Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice”

[COM(2020) 667 final]

(2021/C 286/30)

Raportor:	Maria NIKOLOPOULOU
Coraportor:	John COMER

Sesizare	Comisia Europeană, 28.10.2020
Temei juridic	Articolul 192 alineatul (1) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	15.4.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	27.4.2021
Sesiunea plenară nr.	560
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	242/1/7

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE sprijină obiectivul Comisiei de a realiza tranziția către un mediu fără substanțe toxice și de a se asigura că substanțele chimice sunt produse într-un mod care să le maximizeze contribuția pozitivă la societate și să le reducă impactul asupra mediului.

1.2.

Este nevoie de o definiție a utilizărilor substanțelor chimice considerate „utilizări esențiale” și de o metodologie clar conturată privind modul în care substanțele chimice pot deveni „sigure și sustenabile prin concepție”. În acest context, subliniem că „substanțele care prezintă motive de îngrijorare” trebuie identificate, evaluate și clasificate în modul cel mai cuprinzător, lipsit de ambiguitate și simplificat cu putință, astfel încât industria să se poată adapta.

1.3.

CESE felicită Comisia pentru opinia sa potrivit căreia UE ar trebui să fie deschizătoare de drumuri la nivel mondial în ceea ce privește producerea și utilizarea de substanțe chimice sigure și sustenabile și subliniază importanța asigurării unor condiții de concurență echitabile în ce privește acordurile comerciale internaționale pentru întreprinderi, și a unor măsuri vizând o tranziție justă pentru toți cetățenii UE.

1.4.

Pentru ca strategia să aibă succes, este necesară implicarea cetățenilor și a industriei, alături de metode inovative de gândire, cuplate cu transparența și caracterul participativ al procesului decizional.

1.5.

Strategia urmărește să extindă abordarea generică a gestionării riscurilor la produsele de consum care conțin substanțe chimice periculoase, cum ar fi substanțele cancerigene, mutagene sau perturbatorii endocrini. Cu toate acestea, pentru a facilita adaptarea industriei, trebuie să se asigure echilibrul dintre evaluările generice și evaluările riscurilor.

1.6.

CESE solicită ca etichetarea adecvată și coerentă să fie obligatorie, iar aplicarea acesteia să fie obligatorie pentru întregul lanț de aprovizionare, inclusiv pentru produsele care conțin nanomateriale.

1.7.

CESE salută efortul de a consolida autonomia strategică a UE, în special în ce privește substanțele chimice utilizate în aplicațiile din domeniul sănătății, dorește să vadă același efort în alte sectoare și solicită să se ia în considerare revizuirea politicii industriale a UE, în vederea relocării unei părți a producției de substanțe chimice esențiale în țările din UE.

1.8.

CESE subliniază că este important să se abordeze lipsa disponibilității datelor chimice pentru a stimula inovarea, încrederea consumatorilor și a efectua evaluări corespunzătoare ale impactului. Este vital să existe baze de date accesibile și fiabile pentru rezultatele cercetărilor, astfel încât să se revizuiască drepturile de proprietate industrială și brevetele care limitează accesul la date și să se implementeze principiul „fără informații, nu este pe piață”.

1.9.

CESE consideră că abordarea amestecurilor chimice reprezintă un pas înainte important în evaluarea riscurilor în ceea ce privește substanțele chimice. Cu toate acestea, este vital să se desfășoare mai multe activități de cercetare și dezvoltare pentru a acoperi lacunele actuale în materie de cunoștințe și pentru ca evaluarea și gestionarea amestecurilor chimice să poată avansa.

2.   Propunerea Comisiei

2.1.

Această strategie constituie o oportunitate de a reconcilia valoarea societală a substanțelor chimice cu sănătatea umană și limitele planetare, răspunzând aspirațiilor legitime ale cetățenilor UE privind un nivel ridicat de protecție împotriva substanțelor chimice periculoase, și de a promova industria UE ca deschizătoare de drumuri la nivel mondial în ceea ce privește producerea și utilizarea de substanțe chimice sigure și sustenabile.

2.2.

În cadrul eforturilor de a asigura un mediu fără substanțe toxice, se stabilește o nouă ierarhie în gestionarea substanțelor chimice, care include utilizarea unor substanțe chimice sigure și sustenabile, reducerea la minimum a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare și au un efect cronic asupra sănătății umane și a mediului sau înlocuirea acestora și renunțarea la cele mai dăunătoare substanțe pentru utilizări neesențiale în societate, în special în produsele de consum. Figură O ierarhie fără substanțe toxice – o nouă ierarhie în gestionarea substanțelor chimice

2.3.   Strategia se axează pe cinci obiective principale

2.3.1.

