COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 9.3.2020

JOIN(2020) 4 final

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU

Către o strategie cuprinzătoare cu Africa

Către o strategie cuprinzătoare cu Africa

Africa este cel mai apropiat vecin al Europei. Legăturile dintre Africa și Uniunea Europeană (UE) sunt ample și profunde ca urmare a istoriei, a apropierii geografice și a intereselor comune. Anul 2020, care va marca cel de al 6-lea summit între Uniunea Africană (UA) și UE, precum și încheierea negocierilor pentru noul acord de parteneriat dintre UE și grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, va fi un an decisiv pentru realizarea obiectivului nostru ambițios de a avea un parteneriat și mai puternic. În Africa, schimbările economice, politice, sociale, tehnologice, demografice, climatice și de mediu dau naștere unor noi perspective și provocări. Trebuie să lucrăm în parteneriat cu Africa, continentul geamăn cu al nostru, pentru a aborda împreună provocările secolului XXI, a promova interesele noastre comune și a contura viitorul.

În toată diversitatea sa, Africa are o populație de peste 1 miliard de persoane. De asemenea, are cea mai tânără clasă de mijloc din lume, cu cea mai rapidă creștere. Tinerii Africii au potențialul de a transforma perspectivele politice, economice și sociale ale continentului lor, dar pentru a face acest lucru au nevoie de locuri de muncă decente, de un loc în societate, de acces la servicii sociale, la energie și la infrastructură și de un rol activ în determinarea viitorului țărilor lor. Mai ales femeile africane reprezintă factori-cheie ai creșterii, dezvoltării și păcii durabile. Viitorul continentului depinde de asigurarea unui răspuns adecvat la aspirațiile lor.

Africa a înregistrat o creștere economică constantă. În 2018, șase din primele zece economii cu cea mai rapidă creștere din lume erau africane. Treizeci de state africane sunt țări cu venituri mijlocii sau mari. Expansiunea economică a continentului are potențialul de a accelera și de a stimula dezvoltarea socială și umană în sens mai larg, datorită noilor oportunități oferite de transformarea digitală, dividendul demografic, energia ieftină din surse regenerabile, tranziția către o economie verde și economia cu emisii reduse de carbon, albastră și circulară. Acest lucru reflectă viziunea inițiativelor transformatoare ale liderilor africani, inclusiv Agenda 2063 a Uniunii Africane, Zona continentală africană de liber schimb, Zona africană fără vize, piața unică digitală africană și piața unică a transporturilor aeriene africane.

Continuă să existe, însă, o serie de provocări. În clasamentul celor mai fragile țări din lume figurează treizeci și șase de țări din Africa; acestea sunt adesea afectate de conflicte. Pe continent locuiesc 390 de milioane de persoane care trăiesc sub pragul sărăciei. Creșterea nu a fost întotdeauna favorabilă incluziunii, în special din cauza provocărilor în materie de guvernanță. Ca și restul lumii, Africa este afectată de consecințele schimbărilor climatice, ale degradării mediului și ale poluării. UE și Africa pot colabora pentru a valorifica oportunitățile și a face față acestor provocări, precum și pentru a dezvolta acțiuni care să asigure stabilitatea, pacea, securitatea, drepturile omului, democrația, egalitatea de gen, mijloacele de subzistență durabile, creșterea economică durabilă bazată pe ecosisteme sănătoase, coeziune socială și bună guvernanță.

Pentru a aduce beneficii ambelor continente, ar trebui ca parteneriatul nostru să se bazeze pe o înțelegere clară a intereselor și a responsabilităților noastre individuale și reciproce, reflectând caracterul cuprinzător și maturitatea relației noastre. Printre aceste interese se numără următoarele: dezvoltarea unui model de creștere verde, îmbunătățirea mediului de afaceri și a climatului investițional, promovarea educației, a cercetării și a inovării, crearea de locuri de muncă decente și adăugarea de valoare prin investiții durabile, maximizarea beneficiilor integrării economice regionale și ale comerțului, asigurarea securității alimentare și a dezvoltării rurale, combaterea schimbărilor climatice, asigurarea accesului la energie durabilă și protejarea biodiversității și a resurselor naturale, promovarea păcii și a securității, asigurarea unei bune gestionări a migrației și a mobilității, participarea în parteneriat pe scena mondială pentru a consolida ordinea multilaterală bazată pe norme, promovarea valorilor universale, a drepturilor omului, a democrației, a statului de drept și a egalității de gen.

Înregistrarea de evoluții pozitive în oricare dintre aceste domenii depinde de progresele realizate în alte domenii. Astfel de progrese pot fi realizate numai printr-o colaborare bazată pe angajamente mondiale comune, precum Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Agenda 2063.

Potențialul Africii suscită un interes sporit din partea multor actori de pe scena mondială. Această evoluție este binevenită, întrucât pune la dispoziția Africii o paletă mai largă de opțiuni și creează posibilitatea unor sinergii. Totodată, această evoluție impune adaptarea modului în care Europa – și anume UE și statele sale membre, lucrând împreună – interacționează cu Africa, în așa fel încât să se asigure că poziționarea sa este în concordanță cu interesele noastre reciproce și să se acorde mai multă importanță valorilor, principiilor-cheie și bunelor practici de reglementare. UE și statele sale membre sunt cel mai important partener al Africii din toate punctele de vedere, fie că este vorba de investiții, comerț, asistență oficială pentru dezvoltare sau securitate. Acest parteneriat fiabil, multidimensional, pe termen lung ar trebui să se concretizeze acum și într-o alianță politică puternică. Întărirea legăturilor politice, economice și culturale dintre Europa și Africa este esențială într-o lume multipolară în care nevoia de acțiune colectivă este resimțită acut. O cooperare mai strânsă în materie de probleme mondiale și multilaterale se va afla în centrul acțiunii noastre comune.

Pentru a consolida alianța strategică a UE cu Africa, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii propun organizarea de discuții cu partenerii africani în vederea definirii în comun, în cadrul viitorului summit UE-UA, a unei noi strategii cuprinzătoare a UE cu Africa, care s-ar putea baza pe cinci parteneriate:

1.un parteneriat pentru tranziția către o economie verde și accesul la energie;

2.un parteneriat pentru transformarea digitală;

3.un parteneriat pentru creștere durabilă și locuri de muncă;

4.un parteneriat pentru pace și guvernanță și

5.un parteneriat în materie de migrație și mobilitate.

Această nouă strategie și aceste parteneriate sunt conforme cu prioritățile comune stabilite de UE și de Uniunea Africană la summitul din 2017 de la Abidjan. Strategia este inspirată în special din discuțiile foarte fructuoase dintre Comisia Europeană și Comisia Uniunii Africane, care au avut loc la Addis Abeba la 27 februarie 2020, și reflectă propunerile UE privind schimburile de opinii în curs cu partenerii africani în vederea definirii unei agende de parteneriat comune la viitorul Summit UE-UA din octombrie 2020. Dialogul UE-Africa va continua la nivel bilateral, regional și continental.

I.Parteneri pentru tranziția către o economie verde și accesul la energie

Combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului este sarcina definitorie a acestei generații. Prin urmare, Europa și Africa sunt aliați în dezvoltarea energiei din surse regenerabile, a soluțiilor de transport, a agriculturii, a economiei circulare și a economiei albastre, care pot sprijini creșterea economică a Africii. Pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă, atât UE, cât și Africa trebuie să opteze pentru un viitor cu emisii reduse de carbon, eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor și rezilient la schimbările climatice, în conformitate cu Acordul de la Paris. Țările africane sunt deosebit de vulnerabile la schimbările climatice, întrucât acestea riscă să pună în pericol progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea durabilă.

