52020DC0504

(4)Mai multe state membre au declarat starea de urgență sau au introdus măsuri de urgență. Orice măsură de urgență ar trebui să fie strict proporțională, necesară, limitată în timp și conformă cu standardele europene și internaționale și ar trebui să fie supusă controlului democratic și unui control judiciar independent.

(5)La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere 5 . Clauza, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de încetinire marcată a creșterii economice. În comunicarea sa, Comisia aderă la opinia Consiliului potrivit căreia, având în vedere că se așteaptă ca epidemia de COVID-19 să antreneze o încetinire marcată a creșterii economice, sunt întrunite în prezent condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Activarea clauzei derogatorii generale permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie fiscal-bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Ea autorizează statele membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, permițând în același timp Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul pactului.

(6)Sunt necesare acțiuni susținute pentru a limita și a controla răspândirea pandemiei, a consolida reziliența sistemelor naționale de sănătate, a atenua consecințele socioeconomice prin măsuri de sprijin pentru întreprinderi și gospodării, precum și pentru a asigura condițiile sanitare și în materie de siguranță la locul de muncă adecvate pentru a permite reluarea activității economice. Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin diversele instrumente de care dispune pentru a sprijini eforturile statelor membre în aceste domenii. În paralel, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze pentru a pregăti măsurile necesare pentru revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și pentru reluarea unei creșteri durabile, integrând, printre altele, tranziția către o economie verde și transformarea digitală și valorificând toate lecțiile învățate în urma crizei.

(7)Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat flexibilitatea pe care o oferă piața unică din perspectiva adaptării la situații extraordinare. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție rapidă și fără dificultăți către faza de redresare și reluarea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, măsurile excepționale care au fost adoptate și care împiedică funcționarea normală a pieței unice trebuie eliminate de îndată ce nu mai sunt indispensabile. Criza actuală a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru eventualele situații de criză din sectorul sănătății, care să includă, în special, strategii îmbunătățite de achiziții, lanțuri de aprovizionare diversificate și rezerve strategice de bunuri esențiale. Acestea sunt elemente-cheie de care trebuie să se țină seama la elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză.

(8)Legiuitorul Uniunii a modificat deja cadrele legislative relevante 6 pentru a le permite statelor membre să mobilizeze toate resursele neutilizate din fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să poată contracara efectele excepționale ale pandemiei de COVID-19. Aceste modificări vor oferi o flexibilitate suplimentară, precum și proceduri simplificate și optimizate. Pentru a atenua presiunile asupra fluxurilor de numerar, statele membre vor putea beneficia, de asemenea, de o rată de cofinanțare de 100 % din bugetul Uniunii pentru exercițiul contabil 2020-2021. Danemarca este încurajată să valorifice pe deplin aceste posibilități pentru a veni în ajutorul persoanelor și al sectoarelor celor mai afectate de dificultățile actuale.

(9)La 7 mai 2020, Danemarca și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2020, iar la 5 mai 2020, Programul de convergență pentru 2020. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(10)În prezent, Danemarca face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere.

(11)În cadrul Programului său de convergență pentru 2020, guvernul preconizează că soldul global se va deteriora de la un excedent de 3,7 % din PIB în 2019 la un deficit de 8,0 % din PIB în 2020. Se estimează că deficitul va scădea la 2,4 % din PIB în 2021. După ce a scăzut la 33,2 % din PIB în 2019, se estimează că ponderea generală a datoriei publice în PIB va crește la 40,7 % în 2020, în conformitate cu Programul de convergență pentru 2020. Perspectivele macroeconomice și fiscal-bugetare sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine ca urmare a pandemiei de COVID-19.

(12)Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și în cadrul unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, Danemarca a adoptat măsuri bugetare menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate, să țină sub control pandemia și să ofere ajutor cetățenilor și sectoarelor celor mai afectate. Conform Programului de convergență pentru 2020, aceste măsuri bugetare au reprezentat 4,9 % din PIB. Măsurile includ consolidarea serviciilor de asistență medicală, compensarea temporară a costurilor fixe ale întreprinderilor, schema de compensare temporară a salariilor și un ajutor de urgență pentru sectoarele aflate în dificultate. În plus, Danemarca a anunțat măsuri care, deși nu au un impact bugetar direct, vor contribui la sprijinirea cu lichidități a întreprinderilor; potrivit estimărilor Programului de convergență pentru 2020, aceste măsuri reprezintă aproximativ 15 % din PIB. Printre aceste măsuri se numără amânările plății impozitului pe venitul persoanelor fizice și a impozitului pe profit, precum și garanțiile pentru împrumuturi (3,7 % din PIB). În comparație cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2020, principala diferență este că Programul de convergență include pierderile viitoare preconizate aferente garanțiilor de stat legate de COVID-19 (0,5 % din PIB). În general, măsurile adoptate de Danemarca sunt conforme cu orientările stabilite în Comunicarea Comisiei privind răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19. Implementarea integrală a acestor măsuri, urmată, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, de reorientarea politicilor bugetare în sensul adoptării unor măsuri prudente, care să asigure o poziție bugetară solidă pe termen mediu, va contribui la menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

(13)Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condițiile menținerii politicilor actuale, se preconizează că deficitul bugetului general al Danemarcei va fi de -7,2 % din PIB în 2020 și de -2,3 % din PIB în 2021. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va fi de 60 % în 2020 și în 2021.