Inovarea în vederea unor substanțe chimice sigure și sustenabile în UE Măsurile propuse includ, printre altele, dezvoltarea unor criterii privind siguranța și sustenabilitatea prin concepție pentru substanțele chimice la nivelul UE; introducerea unor cerințe juridice privind prezența în produse a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare, prin intermediul inițiativei privind produsele sustenabile și modificarea legislației UE privind emisiile industriale pentru a promova utilizarea substanțelor chimice mai sigure de către industria din UE.

2.3.2.

Consolidarea cadrului juridic al UE pentru a răspunde preocupărilor urgente în materie de mediu și sănătate. Acțiunile propuse sunt orientate către protecția consumatorilor și a lucrătorilor, astfel încât să se evite prezența celor mai dăunătoare substanțe chimice în toate produsele de consum, de exemplu în materialele care intră în contact cu alimentele, jucării, articole pentru îngrijirea copilului, produse cosmetice, detergenți, mobilă și textile. Se va acorda o atenție deosebită substanțelor chimice care pot cauza cancer, mutații genice, afectează sistemul reproducător sau endocrin sau care sunt persistente și bioacumulative. Această abordare se va aplica ulterior substanțelor chimice care afectează sistemele imunitar, neurologic sau respirator și celor care sunt toxice pentru un anumit organ. Câtă vreme abordarea generică a gestionării riscurilor nu este în vigoare, se va acorda prioritate substanțelor care prezintă riscurile enumerate mai sus în ceea ce privește restricțiile pentru toate utilizările și se va recurge la gruparea lor, în loc să fie reglementate una câte una.

2.3.3.

Simplificarea și consolidarea măsurilor pentru a îmbunătăți cadrul juridic. Propunerea include instituirea unui proces de tipul „o substanță, o evaluare”, pentru a coordona evaluarea pericolelor/riscurilor în ceea ce privește substanțele chimice în întreaga legislație privind substanțele chimice, consolidarea guvernanței Agenției Europene pentru Produse Chimice și creșterea sustenabilității modelului său de finanțare. În plus, strategia propune modificări foarte specifice ale Regulamentului REACH (Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice) și ale Regulamentului CLP (Regulamentul privind clasificarea, etichetarea și ambalarea), care să fie efectuate în conformitate cu principiile unei mai bune reglementări și să facă obiectul unor evaluări și evaluări ale impactului, după caz.

2.3.4.

Crearea unei baze de cunoștințe cuprinzătoare privind substanțele chimice. Se va dezvolta un sistem de alertă și acțiune rapidă la nivelul UE pentru substanțele chimice, pentru a se garanta că politicile UE abordează riscurile chimice emergente de îndată ce sunt identificate, prin monitorizare și cercetare; se va elabora un cadru de indicatori pentru monitorizarea factorilor determinanți și a impactului poluării chimice și pentru măsurarea eficacității legislației privind substanțele chimice.

2.3.5.

Stabilirea unui exemplu de bună gestionare a substanțelor chimice la nivel mondial. Scopul acestor acțiuni va fi de a sprijini consolidarea capacităților țărilor terțe în materie de evaluare și gestionare a substanțelor chimice și de a garanta că substanțele chimice periculoase interzise în UE nu sunt produse pentru export.

3.   Observații generale

3.1.

În cursul ultimilor 50 de ani, substanțele chimice au devenit un element central al modului nostru de viață, aducând o contribuție pozitivă la cultura noastră și la progresul întregii societăți, în contextul unei populații în creștere. În același timp, substanțele chimice – atât cele de sinteză, cât și cele naturale – pot avea proprietăți periculoase care reprezintă o amenințare la adresa sănătății umane și a mediului. În pofida acestui fapt, umanitatea este tot mai dependentă de ele. Potrivit ONU, producția de substanțe chimice va înregistra o creștere de șapte ori mai rapidă decât populația globală în perioada 1990-2030.

3.2.

Ar trebui să fim cu toții de acord cu obiectivul lăudabil al unui mediu fără substanțe toxice și, indiferent cât de greu este el de atins, nu există nicio scuză pentru a nu încerca să avansăm. CESE salută intenția Comisiei de a organiza în acest scop o masă rotundă la nivel înalt cu toate părțile interesate.

3.3.

Cantități mari de substanțe chimice continuă să ajungă în mediu, din multe surse, precum stațiile de epurare a apelor reziduale menajere și industriale, depozitele de deșeuri, procesele de incinerare și de fabricație etc., și se pot răspândi prin aer, sol și apă, unde pot cauza daune grave (1).

