COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 22.12.2020

COM(2020) 819 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

cu privire la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 450/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind indicele costului forței de muncă (LCI)

I.INTRODUCERE

Regulamentul (CE) nr. 450/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2003 privind indicele costului forței de muncă (LCI) 1 stabilește un cadru comun pentru elaborarea de indici comparabili de către statele membre și transmiterea lor către Comisie.

Indicele costului forței de muncă măsoară variațiile trimestriale ale costurilor orare totale ale forței de muncă suportate de angajatori, făcând posibilă monitorizarea evoluției presiunii costurilor rezultate din factorul de producție „forță de muncă”. LCI face parte din familia de indicatori europeni care furnizează informații referitoare la evoluțiile economice din zona euro. Eurostat publică un comunicat de presă trimestrial cu privire la indicele costului orar al forței de muncă pe site-ul său web 2 , care conține un set complet de date, defalcate în funcție de activitatea economică și de componentele costului forței de muncă (costuri salariale și nesalariale). De asemenea, site-ul web include ratele de creștere atât de la un trimestru la altul, cât și de la un an la altul.

În temeiul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 450/2003, Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport, din doi în doi ani. Întrucât seriile anterioare au fost analizate în rapoartele precedente, prezentul raport analizează calitatea datelor privind indicele costului forței de muncă primite ulterior: din al doilea trimestru al anului 2018 (2018T2) până în primul trimestru al anului 2020 (2020T1). Deoarece Regatul Unit a fost membru al Uniunii Europene până la 31 ianuarie 2020, datele privind LCI transmise de această țară au fost, de asemenea, incluse în prezentul raport.

În iulie 2003, Comisia a adoptat Regulamentul (CE) nr. 1216/2003 3 , care stabilește mai detaliat procedurile pe care statele membre trebuie să le urmeze atunci când transmit indicii către Comisie, ajustările calendaristice și sezoniere care trebuie aduse indicilor, precum și conținutul rapoartelor naționale privind calitatea. În martie 2007, Comisia a adoptat Regulamentul (CE) nr. 224/2007 4 . Acesta modifică Regulamentul (CE) nr. 1216/2003 și extinde domeniul de aplicare al indicelui costului forței de muncă la activitățile economice definite în secțiunile L, M, N și O ale NACE Rev. 1. Secțiunile menționate includ, în principal, servicii necomerciale, care pot avea o dinamică diferită de cea a serviciilor comerciale. În plus, în august 2007, Comisia a adoptat Regulamentul (CE) nr. 973/2007 5 de modificare a unor acte juridice privind domenii statistice specifice, inclusiv privind indicele costului forței de muncă, în vederea punerii în aplicare a nomenclatorului statistic al activităților economice stabilit în NACE Rev. 2.

În anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1216/2003, calitatea indicelui costului forței de muncă este definită utilizând următoarele criterii: relevanță, precizie, punctualitatea transmiterii datelor, accesibilitate și claritate, comparabilitate, coerență și exhaustivitate. Deoarece accesibilitatea și claritatea au fost considerate satisfăcătoare în raportul anterior privind LCI 6 , prezentul raport se va concentra pe relevanță, exhaustivitate, punctualitate, precizie, comparabilitate și coerență.

II.PROGRESE GENERALE ÎNREGISTRATE DE LA ULTIMUL RAPORT

Din punct de vedere legislativ, nu au fost efectuate modificări de la adoptarea ultimului raport. Cu toate acestea, retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană a avut un impact asupra agregatelor UE. În special, începând cu 2020T1, publicările LCI reflectă noua componență a UE-27.

Datele privind LCI au fost în continuare colectate cu ajutorul standardelor SDMX pentru transmisiuni de date îmbunătățite, iar rapoartele anuale privind calitatea au fost actualizate la timp, înainte de încheierea anului ulterior perioadei de referință.

Datele privind LCI au fost rebazate la noul an de referință (2016), pentru care noile date de referință obținute din cea mai recentă anchetă asupra costului forței de muncă (LCS2016) au devenit disponibile în 2019.

Datele privind nivelurile costului orar al forței de muncă au fost actualizate în 3 luni de la încheierea anului de referință, pe baza datelor privind LCI pentru anul 2019.

În fine, Grupul de lucru pentru statisticile privind piața muncii (LAMAS) a avizat un nou model conceput de Eurostat pentru colectarea informațiilor referitoare la modelele de ajustare sezonieră utilizate de statele membre în contextul LCI.

