Rezoluția Comitetului European al Regiunilor – Pactul ecologic – în parteneriat cu autoritățile locale și regionale

(2020/C 79/01)

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR),

având în vedere:

—	Pactul ecologic european anunțat de Ursula von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene, în documentul O Uniune mai ambițioasă – Programul meu pentru Europa,

—

faptul că autoritățile locale și regionale pun în aplicare 70 % din toată legislația UE, 70 % din măsurile de atenuare a schimbărilor climatice, 90 % din politicile de adaptare la aceste schimbări și 65 % din obiectivele de dezvoltare durabilă și că efectuează o treime din cheltuielile publice și două treimi din investițiile publice, ele vor realiza Pactul ecologic european pe teren,

Către un Pact ecologic ambițios, care să dea rezultate la nivel local și să își extindă sfera de acțiune la nivel mondial

1.

subliniază că Pactul ecologic trebuie să fie ambițios pentru a face din Europa primul continent neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050 și își exprimă satisfacția că durabilitatea este plasată în centrul elaborării politicilor. Pactul ecologic ar trebui să fie un instrument de stabilire a agendei de lucru care să conducă la integrarea criteriilor de durabilitate în toate politicile UE, în stabilirea priorităților macroeconomice și a instrumentelor financiare, în semestrul european și în cadrul financiar multianual 2021-2027;

2.

subliniază că Pactul ecologic ar trebui să fie un instrument de realizare a obiectivelor Strategiei privind biodiversitatea și ale Acordului de la Paris, de punere în aplicare pe deplin a Agendei 2030 a ONU și a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), precum și de furnizare a unei contribuții ambițioase a UE în perspectiva creării cadrului politic internațional în materie de protecție a biodiversității pentru perioada post-2020, care urmează a fi definit cu ocazia COP 15 a Convenției privind diversitatea biologică (CBD);

3.

solicită Comisiei să revizuiască, dacă este necesar, țintele UE incluse în Pachetul „Energia curată”, pentru a garanta că Europa va deveni, până cel târziu în 2050, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, stimulând competitivitatea europeană și justiția socială, și să integreze aceste ținte într-o legislație europeană referitoare la climă. În acest sens, solicită ca ținta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie majorată până în 2030 la cel puțin 55 %, ținta de eficiență energetică la 40 % și cea privind energia din surse regenerabile la 40 %;

Un pact ecologic care adoptă o abordare teritorială și asigură coerența politicilor

4.

cere ca Pactul ecologic să adopte o abordare globală bazată pe realitatea zonei, care să propună soluții concrete și să țină seama de mizele economice, sociale, geografice și ecologice și de oportunitățile de la nivelul regiunilor și orașelor, și să beneficieze de participarea și implicarea populației locale în conceperea și punerea în aplicare a viitoarelor propuneri;

5.

se așteaptă ca Pactul ecologic să integreze durabilitatea, făcând din integrarea politicilor o abordare, nu doar o prioritate, și să asigure coerența politicilor, inclusiv în evaluarea sau verificarea adecvării, pentru a alinia prioritățile, ambițiile și calendarele diverselor politici ale UE și a evita duplicările sau procedurile și rezultatele contradictorii. Cere Comisiei să utilizeze orientările și setul de instrumente pentru o mai bună legiferare, pentru a contribui la elaborarea unei legislații adaptate exigențelor viitorului, și atrage atenția, în acest context, asupra pericolului formalismului în ceea ce privește îmbunătățirea legiferării, ca de pildă aplicarea principiului „unul adoptat, altul anulat”în legătură cu actele normative ale UE, principiu care nu este pe măsura complexității problemelor politice și de reglementare care trebuie rezolvate;

6.

cere Comisiei să propună măsuri la nivelul UE pentru internalizarea costurilor externe și aplicarea coerentă a principiului „poluatorul plătește”;

7.