3.4.

Există multe probleme moștenite din trecut, ca urmare ca contaminării cu substanțe chimice. De exemplu, difenileterii polibromurați (PBDE) și alți agenți de ignifugare migrează cu ușurință de la produsele la care sunt adăugați, precum spuma poliuretanică, și contaminează ulterior aerul și praful. Deși mulți dintre difenileterii polibromurați periculoși au fost interziși, ei rămân prezenți în mediu din cauza persistenței lor și a utilizării lor extensive.

3.5.

În momentul înlocuirii unor astfel de substanțe chimice periculoase, trebuie să ne asigurăm că impactul înlocuirii constituie o îmbunătățire semnificativă. De exemplu, biomotorina produsă pe bază de ulei de palmier, care contribuie la defrișări, poate fi mai nocivă pentru mediu decât utilizarea combustibililor fosili.

3.6.

În plus, autoritățile de reglementare trebuie să fie conștiente de încercările de a înlocui o substanță chimică periculoasă cu o altă substanță cu proprietăți periculoase similare și să împiedice astfel de tentative. De exemplu, substanțele per- și polifluoralchilice ar trebui tratate în mod grupat, mai degrabă decât fiecare în parte. Noi cercetări sugerează că unele dintre alternativele la substanțele per- și polifluoralchilice moștenite ar putea să nu fie mai sigure (2).

3.7.

CESE este preocupat de faptul că acțiunile de decontaminare menite să refacă sănătatea umană și mediul ar putea să nu fie suficiente, în special în ceea ce privește substanțele chimice esențiale pentru care alternativele fără substanțe toxice nu sunt disponibile încă sau necesită un proces de dezvoltare pe termen lung, precum și în ceea ce privește substanțele chimice eliminate treptat care prezintă în continuare motive de îngrijorare din cauza persistenței lor în mediu. Întrucât se depun în continuare eforturi considerabile pentru a adopta strategii de decontaminare, CESE așteaptă cu interes viitorul „plan de acțiune privind reducerea la zero a poluării”.

3.8.

CESE solicită ca etichetarea adecvată și coerentă să fie obligatorie pentru întregul lanț de aprovizionare, cu asigurarea respectării legii, pentru produsele care conțin nanomateriale (jucării, biocide, articole de îmbrăcăminte, pesticide, medicamente, vopseluri, produse de îngrijire a copiilor etc.).

3.9.

De asemenea, CESE se întreabă dacă calendarul pentru desfășurarea în paralel a mai multor acțiuni este realist și fezabil, având în vedere nevoia industriei de a se adapta la tranziție în mod treptat, fără consecințe sociale și economice negative grave. În plus, consolidarea capacităților autorităților trebuie întărită; acest lucru este esențial pentru punerea în aplicare cu succes a politicilor actualizate planificate.

3.10.

Unele aspecte lipsesc sau nu sunt explicate suficient în strategie, cum ar fi bilanțul energetic estimat al tranziției chimice recomandate și consecințele pentru lucrători și pentru întreprinderile mari și mici din Europa. Fondurile structurale și de investiții europene ar trebui să aloce resurse financiare pentru a asigura punerea în aplicare eficace a strategiei.

4.   Observații specifice

4.1.   Inovarea în vederea unor substanțe chimice sigure și sustenabile în UE

4.1.1.

În ceea ce privește tranziția către criterii privind siguranța și sustenabilitatea prin concepție pentru substanțele chimice, s-a convenit că ea reprezintă un imperativ social și economic, pentru a facilita tranziția verde și cea digitală a industriei UE. Provocarea va fi enormă, iar cercetarea necesară este probabil foarte costisitoare, dar va oferi unele avantaje competitive. Cu toate acestea, ar putea apărea unele pierderi de locuri de muncă și pierderi economice, deoarece este posibil ca nu toate întreprinderile să fie în măsură să se adapteze și nu toți lucrătorii să se poată recalifica/perfecționa. Prin urmare, măsurile financiare și de stimulare sunt esențiale pentru realizarea unei tranziții juste, cu o atenție specială acordată lucrătorilor pentru a-și păstra locul de muncă sau pentru a dispune de alternative viabile, sprijinului pentru investiții și modelelor de afaceri inovatoare.

4.1.2.

Nu se specifică măsurile de asigurare a unei adaptări complete a lucrătorilor, cum ar fi stimularea și finanțarea acțiunilor de formare în vederea recalificării și a specializării, pentru a preveni înlocuirea locurilor de muncă. Un alt motiv de preocupare este modul în care repartizarea geografică a sectoarelor industriale va influența impactul strategiei. Ar trebui avute în vedere industriile situate în zonele periferice, precum și rata ridicată a IMM-urilor care fac parte din acest sector.