În paragrafele următoare sunt prezentate detalii cu privire la aceste evoluții. 

2.1 Îmbunătățirea standardelor de colectare a datelor

Cea mai recentă versiune a structurilor de date SDMX (schimb de date și metadate statistice) 7 este în continuare folosită cu succes pentru primirea datelor statelor membre și producerea LCI, dar și pentru transmiterea datelor privind LCI către Banca Centrală Europeană.

Instrumentul de validare automată (STRUVAL) a fost utilizat pentru notificarea statelor membre cu privire la problemele informatice detectate în transmiterile acestora privind LCI.

2.2 Modificarea anului de bază al LCI

Datele privind indicii costului forței de muncă sunt prezentate sub forma unor indici, exprimați în raport cu un an de bază dat, în care valoarea lor este 100 prin definiție. Prin urmare, indicii arată creșterea cumulată a costurilor forței de muncă începând cu anul de bază.

Anul de bază este ales în așa fel încât să coincidă cu ultima anchetă asupra costului forței de muncă (LCS) realizată din 4 în 4 ani, care furnizează cifrele de referință pentru nivelurile costului forței de muncă. În acest fel, datele privind LCI exprimate în acel an de bază pot fi combinate în mod direct (multiplicate) cu datele LCS pentru a obține estimări ale nivelului costului forței de muncă aferente celui mai recent an pentru care există date privind LCI.

După publicarea noilor date LCS, pentru anul de referință 2016, domeniul LCI a fost rebazat în consecință. Începând din iunie 2019, datele privind LCI sunt exprimate în noul an de bază 2016 = 100.

2.3 Nivelurile costului orar al forței de muncă

De la primul comunicat, emis în aprilie 2016, Eurostat a continuat publicarea cu succes a estimărilor anuale ale costurilor orare ale forței de muncă pe secțiuni NACE Rev. 2. Aceste estimări se bazează atât pe nivelurile costului forței de muncă, cât și pe tendințele indicelui costului forței de muncă și sunt produse la 3 luni după încheierea perioadei de referință. Ele includ toate secțiunile NACE, cu excepția secțiunii „L” din NACE Rev. 2 (activități imobiliare).

2.4 Rapoartele privind calitatea

Rapoartele privind calitatea transmise de statele membre au fost prelucrate prompt folosind cea mai recentă versiune a instrumentului de gestionare a metadatelor din Sistemul Statistic European (European Statistical System Metadata Handler) și au fost puse la dispoziția tuturor utilizatorilor 8 .

2.5 Ajustări sezoniere și calendaristice

Eurostat a analizat seriile de date ajustate sezonier (SA) și calendaristic (CA) transmise de statele membre și a realizat o comparație pe țări a rezultatelor care au fost prezentate în cadrul Grupului de lucru pentru statisticile privind piața muncii (LAMAS-LMI) din octombrie 2019.

De asemenea, Eurostat a prezentat un nou model pe care statele membre îl vor folosi începând din 2020 pentru a raporta cu privire la procedurile și modelele utilizate pentru ajustarea sezonieră a seriilor lor de date privind LCI. În paralel, a fost dezvoltat un program special, ca program de completare pentru Jdemetra+, care permite completarea armonizată și automată a modelului.

III.CALITATEA DATELOR

3.1Relevanță

Pentru a evalua posibila presiune inflaționistă cauzată de evoluțiile pieței forței de muncă, Comisia și Banca Centrală Europeană utilizează un indice al costului forței de muncă pe oră lucrată, care indică evoluția pe termen scurt a costurilor forței de muncă. Indicele trebuie să fie calculat, la scurt timp după ce datele devin disponibile, pentru fiecare stat membru, pentru întreaga Uniune Europeană și pentru zona euro. Indicele costului forței de muncă este important, de asemenea, pentru partenerii sociali implicați în negocieri salariale și pentru Comisia însăși, în vederea monitorizării evoluției pe termen scurt a costurilor forței de muncă. Indicele costului forței de muncă reprezintă unul dintre principalii indicatori economici europeni 9 . În fine, datele privind LCI sunt utilizate pentru indexarea prețurilor în unele contracte comerciale mari care durează mai mulți ani.