își reiterează solicitarea ca aspectele legate de mediu și de schimbările climatice să fie luate mai bine în considerare în cadrul relațiilor externe ale UE. Subliniază, de asemenea, importanța schimburilor de experiență inter pares în cadrul platformelor de cooperare teritorială, cum ar fi ARLEM și CORLEAP, și al parteneriatelor dintre orașe. Schimbările climatice ar trebui să rămână o prioritate diplomatică strategică a UE, pentru a garanta că țările terțe adoptă și pun în aplicare politici ambițioase pentru a atinge neutralitatea climatică;

8.

subliniază – prin prisma acestor elemente – importanța crucială a unei politici maritime integrate ambițioase, care să permită o abordare globală și coerentă a oceanelor, pentru a prezerva contribuția lor la combaterea încălzirii globale, pentru a le proteja biodiversitatea (de care depinde și alimentația noastră) și pentru a le exploata capacitatea de a contribui la dezvoltarea surselor regenerabile de energie;

Obținerea de rezultate tangibile pe teren, prin utilizarea guvernanței pe mai multe niveluri și a subsidiarității active

9.

invită Comisia să se asigure că Pactul ecologic se bazează pe un cadru de guvernanță pe mai multe niveluri: salută rezoluțiile Parlamentului European privind Conferința ONU din 2019 privind schimbările climatice, de la Madrid, și privind urgența climatică, prin care se solicită o acțiune imediată și ambițioasă pentru a limita încălzirea globală la 1,5 °C și se recunoaște că o tranziție de lungă durată către o societate durabilă și cu emisii scăzute de dioxid de carbon nu poate fi realizată fără participare în sens ascendent și descendent; subliniază că autoritățile locale și regionale sunt pregătite să dea formă Pactului climatic european împreună cu cetățenii, întreprinderile, universitățile și centrele de cercetare;

10.

consideră că finanțarea și sprijinul prin fonduri UE ar trebui să facă întotdeauna obiectul unei evaluări a impactului asupra climei și a durabilității. Subvențiile directe și indirecte pentru mediu, ajutoarele și schemele de sprijin ar trebui analizate din perspectiva corelării lor cu obiectivele privind clima și durabilitatea și ar trebui eliminate;

11.

solicită Comisiei să prezinte agende de acțiune în spiritul Pactului ecologic, cu obiective măsurabile, acțiuni specifice și finanțare adecvată, pregătite în cooperare cu autoritățile locale și regionale, în conformitate cu competențele juridice de care dispun în propriile state membre. Pactul ecologic nu va avea succes decât dacă este transpus în strategii și planuri elaborate și puse în aplicare la nivel european, național, regional și local;

12.

invită Comisia să monitorizeze progresele înregistrate de guvernele naționale și de autoritățile locale și regionale (ALR) în abordarea factorilor favorizanți și a obstacolelor din cadrul procesului uniunii energetice, cu implicarea strânsă și directă a autorităților locale și regionale;

13.

cere statelor membre să instituie dialoguri pe mai multe niveluri în domeniul climei și al energiei și să implice în mod activ autoritățile locale și regionale în elaborarea și revizuirea planurilor naționale privind energia și clima, corelându-le ambițiile cu scenariile care duc la neutralitate climatică și elaborând contribuții stabilite la nivel local și regional care să le completeze pe cele stabilite la nivel național (CSN) (1);

14.

se angajează, în acest sens, să înființeze un forum al autorităților locale și regionale, precum și al părților interesate, care să coopereze cu Comisia Europeană și statele membre pentru a-i reuni în mod regulat pe toți actorii relevanți, cu scopul de a oferi feedback cu privire la punerea în aplicare a acțiunilor și inițiativelor legate de Pactul ecologic, precum și sugestii de propuneri legislative, asigurând un schimb de bune practici la toate nivelurile de guvernanță;

15.

invită Comisia să includă Pactul ecologic printre temele viitoarei Conferințe privind viitorul Europei, dat fiind că schimbările climatice și dezvoltarea durabilă în cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) au un impact direct asupra bunăstării cetățenilor UE;

16.

se așteaptă ca Comisia să sprijine și să extindă în continuare inițiative precum Convenția globală a primarilor pentru climă și energie, atât în interiorul, cât și în afara UE;

17.