4.1.3.

Conceptul de substanțe „sigure și sustenabile prin concepție”, care urmează să fie promovat, este un motiv de preocupare în rândul părților interesate. Din acest motiv, definirea acestor substanțe și competențele adecvate pentru a stimula producția lor ar trebui să ia în considerare criteriile tuturor actorilor relevanți.

4.1.4.

Procesul de înregistrare, evaluare și autorizare a substanțelor chimice este complex și necesită specializare, ceea ce uneori reprezintă o provocare pentru IMM-uri și implică, de obicei, costuri administrative și de conformitate ridicate. Pentru a facilita buna desfășurare a proceselor de înregistrare și de gestionare a riscurilor în materie de reglementare în cadrul REACH și CLP, ar trebui să se simplifice procesul sau să se promoveze formarea pentru nespecialiști.

4.1.5.

Procesele și tehnologiile industriale noi și mai curate vor reduce amprenta ecologică a producției de substanțe chimice, vor îmbunătăți pregătirea pentru introducerea pe piață și vor îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă și, la un nivel mai cuprinzător, Pactul verde european. Orientările în materie de evaluare și schimbul de bune practici privind proiectarea și punerea în aplicare a unor procese și tehnologii industriale mai curate ar face posibilă o astfel de tranziție. Trebuie avute în vedere cele mai bune tehnologii disponibile.

4.1.6.

Comisia vizează reducerea la minimum a prezenței substanțelor care prezintă motive de îngrijorare în materialele reciclate, prin introducerea de cerințe și de informații privind conținutul și utilizarea sigură a substanțelor chimice, ca parte a inițiativei privind politica în domeniul produselor sustenabile. Utilizarea materialelor reciclabile nu ar trebui să permită utilizarea în continuare a substanțelor chimice periculoase în concentrații mai mari (3). „Substanțele care prezintă motive de îngrijorare” trebuie identificate, evaluate și clasificate în modul cel mai cuprinzător, lipsit de ambiguitate și simplificat cu putință, astfel încât industria să se poată adapta.

4.1.7.

Aceste măsuri vor spori încrederea consumatorilor și a producătorilor în produsele reciclate. Lipsa informațiilor adecvate privind conținutul chimic al produselor pe bază de materiale reciclate reprezintă o problemă, iar restricțiile legate de protecția datelor ar putea crea impedimente în acest domeniu.

4.1.8.

Strategia anunță investiții sporite în tehnologii inovatoare. Ele reprezintă o importantă oportunitate de a încuraja cercetarea în domeniul valorizării deșeurilor industriale, în special a deșeurilor agroalimentare, al căror imens potențial nu a putut fi valorificat pe deplin din cauza investițiilor insuficiente. Cu toate acestea, cerințele juridice pentru produsele obținute din valorizarea deșeurilor agroalimentare sunt trecute aproape complet cu vederea, atât în strategia „De la fermă la consumator”, cât și în strategia privind substanțele chimice. De exemplu, prezența reziduurilor farmaceutice în dejecțiile animaliere tratate în vederea fertilizării solului, reutilizarea apei reziduale tratate în scopul irigării culturilor și reziduurile produselor farmaceutice și ale pesticidelor, ale ierbicidelor și insecticidelor din deșeurile alimentare optimizate sunt chestiuni care prezintă un interes special, întrucât aceste substanțe bioactive s-ar putea răspândi în întreg mediul, declanșând efecte adverse asupra ecosistemelor. Prin urmare, ele ar trebui identificate, evaluate și reglementate. Populația umană ar putea fi afectată nu numai prin expunere, dar și prin consum, întrucât aceste substanțe se pot bioacumula și se pot bioamplifica de-a lungul lanțului alimentar.

4.1.9.

Substanțele considerate ca prezentând motive de îngrijorare creează confuzie în rândul părților interesate. O explicație a tipului de cerințe care trebuie introduse și prezentarea calendarului pentru punerea în aplicare ar putea fi utile pentru a înțelege impactul acestei măsuri asupra actualelor cicluri de materiale.

4.1.10.

Cu toate acestea, bilanțul energetic estimat al tranziției chimice sugerate reprezintă un motiv de îngrijorare. Dat fiind faptul că principalele transformări necesare pentru ciclurile de materiale verzi sunt procese foarte endotermice (de exemplu, separarea, reciclarea, decontaminarea, conversia chimică), se preconizează că cererea de energie va crește. În plus, amprenta de carbon rezultată din fabricarea substanțelor chimice trebuie redusă, deoarece acest proces este de obicei un mare consumator de energie.

