COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 28.5.2020
COM(2020) 447 final
2018/0206(COD)
Propunere modificată de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
privind Fondul social european Plus (FSE+)
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52020PC0447
Amended proposal for a REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on the European Social Fund Plus (ESF+)
Propunere modificată de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind Fondul social european Plus (FSE+)
Propunere modificată de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind Fondul social european Plus (FSE+)
COM/2020/447 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 28.5.2020
COM(2020) 447 final
2018/0206(COD)
Propunere modificată de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
privind Fondul social european Plus (FSE+)
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
La 30 mai 2018, Comisia a adoptat o propunere de regulament privind Fondul social european Plus (FSE+) 1 . De atunci, economia europeană s-a confruntat cu un șoc simetric de natură exogenă profund și fără precedent, din cauza pandemiei de COVID-19, care a exercitat o presiune puternică asupra economiei, a pieței forței de muncă și a sistemelor sociale și de sănătate ale statelor membre. În fața acestei provocări, Uniunea trebuie să ia măsuri adecvate pentru a se redresa în urma șocurilor economice, sociale și în domeniul sănătății cauzate de pandemia de COVID-19.
La 27 mai 2020, Comisia a adoptat o propunere revizuită referitoare la următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 2 . Propunerea reflectă răspunsul european la impactul social și economic al pandemiei de COVID-19.
Atât efectele directe, cât și cele indirecte ale pandemiei de COVID-19 vor continua să aibă un impact semnificativ și dăunător asupra tuturor statelor membre pe termen mediu și lung, în contextul unor niveluri sporite de inegalitate socială, de sărăcie și de șomaj în rândul tinerilor. Prin urmare, Comisia consideră că este necesar să își modifice propunerea privind Fondul social european Plus, pentru a o adapta la noul pachet de măsuri de redresare, permițând în același timp investiții strategice în politicile și în sistemele sociale și de ocupare a forței de muncă.
Pentru ca aceste investiții să se transforme în caracteristici incluzive și durabile ale unui model de creștere economică revigorată și în conformitate cu angajamentele Uniunii de a implementa Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris, modificările aduse Regulamentului privind FSE+ se concentrează asupra următoarelor elemente, în conformitate cu orientările politice ale președintei von der Leyen:
• Sporirea cerințelor privind concentrarea tematică în cazul ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. După cum o arată recesiunile anterioare, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor este mai sensibilă la ciclul economic decât ocuparea forței de muncă în rândul adulților, iar recesiunea economică declanșată de pandemia de COVID-19 este susceptibilă de a genera din nou rate foarte ridicate de șomaj în rândul tinerilor și de tineri NEET (care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare). Pentru a sprijini în continuare o redresare economică incluzivă și tranzițiile de la școală la muncă pe o piață a muncii aflată în schimbare, precum și pentru a asigura faptul că tinerii profită la maximum de oportunitățile oferite de tranziția digitală, rezilientă și către o economie verde, statele membre cu o rată NEET (categoria de vârstă 15-29) peste media UE trebuie să programeze cel puțin 15 % din resursele lor FSE+ cu gestiune partajată pentru acțiuni specifice și reforme structurale de sprijinire a tinerilor (creștere de la 10 %).
• Abordarea problemei sărăciei în rândul copiilor: Într-o logică a redresării, abordarea problemei sărăciei în rândul copiilor va deveni și mai importantă în anii care vin, pentru a se asigura faptul că niciun copil nu este lăsat în urmă din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19. Se propune includerea unui considerent și a unui articol care să impună statelor membre să aloce cel puțin 5 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru abordarea problemei copiilor afectați de sărăcie.
• Promovarea tranziției către o economie verde și a tranziției digitale în conformitate cu strategia industrială a UE 3 , ceea ce va necesita noi competențe pentru noi tipuri de locuri de muncă. În „noua normalitate” din urma pandemiei de COVID-19, în ecosistemele industriale europene vor fi necesare diferite seturi de competențe și vor apărea noi modele economice și de afaceri, inclusiv noi lanțuri valorice locale, care trebuie sprijinite de Fondul social european.
Pandemia de COVID-19 a avut un efect socioeconomic disproporționat asupra femeilor. Prin urmare, statele membre trebuie să acorde atenția cuvenită pentru ca operațiunile să respecte cu strictețe principiul orizontal al egalității de gen, astfel cum este stabilit la articolul 6 din Regulamentul FSE+.
De asemenea, Comisia propune instituirea unui program foarte consolidat în domeniul sănătății 4 care, date fiind amploarea și sfera sa de aplicare, ar trebui să fie un program de sine stătător. Prin urmare, Programul în domeniul sănătății nu mai face parte din Fondul social european Plus. Așadar, este necesar să se modifice propunerea privind Fondul social european Plus și să se elimine toate trimiterile la componenta „Sănătate”. Cu toate acestea, dată fiind nevoia de coordonare strânsă a celor două programe, propunerea FSE+ modificată include dispoziții care solicită asigurarea sinergiilor și a complementarității acțiunilor între FSE+ și noul Program al UE în domeniul sănătății.
Pentru a trage învățăminte din actuala criză, este imperativă includerea în cadrul juridic al politicii de coeziune a unor mecanisme care pot fi invocate rapid în cazul în care apar circumstanțe excepționale în următorii zece ani. Prin urmare, se propun măsuri temporare pentru utilizarea FSE+ ca răspuns la circumstanțe excepționale și neobișnuite, pentru a se asigura faptul că, în circumstanțe limitate și specifice, pot fi acordate derogări de la anumite norme pentru a facilita răspunsul la astfel de circumstanțe.
Printre acestea se numără posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare al FSE+, cum ar fi sprijinul pentru programele de șomaj parțial care nu sunt combinate cu măsuri active și accesul la asistență medicală, inclusiv pentru persoanele care nu se află într-o situație de vulnerabilitate socioeconomică imediată, precum și pentru a permite relaxarea cerințelor privind concentrarea tematică, acolo unde este necesar, ca măsură temporară pentru a oferi un răspuns eficace la asemenea circumstanțe excepționale și neobișnuite.
•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică
Prezenta propunere este conformă cu dispozițiile existente în domeniul de politică și se limitează la o modificare punctuală a propunerii Comisiei privind Fondul social european Plus [COM(2018) 382], pentru a permite o contribuție mai eficace a FSE+ la redresarea economiei în urma impactului pe care pandemia de COVID-19 îl are asupra situației economice și sociale a statelor membre. Scopul FSE+ este de a obține niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, o protecție socială echitabilă și o forță de muncă calificată și rezilientă, relevantă pentru necesitățile pieței forței de muncă și pregătită pentru viitoarea piață a muncii, în conformitate cu principiile stabilite în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale și, prin urmare, de a contribui la implementarea Pactului verde european și a noii strategii industriale.
•Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii
Propunerea se limitează la modificări punctuale ale propunerii de regulament privind Fondul social european Plus [COM(2018) 382] și menține coerența cu alte politici ale Uniunii. Ea este în special consecventă cu modificările aduse propunerii de regulament privind dispozițiile comune 5 și Fondului European de dezvoltare regională 6 [și, mai ales, promovează complementaritatea și sinergiile cu noul Program în domeniul sănătății 7 ]. De asemenea, ea este consecventă cu modificările propuse de Comisie în ceea ce privește Regulamentul privind dispozițiile comune 8 pentru perioada de programare 2014-2020, în vederea stimulării remedierii consecințelor crizei în contextul pandemiei de COVID-19 și a pregătirii redresării economiei.
2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA
•Temeiul juridic
Se propune modificarea propunerii Comisiei privind Fondul social european Plus [COM(2018) 382] pentru a aborda provocările specifice actuale.
Titlurile IX (Ocuparea forței de muncă) și X (Politica socială) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 46, 149, 153, 162-166, 174, 175 și 349 din TFUE, oferă cadrul juridic pentru măsurile vizate de prezenta propunere.
FSE+ are două componente. Prima componentă, executată în cadrul gestiunii partajate, acoperă (fostul) FSE, care se întemeiază pe articolele 162 și 164 din TFUE, și asistența materială de bază acordată persoanelor celor mai defavorizate, în temeiul articolului 175 al treilea paragraf din TFUE. A doua componentă, executată în cadrul gestiunii directe și indirecte, acoperă acțiunile care promovează ocuparea forței de muncă și inovarea socială (EaSI), în temeiul articolelor 46 litera (d), 149 și 153 alineatul (2) litera (a) din TFUE.
Articolul 349 a fost adăugat pentru a acoperi particularitățile regiunilor ultraperiferice în sensul primei componente.
•Subsidiaritatea (pentru competența neexclusivă)
Propunerea modificată respectă principiul subsidiarității. Propunerea introduce un mecanism de răspuns la criză în temeiul normelor de gestiune partajată, sub forma unor competențe de executare conferite Comisiei pentru a se asigura faptul că, în circumstanțe excepționale, pot fi acordate derogări temporare pentru a răspunde unor astfel de evenimente. Conferirea de competențe de executare îi permite Comisiei să acționeze imediat, fără a fi necesară modificarea legislației primare.
