52019AE2454

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52019AE2454 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52019AE2454

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu „Consolidarea în continuare a statului de drept în cadrul Uniunii – Situația actuală și posibile etape ulterioare”[COM (2019) 163 final]

EESC 2019/02454

JO C 282, 20.8.2019, p. 39–48 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

20.8.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/39

[COM (2019) 163 final]

(2019/C 282/07)

Raportori:

Jukka AHTELA

Karolina DRESZER-SMALEC

José Antonio MORENO DÍAZ

Sesizare	Comisia Europeană, 10.5.2019
Temei juridic	Articolul 62 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	5.6.2019
Data adoptării în sesiunea plenară	19.6.2019
Sesiunea plenară nr.	544
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/ abțineri)	190/11/12

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută comunicarea Comisiei și eforturile sale de a utiliza alte instrumente pentru a consolida statul de drept. Este importantă consolidarea pe cât posibil a componentei privind statul de drept a acestor instrumente, deoarece multe dintre ele au finalități diferite, și implicarea maximă a societății civile în punerea lor în aplicare.

1.2.

Comitetul consideră că în comunicare ar fi trebuit abordate mai în detaliu aspectele privind societatea civilă, mass-media și chestiunile politice, pentru a înțelege contextul și pentru a-i implica pe cei afectați în mod direct.

1.3.

CESE consideră că perioada de reflecție ar fi trebuit să fie mai lungă, pentru a permite consultarea și participarea mai intensă a societății civile în statele membre și că, pe termen lung, Comisia ar trebui să propună un mecanism mai sistematic de consultare a organizațiilor societății civile (OSC) în ceea ce privește situația drepturilor fundamentale și respectarea statului de drept în statele membre.

1.4.

Sunt necesare modalități de protejare a organizațiilor societății civile care exercită funcții de monitorizare, a jurnalismului de investigație și a mijloacelor de informare în masă independente, iar propunerile privind protecția acestora și rolul lor activ în avertizarea timpurie trebuie să ocupe un loc important în propunerile pe care Comisia le va prezenta la sfârșitul perioadei de reflecție.

1.5.

CESE salută îmbunătățirea condițiilor de accesare a fondurilor de către OSC potrivit noului cadru financiar multianual, dar constată că suma prevăzută în propunerea Comisei pentru statul de drept și drepturile fundamentale și cea alocată pentru OSC sunt insuficiente (1). În plus, UE ar trebui să aibă în vedere modalități prin care să permită OSC care desfășoară activități de monitorizare, de sensibilizare, de promovare și de inițiere a unor proceduri judiciare legate de drepturile fundamentale și statul de drept să primească mai multă finanțare de bază în toate statele membre.

1.6.

CESE își menține sprijinul pentru crearea unui mecanism la nivelul UE care să monitorizeze respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale. CESE consideră că este esențial să se creeze un mecanism european obligatoriu din punct de vedere juridic, care să reprezinte cadrul de implicare activă a Comisiei, a Parlamentului și a Consiliului și în care CESE să joace un rol important ca reprezentant al societății civile. Acest mecanism ar trebui să includă o componentă preventivă, care să permită experților și reprezentanților societății civile să declanșeze o avertizare timpurie cu privire la evoluțiile specifice și să dezbată propuneri de soluții cu toate părțile interesate relevante. Un astfel de mecanism ar contribui și la repartizarea sarcinilor între instituții și ar spori gradul de asumare în comun a acțiunilor UE.

1.7.

În plus, CESE propune recunoașterea și consolidarea platformelor existente ale societății civile și înființarea la nivelul UE a unui forum anual privind drepturile fundamentale și statul de drept, cu implicarea CESE, în primul rând pentru a le permite factorilor de decizie de la nivelul UE să primească alerte timpurii direct de la părțile interesate, inclusiv de la organizațiile de nivel local, privind pericolele emergente de încălcare a valorilor consacrate de articolul 2 din TUE și, în al doilea rând, pentru a facilita învățarea reciprocă și colaborarea națională și transnațională între toate părțile interesate relevante (întreprinderi, sindicate, OSC, instituții naționale dedicate drepturilor omului și autorități publice).

1.8.

CESE consideră că, în condițiile actuale, este necesară înmulțirea vocilor care provin de la platformele existente și de la organizațiile locale. CESE este un organism unic, care oferă posibilitatea unui dialog real între toți actorii societății civile, inclusiv partenerii sociali, din toate statele membre. Acest lucru conferă valoare adăugată în ceea ce privește sprijinirea diversității și a dinamismului societății civile. Un astfel de forum ar putea permite OSC să declanșeze o alertă timpurie.

1.9.

Așa cum a arătat jurisprudența recentă, amenințările la adresa statului de drept riscă să submineze încrederea reciprocă pe care este construită UE. Instanțele judecătorești naționale independente sunt bastionul care asigură buna funcționare a UE, inclusiv a pieței interne.

1.10.

Ar trebui să se acorde atenție și aspectelor economice ale statului de drept. Încrederea reciprocă este o valoare dificil de calculat în termeni pur economici, dar este clar că lipsa de încredere asociată cu influența politică în sistemul judiciar sau cu corupția are consecințe economice negative. Acesta este un subiect care merită accentuat mai puternic și în privința căruia sunt necesare mai multe date și cercetări la nivelul UE.

1.11.