4.1.11.

Hidrogenul are un mare potențial în acest sens, atât ca sursă de energie, cât și ca agent de reducere a substanțelor chimice în procese specifice (de exemplu, pentru a înlocui carbonul ca reducător). Cu toate acestea, pilele cu hidrogen încă se bazează pe platină, care este costisitoare atât din punct de vedere financiar, cât și din punctul de vedere al mediului. Prin urmare, este necesară o cercetare fundamentală în domeniul chimic pentru a găsi alternative la platină.

4.1.12.

Comisia are în vedere o reziliență sporită în ce privește aprovizionarea și sustenabilitatea substanțelor chimice utilizate în aplicațiile esențiale pentru societatea UE, prin scăderea gradului de dependență a UE și prin intensificarea analizei prospective strategice pentru substanțele chimice. Creșterea rezilienței substanțelor chimice utilizate în aplicațiile din domeniul sănătății va marca un progres considerabil pentru piața și industria din UE a substanțelor chimice utilizate în domeniul asistenței medicale. Trebuie să știm cum s-ar putea aplica aceste măsuri și altor substanțe chimice a căror utilizare este esențială.

4.1.13.

Produsele fabricate pe bază de materii prime importate din țări din afara UE, precum pământurile rare, obținute prin activități de extracție minieră care dăunează mediului și sănătății umane, au devenit indispensabile pentru o serie de tehnologii moderne, de la sistemele de apărare, telefoane mobile și televiziune, până la becurile cu LED și la turbinele eoliene. Prin urmare, se pune întrebarea care sunt strategiile care vor fi instituite pentru a aborda dependența de alte substanțe esențiale, pentru care procesele de producție se bazează pe aprovizionarea din țări din afara UE.

4.1.14.

CESE se întreabă, de asemenea, cum se va aplica furnizorilor din afara UE, care au propriile reglementări privind substanțele chimice, abordarea legată de „siguranța și sustenabilitatea prin concepție”. Întrucât limitele acestor criterii pentru producția de substanțe chimice nu au fost încă stabilite, nu este clar dacă principiul ca atare și măsurile de evaluare s-ar aplica surselor de materii prime, indiferent de origine. Rămâne neclar modul în care măsurile propuse vor fi interconectate și echilibrate cu diferitele politici existente în țările din afara UE implicate în lanțurile valorice ale UE în materie de substanțe chimice.

4.1.15.

Prin urmare, CESE sugerează ca Strategia industrială a UE să fie revizuită și să se acorde atenție stimulării relocalizării producției de substanțe chimice în țările din UE. Astfel, nu numai că se va încuraja autonomia strategică a UE, dar se vor crea și locuri de muncă noi și de calitate și se va facilita realizarea strategiei privind substanțele chimice.

4.2.   Un cadru juridic al UE consolidat pentru a răspunde preocupărilor în materie de mediu și sănătate

4.2.1.

CESE salută obiectivul Comisiei de a extinde abordarea generică la gestionarea riscurilor. Cu toate acestea, având în vedere că unele produse vor fi restricționate, este necesar să se asigure coerența între evaluările generice și cele specifice ale riscurilor pentru toate substanțele chimice, astfel încât industria să se poată adapta treptat.

4.2.2.

CESE salută, de asemenea, recurgerea la gruparea substanțelor pentru a aborda Regulamentul privind PFAS și este de acord că ar putea fi necesar să se extindă măsura în care sunt adoptate strategii de grupare pentru a spori eficiența și eficacitatea legislației (4).

4.2.3.

Strategia va propune noi clase de pericol și criterii în Regulamentul privind CLP pentru a aborda în totalitate toxicitatea pentru mediu, persistența, mobilitatea și bioacumularea. Este important ca evaluarea efectelor adverse ale substanțelor chimice asupra mediului și atribuirea diferitelor clase de pericol substanțelor chimice să fie efectuate în mod cuprinzător și transparent. Criteriile de clasificare ar trebui definite în detaliu, pentru a anticipa eventualele preocupări legate de alte produse în curs de dezvoltare.

4.2.4.

Introducerea perturbatorilor endocrini, a substanțelor persistente, mobile și toxice și foarte persistente și foarte mobile ca categorii de substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită necesită o analiză și o evaluare cuprinzătoare și transparente. În plus, este nevoie de un grad mai mare de coerență între SVHC deosebită identificate în REACH și alte acte legislative europene (de exemplu, Directiva-cadru a UE privind apa).