•Proporționalitatea
Propunerea este o modificare punctuală care nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului de adaptare a propunerii în cauză la propunerea modificată a Comisiei privind CFM.
Competența propusă permite Comisiei să adopte un set limitat de măsuri imediate în cazul unei viitoare crize, pentru o perioadă limitată de timp și sub controlul Consiliului și al Parlamentului, care se pot opune modificărilor propuse. Prin urmare, propunerea respectă principiul proporționalității.
•Alegerea instrumentului
Instrumentul propus: modificare a propunerii Comisiei de regulament.
Comisia a explorat marja de manevră oferită de cadrul juridic și consideră că este necesar să se modifice propunerea de regulament privind Fondul social european Plus [COM(2018) 382] pentru a elimina Programul în domeniul sănătății și pentru a introduce o competență în cazul unei viitoare crize.
3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI
•Evaluări ex-post/verificări ale adecvării legislației existente
N/A
•Consultarea părților interesate
Din cauza caracterului extrem de urgent al situației, nu a existat nicio consultare a părților interesate. Cu toate acestea, propunerea urmează unor consultări ample cu statele membre și cu Parlamentul European, care au avut loc în ultimele săptămâni pe marginea consecințelor economice ale crizei provocate de pandemia de COVID-19.
•Obținerea și utilizarea expertizei
N/A
•Evaluarea impactului
Pentru pregătirea propunerii de regulament COM(2018) 382 din 30 mai 2018 a fost realizată o evaluare a impactului. Prezentele modificări actuale limitate și punctuale nu necesită o evaluare separată a impactului.
•Adecvarea reglementărilor și simplificarea
N/A
•Drepturile fundamentale
N/A
4.IMPLICAȚIILE BUGETARE
Creditele bugetare legate de componenta „Sănătate” au fost eliminate.
5.ALTE ELEMENTE
•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare
Implementarea măsurilor va fi monitorizată și raportată în cadrul mecanismelor de raportare stabilite în propunerea de regulament COM(2018) 375 din 29 mai 2018 și în propunerea de regulament COM (2018) 382 din 30 mai 2018.
•Documentele explicative (în cazul directivelor)
N/A
•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii
Se propune modificarea propunerii de regulament privind Fondul social european Plus din 30 mai 2018, după cum urmează:
- modificarea temeiului juridic prin eliminarea articolului 168 din TFUE, legată de eliminarea componentei „Sănătate”;
- modificări aduse considerentelor 5, 14, 15, 16 și 23 în legătură cu redresarea economiei;
- introducerea unui nou considerent 22a referitor la abordarea problemei sărăciei în rândul copiilor;
- modificări aduse considerentelor 9, 10, 11, 12, 21, 35-45, 47 și 51 în legătură cu eliminarea componentei „Sănătate”;
- introducerea unui nou considerent 20a referitor la sinergiile cu noul Program în domeniul sănătății;
- modificări aduse articolului 2 alineatul (1) punctele 2 și 9; articolului 3 al doilea paragraf și al treilea paragraf litera (b); articolului 4 alineatul (1) prima teză și alineatul (3); articolului 5 alineatele (1), (3), (4) și (5); articolului 6 alineatul (1); articolului 7 alineatul (1) al doilea paragraf; articolelor 26-29; titlului articolului 30, precum și articolului 30 alineatul (1) prima teză și alineatul (2); articolului 31 alineatele (1), (2), (4) și (5); articolului 32; articolului 33 alineatele (1) și (3); articolului 37 alineatul (2); articolului 38 alineatele (2), (3) și (6); titlului articolului 42, precum și articolului 42 alineatele (1) și (2); toate legate de eliminarea componentei „Sănătate”;
- modificarea articolului 2 alineatul (1) punctul 10 din motive de coerență între instrumentele Uniunii;
- modificarea articolului 5 alineatul (2), deoarece bugetul FSE+ în cadrul gestiunii partajate s-a redus;
- modificări aduse articolului 7 prin introducerea unui nou alineat (3a) privind o cerință de concentrare tematică pentru sprijinirea copiilor afectați de sărăcie și prin modificarea alineatului (5) referitor la cerința sporită de concentrare tematică în cazul ocupării forței de muncă în rândul tinerilor;
- introducerea unui nou considerent 54 și a unui nou articol 37a privind măsurile temporare pentru utilizarea FSE+ ca răspuns la circumstanțe excepționale și neobișnuite;
- eliminarea anexei III referitoare la componenta „Sănătate”.
Fișa financiară legislativă a fost, de asemenea, actualizată.
2018/0206 (COD)
Propunere modificată de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
privind Fondul social european Plus (FSE+)
Propunerea Comisiei COM(2018) 382 se modifică după cum urmează:
(1)Temeiul juridic se modifică după cum urmează:
„având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 46 litera (d), articolul 149, articolul 153 alineatul (2) litera (a), articolul 164, articolul 175 al treilea paragraf și articolul 349,”.
(2)Considerentul 5 se înlocuiește cu următorul text:
„(5) Evoluțiile recente și cele aflate în curs au agravat provocările structurale generate de globalizarea economică, de gestionarea fluxurilor de migrație și de amenințările tot mai mari la adresa securității, de tranziția către o energie curată, de schimbările tehnologice, de îmbătrânirea din ce în ce mai accentuată a forței de muncă și de carențele tot mai mari dintre cererea și oferta de competențe și de forță de muncă în anumite sectoare și regiuni, provocări cu care se confruntă mai ales IMM-urile. Tranziția către o economie verde și tranziția digitală, precum și transformarea ecosistemelor industriale europene vor genera multe oportunități noi, dacă sunt însoțite de un set adecvat de competențe, de măsuri și de politici sociale și în domeniul ocupării forței de muncă. Ținând seama de realitățile în schimbare de pe piața muncii, Uniunea ar trebui să fie pregătită pentru provocările actuale și viitoare, investind în competențe relevante, făcând în așa fel încât creșterea economică să fie mai incluzivă și îmbunătățind politicile sociale și din domeniul ocupării forței de muncă, ținând seama în același timp de sustenabilitatea economică și industrială, de mobilitatea forței de muncă și vizând o piață a forței de muncă echilibrată din perspectiva genului.”.
(3)Considerentele 9 și 10 se înlocuiesc cu următorul text:
„(9) Pentru a raționaliza și a simplifica mecanismele de finanțare și pentru a crea noi oportunități de sinergii prin intermediul abordărilor integrate de finanțare, acțiunile care erau sprijinite de Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) și de Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială ar trebui să fie integrate într-un FSE+ unic. Prin urmare, FSE+ ar trebui să includă două componente: componenta FSE+, cu gestiune partajată, și componenta «Ocuparea forței de muncă și inovare socială», executată în cadrul gestiunii directe și indirecte. Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea sarcinii administrative legate de gestionarea diferitelor fonduri, în special pentru statele membre, păstrându-se în același timp norme mai simple pentru operațiunile mai simple precum distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază.
(10) Având în vedere acest domeniu de aplicare mai larg al FSE+, este oportun ca obiectivele de sporire a eficacității piețelor muncii, de promovare a accesului la locuri de muncă de calitate, de îmbunătățire a calității educației și formării și a accesului la acestea, precum și de promovare a incluziunii sociale și a accesului la asistență medicală pentru persoanele vulnerabile și de reducere a sărăciei să nu se realizeze numai în cadrul gestiunii partajate, ci și al gestiunii directe și indirecte, în cadrul componentei «Ocuparea forței de muncă și inovare socială», pentru acțiunile necesare la nivelul Uniunii.”.
(4)Considerentul 11 se elimină.
(5)Considerentul 12 se înlocuiește cu următorul text:
„(12) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru FSE+. Anumite părți din acest pachet financiar ar trebui să fie utilizate pentru acțiuni care urmează să fie implementate prin gestiune directă și indirectă în cadrul componentei «Ocuparea forței de muncă și inovare socială».”.
