2019), Cipru: Crearea unor criterii obiective pentru selecția și promovarea judecătorilor.

(14)      Curtea Supremă a publicat un apel de candidaturi la 1 noiembrie 2019, pe baza noilor criterii.

(15)      Articolul 45 din Constituția Ciprului prevede ca element suplimentar în ceea ce privește independența Procurorului General că Președintele Republicii poate fi urmărit în justiție pentru o infracțiune care implică nedemnitatea sau turpitudinea morală în baza unei acuzații formulate de Procurorul General.

(16)      Articolul 112 din Constituție. Procurorul general deține prerogativa, pe care o poate exercita la discreția sa în interesul public, de a iniția, desfășura, prelua, continua sau întrerupe orice proceduri având ca obiect o infracțiune.

(17)      Ministerul Public al Republicii are responsabilitatea de a furniza ministerelor avize juridice și consultanță juridică pe eventuale chestiuni juridice. De asemenea, are responsabilitatea de a valida din punct de vedere juridic proiectele de lege guvernamentale, înainte de a fi înainte Camerei Reprezentanților spre dezbatere și promulgare. De asemenea, Ministerul Public reprezintă Republica în fața instanțelor în toate litigiile de drept administrativ și civil în care Republica este parte.

(18)      GRECO, Runda a patra de evaluare GRECO – Raport de evaluare, p. 39 și Raport de conformitate 2018, p. 11. [GrecoRC4(2018)9].

(19)    Contribuția Ciprului la Raportul privind statul de drept din 2020.

(20)      De asemenea, se observă că datele statistice actuale privind sistemul de justiție nu permit ca în Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană să se raporteze datele privind durata lichidării stocului de litigii civile și comerciale pendinte.

(21)    Figura 27, Tabloul de bord privind justiția în UE din 2019 și 2020.

(22)      Recomandarea Consiliului privind Programul național de reformă al Ciprului pentru 2020 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Ciprului pentru 2020.

(23)    Contribuția Ciprului la Raportul privind statul de drept din 2020.

(24)      Legea privind înființarea și funcționarea unei școli de judecători: nr. 101(Ι)/2020.

(25)      Legea de modificare a legilor privind instanțele: nr. 102(Ι)/2020).

(26)    Figurile 5, 9, 10 și 12, Tabloul de bord privind justiția în UE din 2020.

(27)      Recomandarea Consiliului privind Programul național de reformă al Ciprului pentru 2020 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Ciprului pentru 2020.

(28)      Comisia Europeană (2018), Analiza modului de funcționare a sistemului judiciar din Cipru.

(29)    Contribuția Ciprului la Raportul privind statul de drept din 2020.

(30)      Președintele Curții Supreme (în calitate de președinte) și doi judecători ai Curții Supreme, președintele Asociației Judecătorilor, directorul pentru reformă și formare, grefierul-șef, reprezentanții Ministerului Finanțelor și ai Ministerului Justiției și Ordinii Publice și Președintele Baroului din Cipru.

(31)    A se vedea nota anterioară.

(32)      Legea nr. 73 (I)/2018 privind înființarea și funcționarea Tribunalului Administrativ de Protecție Internațională.

(33)    Contribuția Ciprului la Raportul privind statul de drept din 2020.

(34)    A se vedea nota anterioară.

(35)      Transparency International (2019), Indicele privind percepția asupra corupției.

(36)    Eurobarometrul special 502 (2020).

(37)    Flash Eurobarometru 482 (2019).

(38)      GRECO, Runda a treia de evaluare.

(39)      Strategia națională anticorupție a fost aprobată de Consiliul de Miniștri în noiembrie 2017.

(40)       Proiectul de lege a fost înaintat spre adoptare în Parlament în martie 2019.

(41)      Ministerul Justiției și Ordinii Publice administrează un buget național anual de aproximativ 200 000 EUR pentru punerea în aplicare a planului orizontal național anticorupție, pe lângă proiectul finanțat de Comisia Europeană a cărui valoare este de 300 000 EUR.

(42)    Contribuția Ciprului la Raportul privind statul de drept din 2020; Informații primite în contextul vizitei efectuate în țară.

(43)      Direcția Generală Programe Europene, Coordonare și Dezvoltare – Programul național de reformă al Ciprului – Europa 2020.

(44)    A se vedea nota anterioară.

