COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.5.2020

COM(2020) 460 final

2020/0006(COD)

Propunere modificată de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Fondului pentru o tranziție justă

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

La 14 ianuarie 2020, Comisia Europeană a adoptat propunerea sa legislativă 1 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă, împreună cu o propunere 2 de modificare a propunerii sale legislative privind Regulamentul privind dispozițiile comune.

În conformitate cu obiectivul de realizare a neutralității climatice a UE până în 2050 într-un mod eficace și echitabil, Fondul pentru o tranziție justă vizează reducerea costurilor economice, de mediu și sociale ale tranziției către neutralitatea climatică, în beneficiul teritoriilor afectate în cea mai mare măsură de tranziție. Sprijinul fondului se axează pe măsurile de reconversie economică, recalificarea lucrătorilor afectați și căutarea unui loc de muncă.

Apariția epidemiei cauzate de coronavirus („COVID-19”) a determinat numeroase guverne să introducă măsuri fără precedent pentru a limita pandemia. Acest lucru, la rândul său, a dus la o scădere drastică a nivelului producției în multe economii, cu consecințe sociale grave. Aceasta va prezenta provocări semnificative pentru finanțele publice și gestionarea datoriilor în anii următori, ceea ce, la rândul său, ar putea limita investițiile publice necesare pentru redresarea economică.

În plus, capacitățile naționale și regionale de abordare a efectelor crizei diferă de la un stat membru la altul și de la o regiune la alta, datorită diverselor structuri economice și poziții fiscale. În cazul în care nu sunt remediate, astfel de diferențe pot duce la o redresare asimetrică și la disparități regionale sporite, care, la rândul lor, pot submina piața internă, stabilitatea financiară a zonei euro și a Uniunii noastre în ansamblu.

Pentru a preveni adâncirea disparităților, precum și pentru a evita un proces inegal de redresare, este, prin urmare, necesar să se ofere sprijin suplimentar pe termen scurt și mediu statelor membre și regiunilor, pentru a ajuta economiile și societățile acestora să facă față situației și să asigure o redresare rapidă și durabilă a economiilor lor.

În acest context, investițiile în tranziția ecologică trebuie să fie accelerate pentru a crea condițiile necesare creșterii economice pe termen lung a Europei și reziliența economiei europene la șocurile viitoare. Acest lucru ar trebui să se reflecte pe deplin în viitoarele programe și priorități de investiții. Accelerarea abandonării extracției de combustibili fosili și a activităților cu emisii ridicate de dioxid de carbon printr-un sprijin specific pentru diversificarea economică și crearea de noi oportunități economice și locuri de muncă are un potențial enorm de a stimula creșterea economiei europene. Trebuie să ne concentrăm eforturile pentru a da cetățenilor și regiunilor posibilitatea unei tranziții reușite către o economie neutră din punctul de vedere al impactului.

Prin urmare, se propune punerea la dispoziție a unor resurse suplimentare în valoare de 35 613 048 000 EUR (în prețuri curente) pentru Fondul pentru o tranziție justă. Din aceste resurse suplimentare, suma de 2 810 048 000 EUR ar trebui să provină de la creditele bugetare, ridicând nivelul programului în următorul CFM la 11 270 459 000 EUR; acestea ar trebui alocate cu ocazia negocierilor în curs la nivelul Consiliului European. Celelalte resurse suplimentare de 32 803 000 000 EUR vor acoperi perioada 2021-2024 și vor constitui venituri alocate externe provenite din Instrumentul european de redresare.

Aceste sume vor fi distribuite între statele membre, reflectând capacitatea acestora de a finanța investițiile necesare pentru a face față tranziției către neutralitatea climatică în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa I la propunerea de regulament privind Fondul pentru o tranziție justă.

Prin derogare de la normele aplicabile veniturilor externe alocate prevăzute în Regulamentul financiar, aceste resurse suplimentare trebuie să respecte normele aplicabile prevăzute în RDC odată ce sunt alocate programelor, inclusiv normele RDC privind angajamentele și dezangajările.