(6)Considerentele 14-16 se înlocuiesc cu următorul text:
„(14) FSE+ ar trebui să acorde sprijin pentru îmbunătățirea calității, a eficacității și a relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și de formare, inclusiv prin promovarea învățării digitale și a dezvoltării profesionale a personalului didactic, pentru a facilita dobândirea de competențe esențiale, în special în ceea ce privește competențele de bază, incluzând cunoștințele în materie de sănătate, educația în domeniul mass-mediei, competențele digitale și competențele legate de dezvoltarea durabilă de care toate persoanele au nevoie pentru împlinire și dezvoltare personală, pentru găsirea unui loc de muncă, pentru incluziune socială și pentru cetățenie activă. FSE+ ar trebui să contribuie la evoluția în cadrul sistemelor de educație și de formare și la tranziția către un loc de muncă, să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională, precum și să contribuie la competitivitate, inclusiv prin monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, și la inovarea societală și economică, prin sprijinirea unor inițiative scalabile și durabile în aceste domenii, adaptate la diferite grupuri-țintă, precum persoanele cu handicap. Acest lucru s-ar putea realiza, de exemplu, prin învățarea digitală, prin învățarea la locul de muncă, prin stagii și ucenicii 9 , prin orientarea pe tot parcursul vieții, prin anticiparea competențelor în strânsă cooperare cu industria, prin materiale de formare și metode de predare actualizate, prin previzionarea și monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, prin formarea formatorilor, prin validarea rezultatelor învățării și prin recunoașterea calificărilor, precum și a certificărilor acordate de sectorul industrial.
(15) Sprijinul acordat prin FSE+ ar trebui să fie utilizat pentru a promova accesul egal al tuturor, în special al grupurilor dezavantajate, la educație și la formare de calitate, nesegregate și incluzive, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională, în special uceniciile, și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților. FSE+ ar trebui să ofere sprijin special cursanților cu cerințe specifice și să reducă inegalitățile în materie de educație, inclusiv decalajul digital, să prevină părăsirea timpurie a școlii, să încurajeze permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării, să consolideze legăturile cu învățarea non-formală și informală și să faciliteze mobilitatea în scop educațional pentru toți. În acest context, ar trebui să fie sprijinite sinergiile cu programul Erasmus, în special pentru a facilita participarea studenților defavorizați la mobilitatea în scop educațional.
(16) FSE+ ar trebui să promoveze oportunități flexibile de perfecționare a competențelor și de dobândire a unor competențe noi și diferite de către toți, în special competențe și aptitudini digitale pentru tehnologiile generice esențiale, precum și competențe pentru economia verde și pentru ecosisteme industriale în conformitate cu strategia industrială a UE 10 . În concordanță cu Agenda pentru competențe în Europa și cu Recomandarea referitoare la parcursurile de actualizare a competențelor 11 , FSE + ar trebui să sprijine parcursuri flexibile, inclusiv cursuri de formare modulare speciale, accesibile și de scurtă durată care să conducă la acreditare, pentru a oferi persoanelor competențe adaptate la nevoile pieței forței de muncă și ale ecosistemelor industriale, la tranziția digitală și la cea către o economie verde, la inovare și la schimbările sociale și economice, facilitând recalificarea, perfecționarea și capacitatea de inserție profesională, tranzițiile profesionale și mobilitatea geografică și sectorială și sprijinind, în special, adulții cu un nivel scăzut de calificare și/sau slab calificați. De asemenea, FSE+ ar trebui să faciliteze furnizarea de sprijin integrat în materie de competențe persoanelor fizice, indiferent dacă acestea sunt în câmpul muncii, în șomaj sau desfășoară o activitate independentă, prin intermediul unor instrumente precum conturile individuale de învățare.” .
(7)Se introduce următorul considerent 20a:
„(20a) Având în vedere importanța accesului la asistență medicală, FSE+ ar trebui să asigure sinergii și complementarități cu Programul în domeniul sănătății, iar domeniul de aplicare al FSE+ ar trebui să includă accesul la asistență medicală pentru persoanele aflate în situații vulnerabile.”.
(8)Considerentul 21 se înlocuiește cu următorul text:
„(21) FSE+ ar trebui să sprijine reformele politicilor și ale sistemelor din domeniul ocupării forței de muncă, al incluziunii sociale, al accesului la asistență medicală pentru persoanele vulnerabile, al îngrijirii pe termen lung și al educației și formării. Pentru a consolida alinierea la semestrul european, statele membre ar trebui să aloce o proporție adecvată din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a pune în aplicare recomandările specifice relevante legate de provocările structurale care este necesar să fie abordate prin investiții multianuale ce intră în domeniul de aplicare al FSE+. Comisia și statele membre ar trebui să asigure coerența, coordonarea și complementaritatea dintre componenta cu gestiune partajată a FSE+, [Mecanismul de redresare și reziliență și Instrumentul de sprijin tehnic]. În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace pentru a garanta consecvența, coerența, complementaritatea și sinergiile dintre sursele de finanțare, inclusiv asistența tehnică aferentă.”.
(9)Se introduce următorul considerent 22a:
„(22a) În vederea abordării nivelului constant ridicat al sărăciei în rândul copiilor din Uniune și în conformitate cu principiul 11 al Pilonului european al drepturilor sociale, conform căruia copiii au dreptul la protecție împotriva sărăciei, iar copiii care provin din medii defavorizate au dreptul la măsuri specifice de sporire a egalității de șanse, ambiția ar trebui să fie ca statele membre să aloce cel puțin 5 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru sprijinirea activităților care abordează problema sărăciei în rândul copiilor, în conformitate cu obiectivele specifice ale FSE+ care permit programarea de resurse pentru acțiuni ce sprijină direct copiii, în ceea ce privește îngrijirea copiilor preșcolari, asistența medicală, o locuință decentă și o nutriție adecvată.”.
(10)Considerentul 23 se înlocuiește cu următorul text:
„(23) Pentru a facilita o redresare economică incluzivă în urma unei crize majore și pentru a sprijini ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pe o piață a muncii în schimbare, precum și în contextul nivelurilor constant ridicate de șomaj și de inactivitate în rândul tinerilor din mai multe state membre și regiuni, este necesar ca statele membre să investească în continuare suficiente resurse din FSE+ în măsuri de sprijinire a ocupării forței de muncă și de dezvoltare a competențelor în rândul tinerilor, inclusiv prin implementarea unor garanții pentru tineret. Pe baza acțiunilor sprijinite în perioada de programare 2014-2020 de inițiativa «Locuri de muncă pentru tineri», care vizează persoanele fizice, precum și pe baza învățămintelor trase, statele membre ar trebui să promoveze în continuare parcursurile de reintegrare pe piața muncii și în sistemele de educație, precum și să investească în măsuri timpurii de prevenire și de ajutorare, acordând prioritate, dacă este cazul, tinerilor șomeri de lungă durată, inactivi și defavorizați, inclusiv prin activități pentru tineret. De asemenea, statele membre ar trebui să investească în măsuri menite să faciliteze tranziția de la școală la muncă, precum și în capacități adecvate ale serviciilor de ocupare a forței de muncă, pentru a oferi tinerilor sprijin personalizat și complet și oferte mai bine orientate către tineri.
Actualizarea competențelor și dobândirea de competențe noi și diferite îi ajută pe tineri să profite de oportunitățile oferite de sectoarele aflate în creștere și îi pregătește să facă față caracterului schimbător al pieței muncii, valorificând în același timp oportunitățile care decurg din tranziția digitală și din cea către o economie verde, precum și din transformarea ecosistemelor industriale europene.
Prin urmare, statele membre care au în 2019 o rată a tinerilor între 15 și 29 de ani ce nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare peste media Uniunii, pe baza datelor Eurostat, ar trebui să aloce acțiunilor respective cel puțin 15 % din resursele lor din FSE+ cu gestiune partajată.” .
(11)Considerentele 35-45 se elimină.
(12)Considerentul 47 se înlocuiește cu următorul text:
„(47) În temeiul articolului [94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului 12 ], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și a obiectivelor componentei «Ocuparea forței de muncă și inovare socială» și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.”.
(13)Considerentul 51 se înlocuiește cu următorul text:
„(51) Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume sporirea eficacității piețelor forței de muncă și promovarea accesului la locuri de muncă de calitate, îmbunătățirea calității educației și formării și a accesului la acestea, promovarea incluziunii sociale și reducerea sărăciei, precum și acțiunile din cadrul componentei «Ocuparea forței de muncă și inovare socială» nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la același articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.”.
(14)Se introduce următorul considerent 54:
„(54) Pentru a permite o reacție rapidă la circumstanțe excepționale și neobișnuite, astfel cum sunt menționate în Pactul de stabilitate și de creștere, care ar putea apărea în decursul perioadei de programare, ar trebui prevăzute măsuri temporare pentru a facilita utilizarea sprijinului din FSE+ ca răspuns la aceste circumstanțe. În plus, competențele de executare în ceea ce privește măsurile temporare de utilizare a fondurilor ca răspuns la circumstanțe excepționale și neobișnuite ar trebui adoptate fără proceduri ale comitetului, dat fiind că sfera de aplicare este determinată de Pactul de stabilitate și de creștere și se limitează la măsurile stabilite în prezentul regulament.”.
(15)Articolul 2 alineatul (1) se modifică după cum urmează:
(a)punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:
„2. «țară asociată» înseamnă o țară terță care este parte la un acord cu Uniunea ce permite participarea sa la componenta «Ocuparea forței de muncă și inovare socială» a FSE+ în conformitate cu articolul 30;”;
(b)punctul 9 se elimină;
(c)punctul 10 se înlocuiește cu următorul text:
„10. «entitate juridică» înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică în conformitate cu articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;”.