Trebuie să depunem eforturi pentru a asigura ecosisteme sănătoase, a limita și a stopa încălzirea globală, a reduce vulnerabilitățile și a spori oportunitățile de adaptare a oamenilor și a ecosistemelor. În acest sens, trebuie să ne intensificăm eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și de sporire a rezilienței la schimbările climatice și, în același timp, să luăm măsuri de adaptare adecvate într-un mod sustenabil din punct de vedere social.

Inovarea este esențială pentru a impulsiona tranziția către o economie verde. Prin urmare, ar trebui ca investițiile să fie orientate către consolidarea capacităților științifice din Africa, prin asigurarea accesului la tehnologii și a adaptării acestora la nivel local. Acest lucru le va permite țărilor africane să urmărească o traiectorie de creștere verde, cu emisii reduse de carbon, rezilientă la schimbările climatice, care să evite tehnologiile ineficiente și să reziste tentației de a realiza noi investiții în producția de energie pe bază de cărbune, favorizând în schimb noile surse regenerabile de energie și producția de hidrogen. La rândul său, comerțul ar trebui să faciliteze adoptarea unor modele de afaceri inovatoare și durabile și să joace un rol de frunte în ceea ce privește conturarea unui viitor neutru din punct de vedere climatic.

Africa se bucură de un vast capital natural, de o biodiversitate și de ecosisteme unice, cum ar fi pădurile. Acest lucru oferă oportunități semnificative de dezvoltare socială și economică și poate contribui la soluții de durată, bazate pe natură, în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. În același timp, există un risc de supraexploatare și epuizare a resurselor, care se adaugă la amenințările reprezentate de pescuitul nedurabil și de gestionarea nedurabilă a resurselor de apă, de poluare, de deșertificare și, în cazul zonelor de coastă, de creșterea nivelului mării.

O economie circulară curată, cu lanțuri valorice durabile și echitabile va fi esențială pentru tranziția către un model economic durabil. Aceasta înseamnă că valoarea produselor, a materiilor prime și a resurselor este menținută în economie cât mai mult timp posibil. De asemenea, o economie circulară presupune reducerea la minimum a deșeurilor, precum și gestionarea durabilă a resurselor naturale, a apelor reziduale și a instalațiilor de salubrizare. În acest sens este necesară o cooperare consolidată între UE și Africa, axată pe un sector responsabil al materiilor prime, pe lanțuri valorice industriale sigure și curate, precum și pe respectarea unor standarde ambițioase în materie de mediu și climă.

Orașele africane au un rol-cheie în tranziția către o economie verde; UE ar trebui să sprijine dezvoltarea modelelor de urbanizare și a întreprinderilor verzi și inteligente în Africa, combătând astfel problema poluării.

Pentru a răspunde nevoilor populației și economiei sale în creștere, Africa trebuie să își dubleze aprovizionarea cu energie până în 2040, asigurând în același timp accesul la energie electrică pentru 600 de milioane de persoane. Aceasta înseamnă că trebuie să se pună accentul pe o infrastructură rezilientă, pe accesul la energie mai curată, mai durabilă și mai sigură, pe valorificarea la maximum a surselor regenerabile de energie, pe tranziția energetică și pe eficiență în toate lanțurile valorice, precum și pe integrarea regională pentru securitatea energetică. UE ar trebui să construiască împreună cu Africa un parteneriat puternic în materie de energie durabilă, atât pentru populația rurală, cât și pentru cea urbană.

UE și Africa trebuie să își unească eforturile pentru a atinge obiectivul de dezvoltare durabilă „Fără foamete” și pentru a aborda provocările legate de alimentație și de securitatea alimentară prin promovarea unor sisteme agroalimentare sigure și durabile. Un parteneriat în domeniul agriculturii ar sprijini dezvoltarea practicilor agricole ecologice, ar promova producția locală și ar integra preocupările legate de biodiversitate. Acesta ar include și stabilirea de standarde sanitare și fitosanitare, precum și protecția resurselor naturale. Comerțul dintre UE și Africa joacă un rol esențial în sprijinirea oportunităților pentru sistemele alimentare durabile.

În același timp, producția, prelucrarea și distribuția produselor agricole asigură cea mai mare parte a ocupării directe a forței de muncă și a veniturilor în Africa, în special în zonele rurale, contribuind astfel la o dezvoltare teritorială echilibrată. Agricultura are potențialul de a oferi locuri de muncă pentru o parte semnificativă a celor 800 de milioane de africani care se estimează că vor intra în câmpul muncii în următorii 30 de ani 1 .

Acțiunea propusă nr. 1 – implicarea într-un parteneriat cu Africa pentru a maximiza beneficiile tranziției către o economie verde și a minimiza amenințările la adresa mediului, în conformitate deplină cu Acordul de la Paris 2 .

În acest sens, se propune ca UE să sprijine punerea în aplicare a contribuțiilor stabilite la nivel național, să contribuie la elaborarea unor strategii ambițioase pe termen lung pentru reducerea emisiilor și la dezvoltarea de planuri naționale de adaptare.

Prin sprijinirea cadrelor de finanțare naționale integrate, UE continuă să colaboreze cu țările în eforturile acestora de a mobiliza o gamă largă de surse de finanțare și de le a alinia cu prioritățile lor în materie dezvoltare durabilă. UE ar trebui să încheie un parteneriat cu Africa în ceea ce privește finanțarea verde, energia durabilă și eficiența energetică, prin lansarea unei inițiative privind energia verde, pornind de la recomandările Platformei la nivel înalt pentru investiții în energie durabilă în Africa. De asemenea, ar trebui ca UE și Africa să facă schimb de experiență în ceea ce privește gestionarea unei tranziții juste din punct de vedere social de la combustibilii fosili către alte surse de energie.

În parteneriat cu Africa, UE ar trebui să încurajeze o mai bună guvernanță a oceanelor, inclusiv dezvoltarea pescuitului durabil și a economiei albastre. UE este pregătită să intensifice lupta împotriva pescuitului ilegal, neraportat și nereglementat, în vederea combaterii riscului de mediu pe care îl prezintă acesta pentru durabilitatea stocurilor de pește, profiturile pescarilor și comunitățile costiere care respectă normele.

În sfârșit, UE și Africa ar trebui să ia măsuri comune pentru a proteja și a reduce presiunea asupra pădurilor, a apelor și a ecosistemelor marine, ameliorând, în același timp, gestionarea acestor resurse prin combaterea recoltării ilegale și a infracțiunilor împotriva mediului - factorii care determină declinul biodiversității. Acest obiectiv poate fi realizat, printre altele, prin lansarea inițiativei „NaturAfrica”.

II.Parteneri pentru transformarea digitală

Trebuie să se asigure accesul întregii populații la servicii digitale sigure și ieftine, prin investiții în infrastructură și surse fiabile de energie electrică. De asemenea, este esențial să se instituie un mediu de reglementare pentru piețe regionale ale conectivității competitive și armonizate. Fructificarea beneficiilor potențiale ale digitalizării necesită un cadru de reglementare solid în domenii precum protecția datelor și a consumatorilor, serviciile financiare digitale, criminalitatea informatică și e-guvernarea. Sunt necesare politici specifice pentru a se asigura incluziunea digitală și egalitatea digitală depline pentru femei și comunitățile marginalizate.