Educația, atât cea formală, cât și cea nonformală, joacă un rol esențial în edificarea culturii democratice și a statului de drept. Democrația și statul de drept ar trebui să câștige simpatia și adeziunea tuturor cetățenilor europeni; CESE solicită Comisiei Europene să propună o strategie ambițioasă de comunicare, educare și sensibilizare a cetățenilor cu privire la drepturile fundamentale, statul de drept și democrație.

2. Introducere și prezentare generală a comunicării

2.1.

Situația respectării drepturilor fundamentale și a statului de drept este foarte îngrijorătoare în toată UE, mai ales pentru că a prilejuit declanșarea, în unele cazuri, a articolului 7 din TUE. Prin urmare, prezenta comunicare a Comisiei lansează un proces de reflecție cu privire la modul în care ar putea fi îmbunătățit statul de drept în UE.

2.2.

Comunicarea reamintește importanța statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii Europene, ca bază a sistemului democratic și condiție prealabilă pentru protecția drepturilor fundamentale. Statul de drept include, printre altele, principii precum legalitatea (care presupune un proces transparent, responsabil, democratic și pluralist de adoptare a legilor), securitatea juridică, interzicerea exercitării arbitrare a puterii executive, protecția judiciară efectivă de către instanțe independente și imparțiale, un control jurisdicțional efectiv (inclusiv al respectării drepturilor fundamentale), separarea puterilor și egalitatea în fața legii.

2.3.

Comisia stabilește trei piloni pentru o aplicare eficientă a statului de drept în Uniune: promovare: consolidarea cunoștințelor și a unei culturi comune în materie de stat de drept; prevenire: cooperare și sprijin pentru consolidarea statului de drept la nivel național; și răspuns: asigurarea respectării la nivelul Uniunii în cazurile în care mecanismele naționale eșuează. Mai precis, Comisia insistă asupra necesității de a promova principiile statului de drept, de a recunoaște semnalele de avertizare, de a aprofunda cunoștințele specifice privind statele membre, de a îmbunătăți capacitatea comună de a reacționa în caz de escaladare a problemelor și de a remedia deficiențele pe termen lung prin reforme structurale.

3. Considerații generale

3.1.

Conștient de importanța recentelor provocări din UE privind statul de drept, CESE salută apelul la consultare. Numărul acestor provocări a crescut în ultimii ani, lăsând să se întrevadă riscul unei eventuale crize generale cu privire la statul de drept și democrație, mai ales în unele state membre. Această criză ar trebui să fie pe deplin recunoscută și întâmpinată cu o reacție pe măsură. Această reacție include o reafirmare ambițioasă a valorilor UE și instrumente solide de prevenire și de corecție a oricărei deteriorări care ar putea să apară în viitor în privința statului de drept.

3.2.

CESE și-a exprimat deja profunda îngrijorare cu privire la situația drepturilor fundamentale și la respectarea statului de drept, solicitând – începând cu 2016 – măsuri mai ferme (2).

3.3.

Este important să se reitereze că Uniunea Europeană nu este doar o piață comună, ci o uniune bazată pe valori comune, conform articolului 2 din tratat. Mai mult, ea recunoaște drepturile, libertățile și principiile enunțate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Aceste valori care se află la baza Uniunii Europene formează fundamentul integrării și fac parte din identitatea europeană. Pe lângă că reprezintă criterii de aderare, aceste valori trebuie să fie, ulterior, respectate în practică de statele membre.

3.4.

Statul de drept se află într-o relație tripartită interdependentă și inseparabilă cu drepturile fundamentale și democrația. Exercitarea abuzivă a puterii statului nu poate fi împiedicată decât prin garantarea conjugată a acestor trei valori. Protecția drepturilor fundamentale este un pilon care ar trebui dezvoltat în continuare, prin ratificarea tuturor instrumentelor relevante (inclusiv a convențiilor ONU și a Convenției europene a drepturilor omului), printr-o cooperare mai solidă între instituțiile UE și prin îmbunătățirea sprijinului acordat organizațiilor locale și celor de supraveghere.

3.5.

CESE regretă că tratatele UE nu prevăd în mod expres că toate statele membre trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga (3). Atât membrii noi, cât și membrii vechi ai UE ar trebui să respecte aceste criterii permanent și în aceeași măsură. CESE observă că instituțiile UE nu dispun în prezent de instrumente suficient de robuste și de bine ajustate capabile să asigure protecția în fața actualelor amenințări la adresa statului de drept, a drepturilor fundamentale și a democrației pluraliste în statele membre.

3.6.

Problemele actuale nu sunt rezolvate nici în timp util și nici nu primesc răspunsuri eficiente la nivel național și la nivelul UE: instrumentele existente au un impact limitat asupra factorilor aflați la originea acestor probleme.

3.7.

Cele mai grave probleme se regăsesc la nivelul unor state membre, unde unii actori politici puternici s-au întors împotriva independenței sistemului judiciar și a instituțiilor și organizațiilor care alcătuiesc și sprijină sistemul democratic pluralist. Comunicarea nu ia în considerare într-o măsură suficientă acest aspect esențial, preferând o perspectivă în cadrul căreia instituțiile – parlamente, guverne și ministere, curți constituționale, organisme profesionale – sunt izolate de concurența politică și electorală. Această abordare neutră a partidelor politice și a proceselor electorale nu contribuie deloc la explicarea rațiunii pentru care unii actori puternici acționează împotriva statului de drept și a democrației și de ce par, în același timp, populare și de neoprit. Aspectele politice, culturale și sociologice ale provocărilor cu care se confruntă statul de drept și care afectează democrațiile alcătuiesc un domeniu esențial, care a fost ignorat până în prezent în analizele și reacțiile UE. Acest lucru explică în parte limitele abordării și ale instrumentelor actuale, inclusiv ale procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1). Prin legătura cu societatea civilă în ansamblul său, inclusiv cu partenerii sociali, CESE este deosebit de bine plasat pentru a oferi spațiu de desfășurare analizei, dezbaterii și reacției optime la aceste aspecte politice, sociologice și culturale ale provocărilor cu care se confruntă democrația și statul de drept.