(45)      Dacă ofițerii prevăzuți de Legea nr. 50(I)/2004, astfel cum a fost modificată și completată, nu își depun declarațiile de avere, Consiliul aplică o amendă de maximum 5 000 EUR și până la 100 EUR pentru fiecare zi de întârziere.

(46)      Comisia Europeană (2020), Raportul de țară privind Cipru, SWD(2020) 512 final.

(47)      Articolul 8 din Legea presei.

(48)      Legea radiodifuzorilor și a posturilor de televiziune.

(49)      În perioada 2019-2020, Cipru a urcat o poziție în clasamentul mondial al libertății presei întocmit de organizația Reporteri fără Frontiere, situându-se în prezent pe locul al 27-lea la nivel mondial: https://rsf.org/en/ranking.

(50)      Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2020 - Raport privind Cipru, p. 10.

(51)      Site-ul web al Comisiei de gestionare a plângerilor în sectorul mass-mediei din Cipru: http://www.cmcc.org.cy/about_us.html.

(52)      Codul de bune practici al jurnaliștilor: www.cmcc.org.cy/code_practice.html.

(53)      Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2020 - Raport privind Cipru, p. 17.

(54)      Articolele 16, 18, 19, 20 și 23.

(55)      Legea nr. 12(I) din 2014 de modificare a Legii nr. 7(I) din 2008 privind incompatibilitatea profesională a anumitor ofițeri cu anumite activități profesionale și de altă natură.

(56)      Republica Cipru (2020), răspunsul autorităților din Republica Cipru cu privire la alerta cu titlul „atac cu bombă artizanală la sediul agenției de știri MC Digital Media”. https://rm.coe.int/cyprus-reply-en-pipe-bomb-attack-on-mc-digital-media-agency-offices-12/16809ce95e.

(57)      Este planificată înființarea unei Curți Constituționale care va prelua controlul constituționalității legilor de la Curtea Supremă (a se vedea secțiunea I). Contribuția Ciprului la Raportul privind statul de drept din 2020.

(58)      OCDE (2019) , Indicatori privind politica de reglementare și guvernanța - Cipru. 

(59)    Contribuția Ciprului la Raportul privind statul de drept din 2020.

(60)      OCDE (2019) , Indicatori privind politica de reglementare și guvernanța - Cipru.

(61)      Declarația Președintelui Republicii în urma reuniunii extraordinare a Consiliului de Miniștri din 15 martie 2020. „Starea de urgență” prevăzută la articolul 183 din Constituție nu a fost declarată. „Starea de urgență” prevăzută de Constituție trebuie declarată de Consiliul de Miniștri (prezidat de Președinte) și trebuie prezentată Parlamentului, care o poate accepta sau refuza.

(62)      Aceste decrete rămân în vigoare până la data revocării lor. Restricțiile au început să fie ridicate la 21 mai.

(63)      Alianța mondială a instituțiilor naționale pentru drepturile omului.

(64)

     Evaluare periodică universală a ONU, 2019 – Cipru a acceptat șapte recomandări primite pentru a asigura o instituție națională pentru promovarea și protecția drepturilor omului conformă cu Principiile de la Paris.

(65)      Contribuția Rețelei europene a instituțiilor naționale pentru promovarea și protecția drepturilor omului la Raportul privind statul de drept pentru anul 2020, p. 58.

(66)      IOI a considerat că poziția Auditorului General a fost incompatibilă cu Principiile Comisiei de la Veneția privind protecția și promovarea instituției Avocatului Poporului.

(67)    Contribuția Ciprului la Raportul privind statul de drept din 2020, p. 42.

(68)      Calificativele acordate de CIVICUS; calificativele sunt acordate conform unei scale care cuprinde cinci niveluri, definite după cum urmează: deschis, restrâns, obstrucționat, reprimat și închis).

(69)      Legea privind asociațiile și fundațiile și alte aspecte conexe. Contribuția Ciprului la Raportul privind statul de drept din 2020, p. 47.

(70)      Centrul european pentru dreptul asociațiilor cu scop nelucrativ, Cipru adoptă o lege mai progresivă a ONG-urilor.

(71)      Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Situația și spațiul operațional al organizațiilor neguvernamentale (ONG) în contribuția la respectarea și promovarea drepturilor fundamentale în statele membre ale UE, Cipru 2017, p. 4.