Se estimează că o creștere de 10 % a acoperirii digitale ar putea duce la o creștere de peste 1 % a PIB-ului african. Prin reforme și investiții adecvate, menite să sprijine aspirațiile africane de a construi o piață unică digitală africană, și pe baza unei noi strategii de transformare digitală, Africa poate profita de trecerea la era digitală pentru a stimula creșterea în toate sectoarele economiei. Infrastructurile digitale și sprijinul acordat pentru antreprenoriat și inovare în sectorul digital au potențialul de a oferi locuri de muncă atât de necesare pentru cele 15-20 de milioane de tineri care intră în câmpul muncii în fiecare an.

De asemenea, transformarea digitală poate moderniza sectoarele tradiționale, precum agricultura, poate facilita accesul la servicii de calitate, poate spori veniturile publice și poate îmbunătăți transparența și asumarea răspunderii în sectorul public, consolidând astfel încrederea publică în guverne. Digitalizarea poate transforma și furnizarea serviciilor publice, inclusiv învățământul, formarea, energia și asistența medicală, printre altele, prin îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate în zonele îndepărtate și prin facilitarea stabilirii de diagnostice și a tratamentelor. E-guvernarea va proteja consumatorii și viața privată și va sprijini lupta împotriva corupției. E-guvernarea și serviciile financiare digitale au potențialul de a stimula integrarea economică a Africii prin îmbunătățirea accesului la bunuri și servicii pe întregul continent. De asemenea, serviciile digitale pot facilita accesul la conturile de operațiuni și la soluțiile financiare digitale pentru serviciile bancare, de asigurare sau de plată, inclusiv transferurile de fonduri.

Accelerarea digitalizării administrației publice este o condiție prealabilă necesară pentru a crea valoare pentru cetățenii și întreprinderile din Europa și Africa și reprezintă un element esențial pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. În acest scop, cooperarea consolidată în ceea ce privește punerea în aplicare a soluțiilor digitale interoperabile ar fi utilă pentru a remedia lacunele în materie de competențe digitale, a promova utilizarea datelor deschise, a întări securitatea cibernetică și a valorifica noile tehnologii precum inteligența artificială, blockchain și volumele mari de date. În acest sens, dezvoltarea capacităților din sectorul public este importantă pentru sprijinirea agendei mai ample privind transformarea digitală.

Digitalizarea trebuie să fie însoțită de măsuri ferme de asigurare a securității, a rezilienței și a descurajării criminalității informatice, inclusiv de măsuri de cooperare internațională în cadre juridice stabilite. UE și Africa ar trebui să își intensifice colaborarea în această privință, inclusiv pentru a preveni exploatarea internetului în scopuri legate de terorism și extremism violent.

Pentru a realiza progrese în aceste domenii și a combate amenințările online la adresa democrației și a drepturilor omului, va fi nevoie de o legislație și de o capacitate operațională adecvate. În ceea ce privește combaterea dezinformării, UE a elaborat instrumente utile și va continua să colaboreze strâns cu partenerii săi africani pentru a găsi abordări comune și a face schimb de bune practici.

Economia digitală necesită competențe și cunoștințe mai bune în domeniul digital și generează o cerere ridicată de forță de muncă locală calificată în toate sectoarele care pot beneficia de transformarea digitală. Oportunitățile de învățare și de formare profesională de calitate oferite de instituțiile publice și private trebuie extinse în continuare.

Utilizarea datelor și a tehnologiei spațiale contribuie la transporturi inteligente și sigure, la orașe verzi, la gestionarea durabilă a resurselor naturale și la o agricultură eficientă. Datele deschise și gratuite furnizate de programele spațiale ale UE pot stimula sectorul spațial privat care începe să prindă contur în Africa și le pot permite întreprinderilor mici și mijlocii (IMM­urilor) să dezvolte soluții și servicii inovatoare la nivel local. Programul de observare a Pământului în ceea ce privește resursele naturale, utilizarea terenurilor, resursele de apă continentale și ecosistemele marine și costiere poate sprijini elaborarea de politici și procesul decizional în Africa.

Acțiunea propusă nr. 2 – implicarea într-un parteneriat cu Africa pentru a impulsiona transformarea digitală a continentului 3 .

Acest lucru necesită concentrarea pe convergența în materie de reglementare, inclusiv pe consolidarea protecției datelor cu caracter personal, investiții în infrastructură-cheie de sprijin durabilă, digitalizarea administrațiilor publice în vederea furnizării de servicii electronice, oportunități de educație și de formare mai ample și sporirea fluxurilor de date sigure. Ar fi oportun ca UE să coopereze cu Africa și în domeniul inteligenței artificiale, care ar trebui să fie dezvoltată și utilizată în mod responsabil.

III.Parteneri pentru creștere durabilă și locuri de muncă

Legăturile strânse și proximitatea geografică dintre UE și Africa le transformă în aliați naturali în promovarea creșterii economice durabile și favorabile incluziunii pe ambele continente. Oportunitățile economice și crearea de locuri de muncă decente în Africa și în UE ar putea fi extinse semnificativ prin întreprinderea de acțiuni comune pe patru fronturi prioritare:

(a)stimularea comerțului și a investițiilor durabile în Africa;

(b)îmbunătățirea climatului investițional și a mediului de afaceri;

(c)îmbunătățirea accesului la educație de calitate, a competențelor, a cercetării, a inovării, a sănătății și a drepturilor sociale;

(d)aprofundarea integrării economice regionale și continentale.

Pactul verde european 4 reprezintă atât noua strategie de creștere a UE, cât și un plan prin care Europa urmărește să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Mulțumită uriașului său potențial în materie de surse regenerabile de energie și de biodiversitate, Africa este extrem de bine plasată pentru a dezvolta și a pune în aplicare soluții durabile pe măsură ce economia sa crește.

Pe baza succeselor inițiale ale Alianței Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile și pe baza lucrărilor grupurilor operative comune privind economia digitală, energia, transporturile și Africa rurală, UE propune transformarea alianței 5 în pilonul central al relațiilor economice dintre cele două continente.

a.Investiții durabile

Investițiile publice și private sunt esențiale pentru stimularea antreprenoriatului și a unei diversificări economice durabile. Ar trebui ca accentul să se pună pe următoarele elemente: infrastructură de bază de calitate care să fie rezilientă la schimbările climatice; acces la finanțare; date de calitate mai bună care să contribuie la identificarea celor mai eficiente și eficace modalități de utilizare a noilor surse de energie durabile; dezvoltarea unui sector privat care să adauge valoare, cu un potențial ridicat de creștere economică și de creare de locuri de muncă decente. Cu un stoc de investiții străine directe în valoare de 222 de miliarde EUR, UE este cel mai mare investitor în Africa, situându-se cu mult înaintea Statelor Unite (42 de miliarde EUR) sau a Chinei (38 de miliarde EUR) 6 . Sub egida Alianței Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă durabile, o serie de instrumente ale UE, precum mandatul de acordare a împrumuturilor externe, Facilitatea pentru investiții în Africa, Caraibe și Pacific și, mai recent, Planul de investiții externe au mobilizat investiții considerabile în Africa.

Printre acestea se numără investiții în sectoarele transporturilor, energiei curate și agriculturii, precum și în dezvoltarea sectorului privat. Africa și UE trebuie să colaboreze în continuare pentru a accelera și mai mult ritmul investițiilor durabile de acest tip.

În conformitate cu propunerea Comisiei privind Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) 7 , ar trebui ca UE să poată utiliza pe deplin o serie de instrumente financiare de care dispune, precum garanțiile bugetare și finanțarea mixtă în cadrul Fondului european pentru dezvoltare durabilă, a cărui aplicare ar trebui să înceapă în 2021. În cadrul IVCDCI propus, garanția pentru acțiunea externă ar putea să furnizeze până la 60 de miliarde EUR, sub forma operațiunilor de garantare menite să stimuleze investițiile durabile în perioada 2021-2027, axate în primul rând pe Africa.