A existat în continuare cerere din partea utilizatorilor, nu numai în ceea ce privește informațiile referitoare la variațiile procentuale trimestriale ale costurilor forței de muncă, măsurate prin intermediul indicelui costului forței de muncă, ci și, din ce în ce mai mult, în privința informațiilor referitoare la costurile forței de muncă exprimate în valori absolute (EUR/oră). Eurostat a continuat să publice, în luna aprilie a fiecărui an, estimări ale costurilor orare ale forței de muncă exprimate în EUR și în monedele naționale, cu o defalcare în funcție de NACE Rev. 2. Au fost incluse rata anuală de creștere a nivelurilor costului orar al forței de muncă, precum și ponderea costurilor nesalariale în totalul costurilor forței de muncă 10 . Reacțiile primite cu privire la publicarea acestor estimări au fost pozitive, iar Eurostat va continua să prezinte costurile anuale ale forței de muncă cu defalcarea în funcție de NACE Rev. 2.

3.2Exhaustivitate

În general, disponibilitatea și exhaustivitatea indicelui costului forței de muncă au continuat să fie satisfăcătoare pe întreaga perioadă de referință. Eurostat a primit datele ajustate calendaristic, precum și datele ajustate calendaristic și sezonier de la toate statele membre, pentru toate trimestrele, cu o singură excepție (Grecia, pentru 2019T3). Statele membre au furnizat și date neajustate sezonier, cu excepția Danemarcei și a Suediei, care au primit derogări 11 .

În cazul Danemarcei, toate datele privind LCI pentru trimestrul de referință 2019T4 au fost transmise către Eurostat la timp, dar au fost publicate cu o întârziere de 5 săptămâni, în așteptarea unei decizii privind înregistrarea noului sistem de contribuții sociale.

În ceea ce privește țările Spațiului Economic European (SEE) 12 , atât Islanda, cât și Norvegia au transmis datele privind LCI pentru toate trimestrele din perioada de referință.

Elveția nu colectează date trimestriale privind LCI.

În pofida acoperirii mai bune a datelor ajustate sezonier, cifrele principale încă se bazează pe variațiile de la un an la altul (T/T-4) ale datelor ajustate calendaristic, care prezintă o volatilitate mai redusă. Cu toate acestea, toate datele, inclusiv estimările ajustate sezonier, sunt disponibile pe pagina relevantă din baza de date Eurostat, asigurând astfel claritatea și coerența cu alte statistici privind prețurile (de exemplu, indicele armonizat al prețurilor de consum) 13 .

Toate statele membre au furnizat rapoarte naționale privind calitatea pentru anul de referință 2018. Aceste rapoarte au fost validate și publicate pe pagina web corespunzătoare a Eurostat 14 .

3.3Punctualitate

Punctualitatea statelor membre în transmiterea datelor către Comisie a fost bună comparativ cu raportul anterior, toate datele fiind transmise la timp, cu excepția Greciei pentru 2019T3; datele acesteia au fost transmise cu o întârziere de 8 zile.

În ceea ce privește țările SEE, Norvegia și Islanda au transmis la timp datele privind LCI.

3.4Precizie

Indicele costului forței de muncă este alcătuit dintr-o serie de variabile (de exemplu, costurile forței de muncă și orele lucrate), care pot fi preluate din mai multe surse. Aceasta înseamnă că în orice moment pot avea loc revizuiri, influențând datele pentru ultimul trimestru, pentru mai multe trimestre sau pentru ani întregi. Dacă ajustările se referă la anul de referință, întreaga serie trebuie să fie revizuită. Revizuirile cifrei principale a UE (rata de creștere de la an la an) au depășit doar o singură dată 0,1 puncte procentuale după primul trimestru al anului 2018 (revizuire de 0,2 pentru 2018T2, a se vedea figura 1). Acest lucru reprezintă o îmbunătățire în ceea ce privește precizia față de raportul anterior.

Figura 1: Variațiile ratei de creștere de la an la an

între prima și ultima publicare privind LCI (2020T1)

(UE-28, date agregate pentru secțiunile B-S din NACE Rev. 2, costurile totale ale forței de muncă, în puncte procentuale)

3.5 Comparabilitate

Comparabilitatea dintre țări este asigurată de definițiile și metodologia detaliate prevăzute în legislația privind LCI. Statele membre îndeplinesc cerințele UE cu ajutorul surselor de date disponibile la nivel național. Majoritatea statelor utilizează anchete sau o combinație între anchete și date administrative, în timp ce două state membre se bazează exclusiv pe surse administrative.

Pentru a publica date comparabile în timp privind indicele costului forței de muncă, este importantă corectarea pentru a ține cont de efectul calendarului și efectul sezonier. Cifrele principale sunt ajustate după efectul calendarului, iar efectul sezonier este compensat prin compararea acelorași trimestre din doi ani consecutivi.