3.8.

În ultimii ani, Comisia s-a orientat spre crearea de mecanisme complementare și cumulative pentru a elimina vidul dintre absența acțiunii și măsurile de ultimă instanță. Cu toate acestea, ele par să fie insuficiente pentru rezolvarea problemelor actuale – acțiuni concertate pentru acapararea puterii în toate instituțiile, inclusiv în sistemul judiciar, acțiuni care se bucură de sprijin puternic în cadrul organizațiilor de partid și al clientelei sau chiar al proceselor electorale. Nici măcar democrațiile consolidate nu sunt asigurate împotriva autoritarismului insidios și a erodării statului de drept. Preocupările legate de securitate sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru a justifica punerea în discuție sau suspendarea garanțiilor democratice. Unele guverne fac dificilă activitatea mai multor OSC-uri din prima linie, în loc să le propună un spațiu propice activităților. Prin urmare, este esențial ca UE să adopte o abordare mai proactivă și mai preventivă.

3.9.

CESE este de acord cu Comisia că recentele evoluții populiste și autocrate necesită acțiuni ale tuturor organismelor UE și ale întregii societăți civile din UE, pentru a se asigura că valorile pe care este construită UE sunt prezervate. CESE este ferm împotriva oricărei forme de democrație iliberală.

3.10.

Prin urmare, CESE consideră și că perioada de reflecție ar fi trebuit să fie mai lungă, pentru a permite aprofundarea consultării și a participării OSC din statele membre.

3.11.

CESE a fost informat de numeroase OSC că perioadele scurte de consultare sunt adesea o problemă legată de lipsa de transparență și de consultare concretă, aspecte care pot submina calitatea legislației și statul de drept în statele membre. În acest sens, CESE consideră că Comisia ar fi trebuit să permită o consultare mai aprofundată a societății civile, care este afectată direct.

3.12.

OSC, organizațiile de apărare a drepturilor omului, avertizorii de integritate și jurnaliștii se află în prima linie împotriva deteriorării statului de drept și într-o situație foarte dificilă în cazul unei încălcări a legislației într-un anumit stat membru. Ele sunt cele care monitorizează situația și raportează încălcările, nivelul local fiind cel de la care ele pot trimite semnale de avertizare timpurie. De aceea, CESE consideră că rolul lor este de o importanță primordială, la fel ca și mass-media și jurnalismul de investigație. Prin urmare, pentru a putea spera la progrese însemnate, sunt necesare modalități de protejare a OSC și a mijloacelor de informare în masă. Propunerile privind rolul acestora trebuie să ocupe un loc important în recomandările pe care Comisia le va prezenta după perioada de reflecție.

3.13.

În special, viitorul CFM ar trebui să sporească sprijinul acordat OSC, în special pentru organizațiile care apără valorile prevăzute la articolul 2. Ar trebui să se acorde finanțare de bază OSC de la toate nivelurile – local, național, european – pentru a sprijini consolidarea capacităților și activitățile din domeniul sensibilizării, monitorizării și probațiunii, promovării și inițierii de proceduri judiciare. Pentru a consolida sprijinul UE acordat OSC și rolului lor în Europa, viitorul CFM ar trebui să garanteze că toate finanțările UE relevante, în special în domeniile politicilor sociale, economice și de coeziune, acordă un rol important societății civile în elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea acestor politici. UE ar trebui să sporească și sprijinul financiar acordat independenței și pluralității mijloacelor de comunicare în Europa și să integreze aceste preocupări în toate politicile relevante ale UE, inclusiv în politicile în domeniul concurenței. Pentru a garanta că acestor chestiuni li se acordă prioritatea politică meritată, viitorul vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru drepturile fundamentale ar trebui să aibă și responsabilitatea de a supraveghea menținerea unui mediu propice pentru societatea civilă, apărătorii drepturilor omului și jurnaliști. CESE solicită și instituirea unui coordonator UE pentru libertățile spațiului civic, căruia acești actori să-i poată raporta incidentele legate de hărțuire sau de restricționarea activității lor (4).

3.14.

În conformitate cu mandatul încredințat în temeiul TFUE, de reprezentant al societății civile organizate, CESE trebuie să fie asociat îndeaproape la elaborarea viitoarelor inițiative instituționale în acest domeniu.

3.15.

Comitetul are un rol special și datoria de a acționa atunci când activitățile membrilor săi și ale societății civile în general sunt în pericol în UE. CESE ar putea și ar trebui să joace un rol esențial în facilitarea schimburilor între toate părțile interesate relevante pe teme legate de situația actuală a statului de drept în statele membre, din perspectiva societății civile, și să servească drept emițător (rețea de avertizare timpurie) înainte de apariția primelor simptome ale problemelor legate de statul de drept și de drepturile fundamentale.

3.16.

În 2016, CESE a adoptat un aviz din proprie inițiativă în care se solicita o acțiune consolidată a Uniunii cu privire la drepturile fundamentale și statul de drept în statele membre, urmat – în aprilie 2018 – de crearea unui grup specific care să examineze modul în care societatea civilă organizată poate contribui optim.