Ar trebui ca aceste operațiuni să fie puse în practică în coordonare cu Instituțiile Europene de Finanțare a Dezvoltării. Împreună, aceste instituții au cea mai importantă prezență în Africa Subsahariană și se concentrează în cea mai mare măsură pe această regiune; portofoliul lor combinat reprezintă o treime din totalitatea activităților instituțiilor de finanțare a dezvoltării și trei sferturi din capitalul cu cea mai mare rată de absorbție a riscurilor. O abordare mai integrată între instrumentele financiare ale UE și Instituțiile Europene de Finanțare a Dezvoltării va spori mobilizarea investitorilor privați și a resurselor interne, va accelera trecerea la investiții mai responsabile și mai neutre din punct de vedere climatic și va stimula dezvoltarea sectorului privat în Africa.

b.Integrarea economică regională și continentală

Aprofundarea integrării economice la nivel regional și continental reprezintă o componentă esențială a unei strategii economice coerente și durabile.

Salutăm Acordul continental african de liber schimb intrat în vigoare în mai 2019, care dă un impuls semnificativ integrării continentale, și obiectivul final al unei piețe unice continentale. Acordul va spori comerțul între țările africane, inclusiv cu țările din Africa de Nord, va diversifica exporturile și va îmbunătăți calitatea și siguranța produselor.

Construirea la nivel continental a unor sisteme fiabile și durabile de energie, transport și comunicații digitale, în beneficiul cetățenilor, al întreprinderilor și al industriei va sprijini dezvoltarea unor lanțuri valorice care să poată contribui la reușita Zonei continentale africane de liber schimb. Crearea unui sistem comercial multilateral stabil, bazat pe norme și axat pe Organizația Mondială a Comerțului (OMC) reprezintă un interes comun pentru UE și pentru Uniunea Africană.

Acțiunea propusă nr. 3 – implicarea într-un parteneriat cu Africa în scopul de a spori semnificativ investițiile durabile din punct de vedere ecologic, social și financiar, reziliente la efectele schimbărilor climatice, de a promova oportunitățile de investiții prin intensificarea utilizării mecanismelor de finanțare inovatoare 8 și de a stimula integrarea economică regională și continentală, în special prin intermediul Acordului continental african de liber schimb 9 .

Ultimul obiectiv menționat va fi îndeplinit prin transformarea într-o prioritate de prim rang a sprijinului politic, tehnic și financiar acordat pentru Acordul continental african de liber schimb (sprijin care a crescut deja de la 12,5 milioane EUR în perioada 2014-2017 la 60 de milioane EUR în perioada 2018-2020). Suntem pregătiți să împărtășim experiența noastră în ceea ce privește uniunea vamală și piața unică. Cooperarea legată de coridoarele strategice care facilitează comerțul și investițiile atât în interiorul Africii, cât și între Africa și UE, și care îmbunătățesc conectivitatea durabilă, eficientă și sigură între cele două continente va fi, de asemenea, consolidată de perspectiva pe termen lung a creării unei zone de liber schimb intercontinentale cuprinzătoare. Asociațiile de întreprinderi din UE pot juca un rol important în cadrul Forumului de afaceri organizat în marja viitorului summit UA-UE. Instrumentele pentru a atinge aceste obiective sunt cooperarea și dialogul, parteneriatele de afaceri de-a lungul lanțurilor valorice esențiale, precum și aprofundarea acordurilor de parteneriat economic și a altor acorduri comerciale ale UE cu țările partenere africane.

**Acordul sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Regatul Maroc cu privire la modificarea protocoalelor nr. 1 și 4 la Acordul euro-mediteraneean de asociere, care a intrat în vigoare la 19 iulie 2019, prevede extinderea preferințelor tarifare la produsele originare din teritoriul care nu se autoguvernează al Saharei Occidentale.

c.Mediul de afaceri și climatul investițional

Stimularea investițiilor din sectorul privat este esențială pentru accelerarea creșterii economice durabile și crearea de locuri de muncă decente. Sporirea încrederii investitorilor în Africa va depinde în mod fundamental de îmbunătățirea securității, de asigurarea unor cadre de reglementare eficace, transparente și stabile, care să fie însoțite de facilitarea și protejarea investițiilor, stabilitate macroeconomică, sisteme financiare solide, acces la credite, inovare și date necesare pentru a susține tranziția către o economie verde.

Reforma politicilor este, de asemenea, esențială în domenii-cheie precum: guvernanța; statul de drept; sistemul judiciar; gestionarea finanțelor publice (inclusiv calitatea și eficacitatea cheltuielilor publice); gestionarea datoriilor; transparența în domeniul achizițiilor publice; concurența; standardele și facilitarea comerțului; cadrele în materie de investiții și impozitarea creșterii verzi. Reforma politicilor include și combaterea corupției, a fraudei, a fluxurilor financiare ilicite, a spălării banilor și a finanțării terorismului.

Acțiunea propusă nr. 4 – implicarea într-un parteneriat cu Africa pentru a atrage investitori prin sprijinirea statelor africane în adoptarea de politici și reforme în materie de reglementare care să îmbunătățească mediul de afaceri și climatul investițional, inclusiv prin asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi 10 .

Având în vedere acest lucru, se propune ca UE să elaboreze măsuri mai ambițioase menite să faciliteze, să atragă și să sprijine investițiile în Africa. UE ar trebui să recurgă în mai mare măsură la platforme precum Sustainable Business for Africa (Afaceri durabile pentru Africa) și platforma internațională pentru finanțarea durabilă. Este important ca, în paralel, să se promoveze reforme în materie de reglementare și să se consolideze capacitatea instituțională a autorităților publice, a organizațiilor mediului de afaceri și a antreprenorilor, inclusiv a antreprenorilor sociali, consolidând în același timp și dezvoltarea capacităților legată de accesul IMM-urilor la piețe și finanțare. În acest sens, organizațiile europene ale mediului de afaceri ar trebui să continue să sprijine antreprenoriatul în Africa.

De asemenea, UE ar trebui să încurajeze dialogul în materie de reglementare cu administrațiile publice în vederea schimbului de bune practici. Dialogurile privind sprijinul bugetar vor continua să reprezinte un instrument-cheie în promovarea reformelor. În sfârșit, acordurile comerciale și dispozițiile privind investițiile menite să atragă, să faciliteze și să sprijine investițiile durabile vor contribui, la rândul lor, la îmbunătățirea climatului de afaceri.

d.Educație, competențe, cercetare, inovare, sănătate și drepturi sociale

Pentru construirea unui parteneriat și mai solid între cele două continente, este deosebit de important să se realizeze investiții în capitalul uman, în special în tineret. În următorii 15 ani, aproximativ 375 de milioane de tineri vor atinge vârsta de angajare în Africa.

În prezent, mai puțin de 10 % din tinerii africani cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani sunt înscriși într-o formă de învățământ sau de formare postliceală. Asigurarea faptului că tinerii beneficiază de educație și formare și dobândesc competențe, precum și pregătirea acestora pentru noile oportunități oferite de viitoarea piață a muncii reprezintă o prioritate strategică comună. Pentru ca tinerele și tinerii să beneficieze pe deplin de oportunitățile economice, aceștia vor avea nevoie de un acces mai larg la o educație de calitate favorabilă incluziunii și echitabilă, inclusiv la oportunități în materie de studii superioare, învățare și formare. În acest sens, trebuie acordată o atenție deosebită fetelor și femeilor. Sprijinirea emancipării femeilor necesită abordarea reglementărilor și a practicilor discriminatorii și garantarea faptului că femeile au acces la cunoștințe, competențe, microcredite și finanțare pentru antreprenoriat.