(16)Articolul 3 se modifică după cum urmează:
(a)al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„FSE+ sprijină, completează și adaugă valoare politicilor statelor membre vizând asigurarea egalității de șanse, a accesului la piața muncii, a unor condiții de lucru echitabile și a protecției și incluziunii sociale.” .
(b)la al treilea paragraf, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
„(b) în cadrul gestiunii directe și indirecte pentru partea din asistență care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 23 (componenta «Ocuparea forței de muncă și inovare socială»).”.
(17)Articolul 4 se modifică după cum urmează:
(a)la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:
„(1) FSE+ sprijină următoarele obiective specifice în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale, contribuind astfel la obiectivul de politică intitulat «O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale», prevăzut la articolul [4] din [viitorul RDC]”;
(b)alineatul (3) se elimină.
(18)Articolul 5 se modifică după cum urmează:
(a)alineatele (1)-(3) se înlocuiesc cu următorul text:
„(1) Pachetul financiar total pentru FSE+ în perioada 2021-2027 este de 97 332 282 000 EUR în prețuri curente.
(2) Partea din pachetul financiar pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată din cadrul obiectivului «Investiții pentru locuri de muncă și creștere economică» este de 96 571 282 000 EUR în prețuri curente, din care se alocă 200 000 000 EUR în prețuri curente pentru cooperarea transnațională în sprijinul soluțiilor inovatoare, astfel cum este menționată la articolul 23 litera (i), și 400 000 000 EUR în prețuri curente ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice identificate la articolul 349 din TFUE și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
(3) Pachetul financiar pentru componenta «Ocuparea forței de muncă și inovare socială» în perioada 2021-2027 este de 761 000 000 EUR în prețuri curente.”;
(b)alineatul (4) se elimină;
(c)alineatul (5) se modifică după cum urmează:
„(5) Cuantumul menționat la alineatul (3) poate fi utilizat și pentru asistență tehnică și administrativă în vederea implementării programului, de exemplu pentru activități de pregătire, de monitorizare, de control, de audit și de evaluare, inclusiv pentru sisteme corporative de tehnologie a informației.”.
(19)La articolul 6, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Toate programele implementate în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată, precum și operațiunile sprijinite de componenta «Ocuparea forței de muncă și inovare socială» asigură egalitatea dintre femei și bărbați pe tot parcursul pregătirii, implementării, monitorizării și evaluării lor. De asemenea, programele și operațiunile respective promovează egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, pe tot parcursul pregătirii, implementării, monitorizării și evaluării lor.”.
(20)Articolul 7 se modifică după cum urmează:
(a)la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea, complementaritatea și coerența dintre FSE+ și alte fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi Erasmus, Programul în domeniul sănătății, Fondul pentru azil și migrație, Mecanismul de redresare și reziliență și Instrumentul de sprijin tehnic, atât în etapa de planificare, cât și în cursul implementării. Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia optimizează mecanismele de coordonare pentru a evita duplicarea eforturilor și pentru a asigura o cooperare strânsă între entitățile responsabile cu implementarea, în vederea realizării unor acțiuni de sprijin coerente și raționalizate.”;
(b)se introduce următorul alineat (3a):
„(3a) Statele membre alocă cel puțin 5 % din resursele lor din FSE+ cu gestiune partajată pentru sprijinirea acțiunilor specifice și a reformelor structurale menite să combată sărăcia în rândul copiilor, în cadrul obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) punctele (v) și (vii)-(x).”;
(c)alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:
„(5) Statele membre care au în 2019 o rată a tinerilor între 15 și 29 de ani ce nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare peste media Uniunii, pe baza celor mai recente date Eurostat disponibile, alocă cel puțin 15 % din resursele lor din FSE+ cu gestiune partajată pentru perioada 2021-2025 unor acțiuni specifice și reforme structurale menite să sprijine încadrarea în muncă a tinerilor, educația și formarea profesională, în special uceniciile, precum și tranziția de la școală la muncă, parcursurile de reintegrare în sistemul educațional sau de formare și educația de tip «a doua șansă», în special în contextul punerii în aplicare a Garanțiilor pentru tineret.
Atunci când reexaminează programele FSE+ la jumătatea perioadei în conformitate cu articolul [14] din [viitorul RDC], statele membre care au în 2024 o rată a tinerilor între 15 și 29 de ani ce nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare peste media Uniunii, pe baza datelor Eurostat, alocă acțiunilor menționate cel puțin 15 % din resursele lor din FSE+ cu gestiune partajată pentru anii 2026-2027.
Regiunile ultraperiferice care îndeplinesc condițiile stabilite la primul și la al doilea paragraf alocă cel puțin 15 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată din programele lor acțiunilor specifice stabilite la primul paragraf. Această alocare este luată în considerare în scopul verificării conformității cu procentul minim la nivel național stabilit la primul și la al doilea paragraf.
Atunci când pun în aplicare aceste acțiuni, statele membre acordă prioritate tinerilor inactivi și șomeri de lungă durată și prevăd măsuri de ajutorare specifice.”.
(21)În partea a III-a – Execuția în cadrul gestiunii directe și indirecte, titlul „Capitolul I - Norme specifice pentru componenta «Ocuparea forței de muncă și inovare socială» se elimină.
(22)Titlul „Secțiunea I: Dispoziții generale” se înlocuiește cu titlul „Capitolul I - Obiective operaționale”.
(23)Titlul „Secțiunea a II-a: Eligibilitate” se înlocuiește cu titlul „Capitolul II - Eligibilitate”.
(24)Capitolul II și articolele sale 26-29 se elimină.
(25)Titlul „Capitolul III - Norme comune aplicabile componentelor «Ocuparea forței de muncă și inovare socială» și «Sănătate»” se elimină.
(26)Articolul 30 se modifică după cum urmează:
(a)titlul articolului 30 se înlocuiește cu următorul text:
„Participarea țărilor terțe”;
(b)la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:
„La componenta «Ocuparea forței de muncă și inovare socială» pot participa următoarele țări asociate:”;
(c)alineatul (2) se elimină.
(27)Înaintea articolului 31 se introduce titlul „Capitolul III - Dispoziții generale”.
(28)Articolul 31 se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Componenta «Ocuparea forței de muncă și inovare socială» poate oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii, achiziții publice și plăți voluntare către organizații internaționale în care Uniunea este membră sau la a căror activitate participă.”;
(b)la alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Componenta «Ocuparea forței de muncă și inovare socială» este executată direct, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar, sau indirect împreună cu organismele menționate la articolul [62 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.”;
(c) alineatele (4) și (5) se elimină.
(29)Articolul 32 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 32
Programul de lucru
Componenta «Ocuparea forței de muncă și inovare socială» este executată prin programele de lucru menționate la articolul [110] din Regulamentul financiar. Programele de lucru stabilesc, acolo unde este cazul, cuantumul total rezervat operațiunilor de finanțare mixtă.”.
(30)Articolul 33 se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Se stabilesc indicatori pentru a monitoriza implementarea și progresele înregistrate de componentă în direcția atingerii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4 și a obiectivelor operaționale prevăzute la articolul 23.”;
(b)alineatul (3) se elimină.
(31)La articolul 37, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și de comunicare privind componenta «Ocuparea forței de muncă și inovare socială», precum și privind acțiunile și rezultatele acestei componente. Resursele financiare alocate componentei «Ocuparea forței de muncă și inovare socială» contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolele 4 și 23.”.
(32)În partea a IV-a – Dispoziții finale, se introduce următorul articol 37a:
„Articolul 37a
Măsuri temporare pentru utilizarea FSE ca răspuns la circumstanțe excepționale și neobișnuite
În cazul în care, ulterior datei de [data intrării în vigoare a prezentului regulament], Consiliul a recunoscut existența unui eveniment neobișnuit aflat în afara controlului unuia sau mai multor state membre, care are un impact major asupra poziției financiare a administrației centrale sau a unei recesiuni economice grave pentru zona euro sau pentru Uniune în ansamblul său, astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (1) al zecelea paragraf, la articolul 6 alineatul (3) al patrulea paragraf, la articolul 9 alineatul (1) al zecelea paragraf și la articolul 10 alineatul (3) al patrulea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1466/97(*) sau producerea unor evenimente economice negative neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97(**), Comisia poate, printr-o decizie de punere în aplicare și pe perioada definită în decizia respectivă:
(a) să extindă domeniul de aplicare al sprijinului FSE+, prin derogare de la articolul 4 alineatul (1), permițând sprijinirea măsurilor care sunt strict necesare pentru a răspunde unor astfel de circumstanțe excepționale sau neobișnuite, în special pentru a permite finanțarea programelor de șomaj parțial fără a fi necesar ca acestea să fie însoțite de măsuri active și de acces la asistență medicală, inclusiv pentru persoanele care nu se află într-o situație de vulnerabilitate socioeconomică imediată;
(b) să reducă cerințele privind concentrarea tematică, prin derogare de la articolul 7.