3.17.

Amenințările la adresa statului de drept riscă să submineze încrederea reciprocă pe care este construită UE, așa cum dovedește un exemplu recent. Curtea de Justiție a UE a considerat că un judecător național nu este neapărat obligat să respecte un mandat european de arestare (MEA) emis de un stat membru al UE, dacă există deficiențe sistemice sau generalizate ale statului de drept în statul membru respectiv și dacă acestea sunt de natură să afecteze independența sistemului judiciar în statul membru emitent și dreptul fundamental al reclamantului la un proces echitabil (5).

3.18.

La adăpostul instanțelor judecătorești naționale independente, cetățenii sunt siguri că pot conta pe respectarea drepturilor conferite de UE, că întreprinderile europene pot face comerț transfrontalier fără a se teme că contractele legale nu sunt executate în mod imparțial și independent, că lucrătorilor care muncesc într-o țară vecină li se respectă drepturile și că organizațiile societății civile pot opera liber peste granițe, fără ca finanțarea externă bazată pe solidaritate să fie impozitată în mod discriminatoriu. Organizațiile societății civile, partenerii sociali și consiliile investitorilor străini și-au exprimat toate îngrijorarea față de CESE în ceea ce privește deteriorarea statului de drept și impactul economic grav al acestui fenomen.

3.19.

Educația, atât cea formală, cât și cea nonformală, are un rol esențial în construirea culturii democratice și a statului de drept. Diversitatea culturilor politice din Europa face ca sarcina să fie mai dificilă. Cu toate acestea, există exemple istorice de succes în care valorile democratice sunt predate, difuzate și consolidate. Pe termen lung, cea mai bună protecție împotriva abaterilor de la democrație și statul de drept este o cetățenie activă, educată și implicată. Democrația liberală, astfel cum este definită într-un aviz anterior al CESE (6), și statul de drept ar trebui să se bucure de simpatia și adeziunea fiecărui cetățean european, iar UE ar trebui să deschidă calea pentru atingerea acestui obiectiv, de exemplu prin încurajarea integrării acestor teme în programele școlare și de învățământ superior și prin promovarea schimburilor academice și profesionale între cetățeni și OSC care își desfășoară activitatea în aceste domenii. CESE solicită Comisiei Europene să propună o strategie ambițioasă de comunicare, educare și sensibilizare a cetățenilor cu privire la drepturile fundamentale, statul de drept și democrație.

4. Observații cu privire la instrumentele existente

4.1.

CESE constată că instrumentele de care dispun instituțiile UE la ora actuală pentru protejarea valorilor consacrate la articolul 2 prezintă o serie de deficiențe. Procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor tind să aibă o aplicare prea restrânsă pentru a putea preveni sau remedia atacurile concertate la adresa statului de drept. În al doilea rând, s-a dovedit a fi extrem de dificil să se asigure destulă voință politică pentru a activa procedura prevăzută la articolul 7 din TUE.

4.2.

În ceea ce privește comunicarea Comisiei din 2014 „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” (7), deși mai ușor de activat decât articolul 7, este o procedură a cărei eficiență este discutabilă în cazul unor guverne care nu sunt dispuse să coopereze. În plus, pragurile necesare pentru activarea sa sunt prea ridicate și intervin prea târziu. CESE recomandă îmbunătățirea cadrului privind statul de drept, inclusiv prin definirea unor criterii de referință, indicatori și termene mai clare, în scopul unei mai bune evaluări a răspunsului autorităților în cauză și a măsurilor de însoțire ale UE.

4.3. Acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor și decizii preliminare

4.3.1.

În ultimii ani, Comisia a inițiat mai multe acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor privind statul de drept legate de valorile Uniunii (8). Aceste acțiuni ar trebui utilizate ori de câte ori este posibil, dar nu pot fi de sine stătătoare, deoarece nu toate încălcările au legătură cu legislația UE. Cu toate acestea, unii specialiști susțin că ar putea fi inițiate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în temeiul articolului 258 din TFUE direct pentru încălcarea articolului 2 din TUE (9) și poate că această variantă ar merita examinată.

4.3.2.

Și decizia preliminară se poate dovedi un instrument util. Totuși există mai multe obstacole în calea opțiunii ca instanțele naționale să se adreseze CJUE pentru întrebări preliminare și procedura este adesea de lungă durată.

4.4. Semestrul european

4.4.1.

Principalul obiectiv al semestrului european este de a oferi un cadru pentru coordonarea politicilor economice la nivelul UE, însă printre obiective se numără și combaterea corupției, eficiența sistemelor de justiție și reforma administrației publice, care pot conduce la recomandări specifice fiecărei țări (10). Cu toate acestea, monitorizarea eficientă nu este neapărat asigurată.

4.4.2.

Semestrul european a fost criticat pentru că nu a fost suficient de incluziv în privința partenerilor sociali, atât la nivelul UE, cât și la nivel național (11) și numai 20 % din recomandările specifice fiecărei țări sunt în prezent puse în aplicare în mod satisfăcător de statele membre (12).

4.4.3.

Semestrul european este în principal un instrument de politică economică și socială care orientează și sprijină reformele în statele membre. Cu toate acestea, rolul său în monitorizarea și promovarea aspectelor legate de statul de drept ar putea fi consolidat prin încorporarea într-un mod mai vizibil a indicatorilor privind statul de drept, inclusiv a unor aspecte precum securitatea juridică și accesul la căi de atac pentru întreprinderi și angajați. Ar trebui sporită și implicarea societății civile și ar trebui asigurată o mai bună monitorizare, în vederea îmbunătățirii conformității.