Pentru a spori capacitatea de inserție profesională a absolvenților și spiritul lor antreprenorial, trebuie ca sistemele de învățământ să adapteze mai bine competențele și rezultatele învățării la cererea de pe piața muncii și la noile sectoare emergente, în special sectorul digital și cel al tehnologiilor verzi și favorabile climei. Stimularea colaborării dintre mediul academic, instituțiile de cercetare și mediul de afaceri local și sprijinirea abordărilor inovatoare în materie de învățare vor fi, de asemenea, fundamentale. Intensificarea cooperării în sectorul cultural prezintă, de asemenea, un potențial ridicat în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și consolidarea contactelor interpersonale.

Oportunitățile de muncă decentă vor fi esențiale pentru a oferi perspective populației tinere africane aflate în creștere rapidă. Acestea merg mână în mână cu o forță de muncă sănătoasă, un mediu curat și condiții de muncă decente. În special, crearea de astfel de oportunități presupune asigurarea securității și a sănătății ocupaționale, sisteme de protecție socială favorabile incluziunii, acoperire universală cu servicii de sănătate, acces la servicii de asistență medicală de calitate, inclusiv la servicii de planificare familială, precum și combaterea inegalității și a discriminării, a muncii copiilor (în special în sectorul agricol) și a muncii forțate. De asemenea, aceasta presupune tranziția de la o economie informală către o economie formală. În acest sens, dialogul social eficace cu autoritățile publice, organizațiile lucrătorilor și organizațiile angajatorilor va îmbunătăți atât climatul social, cât și climatul de afaceri.

UE și Africa au, de asemenea, un interes comun în promovarea investițiilor în asistență medicală de bază, apă curată, locuințe și dezvoltarea infrastructurii și a capacității de a face față apariției focarelor de boală.

Acțiunea propusă nr. 5 – implicarea într-un parteneriat cu Africa pentru a consolida rapid învățarea, cunoștințele și competențele, capacitățile de cercetare și inovare, în special pentru femei și tineri, protejând și îmbunătățind drepturile sociale și eradicând munca copiilor 11 .

Se propune ca UE să extindă cooperarea academică și științifică dintre UE și Africa, inclusiv în ceea ce privește educația și formarea tehnică și profesională, și să consolideze dezvoltarea competențelor (inclusiv în asociere cu întreprinderi din UE) în vederea creării unei societăți și a unei economii bazate pe cunoaștere. UE ar trebui să faciliteze mobilitatea studenților, a profesorilor, a formatorilor și a cercetătorilor. UE ar trebui, de asemenea, să sprijine consolidarea capacităților în Africa, formarea de calitate pentru profesori, dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare, precum și valorificarea interacțiunilor dintre educație, știință, tehnologie și inovare pentru îmbunătățirea învățării. În plus, UE ar trebui să se angajeze în dialoguri în domeniul muncii cu țările africane pentru a proteja drepturile sociale și, în special, pentru a eradica munca copiilor. UE propune să își îmbunătățească sprijinul acordat în vederea consolidării sistemelor de sănătate.

IV.Parteneri pentru pace, securitate, guvernanță și reziliență

Asigurarea păcii și a securității pe termen lung în Africa este atât în interesul Africii, cât și al UE. Pacea și securitatea sunt condiții esențiale pentru dezvoltarea durabilă.

În timp ce obiectivul este de a asigura pacea și securitatea pe întreg teritoriul Africii, eforturile ar trebui să vizeze în primul rând regiunile care se confruntă cu cele mai mari tensiuni. Statele africane, sprijinite de organizațiile regionale și continentale, au principala responsabilitate de a acționa, în calitate de primi garanți ai propriei securități. De asemenea, UE este dispusă să își intensifice sprijinul acordat Africii, în cooperare cu comunitatea internațională. Reziliența ar trebui să se afle în centrul eforturilor depuse de Africa și de UE pentru soluționarea conflictelor și a fragilității prelungite.

Instabilitatea din Africa nu mai este definită de conflictele dintre state, ci de controlul insuficient al statelor în ceea ce privește teritoriile și zonele maritime, coeziunea socială, extremismul intern, conflictele dintre comunități, proliferarea grupurilor armate, terorismul și criminalitatea transnațională, inclusiv criminalitatea informatică. Schimbările climatice, intensificarea concurenței pentru resursele naturale, provocările legate de mediu, lipsa serviciilor sociale de bază, pandemiile și alte amenințări la adresa sănătății reprezintă surse suplimentare de instabilitate.

Guvernele se confruntă cu provocarea de a îndeplini așteptările politice și economice ale unei populații tinere din ce în ce mai numeroase, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului, a căror neglijare exacerbează tensiunile latente din cadrul comunităților.

a.Pace și securitate

Parteneriatul UE-Africa privind pacea și securitatea a adus multe rezultate pozitive, reflectate în special în Memorandumul de înțelegere UE-UA privind pacea, securitatea și guvernanța, însă complexitatea eforturilor și deteriorarea situației în anumite regiuni impun intensificarea colaborării noastre. De asemenea, este necesară și colaborarea cu partenerii internaționali, în special cu Organizația Națiunilor Unite. Inițiativa „Reducerea la tăcere a armelor”, condusă de UA, este importantă în acest context.

Ar trebui îmbunătățită suplimentar corelarea dintre instrumentele UE și capacitățile existente în Africa. Există o nevoie clară de a revizui și de a consolida cooperarea noastră într-un mod mai strategic și mai adaptat, pe baza unor angajamente reciproce, a răspunderii și a asumării responsabilității. Deși s-au făcut progrese în privința Fondului pentru pace al UA, încă nu s-a soluționat chestiunea finanțării inițiativelor de sprijinire a păcii conduse de Africa, inclusiv prin contribuții evaluate de ONU. De asemenea, UE și Africa trebuie să își adapteze modalitățile de colaborare în zonele fragile, pentru a avea un impact asupra guvernanței de la nivel local.

Actuala abordare integrată a UE mobilizează gama completă a instrumentelor sale, inclusiv diplomația politică la nivel înalt, consultările periodice, medierea pentru prevenirea și soluționarea conflictelor, măsurile restrictive și cooperarea pentru combaterea terorismului, lupta împotriva criminalității organizate, inclusiv a traficului de persoane, și securitatea maritimă. Prin Instrumentul financiar pentru pace în Africa 12 , UE sprijină operațiunile de pace conduse de Africa, precum și Arhitectura africană pentru pace și securitate. La nivel operațional, misiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC), precum și alte misiuni ale statelor membre ale UE în domeniul securității și al apărării aduc contribuții concrete la pacea și securitatea din Sahel, Cornul Africii, Golful Guineei, bazinul lacului Ciad și Republica Centrafricană.

Acțiunea propusă nr. 6 – implicarea într-un parteneriat cu Africa pentru a adapta și a aprofunda sprijinul acordat de UE eforturilor de pace africane, prin intermediul unei cooperări mai structurate și mai strategice, cu un accent special pe regiunile cu cele mai mari tensiuni și vulnerabilități 13 .