____________
(*) Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 209, 2.8.1997, p. 1).
(**) Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).”.
(33)Articolul 38 se modifică după cum urmează:
(a)alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:
„(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 15 alineatul (6) și la articolul 21 alineatul (5) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 15 alineatul (6) și la articolul 21 alineatul (5) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.”;
(b)alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:
„(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 15 alineatul (6) și al articolului 21 alineatul (5) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și către Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”.
(34)Articolul 42 se modifică după cum urmează:
(a)titlul se înlocuiește cu următorul text:
„Dispoziții tranzitorii pentru componenta «Ocuparea forței de muncă și inovare socială»”;
(b)alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:
„(1) Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și a Consiliului 13 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.
(2) Pachetul financiar pentru componenta «Ocuparea forței de muncă și inovare socială» poate acoperi și cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției dintre FSE+ și măsurile adoptate în temeiul predecesorului său: Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială.”.
(35)Anexa III se elimină.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Denumirea propunerii/inițiativei
Propunere modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013]
1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)
Investiții în oameni, coeziune socială și valori
Titlul 07
Capitolul 07 02 – FSE+
1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:
☑ o acțiune nouă
◻ o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 14
◻ prelungirea unei acțiuni existente
◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune
1.4.Motivele propunerii/inițiativei
1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei
FSE+ este principalul instrument de care dispune UE pentru a investi în oameni și are o contribuție semnificativă la o Europă mai socială, aducând Europa mai aproape de cetățeni și generând în fiecare zi rezultate pentru persoanele care au cea mai mare nevoie de sprijin în societățile noastre. FSE+ contribuie la creșterea convergenței socioeconomice dintre statele membre, care reprezintă o condiție esențială pentru buna funcționare a UE ca uniune economică și politică stabilă și viabilă.
În urma adoptării Regulamentului FSE+, statele membre își vor programa alocările bugetare în conformitate cu orientările primite în contextul semestrului european din anul precedent. Noua perioadă de programare va începe la 1 ianuarie 2021 și Comisia a luat măsuri de accelerare cât mai mult posibil a implementării fondului, de exemplu prin renunțarea la cerința de notificare a Comisiei în privința desemnării autorităților de management, evitându-se în acest fel întârzierile din perioada 2014-2020.
De asemenea, implementarea în cadrul gestiunii directe va începe imediat după intrarea în vigoare a programului.
1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, certitudinea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost creată de simpla intervenție a statelor membre.
Motive ale acțiunii la nivel european (ex-ante): Valoarea adăugată a UE este generată prin furnizarea de investiții în sectoare și în grupuri-țintă care, în caz contrar, nu ar fi avut loc, prin extinderea domeniului de aplicare al acțiunilor existente, prin sprijinirea integrării inovațiilor și prin consolidarea capacității administrațiilor statelor membre. Numeroase dovezi arată că politicile UE care urmăresc să promoveze coeziunea socială și drepturile sociale nu ar fi putut fi implementate fără investiții complementare din partea UE. Datorită finanțării europene, statele membre au investit în domenii, în grupuri-țintă și în reforme într-un mod care ar fi fost imposibil numai prin finanțare națională. Deși competența de a aborda aspecte precum ocuparea forței de muncă și afacerile sociale rămâne, în principal, la nivel național, având în vedere dimensiunea și efectul provocărilor acțiunea s-a dovedit a fi mai eficace și mai eficientă în cazul în care UE sprijină eforturile depuse de statele membre și ajută la promovarea unor reforme benefice atât pentru țările individuale, cât și pentru UE în ansamblu.
Valoarea adăugată care se așteaptă să fie generată de Uniune (ex-post): Provocările cu care se confruntă economiile și societățile europene, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația, competențele și aspectele sociale, impun necesitatea de a se continua investițiile în aceste domenii. Se preconizează că inițiativa va contribui la punerea în aplicare a politicilor și a priorităților UE în aceste domenii (cum ar fi orientările privind ocuparea forței de muncă și Pilonul european al drepturilor sociale), va promova cele mai bune practici și cooperarea (pentru a îmbunătăți elaborarea politicilor și capacitatea de punere în aplicare, pentru a facilita cooperarea transnațională) și va promova valorile UE (cum ar fi egalitatea și justiția socială). Pe termen lung, această inițiativă ar trebui să contribuie la convergența socioeconomică a statelor membre și la creșterea rezilienței economiilor și societăților europene.
1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare
Evaluările perioadelor de programare actuale și precedente, precum și ale studiilor conexe, confirmă eficacitatea, eficiența, relevanța, valoarea adăugată europeană și coerența fondurilor reglementate de prezentul regulament. Statele membre au investit în domenii, în grupuri-țintă și în reforme într-un mod care ar fi fost imposibil numai prin finanțare națională. În special:
• în evaluările ex post privind FSE aferente perioadelor 2000-2006 și 2007-2013 se arată că investițiile realizate din FSE au fost relevante, eficiente și eficace. Alinierea FSE la politicile și la prioritățile UE în temeiul Strategiei de la Lisabona și al Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii a fost consolidată în timp. De asemenea, fiind unul dintre fondurile structurale, FSE contribuie la realizarea obiectivelor tratatului – coeziunea economică, socială și teritorială – printr-o mai mare concentrare a resurselor. De exemplu, FSE (cu finanțarea națională aferentă) reprezintă 70 % din măsurile active în 11 state membre;
• prin sprijinul său pentru tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) în regiuni specifice ale UE, YEI a sporit vizibilitatea politicilor din domeniul ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, aducând în același timp o schimbare în procesul de elaborare a politicilor dintr-o serie de state membre, prin sprijinirea înființării și implementării sistemelor de garanție pentru tineret;
• rezultatele preliminare din evaluarea intermediară a FEAD, inclusiv feedback-ul primit de la părțile interesate, indică faptul că operațiunile din domeniul ajutorului alimentar, al ajutorului material și al incluziunii sociale pe care le-a sprijinit acest fond au avut rolul de a aduce o schimbare pentru persoanele cele mai defavorizate, inclusiv pentru cele care altfel ar fi putut fi excluse de la asistența socială obișnuită sau care au nevoie de sprijin imediat;
• evaluarea intermediară a EaSI arată că obiectivele acestuia sunt încă relevante, în special într-un context socioeconomic dificil caracterizat de impactul crizei financiare și economice, precum și că a fost eficace în ceea ce privește sensibilizarea părților interesate relevante, generarea de rezultate și realizarea obiectivelor sale.
Cu toate acestea, evaluările și studiile arată, de asemenea, faptul că există o serie de provocări, în special în ceea ce privește necesitatea unei mai mari coerențe și sinergii, flexibilitatea și alinierea politicilor, performanța și orientarea spre rezultate, precum și simplificarea. În special, este necesar să se simplifice mecanismele de finanțare și, într-o măsură mai mare sau mai mică, implementarea fondurilor. Domeniile care trebuie abordate sunt prezentate sintetic în evaluarea impactului care însoțește propunerea legislativă.
1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare
Această inițiativă are drept scop îmbunătățirea sinergiilor și a coerenței dintre FSE+ și alte fonduri care investesc în dezvoltarea capitalului uman.
FEDR și FSE+ au în comun, în special, obiectivul coeziunii economice și sociale. Coordonarea este asigurată prin intermediul unor norme comune pentru gestiunea partajată în domenii precum programarea și managementul resurselor financiare. Programele finanțate din fonduri multiple vor fi disponibile în continuare pentru a permite unele abordări integrate în materie de programare și de implementare. Normele comune vor asigura, de asemenea, compatibilitatea dintre FEDR, FSE+ și programele FEADR și FEPAM.
Cooperarea FSE+ și Erasmus+, precum și cooperarea cu Programul în domeniul sănătății vor fi sprijinite mai activ prin includerea de dispoziții adecvate în regulamentele care urmează a fi elaborate în detaliu în cadrul programelor de lucru și al ghidurilor referitoare la programe.
FSE+ va continua să sprijine integrarea pe termen lung a migranților, în timp ce FAMI va acoperi nevoile pe termen scurt. Ca principal instrument al UE pentru investiții în capitalul uman și în competențe, FSE+ va asigura în continuare o contribuție importantă la dezvoltarea capitalului uman din cercetare și inovare (C&D), în sinergie cu programul Orizont Europa.
1.5.Durata și impactul financiar
☑ durată limitată
–☑ în vigoare de la 1.1.2021 până la 31.12.2027
–☑ Impact financiar din 2021 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2021 până în 2030 pentru creditele de plată.
◻ durată nelimitată
–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA, urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.