4.5. Tabloul de bord al UE privind justiția

4.5.1.

Tabloul de bord al UE privind justiția oferă informații cu privire la sistemul de justiție din toate statele membre și poate avea ca rezultat recomandări specifice fiecărei țări în cadrul semestrului european. Pentru a evalua independența sistemului judiciar, tabloul de bord al UE se bazează pe anchete având ca respondenți cetățenii și întreprinderile (13). Cu toate acestea, CESE recomandă ca OSC să fie incluse în acest tip de anchetă.

4.6. Mecanismul de cooperare și de verificare

4.6.1.

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) (14) a fost creat ca o măsură tranzitorie pentru a sprijini România și Bulgaria, după aderare, în abordarea mai multor deficiențe în reforma sistemului judiciar, corupția și (pentru Bulgaria) criminalitatea organizată. Mecanismul prevede un set de criterii evaluate de Comisie și rapoarte anuale privind progresele înregistrate.

4.6.2.

Mecanismul s-a dovedit a fi un instrument eficient. Cu toate acestea, ultimul raport privind România a indicat un regres din perspectiva progreselor anterioare, deși se preconiza că mecanismul va fi închis foarte curând. Această constatare ridică întrebarea dacă cererea legată de progrese este destul de strictă și dacă schimbarea trebuie să fie mai adânc înrădăcinată înainte de închiderea MCV.

4.6.3.

Relevanța MCV în abordarea provocărilor legate de statul de drept din alte state membre necesită o evaluare mai aprofundată. În ciuda variațiilor în angajamentul manifestat de diferitele partide de guvernământ din cele două țări, existența instrumentului permite un dialog structurat și continuu între CE și statul membru respectiv.

4.7. Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei

4.7.1.

Serviciul de sprijin pentru reforme structurale oferă sprijin direct autorităților naționale (revizuirea metodelor, formare, analiză, consiliere de specialitate) și acoperă tematic guvernanța și administrația publică, inclusiv transparența și combaterea corupției, dar este, în esență, un instrument macroeconomic. Puține proiecte au fost legate în mod concret de statul de drept (15).

4.7.2.

CESE recomandă să se recurgă în mai mare măsură la misiuni speciale în momentul în care unei țări i-au fost adresate recomandări specifice privind statul de drept și trebuie să fie asigurată implicarea OSC în programele de reformă.

4.8. Fondurile structurale și de investiții europene și fondurile care sprijină politicile în domeniul justiției și al securității

4.8.1.

Finanțarea este una dintre cele mai puternice pârghii ale UE în acțiunea de asigurare a respectării statului de drept. La 17 ianuarie 2019, Parlamentul European a votat pentru un mecanism (instrumentul pentru valori europene) prin care se majorează finanțarea programului „Drepturile și valorile UE”. Propunerea Comisiei privind Fondul pentru justiție, drepturi și valori nu răspunde pe deplin acestei cereri.

4.8.2.

Deși salută măsurile luate pentru a consolida accesul la fonduri al OSC în noul cadru financiar multianual, CESE constată că suma alocată pentru statul de drept și drepturile fundamentale și cea alocată OSC sunt insuficiente (16).

4.9. Un nou mecanism de protecție a bugetului Uniunii atunci când acesta este afectat sau riscă să fie afectat în statele membre de deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept

4.9.1.

CESE a salutat propunerea și a recomandat ca el însuși să fie implicat mai îndeaproape (17). În plus, CESE a recomandat ca propunerea să fie modificată în sensul includerii unei noțiuni mai ample a statului de drept, care să cuprindă protejarea drepturilor fundamentale și să garanteze protejarea democrației pluraliste.

4.9.2.

Cu toate acestea, CESE recomandă prudență extremă în acest caz, pentru a garanta că beneficiarii finali nu sunt afectați. Este important să reamintim și să punem la dispoziție mijloace speciale de sprijin pentru organizațiile independente care se află într-o situație extrem de delicată în statele lor membre.

4.10. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și EPPO

4.10.1.

Corupția este una dintre provocările la adresa statului de drept. Prin urmare, UE trebuie să se asigure că fondurile sale nu sunt utilizate în mod abuziv sau că facilitează corupția.

4.10.2.

În prezent, pentru investigațiile OLAF numai procurorii din statele membre (18) pot deschide dosar de urmărire penală și numai 45 % din anchete au ca rezultat trimiterea în judecată (19). Prin urmare, CESE sprijină noul Parchet European (EPPO) (20) și îndeamnă toate țările UE să participe (21) în acest sens.

4.10.3.

Organizațiile societății civile, apărătorii drepturilor omului, avertizorii de integritate și jurnaliștii joacă un rol important în dezvăluirea fraudei și, prin urmare, CESE reiterează importanța unui dialog structurat cu societatea civilă și a unui sprijin financiar și politic sporit pentru acești actori.

4.11. Procesul de aderare la UE și politica de vecinătate

4.11.1.

În 2011, UE a introdus o nouă abordare a fondurilor Instrumentului european de vecinătate (PEV), pentru a face presiuni asupra țărilor partenere să se angajeze să respecte valorile UE și reformele politice (22).

4.11.2.