4.2.5.

Strategia se concentrează mai ales asupra perturbatorilor endocrini și a substanțelor per- și polifluoralchilice, și abordează ca substanțe periculoase și anumite pesticide, biocide, produse farmaceutice, metale grele, plastifianți și agenți de ignifugare. Cu toate acestea, alte substanțe chimice care prezintă motive de îngrijorare, precum nanomaterialele, abia dacă sunt menționate. Chiar dacă sunt incluse în REACH, revizuirea definiției lor este în curs de desfășurare, iar reglementarea lor rămâne insuficientă (de exemplu: lipsa de reglementare a diseminărilor de nanomateriale în mediu; lipsa restricțiilor privind introducerea lor pe piață; transparența și instituirea unui registru al UE pentru a asigura trasabilitatea acestora de la fabricare la consumatori).

4.2.6.

Date fiind dovezile amplu documentate privind riscurile asociate anumitor familii de substanțe, UE nu ar trebui numai să restricționeze, ci să și interzică în anumite cazuri utilizarea perturbatorilor endocrini deja identificați, precum bisfenolul și ftalații – observație care se aplică și substanțelor chimice fără nicio utilitate nutrițională din produsele alimentare, precum nanomaterialele.

4.2.7.

Măsurile de promovare și de facilitare a înlocuirii SVHC și al altor compuși periculoși ar putea fi puse în aplicare printr-un mecanism financiar (bonus-malus).

4.2.8.

Faptul că se acordă o atenție specială amestecurilor este un pas înainte în evaluarea riscurilor substanțelor chimice care prezintă motive de îngrijorare. CESE salută faptul că vor fi abordate atât amestecurile intenționate, cât și cele neintenționate. Cu toate acestea, lacunele rămase în materie de cunoștințe privind toxicitatea și expunerea la amestecuri și numărul mare de substanțe chimice utilizate duc la propuneri precum utilizarea sistematică a factorului de analizare a amestecurilor pentru substanțele chimice individuale, pentru a aborda amestecurile neintenționate. Fiabilitatea factorului de analizare a amestecurilor în cadrul evaluării riscurilor chimice ridică semne de întrebare, deoarece acesta nu este un factor specific fiecărui scenariu. Prin urmare, CESE subscrie în mod hotărât la prioritățile și recomandările privind cercetarea și dezvoltarea menționate în raport [SWD (2020) 250 (5)], astfel încât să se evalueze și să se gestioneze eficient amestecurile de substanțe chimice.

4.3.   Simplificarea și raționalizarea cadrului juridic

4.3.1.

CESE salută ideea de a lua în considerare abordarea bazată pe principiul „o substanță, o evaluare” în vederea unei evaluări eficiente a siguranței substanțelor chimice.

4.3.2.

Ea va simplifica și va accelera procesul de aprobare, ceea ce va aduce beneficii producătorilor și va facilita cercetarea și dezvoltarea de substanțe alternative fără substanțe toxice. Cu toate acestea, impactul diferit al aceleiași substanțe în diferite circumstanțe, precum și în amestecuri, nu ar trebui ignorat.

4.3.3.

Aproximativ 30 % dintre alertele referitoare la produsele periculoase de pe piață implică riscuri din cauza substanțelor chimice și doar o treime din dosarele de înregistrare ale substanțelor chimice înregistrate de industrie în temeiul REACH sunt pe deplin conforme cu cerințele privind informațiile.

4.3.4.

Abordarea de tipul „toleranță zero” în ceea ce privește neconformitatea și acțiunile propuse pentru accelerarea punerii în aplicare și asigurarea aplicării legislației privind substanțele chimice este binevenită. Se recomandă ferm ca principiul „fără informații, nu este pe piață” să fie implementat în mod adecvat, pentru ca pe piață să nu mai existe produse și substanțe chimice nereglementate.

4.3.5.

În plus, datele privind substanțele chimice aprobate în vederea introducerii pe piață ar trebui actualizate la intervale regulate de către aceiași solicitanți ai înregistrării, deoarece REACH nu este suficient în ce privește anumite aspecte. Conform documentului „Chemical Evaluation Report” (6), 64 % din substanțele evaluate (126 din 196) nu dispuneau de informații care să demonstreze siguranța substanțelor chimice comercializate în Europa.

4.3.6.