1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 15
☑ Gestiune directă asigurată de către Comisie
–☑ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;
– prin intermediul agențiilor executive
☑ Gestiune partajată cu statele membre
☑ Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:
–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;
–☑ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);
–◻ BEI și Fondului european de investiții;
–☑ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;
–☑ organismelor de drept public;
–☑ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;
–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;
–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.
–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.
Observații
FSE+ va fi împărțit în două componente principale: una care este executată în cadrul gestiunii partajate și care acoperă programele anterioare ale FSE, FEAD și YEI și una care este executată în cadrul gestiunii directe și indirecte și regrupează activitățile prevăzute în programul anterior privind ocuparea forței de muncă și inovarea socială (EaSI).
Pentru implementarea FSE+, vor fi continuate activitățile care se desfășoară în prezent împreună cu organizații internaționale precum agențiile ONU sau OCDE și OIM.
În plus, noile activități de cooperare transnațională prevăzute ar putea fi implementate în cadrul gestiunii indirecte, cu ajutorul autorităților de management ale FSE.
2.MĂSURI DE GESTIONARE
2.1.Norme în materie de monitorizare și de raportare
A se preciza frecvența și condițiile aferente.
În cadrul gestiunii partajate, indicatorii comuni de realizare și de rezultat vor fi definiți la nivel de program. Datele privind indicatorii comuni de realizare și de rezultat vor fi transmise în format electronic Comisiei de către autoritățile statelor membre, de 6 ori pe an. Coerența acestora va fi verificată. Se va audita fiabilitatea sistemului de colectare, de înregistrare și de stocare a datelor pentru monitorizare, evaluare, gestionare financiară și verificare.
În cadrul gestiunii directe și indirecte, se vor elabora cadre de performanță pe baza practicilor relevante ale precedentului cadru aferent EaSI, pentru a se asigura faptul că datele sunt colectate în mod eficient, eficace și în timp util.
2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și control
2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, mecanismul/mecanismele de punere în aplicare a finanțării, modalitățile de plată și strategia de control propusă.
Proiectul de Regulament privind dispozițiile comune (RDC) prevede plăți din partea Comisiei sub formă de prefinanțare, de plăți intermediare și de plăți în urma procedurii de închidere a conturilor. Prefinanțarea se efectuează în fiecare an, pe baza procentelor prevăzute în RDC. Plățile intermediare sunt calculate pe baza ratelor de cofinanțare convenite pentru fiecare prioritate din cadrul programului operațional. Spre deosebire de perioada de programare actuală, numărul cererilor de plăți intermediare este limitat la 4 pe an, fiind trimise trimestrial.
Propunerea de RDC prevede modalități diferite de prezentare a plăților intermediare, în funcție de tipul de implementare a programului, și anume pe baza costurilor reale declarate de statul membru, pe baza „opțiunii simplificate în materie de costuri” sau pe baza îndeplinirii condițiilor.
Proiectul de propunere de RDC (gestiune partajată) se bazează pe regulamentul în vigoare pentru perioada de programare 2014-2020. Cu toate acestea, există anumite măsuri propuse care vizează simplificarea implementării și reducerea sarcinii de audit impuse statelor membre și beneficiarilor acestora. Aceste măsuri sunt legate de gestionarea fondurilor de către autoritatea de management, care, conform propunerii, își bazează verificările în materie de gestiune pe o analiză a riscurilor. În al doilea rând, în anumite condiții, autoritatea de management poate decide să aplice măsuri de control consolidate în conformitate cu procedurile naționale, fără autorizare prealabilă din partea Comisiei. De asemenea, procesul de desemnare a fost eliminat, ceea ce ar trebui să accelereze implementarea programelor.
Proiectul de propunere de RDC nu prevede o autoritate de certificare, ci mai degrabă existența unui serviciu contabil. Raționamentul pe care se bazează această abordare este că astfel s-ar reduce sarcina administrativă la nivel național.
În ceea ce privește auditul cheltuielilor declarate, propunerea de RDC conține anumite elemente care urmăresc evitarea auditurilor multiple pentru aceeași operațiune/aceleași cheltuieli.
În temeiul normelor prevăzute în proiectul de RDC, plățile intermediare vor fi certificate Comisiei după ce se efectuează controalele de gestiune - pe un eșantion bazat pe risc al declarațiilor de cheltuieli depuse de beneficiari -, dar adesea înainte de efectuarea controalelor de gestiune la fața locului aprofundate ori a activităților de audit ulterioare.
Pentru a atenua riscul de rambursare a unor cheltuieli neeligibile din cauza acestui fapt, propunerile prevăd o serie de măsuri.
1. Plățile intermediare efectuate de Comisie sunt limitate în continuare la un plafon de 90 % din suma datorată statelor membre, întrucât la momentul respectiv s-a realizat numai o parte a controalelor naționale. Soldul restant va fi plătit după verificarea anuală a conturilor, de îndată ce autoritatea de management și autoritatea de audit furnizează dovezi obținute în urma auditului și o asigurare rezonabilă. Orice nereguli constatate de Comisie sau de Curtea de Conturi Europeană după transmiterea conturilor anuale certificate de către autoritatea de management/de certificare pot duce la o corecție netă.
2. Menținerea unei verificări anuale a conturilor și a unei închideri anuale a operațiunilor finalizate sau a cheltuielilor efectuate, ceea ce va crea stimulente suplimentare pentru ca autoritățile naționale și regionale să efectueze controale de calitate în timp util în vederea certificării anuale a conturilor către Comisie.
Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” a programului va fi executată în cadrul gestiunii directe și indirecte, folosindu-se modurile de execuție prevăzute în Regulamentul financiar, și anume, în principal, granturi și achiziții publice. Gestiunea directă permite stabilirea de contacte directe cu beneficiarii/contractanții implicați direct în activitățile care servesc politicilor Uniunii. Comisia asigură monitorizarea directă a rezultatului acțiunilor finanțate. Modalitățile de plată a acțiunilor finanțate vor fi adaptate la riscurile legate de tranzacțiile financiare. Pentru a se asigura eficacitatea, eficiența și economia controalelor efectuate de Comisie, strategia va fi orientată către asigurarea unui echilibru între controalele ex ante și ex post.
În ceea ce privește gestiunea directă și indirectă, se vor efectua, de asemenea, audituri ex post la fața locului, de către auditori externi, pentru un eșantion de operațiuni. Selectarea acestor operațiuni se va face pe baza unei evaluări a riscurilor combinată cu o selecție aleatorie.
2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor
Mediul de control redus poate conduce la o creștere a erorilor. Se anticipează că acest risc este atenuat prin plafonarea rambursărilor și prin verificarea anuală a conturilor. Cu toate acestea, este probabilă o creștere a corecțiilor aplicate la nivel național, ceea ce ar conduce la un grad de nemulțumire la nivelul statelor membre. Această nemulțumire poate fi alimentată, de asemenea, de faptul că actuala formulare a RDC obligă în fapt autoritățile de management să efectueze controale pe baza unei abordări bazate pe riscuri, mai degrabă decât pe baza unui procent de 100 %, ca în trecut. Această cerință poate fi, de asemenea, în contradicție cu legislația națională existentă care impune o verificare exhaustivă a costurilor declarate (inclusiv pentru cofinanțarea națională). Acest lucru poate constitui un element care nu a fost luat în considerare în mod corespunzător în propunere.
Eliminarea autorității de certificare reduce un filtru suplimentar din gestionarea și controlul cheltuielilor suportate. În decursul ultimelor două perioade de programare, autoritățile de certificare au jucat un rol important în filtrarea cheltuielilor neeligibile și în efectuarea corecțiilor financiare suplimentare acolo unde a fost necesar. Actuala propunere de RDC nu reduce acest risc.
Reducerea activității de audit poate conduce la neidentificarea unor erori reziduale și, prin urmare, poate submina procesul de asigurare al Comisiei. În opinia noastră, acest risc nu este atenuat, în special din cauză că măsurile de control proporționale limitează, de asemenea, competențele Comisiei în ceea ce privește auditul. În consecință, considerăm că acest risc este acceptat de către legiuitor.
În ceea ce privește bugetul executat în cadrul gestiunii directe și indirecte, execuția se concentrează asupra atribuirii contractelor de achiziții publice, fiind prevăzute și o serie de granturi pentru organizații și activități specifice.
Contractele de achiziții publice se vor încheia îndeosebi în domenii precum studiile, colectarea de date, contractele de evaluare, formarea, campaniile de informare, serviciile IT și de comunicare, gestionarea infrastructurilor etc. Contractanții sunt, în principal, firme de consultanță și alte societăți private, printre care multe IMM-uri.
Granturile vor fi atribuite, în principal, pentru activități de sprijinire a organizațiilor neguvernamentale, a agențiilor naționale, a universităților etc. Perioada de execuție a proiectelor și a activităților subvenționate este cuprinsă, de regulă, între un an și trei ani.