Condiționalitatea politică este o parte pozitivă a PEV, care funcționează bine în cazul țărilor interesate de reformă.

4.11.3.

UE trebuie să își mențină angajamentul față de condiționalitatea politică atât în politica de vecinătate, cât și în procesul de aderare la UE, iar pentru a rămâne credibilă, trebuie să aplice aceleași criterii pe plan intern. Pentru orice țară care dorește să adere la Uniunea Europeană, angajamentul ferm față de valorile europene este esențial. Candidatele la aderare trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga (23). Este important ca UE să pună în aplicare aceste cerințe cu foarte mare strictețe. Consolidarea statului de drept nu este doar o problemă instituțională, ci necesită transformări societale.

5. Sugestii pentru viitor

5.1.

Începând din 2016, CESE a sprijinit crearea unui mecanism la nivelul UE care să monitorizeze respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale (24).

5.2.

CESE consideră că este esențial să se creeze un mecanism european obligatoriu din punct de vedere juridic, care să reprezinte cadrul de implicare activă a Comisiei, a Parlamentului și a Consiliului și în care CESE să joace un rol important ca reprezentant al societății civile. Acest mecanism va completa instrumentele existente (25) și ar trebui să includă o componentă preventivă, care să permită părților interesate (întreprinderi, sindicate, organizații ale societății civile, instituții naționale dedicate drepturilor omului și autorități publice) și experților să identifice deficiențele pe măsură ce apar la nivel național și să dezbată decizia încă dintr-un stadiu incipient. Un astfel de mecanism ar contribui și la repartizarea sarcinilor între instituții și ar spori gradul de asumare în comun a acțiunilor UE în acest domeniu.

5.3.

Rolul CESE în acest domeniu ar trebui privit în contextul unicității componenței sale și rolului de punte între UE și nivelul național. În calitate de reprezentant care focalizează interesele societății civile, Comitetul acoperă organizații care sunt profund angajate în chestiuni legate de statul de drept și de drepturile fundamentale, dar și partenerii sociali și alți actori economici și sociali importanți, cu afilierile lor naționale și la nivelul UE. Prin urmare, CESE ar putea oferi o netă valoare adăugată ca sursă de date și informații unice de la nivelul local de bază, fără a le suprapune cu alte surse relevante, în ceea ce privește promovarea, prevenirea și reacția în cadrul acestui mecanism.

5.4.

Ca prim pas, CESE a început deja să efectueze misiuni de informare pentru a obține o imagine de ansamblu asupra modului în care percepe problemele societatea civilă din fiecare stat membru. CESE intenționează să viziteze toate cele 28 de state membre (26), dar va publica un raport asupra constatărilor sale la toamnă, după ce vizitează 5 state membre. Cu toate că aceste vizite nu fac parte dintr-un mecanism de monitorizare, ele reprezintă o contribuție importantă la cunoașterea opiniilor OSC naționale. Prin urmare, CESE propune ca măsură suplimentară recunoașterea și consolidarea platformelor existente ale societății civile și a organizațiilor de la nivelul local. În condițiile actuale, este necesară multiplicarea vocilor lor.

5.5.

În plus, ar trebui instituit, la nivel european și cu implicarea CESE, un forum anual al părților interesate privind drepturile fundamentale și statul de drept, în primul rând pentru a le permite factorilor de decizie de la nivelul UE să primească de la organizațiile aflate în contact cu cetățenii alerte timpurii privind pericolele emergente de încălcare a valorilor consacrate de articolul 2 din TUE și, în al doilea rând, pentru a facilita învățarea reciprocă, construirea încrederii și colaborarea dintre părțile interesate de la nivel național (întreprinderi, sindicate, OSC, instituții naționale dedicate drepturilor omului și autorități publice). Formatul și modul de funcționare ale acestui forum al părților interesate ar trebui să se inspire din modelul existent al Forumului european pentru migrație și din cel al Platformei europene a părților interesate privind economia circulară. CESE își propune să asigure secretariatul forumului și să găzduiască reuniunile, care ar urma să fie organizate împreună cu Comisia Europeană.

5.6.

CESE consideră că multiplicarea vocilor este necesară în condițiile actuale și aceasta ar putea permite OSC să declanșeze alerta timpurie. Spre deosebire de Colocviul anual privind drepturile fundamentale, care implică părți interesate importante și în număr redus, Forumul CESE este conceput ca un forum deschis, care își propune să încurajeze dezbaterea publică. În mod regretabil, articolul 51 al Cartei limitează mandatul Agenției pentru Drepturi Fundamentale la intervenția în cazul unor încălcări ale articolul 2 din TUE. La forumul său participă în principal organizații de apărare a drepturilor omului, în timp ce CESE acoperă organizații dincolo de domeniul drepturilor omului, inclusiv partenerii sociali, și are experiență în interacțiunea cu organizațiile de la nivel european, național și local cu privire la o mare varietate de teme. Acest lucru conferă valoare adăugată în sprijinirea diversității și a dinamismului societății civile și include actori economici importanți.

5.7.

Ar trebui să se acorde atenție aspectelor economice ale statului de drept. Încrederea reciprocă este o valoare dificil de calculat în termeni pur economici, dar este clar că lipsa de încredere asociată cu influența politică în sistemul judiciar sau cu corupția are consecințe economice negative. CESE solicită Comisiei Europene să acorde mai multă atenție consecințelor eșuării statului de drept asupra tuturor părților interesate, inclusiv asupra mediului de afaceri, colectând mai multe date și analize în acest sens. În cazul eșuării statului de drept, mediul de afaceri suportă consecințe cum ar fi insecuritatea juridică, procesul de legiferare netransparent, concurența neloială, accesul discriminatoriu la piețele publice și lipsa accesului real la căi de atac. Astfel de consecințe ar trebui luate în considerare în mai mare măsură în analizele și reacțiile UE, inclusiv în cadrul semestrului european.