În scopul de a menține capacitatea statelor membre și a regiunilor de a utiliza resursele politicii de coeziune pentru a sprijini coeziunea economică, socială și teritorială, resursele suplimentare provenite din Instrumentul european de redresare nu vor necesita transferuri din alocările naționale în cadrul Fondului european de dezvoltare regională și al Fondului social european Plus.

•Coerența cu alte instrumente ale Uniunii

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Acțiunea UE este justificată de articolul 174 alineatul (1) din TFUE: Uniunea „își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Uniunea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate”.

Pentru a face posibilă crearea Fondului pentru o tranziție justă, este necesar ca propunerea să se bazeze pe articolul 175 din TFUE, care solicită în mod explicit Uniunii să sprijine realizarea obiectivelor stabilite la articolul 174 prin acțiunea pe care o întreprinde prin intermediul fondurilor structurale, al BEI și al altor instrumente financiare existente.

Articolul 175 al treilea paragraf din TFUE prevede totodată că, „în cazul în care se dovedesc necesare acțiuni specifice, în afara Fondurilor, și fără a aduce atingere măsurilor hotărâte în cadrul altor politici ale Uniunii, Parlamentul European și Consiliul pot adopta astfel de acțiuni, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară și după consultarea Comitetului Economic și Social și a Comitetului Regiunilor”.

Este, de asemenea, necesar ca propunerea să se bazeze pe articolul 322 alineatul (1) litera (a) din TFUE, pentru a permite derogări specifice de la Regulamentul financiar.

•Subsidiaritate și proporționalitate

În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din TFUE, Uniunea are competență partajată cu statele membre în domeniul coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și al anumitor aspecte ale politicii sociale. De asemenea, Uniunea are competența de a întreprinde acțiuni de sprijinire, coordonare sau completare a acțiunilor statelor membre în domeniul educației și formării profesionale, precum și al industriei (articolul 6 din TFUE).

Implementarea Fondului pentru o tranziție justă în cadrul gestiunii partajate se bazează pe principiul subsidiarității. În cadrul gestiunii partajate, Comisia deleagă sarcini de programare strategică și de implementare statelor membre și regiunilor. Astfel, acțiunea UE este limitată la ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor sale prevăzute în tratate.

Gestiunea partajată are scopul de a asigura faptul că deciziile sunt luate cât mai aproape posibil de cetățeni și că acțiunea la nivelul UE este justificată, având în vedere posibilitățile și particularitățile de la nivel național, regional sau local. Gestiunea partajată aduce Europa mai aproape de cetățeni și corelează necesitățile locale cu obiectivele europene. În plus, aceasta sporește gradul de asumare a obiectivelor UE, întrucât statele membre și Comisia partajează puterea decizională și responsabilitatea și cofinanțează programele.

•Alegerea instrumentului

Politica de coeziune este cadrul adecvat în care trebuie înscris Fondul pentru o tranziție justă, deoarece este principala politică a UE care abordează schimbările structurale din regiunile Europei. Aceasta oferă sprijin financiar pentru investiții într-o gamă largă de domenii care contribuie la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică, în parteneriat cu actori de pe teren.

Ea prevede, de asemenea, o abordare teritorială integrată, care asigură sinergiile și coerența între investițiile sprijinite prin Fondul pentru o tranziție justă și cele sprijinite în cadrul principalelor programe ale politicii de coeziune. Acest lucru va accelera dezvoltarea economică și reconversia regiunilor în cauză

și va asigura totodată asumarea responsabilității de către statele membre și regiuni. Acest lucru este esențial în contextul Fondului pentru o tranziție justă, care trebuie să fie ancorat în strategii de tranziție teritoriale adaptate care să includă numeroasele provocări sociale, economice și de mediu ridicate de tranziție.

În cadrul politicii de coeziune, instrumentul ales este un regulament al Parlamentului European și al Consiliului în conformitate cu procedura legislativă ordinară, așa cum se prevede la articolul 175 alineatul (3) din tratat.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluări ex-post/verificarea adecvării legislației existente

N/A

•Consultări cu părțile interesate

Nu s-a realizat o consultare a părților interesate externe. Cu toate acestea, propunerea reflectă discuțiile purtate cu statele membre și cu Parlamentul European în ultimele săptămâni, în contextul negocierilor privind propunerea de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (FTJ).