Principalele riscuri sunt următoarele:
• riscul de utilizare ineficientă sau neeconomică a fondurilor acordate, atât pentru granturi (complexitatea normelor de finanțare, în special pentru micii operatori), cât și pentru achiziții publice (numărul limitat de furnizori economici care dețin cunoștințele specializate necesare, ceea ce conduce la insuficiente posibilități de comparare a ofertelor de prețuri în anumite sectoare);
• riscul privind reputația Comisiei, în cazul în care se descoperă fraude sau activități infracționale; din sistemele de control intern ale părților terțe se pot extrage numai asigurări parțiale, din cauza numărului destul de mare de contractanți și de beneficiari eterogeni, fiecare având propriul sistem de control, adeseori de dimensiuni mai degrabă reduse.
Comisia a instituit proceduri interne care au rolul de a acoperi riscurile identificate mai sus. Procedurile interne sunt în deplină conformitate cu Regulamentul financiar și includ măsuri antifraudă și analize cost-beneficiu. În acest cadru, Comisia continuă să exploreze posibilitățile de a îmbunătăți gestionarea și de a realiza câștiguri în materie de eficiență. Principalele caracteristici ale cadrului de control sunt următoarele:
Controale înainte și în timpul implementării proiectelor:
• Se utilizează modele de acorduri de grant și de contracte de servicii, create în cadrul Comisiei. Acestea prevăd o serie de dispoziții în materie de control, cum ar fi certificatele de audit, garanțiile financiare, auditurile la fața locului, precum și inspecțiile efectuate de OLAF. Normele de eligibilitate a costurilor sunt în proces de simplificare, de exemplu prin utilizarea de costuri unitare, de sume forfetare, de contribuții care nu sunt legate de costuri și de alte posibilități oferite de Regulamentul financiar. În acest fel se reduce costul controalelor și se pune accentul pe verificări și pe controale în zonele cu risc ridicat.
• Întregul personal semnează codul de bună conduită administrativă. Personalul care este implicat în procedura de selecție sau în gestionarea acordurilor/contractelor de grant semnează (de asemenea) o declarație privind absența unui conflict de interese. Personalul beneficiază cu regularitate de formare și recurge la rețele pentru a face schimb de bune practici.
• Implementarea tehnică a unui proiect face obiectul unor controale documentare efectuate la intervale regulate, pe baza rapoartelor tehnice privind progresele înregistrate întocmite de contractanți și de beneficiari; în plus, se prevăd reuniuni ale contractanților/beneficiarilor, precum și vizite la fața locului, de la caz la caz.
Controale la încheierea proiectului: Se efectuează audituri ex post pentru a se verifica la fața locului eligibilitatea declarațiilor de cheltuieli. Obiectivul acestor controale este prevenirea, detectarea și corectarea erorilor materiale privind legalitatea și regularitatea tranzacțiilor financiare. Pentru a se obține un impact ridicat al controlului, selecția beneficiarilor care urmează să fie auditați prevede combinarea unei selecții bazate pe risc cu o eșantionare aleatorie, precum și luarea în considerare a aspectelor operaționale, ori de câte ori este posibil, în timpul auditului la fața locului.
2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)
Opțiunea de a avea un serviciu contabil, ceea ce ar putea permite statului membru să economisească o parte substanțială a procentului de 4 % din costurile actuale legate de certificare, datorită unei reduceri a funcțiilor sistemelor de gestionare și de control;
- utilizarea de costuri simplificate și de opțiuni simplificate în materie de costuri care sunt independente de costuri, ceea ce reduce sarcina și costurile administrative la toate nivelurile, atât pentru administrații, cât și pentru beneficiari;
- mecanisme proporționale de control pentru verificările de gestiune (bazate pe risc) și pentru audituri;
- închiderea anuală, care va reduce costul de arhivare a documentelor în scopuri de control pentru administrațiile publice și pentru beneficiari.
Prin urmare, în ansamblu se preconizează că propunerile vor conduce la o redistribuire a costurilor aferente controlului (menținându-se în jurul a 2 % din totalul fondurilor gestionate), mai degrabă decât la o creștere sau la o scădere.
În contextul experienței dobândite în urma implementării (componentelor) programului anterior în cadrul gestiunii directe și a principalelor caracteristici de concepție ale noului program, s-a evaluat că riscurile legate de implementarea programului rămân relativ stabile. Datorită combinației de granturi și de achiziții publice, de controale ex ante și ex post, de controale documentare și de audituri la fața locului, se preconizează că rata medie de eroare reziduală cuantificabilă va rămâne sub 2 %.
În ceea ce privește gestiunea directă și indirectă, costul anual al nivelului propus al controalelor reprezintă aproximativ 3-7 % din bugetul anual pentru cheltuielile operaționale. Acest fapt se explică prin numărul mare de tranzacții care trebuie să facă obiectul unui control. Într-adevăr, în domeniul ocupării forței de muncă, al afacerilor sociale și al sănătății, gestiunea directă implică atribuirea de numeroase contracte și granturi pentru măsuri, precum și plata a numeroase granturi de funcționare pentru organizații neguvernamentale și pentru sindicate. Riscul acestor activități este legat de capacitatea (în special a) organizațiilor mai mici de a controla în mod eficace cheltuielile.
Pe o perioadă de 5 ani, rata de eroare pentru auditurile la fața locului legate de granturi în cadrul gestiunii directe a fost de 1,8 %, iar rata globală de eroare, ținându-se seama de nivelul de risc scăzut pentru achizițiile publice, a fost sub 1 %. Această rată de eroare este considerată acceptabilă, deoarece se situează sub pragul de toleranță de 2 %.
Modificările propuse a fi aduse programului nu vor afecta modul în care sunt gestionate în prezent creditele. Sistemul de control existent s-a dovedit a fi capabil să prevină și/sau să detecteze erori și/sau nereguli, iar în cazul producerii unor erori sau nereguli, să le corecteze. Prin urmare, se preconizează că ratele de eroare istorice vor rămâne la același nivel.
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.
În ceea ce privește activitățile sale care fac obiectul gestiunii directe, indirecte și partajate, Comisia adoptă măsuri adecvate de natură să asigure protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, prin aplicarea unor măsuri preventive de combatere a fraudelor, a corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin controale eficace și, în cazul în care sunt depistate nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, după caz, prin aplicarea unor sancțiuni eficace, proporționale și disuasive.
Comisia ori reprezentanții săi și Curtea de Conturi au competența de a audita, pe baza documentelor și la fața locului, toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri ale Uniunii. OLAF este autorizat să efectueze verificări și inspecții la fața locului la operatorii economici care beneficiază direct sau indirect de o astfel de finanțare.
De asemenea, Comisia pune în aplicare o serie de măsuri, cum ar fi:
- decizii, acorduri și contracte care rezultă din implementarea programului și care vor autoriza în mod expres Comisia, inclusiv OLAF, precum și Curtea de Conturi, să efectueze audituri, controale și inspecții la fața locului;
- în timpul etapei de evaluare a unei cereri de propuneri/oferte, solicitanții și ofertanții sunt verificați în raport cu criteriile de excludere publicate, pe baza declarațiilor și a sistemului de detectare timpurie și de excludere (EDES);
- normele privind eligibilitatea costurilor vor fi simplificate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar;
- întreg personalul implicat în gestionarea contractului, precum și auditorii și controlorii care verifică la fața locului declarațiile beneficiarilor sunt instruiți periodic în domeniul fraudelor și al neregulilor.
DG EMPL desfășoară acțiuni în cadrul strategiei antifraudă a Comisiei (SAFC).
În cazul gestiunii directe, sistemul de evaluare a riscului de fraudă (Fraud-Risk-Assessment - FRA) a fost actualizat în 2019. Procedura de acordare a granturilor cuprinde mai multe elemente de depistare a fraudelor, cum ar fi utilizarea pe scară largă a principiului celor 4 ochi, verificarea corectitudinii și a transparenței procedurilor de atribuire, instituirea unor proceduri detaliate pentru evitarea conflictelor de interese, verificarea unei eventuale înscrieri a solicitanților pe „lista neagră” în conformitate cu Regulamentul nr. 1605/2002, utilizarea de instrumente informatice precum EDES și ARACHNE și căutarea altor elemente care marchează comportamente suspecte (indicatori de fraudă).
În cazul fondurilor structurale care fac obiectul gestiunii partajate, există o strategie antifraudă comună mai specifică (JAFS) pentru perioada 2015-2020, elaborată de DG Politică Regională și Urbană, DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune și DG Afaceri Maritime și Pescuit. În ceea ce privește fondurile structurale, există o cerință de reglementare antifraudă specifică pentru perioada 2014-2020 în Regulamentul privind dispozițiile comune [articolul 125 alineatul (4) litera (c) din RDC]. DG EMPL, prin obligațiile care îi revin în materie de control și de audit, verifică dacă statele membre au instituit și folosesc efectiv sisteme de gestiune și de control care să asigure că fondurile sunt utilizate în mod eficient și corect, astfel încât să se garanteze legalitatea și regularitatea cheltuielilor. Statele membre sunt obligate să notifice problemele prin intermediul Sistemului de gestionare a neregulilor (IMS). DG EMPL urmărește acțiunile naționale de combatere a fraudelor și, dacă este cazul, sancționează lipsa de măsuri prin decizii de corecție financiară cu privire la sprijinul FSE acordat programului în cauză, de exemplu în cadrul acțiunilor întreprinse ca urmare a rapoartelor OLAF și a recomandărilor. În plus, DG EMPL oferă orientări pentru autoritățile de management, inclusiv un instrument de evaluare a riscului de fraudă. DG EMPL diseminează în mod activ către statele membre instrumentul de notare a riscului ARACHNE.