Pentru a ne atinge obiectivele, summiturile și diplomația la nivel înalt se vor concentra în special pe elaborarea de strategii și măsuri concrete pentru a contribui la soluționarea crizelor precum cele din Libia, Sahel, regiunea Marilor Lacuri sau Cornul Africii. UE propune să sprijine eforturile partenerilor săi africani pentru a aborda întregul spectru de provocări și pentru a îmbunătăți reziliența generală a acestora. UE propune, de asemenea, să sprijine capacitățile africane în materie de apărare și securitate, utilizând Instrumentul european pentru pace propus, misiunile sale PSAC și instrumentele sale de securitate și apărare pentru a aborda mai bine provocările cu care se confruntă pe teren actorii africani din domeniul securității și al apărării. UE propune să își consolideze eforturile continue de asigurare a respectării drepturilor omului, a protecției civililor și a dreptului internațional umanitar. Acțiunile se vor desfășura în strânsă cooperare cu statele membre ale UE, cu Uniunea Africană, cu organizațiile regionale africane, cu ONU și cu alți parteneri-cheie, inclusiv prin cooperarea trilaterală UA-UE-ONU. De asemenea, se va acorda o atenție deosebită punerii în aplicare a Agendei privind femeile, pacea și securitatea și a Agendei privind tineretul, pacea și securitatea.

UE ar trebui să adapteze și să aprofundeze sprijinul pe care îl acordă eforturilor de pace africane, punând accentul pe o abordare integrată a conflictelor și crizelor, acționând în toate etapele ciclului unui conflict, investind în prevenirea și combaterea radicalizării, în măsuri de soluționare și stabilizare, precum și îmbunătățind corelarea eforturilor umanitare, de dezvoltare, de pace și de securitate.

b.Guvernanță, democrație, drepturile omului și statul de drept

Pentru a fi durabile pe termen lung, securitatea și dezvoltarea trebuie să se întemeieze pe respectarea deplină a drepturilor omului, fără discriminare din orice motiv 14 , pe principiile democratice, pe egalitatea de gen și pe statul de drept. Recunoscând că drepturile omului sunt universale, indivizibile, interdependente și interconectate, UE și țările africane se angajează să promoveze și să protejeze la nivel mondial toate drepturile omului și libertățile fundamentale.

Buna guvernanță, politicile economice, sociale, educaționale și de sănătate eficiente și favorabile incluziunii, accesul egal la servicii sociale de bază, accesul egal la resurse și redistribuirea echitabilă a acestora, accesul egal la justiție și societățile deschise și favorabile incluziunii stimulează pacea și stabilitatea și stau la baza creării de locuri de muncă și a creșterii economice, atrăgând investiții. Apărarea și protecția drepturilor copilului merită o atenție deosebită.

Acțiunea propusă nr. 7 – implicarea într-un parteneriat cu Africa pentru a integra buna guvernanță, democrația, drepturile omului, statul de drept și egalitatea de gen în cadrul acțiunilor și al cooperării 15 .

Respectarea drepturilor universale ale omului, fie ele politice, civile, economice, sociale sau culturale, va rămâne o componentă esențială a parteneriatului nostru cu toți actorii relevanți și a sprijinului acordat unor inițiative majore precum Arhitectura de guvernanță africană. Se va adopta o abordare mai strategică și mai structurată a dialogurilor politice privind drepturile omului cu țările africane, în complementaritate cu consultările periodice cu organizațiile regionale africane și cu dialogul consacrat dintre UA și UE în materie de drepturi ale omului.

UE dorește să sprijine în continuare procesele electorale și democratice credibile, favorabile incluziunii și transparente, inclusiv printr-o coordonare sporită între UA și UE în ceea ce privește observarea alegerilor și acțiunile subsecvente. De asemenea, UE intenționează să intensifice cooperarea pentru promovarea guvernanței democratice și a statului de drept pe ambele continente, inclusiv în ceea ce privește responsabilitatea și transparența instituțiilor publice, independența și imparțialitatea justiției, corupția și infracțiunile transnaționale, precum și traficul de persoane.

UE ar trebui să sprijine inițiative concrete în scopul de a consolida organizațiile societății civile și a oferi sprijin apărătorilor drepturilor omului, de a pune capăt impunității, de a asigura despăgubirea victimelor și de a favoriza reconcilierea. Vor fi întreprinse inițiative în beneficiul femeilor și al tinerilor (inclusiv al copiilor) și împreună cu aceștia, pentru a sprijini emanciparea lor economică, a asigura implicarea lor activă în procesele decizionale ale vieții civice și politice, a promova sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, a preveni și a elimina toate formele de violență împotriva femeilor și a fetelor, inclusiv violența sexuală și cea bazată pe gen în situații de conflict.

c.    Reziliență

Reziliența, pacea, securitatea și guvernanța sunt strâns legate. Prin urmare, UE ar trebui să lucreze în parteneriat cu părțile interesate africane pentru a spori reziliența, ținând seama de întregul spectru de provocări care decurg din cauzele profunde ale conflictelor și din consecințele crizelor. În acest scop, vom adânci sprijinul acordat de UE eforturilor de pace africane prin intermediul unei abordări integrate, acționând în toate etapele ciclului conflictelor și crizelor, pe măsură ce evoluează. Acest lucru implică eforturi de prevenire, de soluționare și de stabilizare, prin acțiuni bine orientate în domeniul umanitar, al dezvoltării, al păcii și al securității, ținând seama de valoarea lor adăugată și de mandatele lor.

Acțiunea propusă nr. 8 – asigurarea rezilienței prin corelarea intervențiilor în domeniul umanitar, al dezvoltării, al păcii și al securității în toate etapele ciclului conflictelor și crizelor.

V.Parteneri pentru migrație și mobilitate

Având în vedere tendințele demografice, căutarea oportunităților economice și a stabilității politice, fuga de crize și de conflicte, precum și nevoia de adaptare la schimbările climatice și la degradarea mediului, nivelurile migrației și ale strămutării forțate vor continua să reprezinte, în același timp, provocări și oportunități pentru cele două continente.

O migrație și o mobilitate bine gestionate pot avea un impact pozitiv atât asupra țărilor de origine, cât și asupra celor de tranzit și de destinație. O mare parte a migrației și a mobilității africane are loc în interiorul continentului, iar atât la nivel regional, cât și continental sunt în curs de implementare regimuri de liberă circulație. Unele state membre ale Uniunii Africane găzduiesc un număr substanțial de migranți, refugiați și persoane strămutate și, prin urmare, se confruntă cu provocări și oportunități semnificative. Și pentru statele membre ale UE, migrația prezintă provocări și oportunități.

Începând din 2015, UE și țările africane au dezvoltat o abordare comună pentru gestionarea migrației și a mobilității 16 . Aceasta a dus la reducerea numărului de sosiri neregulamentare în Europa, la o mai bună cooperare în ceea ce privește lupta împotriva introducerii ilegale de migranți și la elaborarea unor abordări mai viabile pentru refugiații din țările-gazdă din Africa.

Cu toate acestea, continuă să existe provocări semnificative. Africa Subsahariană găzduiește peste un sfert din populația mondială de refugiați. Călătoriile periculoase și încercările de traversare a Mării Mediterane continuă să provoace pierderi de vieți omenești și să alimenteze activități infracționale. Pentru a aborda aceste provocări, Africa și UE au nevoie de o abordare echilibrată, coerentă și cuprinzătoare a migrației și a mobilității, ghidată de principiile solidarității, parteneriatului și responsabilității comune și bazată pe respectarea drepturilor omului și a dreptului internațional. Obiectivul comun al UE și al partenerilor africani ar trebui să fie gestionarea durabilă și eficace a migrației.

În cadrul tuturor activităților, UE va continua să acorde o atenție deosebită respectării valorilor sale fundamentale și în special necesității de a ține seama de nevoile speciale ale persoanelor aflate în situații vulnerabile, precum femeile, copiii, minorii neînsoțiți și persoanele cu handicap.