cere Comisiei să ia pe deplin în considerare concluziile rapoartelor privind punerea în aplicare a politicilor pentru un aer curat și achizițiile publice realizate în cadrul proiectului-pilot al CoR privind Rețeaua de centre regionale pentru evaluarea punerii în aplicare (2) (RegHubs). Proiectul RegHubs ar trebui să fie utilizat și pentru inițiativele legate de Pactul ecologic;

Gestionarea situațiilor de tranziție în care regiunile și orașele devin tot mai durabile

18.

solicită ca Pactul ecologic să abordeze diferite mize în materie de tranziție, inclusiv pe cele legate de energie, de oceane, de economia circulară, de producția și consumul de alimente, de mobilitate, digitalizare și mediu;

19.

solicită Parlamentului European să comande un studiu oficial privind impactul asupra mediului al deplasării deputaților în Parlamentul European între Bruxelles și Strasbourg de douăsprezece ori pe an;

20.

cere ca Uniunea Europeană să garanteze că tranzițiile au loc în mod echitabil și participativ, atrăgându-i pe toți actorii în parteneriate, fără a lăsa pe nimeni deoparte;

21.

solicită Comisiei Europene să asigure coeziunea economică, socială și teritorială a tranzițiilor, acordând o atenție deosebită celor mai defavorizate regiuni, zonelor afectate de tranziția industrială și celor slab populate, precum și teritoriilor vulnerabile din punctul de vedere al mediului, cum ar fi insulele și regiunile muntoase;

22.

subliniază că achizițiile publice reprezintă o posibilă pârghie puternică de asigurare a unei aprovizionări mai durabile cu alimente (locale și ecologice), prin intermediul contractelor de servicii de alimentație publică pentru cantinele școlilor și spitalelor, dar și de dezvoltare a unei mobilități durabile. Astfel se poate consolida legătura dintre urban și rural, care este menționată în Noua agendă urbană Habitat III (NUA); cere din nou Comisiei să clarifice mai ales restricțiile impuse în prezent de normele de achiziții publice, pentru a aplica criterii de durabilitate, de exemplu prin publicarea de manuale;

23.

subliniază necesitatea dezvoltării unui învățământ cuprinzător și a competențelor, de care este mare nevoie pentru tranziția ecologică; solicită din nou înființarea unui Observator pentru această tranziție, care să colecteze date de la nivel regional în sprijinul elaborării politicilor la toate nivelurile de guvernanță;

Energie și schimbări climatice

24.

invită Comisia să se asigure că Actul legislativ european privind clima se bazează pe o analiză aprofundată a impactului și avantajelor sale, împreună cu planuri concrete de finanțare, că el cuprinde atât atenuarea schimbărilor climatice, cât și adaptarea la ele și că reprezintă baza unui pachet cuprinzător și ambițios privind neutralitatea climatică;

25.

subliniază importanța cercetării și a colectării de date cu privire la variațiile climatice prognozate, precum și a necesității de a stimula cooperarea interregională, pentru a interveni cu privire la cele mai sensibile aspecte ale schimbărilor climatice;

26.

reiterează apelul adresat instituțiilor UE de a garanta că adaptarea la schimbările climatice și reziliența la dezastre, ca aspecte esențiale ale dezvoltării durabile, sunt luate în considerare în cadrul viitoarelor fonduri și proiecte ale UE, corelându-le și cu politicile de coeziune, de dezvoltare rurală, de sănătate, de cercetare și de mediu (3);

27.

îndeamnă UE să sprijine autoritățile regionale și locale în protejarea și refacerea absorbanților naturali de CO2, care sunt importanți pentru atingerea neutralității climatice, în special prin adaptarea gestionării solurilor organice și refacerea turbăriilor și a zonelor umede;

28.

invită Comisia să propună definiții și norme clare pentru comunitățile energetice locale și alte tipuri de „prosumatori”, pentru a le oferi siguranță, a le asigura acces la piață, la instrumente financiare și la know-how, și a susține autoconsumul colectiv în clădirile private;

29.

solicită, în ceea ce privește clădirile publice, să se depună în continuare eforturi în privința eficienței energetice și să se înregistreze progrese în legătură cu autoconsumul; face apel la încurajarea colectării de date privind consumul de energie electrică și termică și la inițierea unor strategii privind inteligența artificială, care să contribuie la economisirea energiei;