5.8.

Un aspect specific este necesitatea unui sprijin mai puternic pentru organizațiile societății civile (finanțare de bază pentru organizațiile de supraveghere). Este important ca UE să aibă în vedere modalități de sprijinire a OSC și a jurnalismului de investigație, precum și a mijloacelor de informare în masă care monitorizează și raportează provocările emergente la adresa articolului 2. CESE consideră că este necesar un instrument de finanțare a OSC care promovează în statele membre valorile consacrate la articolul 2, pentru a construi pe plan local susținerea acestor valori în rândul cetățenilor. În acest sens, CESE face trimitere la avizul său conex referitor la propunerile de instituire a unui nou fond pentru justiție, drepturi și valori (27) și solicită Consiliului și Parlamentului European ca, în cadrul deciziei privind cadrul financiar multianual (CFM) post-2020, să majoreze substanțial resursele destinate acestui fond.

Bruxelles, 19 iunie 2019.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) JO C 367, 10.10. 2018, p. 88.

(2) JO C 34, 2.2.2017, p. 8.

(3) Stabilite de Consiliul European de la Copenhaga, în 1993.

(4) JO C 81, 2.3.2018 p. 9.

(5) Curtea Europeană de Justiție, Hotărârea Curții (Marea Cameră) – cauza C-216/18 PPU, 25 iulie 2018.

(6) SOC/605 – O democrație rezilientă cu ajutorul unei societăți civile puternice și diverse (JO C 228, 5.7.2019, p. 24).

(7) Comisia Europeană, Comunicarea „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept”, 11 martie 2014.

(8) Comisia Europeană, , 3 aprilie 2019.

(9) Michel Waelbroeck și Peter Oliver, Enforcing the Rule of Law in the EU: What can be done about Hungary and Poland?, (Respectarea statului de drept în UE: ce se poate face în legătură cu Ungaria și Polonia?), 9 februarie 2018.

(10) Comisia Europeană, Comunicarea privind consolidarea în continuare a statului de drept în cadrul Uniunii – Situația actuală și posibile măsuri ulterioare, 3 aprilie 2019.

(11) Confederația Europeană a Sindicatelor, Press release: ETUC on European Semester Winter Package (Comunicat de presă: CES se pronunță în legătură cu pachetul semestrului european de iarnă), 27 februarie 2019.

(12) Business Europe, Newsletter N°2019-13: A renewed role for the European Semester (Buletin informativ nr 13/2019: Rolul reînnoit al semestrului european), 11 aprilie 2019.

(13) Comisia Europeană, The 2019 EU Justice scoreboard, 2019, p. 63: 3.3.3 (Rezumat privind independența sistemului judiciar).

(14) https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/effective-justice/rule-law/assistance-bulgaria-and-romania-under-cvm_ro.

(15) Numai 6 dintre exemplele oferite de Serviciul de sprijin pentru reforme structurale sunt axate pe statul de drept: planificarea unei analize independente a activității Parchetului General din Bulgaria; reformarea sistemului de evaluare a handicapului în Republica Cehă, Grecia și Polonia; consolidarea eficienței sistemului judiciar din Croația; îmbunătățirea coordonării auditurilor interne în România; îmbunătățirea modului în care sunt tratate cazurile de semnalare a neregulilor în Italia; ajutor pentru integrarea tinerilor migranți și refugiați în Austria.

(16) JO C 62, 15.2.2019, p. 178.

(17) JO C 62, 15.2.2019, p. 173.

(18) Curtea de Conturi Europeană, Raportul special nr. 1/2019: „Combaterea fraudei legate de cheltuielile UE: este necesar să se acționeze”.

(19) Organized Crime and Corruption Reporting Project (Proiectul pentru relatări cu privire la criminalitatea organizată și corupție) EC Adopts New Anti-Fraud Strategy (CE adoptă o nouă strategie antifraudă), 1 mai 2019.

(20) Comisia Europeană, Comunicarea Comisiei „Strategia antifraudă a Comisiei: acțiuni intensificate pentru protecția bugetului UE”, 29 aprilie 2019.

(21) Parchetul European, web page on policy (pagină de internet dedicată politicilor).

(22) Momn Badarna, The ENP and its Political Conditionality Instrument: is it ineffective?, Young European Federalists („PEV și instrumentul său de condiționalitate politică: este acesta ineficient?”Tinerii Federaliști Europeni), 15 septembrie 2018.

(23) Comisia Europeană, Comunicarea din 2018 privind politica de extindere a UE, 17 aprilie 2018.

(24) JO C 34, 2.2.2017, p. 8.

(25) În conformitate cu propunerea de rezoluție a Parlamentului European din 27 ianuarie 2014 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2012), P7 TA(2014)1773, raportor: domnul Louis Michel, 22 noiembrie, punctul 9.

(26) 27 de state membre, după ce Regatul Unit părăsește UE.

(27) JO C 62, 15.2.2019, p. 178 cu privire la COM(2018) 383 final și COM(2018) 384.