(14)Având în vedere încălcarea planificată a pragului de deficit de 3 % din PIB de către Danemarca în 2020, Comisia a publicat la 20 mai 2020 un raport întocmit în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat. În linii mari, analiza sugerează că criteriul deficitului, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997, nu este îndeplinit.

(15)Pandemia de COVID-19 a afectat Danemarca în mod semnificativ în prima jumătate a anului 2020, punând sistemul de sănătate sub presiune și reducând semnificativ activitatea economică în anumite sectoare. Danemarca a pus în aplicare, în timp util, măsuri în vederea stopării pandemiei și a consolidării sistemului de sănătate, inclusiv inițiative extinse de atenuare a consecințelor economice. Încetinirea creșterii economice rezultată a fost abordată printr-o serie de măsuri economice și financiare ferme din partea guvernului și a Băncii Centrale, inclusiv prin acordarea unui sprijin direct pentru acoperirea parțială a costurilor fixe și a cheltuielilor salariale ale întreprinderilor, amânările plății impozitelor și furnizarea de lichidități pentru bănci și întreprinderi, scheme de creditare și alte măsuri de politică monetară. În procesul de elaborare și de punere în aplicare a acestor măsuri, este necesar să se țină seama de reziliența sectorului bancar. Aceste măsuri au redus în mod efectiv șocul economic al pandemiei, însă nu au împiedicat pierderi semnificative de producție, un număr mare de falimente și de cazuri de insolvență, precum și creșterea semnificativă a șomajului și a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie, inclusiv în rândul celor aflate în situații vulnerabile (de exemplu, persoanele cu handicap). Conform previziunilor Comisiei, se preconizează că rata șomajului va crește moderat la aproximativ 6,5 % în 2020 și va scădea apoi la sub 6 % în 2021.

(16)Actuala criză provocată de pandemia de COVID-19 subliniază necesitatea ca Danemarca să depună eforturi continue pentru a consolida reziliența sistemului său de sănătate. Una dintre problemele care constituie un motiv de îngrijorare este deficitul de personal medical, precum și lipsa medicilor specialiști și a asistenților medicali, de exemplu în unitățile de terapie intensivă (în special, a asistenților medicali anesteziști). Este esențială continuarea eforturilor pentru abordarea acestor deficite de forță de muncă. Pe termen scurt, Danemarca ar trebui să depună eforturi pentru a asigura disponibilitatea produselor medicale esențiale, inclusiv a echipamentelor individuale de protecție pentru personalul medical. Sunt în curs activități de cercetare destinate nu numai găsirii unui tratament antiviral și a unui vaccin, ci și a unor modalități de testare mai eficiente și mai rapide.

(17)Pentru a încuraja redresarea economică, va fi important să se acorde prioritate finanțării proiectelor de investiții publice mature și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reforme relevante. Danemarca înregistrează rezultate bune în domeniul digitalizării, după cum reiese din Tabloul de bord al Comisiei Europene. Totuși, pentru a-și menține această poziție puternică pe termen lung și pentru a-și asigura competitivitatea și a beneficia de transformarea digitală, Danemarca ar avea nevoie de investiții în infrastructura digitală, precum și în educație, formare și perfecționare. Conform Planului național al Danemarcei privind energia și clima, sunt necesare investiții importante în vederea realizării cu succes a tranziției climatice și energetice. Cele mai multe investiții sunt necesare pentru crearea de noi capacități de producție a energiei din surse regenerabile, însă au fost identificate necesități de investiții semnificative și în ceea ce privește gospodăriile (eficiența energetică și conversia instalațiilor de încălzire), transportul durabil, industria, precum și biogazul și încălzirea centralizată. Obiectivele politicii climatice a Danemarcei vizează reducerea cu 70 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu 1990, și atingerea neutralității climatice până cel târziu în 2050. În vederea îndeplinirii acestor obiective, consumul de energie ar trebui redus în mod gradual, ceea ce necesită investiții care să urmeze o abordare cuprinzătoare și să se concentreze asupra sectoarelor în care pot fi realizate cele mai mari economii de energie. Redresarea economică în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 ar putea fi stimulată prin acordarea de prioritate investițiilor verzi planificate și prin promovarea unor proiecte de investiții ambițioase în domeniul mediului, al climei, al energiei și al infrastructurii, cum ar fi cele vizând locuințele, energia eoliană offshore, conectivitatea în domeniul energiei și electrificarea căilor ferate. Transportul reprezintă cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră în Danemarca și, prin urmare, este oportună luarea unor măsuri de politică suplimentare în acest domeniu. „Politica în domeniul transportului verde” elaborată de guvern, care urmărește alocarea sumei de 15 miliarde EUR (112,7 miliarde DKK), în principal pentru proiecte de infrastructură de transport în perioada 2021-2030, este în curs de negociere, scopul său fiind acela de a acorda o mai mare importanță obiectivelor climatice și de mediu. Programarea Fondului pentru o tranziție justă pentru perioada 2021-2027 ar putea ajuta Danemarca să abordeze unele dintre provocările legate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, în special în teritoriile menționate în anexa D la raportul de țară. Acest lucru i-ar permite Danemarcei să utilizeze acest fond în mod optim.