Protecția celor care au nevoie de ajutor, cum ar fi refugiații, persoanele strămutate în interiorul unei țări și alte persoane strămutate vulnerabile, ar trebui să rămână o prioritate comună. UE își menține angajamentul de a-i ajuta pe partenerii africani să facă față crizelor refugiaților și de a găsi soluții durabile pentru refugiați în țările-gazdă. UE ar trebui, de asemenea, să își continue eforturile pentru relocarea în Europa a persoanelor care au nevoie de protecție internațională.

Este nevoie de un angajament mai puternic pentru a preveni migrația neregulamentară și a pune capăt pierderii de vieți omenești pe mare. Acest angajament include intensificarea luptei împotriva introducerii ilegale de migranți, cu accent pe abordarea rolului rețelelor infracționale, și ar trebui să meargă mână în mână cu lupta împotriva traficului de persoane. Consolidarea capacităților pentru o gestionare eficace a migrației, inclusiv gestionarea eficace a frontierelor, este deosebit de importantă, iar UE ar trebui să îi sprijine în continuare pe partenerii africani în acest domeniu. De asemenea, sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a aborda cauzele profunde ale migrației neregulamentare și ale strămutării forțate, pe baza diverselor forme de sprijin furnizat prin intermediul Fondului fiduciar al UE pentru Africa.

Ar trebui îmbunătățită cooperarea în materie de returnare și readmisie, precum și ratele returnărilor efective. UE și Africa ar trebui să facă eforturi pentru a elabora mecanisme mai eficiente și durabile, inclusiv prin sprijinirea returnărilor voluntare, precum și prin încheierea de acorduri de readmisie și prin punerea în aplicare efectivă a acestora. Returnările ar trebui să fie însoțite de o reintegrare durabilă în țările de origine.

În paralel, intensificarea cooperării în domeniul migrației legale poate aduce beneficii semnificative de ambele părți, oferind oportunități de încadrare în muncă în corelație cu nevoile pieței muncii de pe ambele continente. Proiectele desfășurate cu țările africane în domeniul migrației legale și circulare și al mobilității forței de muncă, precum și eforturile de consolidare a beneficiilor pentru dezvoltare ale migrației, inclusiv prin facilitarea transferurilor de fonduri, ar putea contribui în mod semnificativ la migrația și la mobilitatea legale și în condiții de siguranță.

Acțiunea propusă nr. 9 – implicarea într-un parteneriat cu Africa pentru a asigura o abordare echilibrată, coerentă și cuprinzătoare în materie de migrație și mobilitate 17 .

În acest scop, se va realiza o integrare echilibrată a migrației și a mobilității la toate nivelurile parteneriatului nostru global. Vom urmări o abordare „la nivelul întregii rute”, lucrând împreună cu țările de origine, de tranzit și de destinație. De asemenea, se va pune un accent puternic pe îmbunătățirea guvernanței în materie de migrație, pe capacitatea țărilor partenere de a-și gestiona mai bine frontierele, pe consolidarea capacităților și pe cooperarea bazată pe date concrete.

La nivel continental, UE propune instituirea unui cadru comun pentru dialogul intercontinental privind migrația și mobilitatea și continuarea cooperării trilaterale UA-UE-ONU, pe baza experienței reușite a Grupului operativ privind migrația. La nivel regional, UE propune continuarea eforturilor de punere în aplicare a Planului comun de acțiune de la Valletta, precum și a proceselor de la Khartoum și Rabat, împreună cu UA, ONU, statele membre ale UE și organizațiile regionale.

La nivel bilateral, UE ar trebui să dezvolte dialoguri și parteneriate specifice ca parte a relațiilor sale de ansamblu cu țările africane. Este important să se asigure complementaritatea și valoarea adăugată a cadrelor de cooperare existente și viitoare.

VI.Concluzie: colaborarea pentru punerea în aplicare a parteneriatului

Pentru îndeplinirea obiectivelor ambițioase prezentate mai sus și pentru o punere în aplicare eficace a noului parteneriat, UE și Africa trebuie să găsească modalități de a colabora mai strâns.

a.La nivel mondial: consolidarea multilateralismului bazat pe norme

Uniunea Africană și UE susțin ordinea internațională bazată pe norme și sistemul multilateral, în centrul căruia se află Organizația Națiunilor Unite 18 . Împărtășim convingerea că niciuna dintre provocările existente la nivel mondial nu poate fi soluționată prin acțiuni pe cont propriu ale unei țări sau ale unui grup de țări. Cooperarea la nivel mondial și integrarea regională oferă cele mai bune garanții pentru stabilitatea internațională și creșterea economică. Prin urmare, avem interesul comun de a coopera în ceea ce privește multilateralismul și agendele comune (schimbările climatice, guvernanța digitală etc.) care pot fi abordate în mod eficace numai împreună. Împreună, Africa și Europa formează cel mai mare bloc de vot din cadrul ONU. Unindu-ne forțele, am încheiat și ne-am angajat să punem în aplicare acorduri internaționale importante, precum Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele sale de dezvoltare durabilă sau Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Această abordare ar trebui continuată și în cadrul diverselor agenții specializate ale ONU. Africa și UE ar trebui să folosească orice ocazie pentru a continua să acționeze împreună în mod eficace în toate domeniile strategice de interes reciproc din cadrul celor trei piloni ai ONU și să asigure cooperarea și alinierea pozițiilor ori de câte ori este relevant. De asemenea, ar trebui să acționăm ca parteneri și să urmărim alinierea în toate celelalte foruri multilaterale, cum ar fi G20 și Organizația Mondială a Comerțului (OMC).

Este necesar ca toți membrii Uniunii Europene și ai Uniunii Africane să desfășoare acțiuni colective și de sensibilizare în sprijinul ordinii internaționale bazate pe norme și al sistemului multilateral. Într-o lume din ce în ce mai competitivă, în care ideile circulă liber și valorile sunt amenințate, se va acorda o atenție deosebită diplomației publice în sprijinul multilateralismului pe ambele continente, precum și în întreaga lume, prin implicarea tinerilor, a mediului academic și a altor părți interesate care vor modela împreună viitoarea ordine mondială.

Acțiunea propusă nr. 10 – implicarea într-un parteneriat cu Africa pentru a consolida ordinea internațională bazată pe norme și sistemul multilateral, în centrul căruia se află ONU 19 .

Dialogurile politice periodice cu omologii africani privind cooperarea, desfășurate în cadrul sistemului multilateral, la nivel bilateral și în cadrul ONU, ar trebui să abordeze subiecte mergând de la noile provocări mondiale la cooperarea privind aspecte legate de Consiliul de Securitate al ONU. UE ar trebui să facă eforturi pentru a institui o cooperare trilaterală mai structurată între UA, UE și ONU în domeniile de interes reciproc. De asemenea, UE ar trebui să susțină reformele necesare și modernizarea instituțiilor multilaterale existente, pentru a se asigura că acestea sunt adecvate scopului urmărit. În sprijinul eforturilor pentru a conferi Africii o voce mai puternică în cadrul ONU, al instituțiilor financiare internaționale și al altor organizații multilaterale, UE susține cererea UA privind acordarea statutului de observator privilegiat în cadrul OMC.

b.La nivel bilateral: intensificarea cooperării cu Africa

Summiturile șefilor de stat și de guvern și reuniunile ministeriale UA-UE vor oferi orientarea politică a cooperării dintre UE și Africa. Ar trebui asigurată coerența între prezenta strategie și acordurile obligatorii din punct de vedere juridic încheiate între UE și țările africane, atât prin protocolul privind țările din Africa Subsahariană din cadrul noului acord de parteneriat dintre UE și grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, cât și prin acordurile de asociere dintre UE și țările din Africa de Nord. Această coerență va fi asigurată pe baza structurilor de guvernanță existente, cum ar fi summiturile, reuniunile ministeriale, reuniunile dintre Comisia Europeană și Comisia Uniunii Africane și comitetele politice/pentru pace și securitate. De asemenea, ar trebui deschise dialoguri cu actori-cheie precum tinerii, femeile, liderii de întreprinderi, organizațiile societății civile, mediul academic și grupurile de reflecție 20 . UE ar trebui să fie pregătită să sprijine procesul de reformă instituțională inițiat de UA. UE ar trebui, de asemenea, să colaboreze cu diaspora, pentru a consolida diferitele moduri în care aceasta își poate aduce contribuția.