ANEXĂ

Următoarele propuneri de amendamente, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în timpul dezbaterii [articolul 59 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]:

Punctul 3.7

Cele mai grave probleme se regăsesc la nivelul unor state membre, unde unii actori politici puternici s-au întors împotriva independenței sistemului judiciar și a instituțiilor și organizațiilor care alcătuiesc și sprijină sistemul democratic pluralist. Comunicarea nu ia în considerare într-o măsură suficientă acest aspect esențial, preferând o perspectivă în cadrul căreia instituțiile – parlamente, guverne și ministere, curți constituționale, organisme profesionale – sunt izolate de concurența politică și electorală. Această abordare neutră a partidelor politice și a proceselor electorale nu contribuie deloc la explicarea rațiunii pentru care unii actorii puternici acționează împotriva statului de drept și a democrației și de ce par, în același timp, populare și de neoprit. Aspectele politice, culturale și sociologice ale provocărilor cu care se confruntă statul de drept și care afectează democrațiile alcătuiesc un domeniu esențial, care a fost ignorat până în prezent în analizele și reacțiile UE. Acest lucru explică în parte limitele abordării și instrumentelor actuale, inclusiv ale procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1). Prin legătura cu societatea civilă în ansamblul său, inclusiv cu partenerii sociali, CESE este deosebit de bine plasat pentru a oferi spațiu de desfășurare analizei, dezbaterii și reacției optime la aceste aspecte politice, sociologice și culturale ale provocărilor cu care se confruntă democrația și statul de drept.

Expunere de motive

Autorii avizului merg prea departe în aprecierile cu privire la instituțiile statelor membre. Textul propus spre eliminare ar putea fi considerat ca lipsit de respect față de instituțiile de la care se așteaptă garantarea caracterului pluralist al sistemului. Textul rămas reflectă așteptările UE în analizele sale privind statul de drept.

Rezultatul votului

Voturi pentru	:	47
Voturi împotrivă	:	141
Abțineri	:	19

Punctul 5.2

CESE consideră că este esențial să se creeze un mecanism european obligatoriu din punct de vedere juridic, care să reprezinte cadrul de implicare activă a Comisiei, a Parlamentului și a Consiliului și în care CESE să joace un rol important ca reprezentant al societății civile. Acest mecanism va completa instrumentele existente (1) și ar trebui să includă o componentă preventivă, care să permită părților interesate (întreprinderi, sindicate, organizații ale societății civile, instituții naționale dedicate drepturilor omului și autorități publice) și experților să identifice deficiențele pe măsură ce apar la nivel național și să dezbată decizia încă dintr-un stadiu incipient. Un astfel de mecanism ar contribui și la repartizarea sarcinilor între instituții și ar spori gradul de asumare în comun a acțiunilor UE în acest domeniu. Punerea în aplicare a mecanismului necesită precauție pentru a se evita ca implementarea lui să fie aservită anumitor obiective politice actuale sau să cauzeze conflicte culturale.

Expunere de motive

Modificarea propusă nu limitează sprijinul CESE pentru acest mecanism și completează textul cu un comentariu privind neutralitatea politică și recunoașterea diversității culturale.

Rezultatul votului

Voturi pentru	:	42
Voturi împotrivă	:	153
Abțineri	:	23

Punctul 1.6

Expunere de motive

Modificarea propusă nu limitează sprijinul CESE pentru acest mecanism și completează textul cu un comentariu privind neutralitatea politică și recunoașterea diversității culturale.

Rezultatul votului

Voturi pentru	:	42
Voturi împotrivă	:	153
Abțineri	:	23

Următoarele puncte ale avizului secțiunii au fost modificate pentru a reflecta conținutul amendamentului adoptat de Adunare, deși peste o pătrime din voturile exprimate au fost în favoarea menținerii textului în forma sa originală [articolul 59 alineatul (4) din Regulamentul de procedură]:

Punctul 3.12

OSC, organizațiile de apărare a drepturilor omului, avertizorii de integritate și jurnaliștii se află în prima linie atunci împotriva deteriorării statului de drept și într-o situație foarte dificilă în cazul unei încălcări a legislației într-un anumit stat membru. Ele sunt cele care susțin respectarea drepturilor, monitorizează situația și raportează încălcările, nivelul local fiind cel de la care ele pot trimite semnale de avertizare timpurie. De aceea, CESE consideră că rolul lor este de o importanță primordială, la fel ca și mass-media și jurnalismul de investigație. Prin urmare, pentru a putea spera la progrese însemnate, sunt necesare modalități de protejare a OSC și a mijloacelor de informare în masă. Propunerile privind rolul acestora trebuie să ocupe un loc important în recomandările pe care Comisia le va prezenta după perioada de reflecție.

Rezultatul votului

Voturi pentru	:	122
Voturi împotrivă	:	73
Abțineri	:	20

Punctul 1.11

Educația, atât cea formală, cât și cea nonformală, joacă un rol esențial în edificarea culturii democratice și a statului de drept. Democrația liberală și statul de drept ar trebui să câștige simpatia și adeziunea tuturor cetățenilor europeni; CESE solicită Comisiei Europene să propună o strategie ambițioasă de comunicare, educare și sensibilizare a cetățenilor cu privire la drepturile fundamentale, statul de drept și democrație.

Rezultatul votului

Voturi pentru	:	119
Voturi împotrivă	:	73
Abțineri	:	21

(1) Astfel cum propune Parlamentul European în rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2012), P7 TA(2014)0173, raportor: domnul Louis Michel, 22 noiembrie, punctul 9.

Top

Choose the experimental features you want to try