Atât proiectul de raport al raportorului Comisiei REGI, cât și avizul Comisiei BUDG au sugerat îndeosebi o creștere substanțială a bugetului FTJ.

•Obținerea și utilizarea expertizei

N/A

•Evaluarea impactului

Evaluarea impactului 3 realizată pentru a pregăti propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune 4 a sprijinit obiectivele și principalele caracteristici ale Fondului pentru o tranziție justă.

Modificările propuse cu privire la propunerea FTJ țin seama de provocările sporite cu care se confruntă teritoriile, având în vedere recenta pandemie de COVID-19. Cu excepția creșterii resurselor, modificările sunt limitate și nu afectează arhitectura și bazele propunerii inițiale. Prin urmare, nu s-a efectuat o evaluare de impact independentă.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

N/A

•Drepturi fundamentale

N/A

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Resursele suplimentare din creditele bugetare în temeiul CFM 2021-2027 vor conduce la angajamente suplimentare în perioada 2021-2027 și la plăți în anii 2022-2027 și în perioada de după 2027.

Resursele suplimentare finanțate în temeiul propunerii privind instrumentul european de redresare vor conduce la angajamente suplimentare în anii 2021, 2022, 2023 și 2024, precum și la plăți în anii 2021-2027, pe baza veniturilor alocate externe.

5.ALTE ELEMENTE

•Explicații detaliate ale dispozițiilor specifice ale propunerii

Modificările propunerii privind FTJ care sunt avute în vedere se concentrează pe următoarele elemente:

·Creșterea resurselor prin credite bugetare suplimentare și venituri alocate externe

·Nicio obligație de a completa aceste resurse suplimentare finanțate prin Instrumentul european de redresare cu transferuri din FEDR și FSE +

·Modificarea anexei I în vederea adaptării acesteia la nivelul mai ridicat de resurse propus

2020/0006 (COD)

Propunere modificată de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Fondului pentru o tranziție justă

Propunerea Comisiei COM (2020) 22 se modifică după cum urmează:

1.Preambulul se modifică după cum urmează:

(a)primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 175 al treilea paragraf și articolul 322 alineatul (1) litera (a),”

(b)Se introduce un al șaselea paragraf:

„Având în vedere avizul Curții de Conturi 5 ,”;

2.Se introduce următorul considerent (8a):

„(8a) Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii, execuție indirectă și prevăd controlul răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE se referă, de asemenea, la protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și finanțarea eficace din partea UE.”;

3.Se introduce următorul considerent (9a):

„(9a) În conformitate cu Regulamentul privind [instrumentul european de redresare] și în limitele resurselor alocate în cadrul acestuia, măsurile de redresare și de reziliență prevăzute de Fondul pentru o tranziție justă trebuie să fie puse în aplicare pentru a aborda impactul fără precedent al crizei provocate de COVID-19.  Aceste resurse suplimentare trebuie utilizate în așa fel încât să se asigure respectarea termenelor prevăzute în Regulamentul [instrumentul european de redresare].”;

4.La articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2.    Resursele FTJ în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă disponibile pentru angajamentul bugetar pentru perioada 2021-2027 sunt de 11 270 459 000 EUR la prețurile curente, sumă care poate fi majorată, dacă este cazul, cu resurse suplimentare alocate în bugetul Uniunii, precum și cu alte resurse în conformitate cu actul de bază aplicabil.

La inițiativa Comisiei, 0,35 % din suma menționată la primul paragraf se alocă pentru asistență tehnică.”

5.Se introduce următorul articol 3a:

„Articolul 3a

Resurse din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene

1.Măsurile menționate la articolul 2 din Regulamentul privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene sunt puse în aplicare în cadrul Fondului pentru o tranziție justă cu o sumă de 32 803 000 000 EUR în prețuri curente pentru suma menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (vi) din regulamentul respectiv, sub rezerva articolului 4 alineatele (3), (4) și (8).