30.

invită Comisia Europeană să sprijine în continuare dezvoltarea și utilizarea energiei durabile din surse regenerabile, oferind un cadru politic și de reglementare clar, precum și un sprijin adecvat cercetării și dezvoltării privind tehnologiile inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, inclusiv o foaie de parcurs pentru hidrogen curat;

31.

se așteaptă ca Pactul ecologic să includă un plan de acțiune al UE privind locuințele accesibile, care ar trebui să fie, în același timp, în concordanță cu eforturile sporite de eradicare a sărăciei energetice. Pentru ca tranziția să fie echitabilă, trebuie să se prevadă măsuri care să garanteze că persoanele vulnerabile se pot bucura de locuințe mai călduroase și mai eficiente pe plan energetic, care utilizează tehnologii regenerabile, precum energia solară;

32.

subliniază că, în UE, consumul de energie al clădirilor reprezintă mai mult de 40 % din consumul total de energie și, prin urmare, consideră că modernizarea locuințelor ar putea contribui în mod semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în Europa și la eradicarea sărăciei energetice. În acest sens, invită Comisia să propună un plan ambițios de finanțare pentru renovarea locuințelor, ca parte a Pactului ecologic;

Tranziția către o economie circulară

33.

consideră că, pentru realizarea obiectivelor Pactului ecologic, este neapărată nevoie de o strategie cuprinzătoare pe termen lung pentru industria europeană, care va stimula inovarea și va oferi avantaje competitive și oportunități de creare de locuri de muncă, în special pentru tineri; în acest context, este esențial să se garanteze că industriile mari consumatoare de energie sunt sprijinite în tranziția către metode de producție cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pentru a limita denaturarea concurenței și a evita relocarea emisiilor de dioxid de carbon, în special prin finanțarea de către UE a cercetării relevante și a dezvoltării unor soluții practice;

34.

solicită ca noul plan de acțiune privind economia circulară pentru perioada post-2020 să fie ambițios, cu termene precise și bazat pe date științifice, și așteaptă cu interes să colaboreze strâns cu Comisia Europeană cu privire la aceste propuneri;

35.

subliniază că prevenirea ar trebui să fie prima prioritate, în conformitate cu ierarhia deșeurilor stabilită de UE; solicită măsuri ambițioase, inclusiv proiectarea ecologică a bunurilor și serviciilor, prevenirea deșeurilor, reciclarea, recuperarea și reutilizarea materialelor și a componentelor și reducerea substanțelor nocive și a substanțelor greu de reprocesat, pentru a încuraja posibilitatea de a le repara, recicla, moderniza, făcându-le durabile. În acest context, încurajează autoritățile locale și regionale să utilizeze instrumente multiple, inclusiv identificarea obiectivelor obligatorii ale UE, măsuri fiscale la toate nivelurile, răspunderea extinsă a producătorilor și achizițiile publice ecologice, cu ținte obligatorii, ca parte a fiecărei oportunități de finanțare a UE;

36.

cere Comisiei Europene să propună un obiectiv ambițios de reducere a deșeurilor municipale până în 2030: țintele de reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale să ajungă la 70 % din greutate până în 2030, deșeurile alimentare să fie reduse cu 50 % până în 2030, împreună cu o țintă obligatorie de maximum 5 % deșeuri reziduale depozitate până în 2030;

37.

sprijină, în acest context, și eforturile depuse recent în domeniul microplasticelor și pentru punerea în aplicare a legislației privind materialele plastice (4), subliniind că poluarea cu materiale plastice ar trebui abordată la sursă;

38.

cere Comisiei să încurajeze toate regiunile și orașele europene să adopte planuri de acțiune în domeniul bioeconomiei sau să prevadă un capitol dedicat bioeconomiei în strategia lor globală de dezvoltare;

Tranziția alimentară

39.

având în vedere că UE a devenit cel mai mare importator și exportator de alimente la nivel mondial, insistă ca acordurile comerciale să fie evaluate în raport cu obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv în sectorul agroalimentar, și ca acordurile comerciale să se bazeze pe principiile dezvoltării durabile;