În temeiul articolului 1 din Regulamentul (CE) nr. 1216/2003 al Comisiei, cifrele indicelui costului forței de muncă trebuie transmise sub formă de date neajustate sezonier, ajustate calendaristic și ajustate sezonier și calendaristic.

Regulamentul (CE) nr. 450/2003 nu precizează în mod explicit dacă ajustările calendaristice și sezoniere trebuie realizate utilizând abordarea directă sau pe cea indirectă. O ajustare indirectă înseamnă că seriile de bază sunt ajustate și utilizate ulterior pentru a construi agregate de nivel superior, iar o ajustare directă înseamnă că fiecare serie, inclusiv agregatele de nivel superior, este ajustată în mod individual.

În cazul LCI, Eurostat recomandă utilizarea abordării indirecte, pentru a evita neconcordanțele între costurile totale ale forței de muncă și componente. Aceste neconcordanțe sunt detectate cu ușurință de către utilizatori și pot ridica îndoieli în ceea ce privește calitatea LCI în ansamblu.

Eurostat detectează în mod sistematic neconcordanțele dintre totaluri și componente de 0,1 puncte procentuale sau mai mult (după rotunjire) și le raportează țării în cauză în cadrul unui raport de validare. LCI total este ulterior recalculat pe baza componentelor salariale și nesalariale (abordarea indirectă). Această abordare armonizată asigură, de asemenea, o mai bună comparabilitate între țări.

În cadrul reuniunii LAMAS-LMI din 2019, Eurostat a informat statele membre cu privire la evaluarea sa privind seriile de date ajustate sezonier (SA) și calendaristic (CA) transmise pentru indicele costului forței de muncă. Datele SA și CA au fost analizate separat și a fost verificată prezența eventualelor efecte reziduale - sezonier, respectiv calendaristic. A fost propus un format standard, pe care țările l-au acceptat, pentru documentarea procedurilor lor de ajustare sezonieră și calendaristică. Țărilor ale căror serii de date prezintă efecte reziduale, sezoniere sau calendaristice, li s-a solicitat să efectueze o examinare a procedurilor de ajustare și să raporteze constatările.

3.6    Coerența cu cifrele conturilor naționale

Unul dintre domeniile cărora li se acordă în continuare o atenție deosebită este coerența LCI cu alte statistici privind costul forței de muncă, în special cu datele trimestriale din conturile naționale (CN).

Pentru raportul anual privind calitatea, se solicită statelor membre să compare ratele de creștere ale indicelui costului forței de muncă cu cele ale remunerațiilor orare ale salariaților, cuprinse în conturile naționale (definiția din SEC 2010 15 ). Nu se așteaptă o corespondență perfectă între seturile de date: în pofida faptului că sunt utilizate definiții aproape identice ale costului forței de muncă, sursele și tratamentele statistice pot fi diferite. În plus, colectarea datelor referitoare la orele lucrate este deosebit de dificilă atât pentru indicele costului forței de muncă, cât și pentru conturile naționale. În pofida acestor diferențe de metodologie, este utilă o analiză a nivelului discrepanțelor dintre cele două surse. Atunci când acest nivel depășește un anumit prag, acest lucru poate indica existența unor probleme de calitate în unul dintre seturi.

Pentru evaluarea calității, Eurostat a continuat să monitorizeze datele agregate pentru secțiunile B-S din NACE Rev. 2 din fiecare stat membru. Pentru această comparație au fost utilizate date privind LCI neajustate sezonier, cu excepția Danemarcei și a Suediei, pentru care au fost disponibile date ajustate calendaristic. A fost comparată mediana ratei de creștere anuale a indicelui costului forței de muncă cu cea a remunerației orare a salariaților pe parcursul a 10 trimestre și s-a considerat că variațiile de peste două puncte procentuale (pp) justifică o analiză mai aprofundată. Acesta a fost cazul Ungariei (2,1 pp), al Ciprului (2,5 pp) și al României (4,1 pp) (a se vedea figura 2, țările fiind prezentate în ordinea crescătoare a decalajului în valori absolute). Rezultatele analizei de mai sus sunt monitorizate împreună cu statele membre, în special în ceea ce privește datele privind orele lucrate.