Această sumă este considerată ca reprezentând alte resurse menționate la articolul 3 alineatul (2) și constituie venituri alocate externe în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

Resursele respective sunt puse la dispoziție pentru angajamentul bugetar în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă pentru anii [2021-2024], în plus față de resursele globale prevăzute la articolul 3, după cum urmează:

–2021: 7 954 600 000 EUR;

–2022: 8 114 600 000 EUR;

–2023: 8 276 600 000 EUR;

–2024: 8 441 600 000 EUR.

În plus, suma de 15 600 000 EUR în prețuri curente este pusă la dispoziție pentru cheltuielile administrative din resursele menționate la primul paragraf.

2.La inițiativa Comisiei, 0,35 % din suma menționată la primul paragraf de la alineatul (1) se alocă pentru asistență tehnică.

3.Defalcarea anuală a sumei menționate la alineatul (1) de către statele membre se include în decizia Comisiei menționată la articolul 3 alineatul (3), în conformitate cu metodologia stabilită în anexa I.

4.Prin derogare de la articolul [21a] din Regulamentul (UE) [RDC nou], cuantumul menționat la alineatul (1) nu necesită sprijin complementar din partea FEDR sau a FSE +.

5.Prin derogare de la articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul financiar, normele de dezangajare prevăzute în titlul VII capitolul IV din Regulamentul (UE) [RDC nou] se aplică angajamentelor bugetare bazate pe resursele menționate la alineatul (1). Prin derogare de la articolul 12 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul financiar, aceste resurse nu pot fi utilizate pentru un program sau o acțiune următoare.”;

6.Articolul 6 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Prioritatea sau prioritățile FTJ cuprind resursele FTJ constând în întreaga alocare din FTJ pentru statele membre sau o parte din aceasta și resursele transferate în conformitate cu articolul [21a] din Regulamentul (UE) [noul RDC]. Totalul resurselor FEDR și FSE+ transferate către FTJ este cel puțin egal cu valoarea sprijinului acordat de FTJ acestei priorități înmulțită cel puțin cu 1,5 cu excepția resurselor menționate la articolul 3a alineatul (1), dar nu depășește această valoare înmulțită cu 3.”;

7.Anexa I se modifică în conformitate cu anexa la prezenta propunere.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) (Clusterul de programe)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei se referă la:

◻ o acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 6  

X prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.Durata și impactul financiar

X durată limitată

◻ în vigoare de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

X    Impact financiar din 2021 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2021 până în 2027 pentru creditele de plată.

◻ durată nelimitată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate începând din 2021,

urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 7  

X Gestiune directă asigurată de către Comisie (pentru 0,35 % din suma alocată asistenței tehnice)

X prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

◻ prin intermediul agențiilor executive

X Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻ BEI și Fondului european de investiții;

◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

◻ organismelor de drept public;

◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

Propunerea va conduce la angajamente suplimentare în perioada 2021-2027, precum și la plăți în perioada 2021-2027 și după 2027.

Din aceste resurse suplimentare, suma de 2 810 048 000 EUR în prețuri curente trebuie să provină de la creditele bugetare, ridicând nivelul programului în următorul CFM la 11 270 459 000 EUR în prețuri curente; acestea ar trebui alocate cu ocazia negocierilor în curs la nivelul Consiliului European.

Celelalte resurse suplimentare vor acoperi perioada 2021-2024 și vor constitui venituri alocate externe provenite din Instrumentul european de redresare pe baza veniturilor alocate externe. În sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar, Sumele disponibile ca venituri alocate externe rezultă din operațiunile de împrumut ale Uniunii prevăzute în Regulamentul (UE) XXX/XX (Regulamentul ERI). Din veniturile alocate externe, până la 15 600 000 EUR pot fi alocați cheltuielilor administrative, inclusiv cheltuielilor cu personalul extern.

Defalcarea indicativă a creditelor finanțate în cadrul CFM 2021-2027 este următoarea:

Defalcarea indicativă a cheltuielilor din veniturile alocate externe este următoarea:

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare. Personalul suplimentar va fi numai personal extern și va fi finanțat exclusiv din veniturile alocate

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

X    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

◻ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻ asupra resurselor proprii

–◻ asupra altor venituri

vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli◻    

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia sau liniile bugetare de cheltuieli afectate.