40.

dat fiind că agricultura este responsabilă pentru 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră și este afectată în mod direct de schimbările climatice, solicită Comisiei să promoveze practici agricole durabile, prin consolidarea asistenței financiare pentru practicile fără impact asupra climei și mediului în ambii piloni ai politicii agricole comune (PAC);

41.

propune un capitol care să ofere o perspectivă locală și regională asupra strategiei „de la fermă la consumator”, extrem de importantă în modelele economice mici, pentru a evalua efectele modelelor internaționale și mondiale de producție alimentară asupra sistemelor locale și regionale de producție;

42.

subliniază rolul esențial pe care îl joacă pădurile și turbăriile din UE în realizarea neutralității climatice. Pledează pentru o strategie solidă a UE pentru păduri și turbării și sprijină sistemele ambițioase de etichetare a produselor alimentare care sunt fabricate după metode ce nu implică defrișarea solului (5). Reamintește, în acest sens, angajamentele asumate de statele membre în temeiul Regulamentului privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) și recunoaște eforturile depuse pentru a îmbunătăți absorbția CO2;

43.

reamintește că oceanele au o contribuție majoră la hrana noastră; încurajează elaborarea unei noi strategii de sprijin pentru culturile și biotehnologiile marine, cu respectarea mediului și a protejării mediilor naturale, subliniind importanța pescuitului durabil pentru echilibrul zonelor de coastă;

44.

subliniază că autoritățile locale și regionale au nevoie de o metodologie standardizată de colectare și transmitere a datelor despre impactul de mediu al produselor alimentare, inclusiv al risipei de alimente, pentru a asigura comparabilitatea datelor între statele membre și pentru a încuraja măsurarea în termeni economici a costurilor ecologice și sociale asociate produselor alimentare sau anumitor regimuri alimentare;

Tranziția în materie de mobilitate

45.

observă că autoritățile locale și regionale sunt factori-cheie de mobilitate ecologică și de ecologizare a transporturilor. Ca atare, solicită să se adopte urgent măsuri la nivelul UE pentru internalizarea costurilor externe în funcție de modul de transport, pentru a asigura condiții de concurență mai echitabile, în special revizuirea tratamentului fiscal al anumitor combustibili pentru transport;

46.

subliniază că va trebui ca rețelele electrice, stocarea și comercializarea energiei electrice, gestionarea infrastructurii publice, regulile de transport și impozitare să fie toate modernizate pentru a fi adaptate corespunzător la modurile noi și inovatoare de transport, printre care cele cu baterie sau cu pile de combustie cu hidrogen;

47.

subliniază că, prin valorificarea potențialului tehnologiilor digitale, va fi posibilă optimizarea transportului și crearea unei rețele transeuropene de transport multimodale (TEN-T). Aceasta presupune existența unor sisteme de transport inteligente (STI) și a unei infrastructuri cu aceleași trăsături;

Tranziția ecologică

48.

își reiterează apelul pentru un al 8-lea Program de acțiune (6) pentru mediu și subliniază că acest program ar trebui să fie aliniat la obiectivele Pactului ecologic și să contribuie decisiv la îndrumarea punerii sale efective în aplicare pe teren. Solicită îmbunătățirea participării autorităților subnaționale la ciclul de evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu;

49.

solicită elaborarea cadrului global pentru biodiversitate (GBF) post-2020, prin alinierea și integrarea tuturor acordurilor relevante privind mediul ale ONU la obiectivele privind biodiversitatea pentru 2030. În perspectiva COP 15 din 2020, părțile la Convenția privind diversitatea biologică (CBD) ar trebui să recunoască oficial rolul indispensabil al autorităților locale și regionale în implementarea cu succes și în monitorizarea coerentă, în raportarea și verificarea politicilor globale și ale UE privind biodiversitatea;

50.

reafirmă că realizarea ambiției UE privind eliminarea poluării necesită o abordare amplă, care să țină seama de calitatea aerului și a apei, de substanțele chimice periculoase, de emisii, pesticide și perturbatori endocrini; cere Comisiei să nu întârzie și mai mult dezvoltarea și adoptarea noii strategii privind perturbatorii endocrini și a unor norme mai stricte privind substanțele chimice periculoase;