Pe lângă dialogurile oficiale, UE și Africa ar trebui să caute modalități de intensificare a contactelor interpersonale prin programe de schimb, activități comune de cercetare sau inițiative de înfrățire între instituții academice și culturale, sectorul privat, întreprinderi, agenții și furnizori de utilități, parlamente, autorități locale sau orașe și regiuni. UE propune să colaboreze cu partenerii săi africani pentru a aborda situațiile de fragilitate, a îmbunătăți reziliența și a utiliza în mod coerent instrumentele disponibile. Instrumentele ar trebui să sprijine dialogul strategic și în materie de politici prin mobilizarea rapidă a expertizei specifice și crearea unor platforme de schimb de cunoștințe la care să aibă acces diversele părți interesate. Experiența reușită a grupurilor operative sectoriale instituite în cadrul Alianței Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile ar trebui continuată și eventual reprodusă în alte domenii. Ar trebui promovate schimburile de bune practici și de expertiză.

c.La nivelul UE: acțiune la unison și mobilizarea mijloacelor

UE rămâne cel mai important partener al Africii în ceea ce privește investițiile, comerțul și dezvoltarea. Pentru ca angajamentul substanțial al UE față de Africa să producă rezultatele așteptate, UE ar trebui să intensifice coordonarea strategică și operațională și acțiunea comună, la nivelul serviciilor centrale și al țărilor partenere, cu statele membre ale UE și cu alți actori, precum sectorul privat, instituțiile de finanțare a dezvoltării, băncile, agențiile de implementare din domeniul dezvoltării, agențiile de creditare a exportului, autoritățile locale, organizațiile societății civile sau instituțiile culturale, educaționale și de cercetare. Este esențial să se mobilizeze și să se coordoneze mai bine participarea și activitatea considerabilă a UE și a statelor sale membre în cadrul instituțiilor financiare internaționale. Eforturile în curs, cum ar fi abordarea „O mai bună cooperare”, prin programarea și punerea în aplicare în comun, sprijină deja o abordare strategică europeană coerentă și coordonată la nivel de țară.

Importanța strategică a parteneriatului UE-Africa trebuie, de asemenea, să se reflectate în resursele mobilizate pentru a-l sprijini. Comisia a propus ca, începând cu 2021, noul Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională să cuprindă peste 60 % din fondurile disponibile pentru Africa Subsahariană și țările din vecinătatea UE.

Potrivit principiului „politicile sunt prioritare”, UE ar trebui să își utilizeze instrumentele în deplină concordanță cu obiectivele, standardele și normele de politică externă ale UE, precum și cu politicile interne.

În conformitate cu Agenda de acțiune de la Addis Abeba, UE ar trebui să își intensifice colaborarea cu statele membre și cu instituțiile UE, inclusiv cu instituțiile europene de finanțare a dezvoltării, pentru a mobiliza fonduri private. Pentru a atrage investitori internaționali, UE ar trebui să își continue eforturile inovatoare de instituire a unui sistem financiar care să sprijine creșterea durabilă. În acest sens, UE se va baza pe inițiative precum Planul de investiții externe, Alianța Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile și Platforma internațională pentru finanțarea durabilă.

Succesul parteneriatului Africa-UE va fi măsurat prin efectele concrete ale acțiunilor conturate în prezentul document și prin rezultatele tangibile pe care parteneriatul le va aduce pentru cetățenii de pe ambele continente.

(1)

UNDESA, World population prospects (Perspectivele populației mondiale), 2017.

(2)

Această acțiune propusă este conformă cu obiectivele de dezvoltare durabilă 2 („Fără foamete”), 6 („Apă curată”), 7 („Energie accesibilă ca preț și curată”), 8 („Condiții de muncă decente și creștere economică”), 9 („Industrie, inovare și infrastructură”), 11 („Orașe și comunități durabile”), 12 („Consum și producție responsabile”), 13 („Politici climatice”), 14 („Viața subacvatică”) și 15 („Viața terestră”).

(3)

Această acțiune propusă este în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă 4 („Educație de calitate”), 5 („Egalitate de gen”) și 9 („Industrie, inovare și infrastructură”).

(4)

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Pactul verde european, 11 decembrie 2019, COM(2019) 640 final.

(5)

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu privind o nouă Alianță Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile: să ducem parteneriatul pentru investiții și locuri de muncă la un nivel superior, 12 septembrie 2018, COM(2018) 643 final.

(6)

Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, Raport privind investițiile mondiale 2018, cifre din 2016.

(7)

Propunere a Comisiei de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, 14 iunie 2018, COM(2018) 460 final.

(8)

Această acțiune propusă este în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă 1 („Fără sărăcie”), 2 („Fără foamete”), 7 („Energie accesibilă ca preț și curată”), 8 („Condiții de muncă decente și creștere economică”) și 9 („Industrie, inovare și infrastructură”).

(9)

Această acțiune propusă este în conformitate cu obiectivul de dezvoltare durabilă 8 („Condiții de muncă decente și creștere economică”).

(10)

Această acțiune propusă este în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă 1 („Fără sărăcie”), 9 („Industrie, inovare și infrastructură”) și 16 („Pace, justiție și instituții puternice”).

(11)

Această acțiune propusă este în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă nr. 1 („Fără sărăcie”), 3 („Sănătate și bunăstare”), 4 („Educație de calitate”), 5 („Egalitate de gen”), 8 („Condiții de muncă decente și creștere economică”) și 10 („Reducerea inegalităților”).

(12)

UE a angajat pentru acesta 3,5 miliarde EUR din 2004.

(13)

Această acțiune propusă este în conformitate cu obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 16 („Pace, justiție și instituții puternice”).

(14)

Inclusiv pe motive de sex, rasă, origine etnică sau socială, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, handicap, vârstă, orientare sexuală și identitate de gen.

(15)

Această acțiune propusă este în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă nr. 10 („Inegalități”), 15 („Egalitate de gen”) și 16 („Pace, justiție și instituții puternice”).

(16)

Aceasta include Planul comun de acțiune de la Valletta, procesele de la Khartoum și Rabat, cadrul de parteneriat al UE privind migrația pentru relațiile bilaterale cu țările partenere, Grupul operativ trilateral comun UA-UE-ONU privind migrația, precum și angajamentul de a elabora un cadru comun pentru dialogul intercontinental privind migrația și mobilitatea.

(17)

Această acțiune propusă este în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă nr. 1 („Fără sărăcie”) și 10 („Inegalități”).

(18)

Astfel cum se reflectă în Tratatul UE, în Agenda Uniunii Africane 2063, în Strategia globală pentru politica externă și de securitate a UE și în Consensul european privind dezvoltarea.

(19)

Această acțiune propusă este în conformitate cu obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 17 („Parteneriat”).

(20)

Dialogurile privind politicile sectoriale din cadrul Alianței Africa-Europa (privind economia digitală, transporturile, zonele rurale/agricole și investițiile în domeniul energiei durabile) oferă un model care trebuie să fie aprofundat și extins, de exemplu în ceea ce privește tranziția către o economie verde.