[...]

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații). 

[...]

(1)    COM(2020) 22 final.

(2)    COM(2020) 23 final.

(3)    SWD(2018) 282 final.

(4)    COM(2018) 372 final.

(5)    JO C , , p.

(6)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(7)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb:     https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx

(8)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(9)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(10)    Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(11)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.5.2020

COM(2020) 460 final

ANEXĂ

la

Propunerea modificată de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Fondului pentru o tranziție justă

ANEXĂ    

„ANEXA I

Metoda de alocare a resurselor pentru Fondul pentru o tranziție justă

Pentru fiecare stat membru, pachetul financiar este determinat în conformitate cu următoarele etape:

(a)    cota fiecărui stat membru este calculată ca fiind suma ponderată a cotelor determinate pe baza următoarelor criterii, ponderate după cum urmează:

(i)    emisiile de gaze cu efect de seră ale instalațiilor industriale din regiunile de nivel NUTS 2 în care intensitatea emisiilor de dioxid de carbon, astfel cum este definită de raportul dintre emisiile de gaze cu efect de seră ale instalațiilor industriale raportate de statele membre în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 1 comparativ cu valoarea adăugată brută a industriei, depășește cu un factor doi media UE-27. În cazul în care nivelul respectiv nu este depășit în nicio regiune de nivel NUTS 2 dintr-un stat membru, sunt luate în considerare emisiile de gaze cu efect de seră ale instalațiilor industriale din regiunea de nivel NUTS 2 cu cea mai mare intensitate a carbonului (pondere 49 %),

(ii)    ocuparea forței de muncă în sectorul mineritului de cărbune și lignit (pondere de 25 %),

(iii)    ocuparea forței de muncă în industrie în regiunile de nivel NUTS 2 care sunt luate în considerare în sensul literei (i) (pondere de 25 %);

(iv)    producția de turbă (pondere de 0,95 %);

(v)    producția de șist bituminos (pondere de 0,05 %);

(b)    alocările care rezultă din aplicarea literei (a) sunt ajustate pentru a se asigura că niciun stat membru nu primește o sumă care depășește 8 miliarde EUR (la prețurile din 2018). Sumele care depășesc 8 miliarde EUR pentru fiecare stat membru sunt redistribuite în mod proporțional cu alocările tuturor celorlalte state membre. Cotele statelor membre sunt recalculate în consecință;

(c)    cotele statelor membre care rezultă din aplicarea literei (b) sunt ajustate negativ sau pozitiv printr-un coeficient care reprezintă de 1,5 ori diferența, în plus sau în minus, dintre VNB-ul mediu pe cap de locuitor al respectivului stat membru (măsurat în parități ale puterii de cumpărare) pentru perioada 2015-2017, astfel cum a fost utilizat pentru politica de coeziune în contextul negocierilor privind CFM 2021-2027 și VNB-ul mediu pe cap de locuitor al statelor membre UE-27 (exprimat în medie de 100 %).

Această ajustare nu se aplică statelor membre pentru care alocarea a fost limitată în conformitate cu litera (b);

(d)    alocările rezultate din aplicarea literei (c) sunt ajustate pentru a se asigura că alocarea finală din partea FTJ conduce la o intensitate a ajutorului pe cap de locuitor (măsurată pe baza întregii populații a statului membru) de cel puțin 32 de EUR (la prețurile din 2018) pe toată perioada.

Sumele pentru asigurarea unei intensități minime a ajutorului sunt deduse proporțional din alocările tuturor celorlalte state membre, cu excepția celor pentru care alocarea a fost limitată în conformitate cu litera (b).

Alocarea Fondului pentru o tranziție justă se adaugă alocării care rezultă din punctele 1-16 din anexa XXII la [noua propunere privind RDC] și nu este inclusă în baza de alocare la care se aplică punctele 10-15 din anexa XXII la [noua propunere privind RDC].”

(1)      Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru european al emisiilor și transferului de poluanți și de modificare a Directivelor 91/689/CEE și 96/61/CE ale Consiliului (JO L 33, 4.2.2006, p. 1).