51.

cere Comisiei să depună mai multe eforturi de promovare a posibilităților oferite de soluțiile bazate pe natură și de infrastructura verde și albastră, ca o completare utilă a unor acțiuni energice în favoarea biodiversității și a serviciilor ecosistemice în zonele periurbane și rurale, și nu ca soluții de înlocuire a lor;

52.

subliniază avantajele oferite de programele-cadru de mediu de la nivel regional care sunt aliniate la diferitele strategii naționale, europene și internaționale; aceste programe ar putea contribui la stabilirea obiectivelor și a principalelor măsuri, la asigurarea clarității necesare adoptării unor opțiuni în materie de mediu la nivel regional și la stabilirea unei foi de parcurs pe termen lung în care implicarea societății este esențială, precum și la facilitarea configurării unor alianțe cu alte regiuni europene;

Tranziția digitală

53.

reamintește rolul important pe care îl joacă regiunile, orașele și comunitățile inteligente în asigurarea unei tranziții juste și echitabile către neutralitatea climatică; invită Comisia să dezvolte acțiuni axate pe conceptul de coeziune digitală, pentru a garanta că nicio persoană sau regiune nu este lăsată în urmă în tranziția digitală, să promoveze măsuri specifice de sprijinire a autorităților locale și regionale în aplicarea unor soluții inteligente și să sporească efectul de pârghie al programelor de specializare inteligentă, pentru a stimula competențele digitale;

54.

solicită dezvoltarea unor cadre cuprinzătoare, pentru a integra și utiliza datele în scopuri de guvernanță inteligentă, garantând totodată protecția necesară a datelor;

55.

atrage atenția asupra importantei amprente de carbon reprezentate de internet și de prelucrarea digitală a datelor. Ca atare, cere UE să pună un accent mai mare pe implicațiile digitalizării în materie de energie și emisii de CO2 și să sprijine sustenabilitatea acestui domeniu; autoritățile ar trebui să sensibilizeze cetățenii în legătură cu acest subiect;

Pentru a răspunde nevoilor cetățenilor, trebuie prevăzute resurse financiare adecvate la nivelul UE și la nivelurile național, regional și local

56.

salută propunerea referitoare la un Plan de investiții pentru o Europă durabilă, în valoare de 1 000 de miliarde EUR, în perioada 2021-2030, care să corespundă nevoilor identificate de Curtea de Conturi Europeană (7); sprijină și decizia adoptată de Banca Europeană de Investiții de a pune capăt finanțării majorității proiectelor care utilizează energie produsă pe bază de combustibili fosili începând cu sfârșitul anului 2021 și de a ridica treptat ponderea finanțării alocate acțiunilor climatice și durabilității mediului. Reamintește solicitările sale de reducere a birocrației, de simplificare a mecanismelor legate de pregătirea proiectelor și de consolidare a asistenței tehnice personalizate, pentru a avea acces la proiectele JASPERS și ELENA ale Băncii Europene de Investiții și a dezvolta proiecte eligibile pentru finanțare, inclusiv proiecte la scară mai mică;

57.

subliniază și că sunt necesare resurse suplimentare, cum ar fi extinderea propusă a schemei de comercializare a certificatelor de emisii și introducerea unei taxe pe carbon la frontiere, compatibilă cu normele OMC, precum și taxarea corespunzătoare a carburantului de aviație;

58.

solicită Comisiei să instituie un nou Fond pentru o tranziție echitabilă, care să vizeze regiunile carbonifere și cu emisii ridicate de CO2 și să constea din resurse care să se adauge celor alocate politicii de coeziune, dar care să funcționeze în completarea programelor operaționale ale politicilor de coeziune pentru perioada 2021-2027 la nivelul NUTS 2;

59.

solicită alocarea a cel puțin 30 % din întregul buget al UE 2021-2027 pentru acțiuni în domeniul climei și biodiversității, eliminând treptat subvențiile pentru combustibilii fosili;

60.