Aproape 90 % dintre produsele considerate periculoase sunt importate din afara UE. Se preconizează că producția globală de substanțe chimice va continua să crească. Este probabil ca țările din UE și OCDE să se concentreze pe dezvoltarea și fabricarea de produse chimice avansate din punct de vedere tehnologic, precum produsele chimice specializate și cele care țin de științele vieții. Africa, Orientul Mijlociu și Asia vor produce probabil volume mari de produse chimice „de bază”. Acest lucru va cauza probleme enorme pentru UE în ceea ce privește controalele la frontieră și competitivitatea economică. Vor fi necesare măsuri pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile UE în cadrul acordurilor de liber schimb.

4.3.7.

CESE salută măsurile de consolidare a controalelor la frontierele UE și cooperarea cu platformele online de vânzare directă.

4.4.   O bază de cunoștințe cuprinzătoare privind substanțele chimice

4.4.1.

Întrucât UE nu dispune de o bază cuprinzătoare privind toate substanțele chimice, propunerile de acțiuni menite să îmbunătățească datele chimice sunt binevenite, atât timp cât sunt eficiente.

4.4.2.

Din punctul de vedere al industriei, sistemul de brevete este discutabil și face imposibilă revelarea tuturor aspectelor produselor brevetate de pe piață.

4.4.3.

Din punct de vedere științific, restricțiile la adresa științei deschise și gratuite împiedică schimbul liber de cunoștințe și combinarea eforturilor și a investițiilor. Normele de protecție a datelor științifice, drepturile proprietății intelectuale care nu sunt suficient de bine fondate limitează accesibilitatea tuturor datelor chimice relevante și, prin urmare, inovarea.

4.4.4.

Conflictele legate de accesibilitatea datelor ar trebui abordate și soluționate prin includerea în cadrul strategiei a unor măsuri care să extindă datele disponibile și să le îmbunătățească calitatea. De exemplu, ar putea fi creat un mecanism prin care industriile care importă nanomateriale pentru fabricație să finanțeze cercetarea independentă privind riscurile nanomaterialelor, în cazul în care se constată lipsa cunoștințelor științifice.

4.4.5.

Comisia vizează continuarea încurajării cercetării și a (bio)monitorizării pentru a înțelege și a preveni riscurile legate de substanțele chimice și pentru a orienta inovarea în ceea ce privește evaluarea riscurilor chimice și știința reglementării.

4.4.6.

Pentru a facilita inovarea prin cercetare, participarea lucrătorilor și sprijinul financiar ar trebui și ele să fie consacrate optimizării celor mai bune practici în domeniul transferului de cunoștințe, atât industriale, cât și științifice, asigurând accesul liber și ușor la baze de date fiabile. În plus, accesul la inovare ar trebui asigurat pentru fiecare actor afectat de industria substanțelor chimice din UE.

4.4.7.

Merită apreciate măsurile menite să încurajeze inovarea în ceea ce privește testarea siguranței și evaluarea riscurilor chimice, pentru a se reduce dependența de testarea pe animale, mai ales având în vedere progresele în cercetare și noile metode de ultimă generație (de exemplu, testarea in vitro) care vor îmbunătăți calitatea, eficiența și viteza evaluării riscurilor de pericole de natură chimică.

4.4.8.

Este esențial să se asigure o mai mare transparență a procesului decizional. Multe chestiuni importante sunt discutate în ședințe care se desfășoară cu ușile închise, ceea ce poate crea confuzie în rândul cetățenilor UE în ceea ce privește acțiunile adoptate de UE pentru a limita expunerea lor la substanțele chimice periculoase. De asemenea, trebuie să fie disponibile datele primare pe care se bazează evaluările și deciziile (ECHA și EFSA) (7). Este necesar să se asigure o mai mare transparență în ceea ce privește deciziile și pozițiile statelor membre referitoare la substanțele chimice de pe piață.

4.5.   Stabilirea unui exemplu de bună gestionare a substanțelor chimice la nivel mondial

4.5.1.

În contextul impactului său global, CESE salută faptul că printre acțiunile menite să promoveze standardele de siguranță și sustenabilitate în afara UE, Comisia s-a angajat să se asigure că substanțele chimice periculoase interzise în Uniunea Europeană nu sunt produse pentru export. Cu toate acestea, rămâne neclar modul în care se vor aplica la nivel global elementele legislației care urmează să fie elaborate și armonizate. Interzicerea produselor destinate exportului poate afecta industria din alte țări, obiectivele ambițioase ale strategiei privind substanțele chimice nu sunt valabile. Nu este clar modul în care vor fi abordate efectele asupra industriilor din afara UE, în calitate de foști producători și exportatori ai unui anumit produs.