În urma unui studiu efectuat de un contractant extern, definitivat la mijlocul anului 2018, JAFS va fi reexaminat, iar contribuția DG EMPL la SAFC va fi actualizată.
În sfârșit, măsurile orizontale, de exemplu formarea internă privind gradul de conștientizare cu privire la fraudă (elementele care marchează comportamente suspecte) și măsurile de prevenire a fraudelor, completează măsurile luate de DG EMPL.
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)
|
Rubrica din cadrul financiar multianual: |
Linia bugetară |
Tipul de
|
Contribuție |
|||
|
Investiții în oameni, în coeziunea socială și în valori |
Dif./ Nedif. |
din partea țărilor AELS 16 |
din partea țărilor candidate 17 |
din partea țărilor terțe |
în sensul articolului [21 alineatul (2) litera (b)] din Regulamentul financiar |
|
|
2 |
07 01 01 01 Cheltuieli de sprijin pentru „Fondul social european+ (FSE+) – gestiune partajată” |
Nedif. |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
|
2 |
07 01 01 02 – Cheltuieli de sprijin pentru componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” |
Nedif. |
Da |
Da |
Da |
Nu |
|
2 |
07 02 01 – Componenta FSE+ cu gestiune partajată – Cheltuieli operaționale |
Dif. |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
|
2 |
07 02 02 – Componenta FSE+ cu gestiune partajată – Asistență tehnică operațională |
Dif. |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
|
2 |
07 02 04 – FSE+ – componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” |
Dif. |
Da |
Da |
Da |
Nu |
3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Rubrica din cadrul financiar
|
2 |
Investiții în oameni, în coeziunea socială și în valori |
|
TOTAL |
2021 |
2022 |
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
După 2027 |
TOTAL |
||
|
07 02 01 – Componenta FSE+ cu gestiune partajată – Cheltuieli operaționale |
Angajamente |
(1) |
Incluse în Propunerea de regulament privind dispozițiile comune COM(2018)375 |
||||||||
|
Plăți |
(2) |
||||||||||
|
07 02 02 – Componenta FSE+ cu gestiune partajată – Asistență tehnică operațională |
Angajamente |
(1) |
|||||||||
|
Plăți |
(2) |
||||||||||
|
07 01 01 01 Cheltuieli de sprijin pentru „Fondul social european+ (FSE+) – gestiune partajată” |
Angajamente = Plăți |
(3) |
|||||||||
|
07 02 04 – FSE+ – componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” |
Angajamente |
(1) |
99,944 |
101,993 |
104,083 |
106,214 |
108,389 |
110,606 |
112,271 |
743,500 |
|
|
Plăți |
(2) |
28,093 |
59,077 |
76,826 |
81,534 |
83,939 |
85,782 |
87,369 |
240,880 |
743,500 |
|
|
07 01 01 02 – Cheltuieli de sprijin pentru componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” 18 |
Angajamente = Plăți |
(3) |
2,500 |
2,500 |
2,500 |
2,500 |
2,500 |
2,500 |
2,500 |
17,500 |
|
|
TOTAL credite pentru pachetul financiar al programului |
Angajamente |
=1+3 |
102,444 |
104,493 |
106,583 |
108,714 |
110,889 |
113,106 |
114,771 |
0,000 |
761,000 |
|
Plăți |
=2+3 |
30,593 |
61,577 |
79,326 |
84,034 |
86,439 |
88,282 |
89,869 |
240,880 |
761,000 |
|
Creditele pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată sunt prezentate în detaliu în fișa financiară legislativă pentru Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) COM(2018)375.
|
|
7 |
„Cheltuieli administrative” |
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
TOTAL |
2021 |
2022 |
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
După 2027 |
TOTAL |
|
|
Resurse umane |
91,207 |
91,207 |
91,207 |
91,207 |
91,207 |
91,207 |
91,207 |
638,448 |
||
|
Alte cheltuieli administrative |
5,073 |
5,073 |
5,073 |
5,073 |
5,073 |
5,073 |
5,073 |
35,514 |
||
|
TOTAL credite pentru RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual |
96,280 |
96,280 |
96,280 |
96,280 |
96,280 |
96,280 |
96,280 |
96,280 |
673,962 |
|
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
2021 |
2022 |
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
După 2027 |
TOTAL |
|||
|
TOTAL credite
|
Angajamente |
198,724 |
200,773 |
202,863 |
204,994 |
207,169 |
209,386 |
211,051 |
1 434,963 |
||
|
Plăți |
126,873 |
157,857 |
175,606 |
180,314 |
182,719 |
184,562 |
186,149 |
240,880 |
1 434,963 |
||
3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ
–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ
–☑ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Anii |
2021 |
2022 |
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
TOTAL |
În ceea ce privește resursele umane, cifrele prezentate mai jos sunt bazate pe alocarea acordată DG EMPL în 2018 [SEC(2017)528], din care se scad resursele de personal alocate Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), care fac obiectul unei propuneri separate - COM(2018)380.
Pentru alte cheltuieli administrative, întregul pachet global este prezentat mai jos, cuprinzând cheltuielile FEG.
|
RUBRICA 7
|
||||||||
|
Resurse umane |
91,207 |
91,207 |
91,207 |
91,207 |
91,207 |
91,207 |
91,207 |
638,448 |
|
Alte cheltuieli administrative |
5,073 |
5,073 |
5,073 |
5,073 |
5,073 |
5,073 |
5,073 |
35,514 |
|
Subtotal RUBRICA 7
|
96,280 |
96,280 |
96,280 |
96,280 |
96,280 |
96,280 |
96,280 |
673,962 |
|
Anii |
2021 |
2022 |
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
TOTAL |
TOTAL
|
În afara RUBRICII 7
19
|
||||||||
|
Resurse umane |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Alte cheltuieli
|
2,500 |
2,500 |
2,500 |
2,500 |
2,500 |
2,500 |
2,500 |
17,500 |
|
Subtotal
|
2,500 |
2,500 |
2,500 |
2,500 |
2,500 |
2,500 |
2,500 |
17,500 |
|
TOTAL |
98,780 |
98,780 |
98,780 |
98,780 |
98,780 |
98,780 |
98,780 |
691,460 |
Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, de resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.
Creditele pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată sunt prezentate în detaliu în fișa financiară legislativă pentru Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) COM(2018)375.
3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat
–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.
–☑ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:
Estimări în echivalent normă întreagă
|
Anii |
2021 |
2022 |
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
|
|
•Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari) |
||||||||
|
TOTAL Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari) |
||||||||
|
La sediu și în birourile reprezentanțelor Comisiei |
599 |
599 |
599 |
599 |
599 |
599 |
599 |
|
|
În delegații |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Cercetare |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
• Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) - AC, AL, END, INT și JED 20 Rubrica 7 |
||||||||
|
DG EMPL |
||||||||
|
Finanțare în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual |
- la sediu |
71 |
71 |
71 |
71 |
71 |
71 |
71 |
|
- în delegații |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
|
|
Finanțare din pachetul financiar al programului 21 |
- la sediu |
|||||||
|
- în delegații |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
|
|
Altele (a se preciza) |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
Nu se aplică |
|
|
TOTAL personal extern (în ENI) |
71 |
71 |
71 |
71 |
71 |
71 |
71 |
|
|
TOTAL GENERAL |
670 |
670 |
670 |
670 |
670 |
670 |
670 |
|
Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.
Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:
|
Funcționari și personal temporar |
Gestionarea programelor, finanțe și audit |
|
Personal extern |
Gestionarea programelor, finanțe și audit |
3.2.3.Contribuțiile terților
Propunerea/inițiativa:
–☑ nu prevede cofinanțare din partea terților
–◻ prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:
Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Anii |
2021 |
2022 |
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
TOTAL |
|
SEE/AELS |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
|
Țări candidate |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
|
Țări terțe |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
|
TOTAL credite cofinanțate |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
p.m. |
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor
–☑ Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.
–◻ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:
–◻ asupra resurselor proprii
–◻ asupra altor venituri
vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli◻
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Linia bugetară pentru venituri: |
Impactul propunerii/inițiativei 22 |
||||||
|
2021 |
2022 |
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
|
|
Articolul …………. |
|||||||
Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).
[…]
Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).
[…]