(18)În ansamblu, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare (C&D) nu au condus la o mai mare creștere a productivității în Danemarca. Lipsește o strategie integrată în materie de inovare care să indice în mod clar ceea ce dorește Danemarca să realizeze în peisajul inovării la nivel mondial. Activitatea de cercetare și inovare rămâne concentrată într-un număr redus de întreprinderi mari și fundații, în special în sectorul farmaceutic și al biotehnologiei. Cele mai mari opt societăți reprezintă aproape 40 % din totalul cheltuielilor private pentru C&D (față de media la nivel mondial de 19 %). Cheltuielile totale pentru C&D rămân ridicate, însă numărul absolut de societăți care își desfășoară activitatea în domeniul C&D a scăzut față de 2009, în mare parte din cauza faptului că întreprinderile mai mici nu sunt implicate în acest domeniu. Doar 33 % din IMM-uri au introdus inovații în materie de produse sau procese. Prin urmare, ar putea fi necesare eforturi suplimentare în materie de politici pentru a extinde baza de inovare cu scopul de a include mai multe societăți. Pentru a răspunde evoluției necesităților în materie de competențe după pandemia de COVID19, având în vedere, de asemenea, viitoarele schimbări tehnologice, sunt necesare investiții susținute în programe de perfecționare și recalificare profesională, inclusiv prin intermediul învățării în rândul adulților.

(19)Danemarca a luat măsuri pentru a-și consolida cadrul de combatere a spălării banilor (CSB). În 2019, a fost adoptată o nouă legislație, iar autoritățile naționale și autoritățile de reglementare au început să pună în aplicare o serie de măsuri de consolidare a cadrului național de prevenire a spălării banilor. Autorității de supraveghere financiară i-au fost acordate competențe de sancționare și un buget mai mare pentru consolidarea capacității sale de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor. Unitatea de informații financiare a primit, de asemenea, personal și finanțare suplimentare. Este esențială transpunerea cadrului consolidat privind combaterea spălării banilor în măsuri eficace de supraveghere și de asigurare a respectării legii. În special, autoritatea de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor va trebui să pună în aplicare pe deplin abordarea bazată pe riscuri. Unitatea de informații financiare va trebui să demonstreze că și-a utilizat capacitatea sporită pentru a soluționa în mod corespunzător deficiențele evidențiate în raportul Curții de Conturi din Danemarca.

(20)Deși prezentele recomandări se concentrează pe abordarea impactului socioeconomic al pandemiei și pe facilitarea redresării economice, recomandările specifice țării pentru 2019, adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019, au vizat și reformele care sunt esențiale pentru abordarea provocărilor structurale pe termen mediu spre lung. Recomandările respective rămân pertinente și vor continua să fie monitorizate în anul care urmează, pe parcursul întregului ciclu anual al semestrului european. Același lucru este valabil și pentru recomandările privind politicile economice legate de investiții. Acestea din urmă ar trebui luate în considerare pentru programarea strategică a fondurilor aferente politicii de coeziune pentru perioada de după 2020, inclusiv pentru măsurile de atenuare și strategiile de ieșire din criza actuală.

(21)Semestrul european oferă cadrul pentru coordonarea continuă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în Uniune, care poate contribui la o economie durabilă. Statele membre au evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite în programele lor naționale de reformă pentru 2020. Prin asigurarea punerii în aplicare depline a recomandărilor de mai jos, Danemarca va contribui la realizarea de progrese în vederea îndeplinii ODD și la eforturile comune de asigurare a durabilității competitive în Uniune.

(22)În contextul semestrului european 2020, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Danemarcei, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2020. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de convergență pentru 2020 și Programul național de reformă pentru 2020, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Danemarcei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică fiscal-bugetară și socioeconomică sustenabilă în Danemarca, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

(23)Consiliul a examinat Programul de convergență pentru 2020 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său 7 se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

Choose the experimental features you want to try