4.6.   Abuzul de substanțe chimice în domeniul sănătății

Ar trebui să se desfășoare mai multe activități de cercetare în ceea ce privește elaborarea de politici privind prevenirea bolilor, cu o atenție specială acordată sistemului imunitar. Obiectivul ar trebui să fie o atitudine pozitivă către un stil de viață sănătos, care să permită oamenilor să utilizeze mai puține tratamente chimice, atunci când este cazul. Toate tratamentele chimice ar trebui direcționate către cei pentru care ele sunt esențiale, evitându-se abuzul.

4.7.   Substanțele chimice în agricultură

4.7.1.

Efectele negative asupra mediului ale pesticidelor utilizate în agricultură trebuie reduse fără a cauza o scădere a calității producției alimentare sau a pune în pericol securitatea alimentară în UE.

4.7.2.

Actuala Alianță europeană de cercetare, care are sarcina de a găsi și a testa alternative ecologice la substanțele chimice de sinteză din agricultură, trebuie finanțată în mod corespunzător. Investițiile ar trebui să se axeze pe pesticidele biologice ecologice. Sprijinul financiar ar trebui, de asemenea, majorat, pentru a încuraja cercetarea și inovarea în ceea ce privește promotorii creșterii plantelor și protectorii plantelor bazați pe natură. De exemplu, bioactivitatea inerentă a anumitor compuși naturali metabolizați de rizobacterii poate fi utilizată ca protector al plantelor împotriva agenților patogeni externi.

4.7.3.

Este de dorit o utilizare mult mai specifică a îngrășămintelor chimice, care să ducă la scăderea gradului de utilizare a acestui tip de îngrășăminte. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a dezvolta alternative, astfel încât producția de alimente să rămână adecvată, iar fermierii să beneficieze de venituri corespunzătoare.

4.7.4.

Se impun evaluări suplimentare ale riscurilor pentru mediu și pentru sănătate, prin care să se stabilească dacă utilizarea biotehnologiei și a ingineriei genetice ar putea contribui la dezvoltarea alternativelor la îngrășămintele chimice și la pesticide.

4.7.5.

În cazul în care nu sunt prezentate alternative viabile, o reducere semnificativă a utilizării pesticidelor va crește costurile de producție și/sau va duce la reducerea randamentului. Prin urmare, trebuie analizate problemele legate de sarcina economică pentru producători și consumatori și de importurile de produse alimentare din țări din afara UE.

4.7.6.

Noua Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 este foarte ambițioasă, întrucât vizează transformarea a cel puțin 30 % din zona terestră a Europei într-o rețea de zone protejate și gestionate în mod activ. Este de așteptat ca ea să aducă o contribuție majoră la biodiversitate, la refacerea naturii și să contribuie la sprijinirea strategiei sustenabile privind substanțele chimice în sectorul agricol.

4.7.7.

În acest sens, ar trebui depuse eforturi speciale pentru o mai bună protecție a biodiversității – și mai ales a polenizatorilor – în raport cu pesticidele. De exemplu, Ghidul EFSA privind evaluarea riscurilor legate de produsele fitosanitare pentru albine are lacune semnificative. El trebuie să integreze datele privind toxicitatea cronică, efectele pesticidelor asupra larvelor și date privind toxicitatea acută pentru albine și alți polenizatori.

4.7.8.

Pentru ca strategia privind substanțele chimice să aibă succes, trebuie să beneficiem de un sprijin semnificativ din partea publicului larg și de o reală schimbare culturală în ce privește abordarea utilizării substanțelor chimice, a schimbărilor climatice și a poluării mediului.

---

(1)  Joyce Msuya, directoarea generală a Programului ONU pentru Mediu.

(2)  Buletinul de știri al UE, numărul 517, 22 noiembrie 2018.

(3)  Avizul CESE privind „Punerea în aplicare a legislației UE în materie de mediu în domeniile calității aerului, apei și deșeurilor” (JO C 110, 22.3.2019, p. 33).

(4)  CE: Study for the strategy for a non-toxic environment of the 7th Environment Action Programme (Studiu pentru strategia privind un mediu fără substanțe toxice a celui de Al 7-lea program de acțiune pentru mediu).

(5)  Commission Progress report on the assessment and management of combined exposures to multiple chemicals (chemical mixtures) and associated risks [Raportul Comisiei privind progresul evaluării și gestionării expunerilor combinate la multiple substanțe chimice (amestecuri de substanțe chimice) și riscurile asociate].

(6)  Biroul European pentru Mediu: https://eeb.org/chemical-evaluation-report-achievements-challenges-and-recommendations-after-a-decade-of-reach

(7)  Acronime: Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).