Figura 2: Medianele ratelor de creștere anuale ale indicelui costului forței de muncă (LCI)

comparativ cu remunerația orară a salariaților (CN)

(date agregate pentru secțiunile B-S din NACE Rev. 2, costurile totale ale forței de muncă,

perioada de referință: 2017T4-2020T1*, în %)

* Exceptând Belgia și Danemarca: 2017T4-2019T4. Datele CN pentru 2020T1 nu erau disponibile la momentul redactării.

Pe lângă mediane, Eurostat a comparat abaterea standard a ratelor anuale de creștere ale seriilor LCI și CN, ca indicator al volatilității.

În două cazuri, pentru datele din Austria și Estonia, a existat o diferență de 2 puncte procentuale între abaterea standard a seriilor LCI și cea a seriilor CN. Celor două țări li s-a solicitat să cerceteze sursele acestor diferențe și să informeze Eurostat cu privire la rezultate.

IV.CONCLUZII

În general, calitatea indicilor costului forței de muncă ai statelor membre și a agregatelor UE a continuat să se îmbunătățească de la raportul precedent. Acest lucru este valabil îndeosebi cu privire la amploarea revizuirilor.

Rapoartele privind calitatea transmise de statele membre au fost prelucrate folosind cea mai recentă versiune a instrumentului de gestionare a metadatelor din Sistemul Statistic European și au fost puse la dispoziția tuturor utilizatorilor.

Printre alte modificări față de raportul anterior se numără modificarea anului de bază (2016) pentru LCI și stabilirea unui nou format pentru o mai bună raportare a practicilor statelor membre în domeniul ajustării sezoniere. Începând cu primul trimestru al anului 2020, agregatele LCI reflectă noua componență a Uniunii Europene, fără Regatul Unit.

Începând din anul 2017, Eurostat publică estimări anuale ale nivelurilor costurilor orare ale forței de muncă pe secțiuni ale NACE Rev.2, pe baza atât a nivelurilor din cadrul anchetei privind costul forței de muncă, cât și a tendințelor indicelui costului forței de muncă. Au fost primite reacții pozitive de la utilizatori, în special de la utilizatorii instituționali care utilizează aceste date pentru a monitoriza convergența salariilor în Uniunea Europeană.

Comisia va continua să monitorizeze conformitatea și calitatea datelor în mod regulat, utilizând datele transmise și alte documente naționale, inclusiv rapoartele privind calitatea. În absența unor progrese sau în cazul unor progrese insuficiente, Comisia va asigura o monitorizare în strânsă cooperare cu autoritățile naționale statistice competente.

(1)

   JO L 69, 13.3.2003, p. 1.

(2)

   Comunicatul de presă trimestrial este publicat la datele stabilite în calendarul de publicații; ambele pot fi consultate pe site-ul web al Eurostat ( http: //ec.europa.eu/eurostat/web/main — disponibil în engleză, franceză și germană).

(3)

   Regulamentul (CE) nr. 1216/2003 al Comisiei din 7 iulie 2003 de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 450/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind indicele costului forței de muncă (JO L 169, 8.7.2003, p. 37).

(4)

   Regulamentul (CE) nr. 224/2007 al Comisiei din 1 martie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1216/2003 privind activitățile economice acoperite de indicele costului forței de muncă (JO L 64, 2.3.2007, p. 23).

(5)

   Regulamentul (CE) nr. 973/2007 al Comisiei din 20 august 2007 de modificare a anumitor regulamente CE privind domeniile statistice specifice de punere în aplicare a nomenclatorului statistic al activităților economice NACE Revizia 2 (JO L 216, 21.8.2007, p. 10).

(6)

     COM(2017) 71.

(7)

     http://sdmx.org/(disponibil doar în limba engleză).

(8)

     https://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/en/lci_esms.htm.

(9)

   COM(2002) 661, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, Către metodologii îmbunătățite pentru statisticile și indicatorii zonei euro.

(10)

     A se vedea setul de date lc_lci_lev din Eurobase ( http://ec.europa.eu/eurostat/data/database , disponibil în engleză, franceză și germană).

(11)

     În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1216/2003, Danemarca, Germania, Franța și Suedia nu sunt obligate să furnizeze date neajustate sezonier.

(12)

     Regulamentul (CE) nr. 450/2003 nu se aplică pentru Liechtenstein.

(13)

     A se vedea setul de date lc_lci_r2_q din Eurobase ( http://ec.europa.eu/eurostat/data/database , disponibil în engleză, franceză și germană).

(14)

      http://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/EN/lci_esqrs.htm (disponibil doar în limba engleză).

(15)

   Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană(JO L 174, 26.6.2013, p. 1).