subliniază rolul crucial al politicii de coeziune ca instrument financiar principal în realizarea obiectivelor tranziției; cere ca politica de coeziune să dispună de o finanțare adecvată, ceea ce înseamnă că ponderea bugetului alocat acestei politici în următorul CFM ar trebui să rămână neschimbată;

61.

este îngrijorat că Pactul ecologic nu poate fi realizat fără un cadru financiar adecvat. Solicită punerea în aplicare pe deplin a Planului de acțiune al Comisiei privind finanțarea creșterii durabile și adoptarea rapidă a cadrului de reglementare privind taxonomia, pentru a facilita investițiile durabile, publicarea informațiilor referitoare la investițiile durabile și la riscurile în materie de durabilitate, la criteriile de referință pentru activitățile cu impact scăzut al emisiilor de dioxid de carbon și pentru cele cu impact pozitiv în termeni de emisii de dioxid carbon (8). Acest cadru ar trebui să acopere și investițiile în industria nucleară, în aviație și în sectorul feroviar. Planul de acțiune ar trebui să fie extins rapid și la criteriile sociale;

62.

încurajează o abordare ambițioasă pentru investițiile UE în natură și biodiversitate, reamintind că costurile ar fi depășite de beneficiile aduse de serviciile ecosistemice, de exemplu sub forma serviciilor medicale, a stocării de CO2, a retenției apei, a purificării rezervelor de apă și a aerului sau a prevenirii eroziunii solului;

63.

își reiterează poziția că nu se poate ajunge la un acord cu privire la partea de cheltuieli din bugetul UE, decât dacă se înregistrează progrese corespunzătoare și cu privire la venituri, pentru că dimensiunea bugetului UE ar trebui să fie pe măsura priorităților actuale și viitoare ale UE (9); îndeamnă Comisia să prezinte măsuri urgente, pentru a sprijini Pactul ecologic dacă următorul buget al UE nu poate fi pus în aplicare înainte de sfârșitul anului 2020;

64.

subliniază importanța ratelor de cofinanțare pentru accesul facil al comunităților mici, al zonelor rurale și al insulelor la fondurile UE. Solicită consolidarea capacității lor de a fi utilizate ca „laboratoare”de tranziție energetică, prin conceperea unor soluții inovatoare și a unor acțiuni politice coordonate;

65.

având în vedere cadrul privind ajutoarele de stat post 2020, solicită majorarea nivelului ajutoarelor de stat permise și adaptarea Directivei privind impozitarea energiei, astfel încât să promoveze combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Reglementarea și proiectele legate de tranziția energetică trebuie să beneficieze de un nivel suficient de flexibilitate și de o abordare neutră pe plan tehnologic din perspectiva durabilității și a reducerii emisiilor;

Comunicarea directă cu cetățenii în ceea ce privește beneficiile Pactului ecologic

66.

propune intensificarea campaniilor de informare și a dialogurilor directe cu cetățenii, în vederea sensibilizării lor cu privire la importanța unei tranziții către societăți mai durabile, comunități locale mai sănătoase și economii locale mai competitive; invită Comisia să organizeze împreună cu CoR o serie de dialoguri cu cetățenii, pentru a le prezenta valoarea adăugată a Pactului ecologic și a le explica efectele sale concrete asupra vieții lor de zi cu zi;

67.

încredințează președintelui său sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei Europene, Parlamentului European, președințiilor finlandeză, croată și germană ale Consiliului UE și președintelui Consiliului European.

---

(1)  CoR (2018) 923.

(2)  https://cor.europa.eu/ro/our-work/Pages/network-of-regional-hubs.aspx

(3)  CoR (2018) 6135

(4)  CoR (2018) 925 și CoR (2018) 3652

(5)  CoR (2019) 973

(6)  CoR (2019) 1672

(7)  Curtea de Conturi Europeană; Analiza panoramică privind acțiunile UE în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, 20 septembrie 2017 https://op.europa.eu/webpub/eca/lr-energy-and-climate/ro

(8)  Cf. Avizul CoR din 6 decembrie 2018, elaborat de domnul Tilo Gundlack (PSE-DE).

(9)  CoR (2019) 3887.