Rezoluția Comitetului European al Regiunilor privind programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2019

(2019/C 86/01)

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR),

având în vedere:

—	programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2019 (1);

—	Protocolul de cooperare cu Comisia Europeană, din februarie 2012;

—	declarația comună privind prioritățile legislative ale UE pentru 2018-2019;

1.

subliniază că 2019 va fi un an crucial pentru viitorul Uniunii Europene, fiind puse sub semnul întrebării însăși fundamentele UE; reiterează, în acest context, necesitatea imperativă de a reface legătura dintre nivelul local și nivelul european, implicându-i, deopotrivă, pe reprezentanții locali și regionali și pe cetățenii europeni în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor UE, în special prin aplicarea corectă a subsidiarității active și a guvernanței pe mai multe niveluri;

2.

recomandă adoptarea rapidă a unui acord privind cadrul financiar multianual (CFM) înainte de alegerile europene din mai 2019, pentru a asigura lansarea la timp a noilor programe ale UE, și sprijină apelul Parlamentului European ca următorul CFM să corespundă unui procent de cel puțin 1,3 % din VNB-ul UE-27;

3.

regretă faptul că propunerea Comisiei privind bugetul multianual nu are un profil de gen clar. În conformitate cu articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Uniunea ține seama, în toate domeniile de politică, de egalitatea de gen și promovează, în toate acțiunile sale, egalitatea între bărbați și femei. În plus, integrarea dimensiunii de gen în buget ar trebui să fie mai cuprinzătoare, mai extinsă și mai sistematică;

4.

își exprimă dorința ca Uniunea Europeană și Regatul Unit să ajungă în timp util la un acord privind intenția Regatului Unit de a se retrage din UE, păstrând cele patru libertăți de circulație. CoR se așteaptă ca Comisia să implice Comitetul în negocierile privind cooperarea care va exista între Regatul Unit și UE după 30 martie 2019, pentru a putea transmite și pe mai departe contribuția autorităților locale și regionale, astfel încât viitoarea relație să fie productivă și durabilă;

Cetățenia, guvernanța și o mai bună legiferare

5.

salută Comunicarea Comisiei privind consolidarea rolului subsidiarității și proporționalității, care promovează punerea în aplicare a recomandărilor Grupului operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”; solicită, în acest sens, Parlamentului European și Comisiei să pună în aplicare recomandările Grupului operativ în cooperare cu CoR, pentru a contribui astfel la promovarea subsidiarității active în Europa și la o nouă modalitate de lucru; își menține angajamentul de a contribui la această punere în aplicare, punând la dispoziție expertiza și cunoștințele de la nivelul regiunilor și orașelor Europei, în special prin intermediul rețelei sale de monitorizare a subsidiarității, prin rețeaua de centre regionale și prin platforma REGPEX;

6.

se întreabă dacă propunerea de a elimina mecanismul de schimbare a orei de două ori pe an respectă sau nu cerințele privind valoarea adăugată europeană și coordonarea, propuse de Grupul operativ, și atrage atenția asupra consecințelor negative asupra autorităților locale și regionale (în special în regiunile de frontieră);

7.

salută planul Comisiei de a utiliza clauza pasarelă pentru a aplica votul cu majoritate calificată, în special în domeniul fiscal, ceea ce ar facilita lupta împotriva evaziunii fiscale și ar permite sisteme de impozitare mai echitabile;

Locuri de muncă, creștere economică, investiții și politica de coeziune

8.

solicită, împreună cu partenerii din #CohesionAlliance, încheierea unui acord rapid asupra pachetului legislativ privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027, care ar trebui să se bazeze în continuare pe principiile parteneriatului și guvernanței pe mai multe niveluri. CoR reamintește că politica de coeziune este principala politică de investiții a Uniunii Europene, care vizează consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în întreaga Uniune Europeană. Solicită ca, pentru reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate, să se acorde o atenție deosebită zonelor rurale și regiunilor afectate de tranziția industrială sau celor care suferă de pe urma unor handicapuri geografice sau demografice grave și permanente, precum regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase;

9.

atrage atenția asupra faptului că programul Comisiei pentru 2019 nu face nicio referire la regiunile ultraperiferice, astfel cum ar trebui, cel puțin în ceea ce privește punerea în aplicare a Comunicării din 2017, intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”. CoR speră că Comisia va continua să ia măsurile necesare pentru a dezvolta noua abordare privind RUP;

10.

sugerează să se profite de experiența dobândită în cadrul parteneriatelor din cadrul Agendei urbane, care au dus la rezultate pozitive în ceea ce privește acțiunile de guvernanță pe mai multe niveluri, pentru a îmbunătăți verificarea subsidiarității și a consolida legătura dintre o mai bună reglementare și Agenda urbană a UE; consideră că planul de acțiune privind locuințele, adoptat în noiembrie 2018, pregătește terenul pentru o agendă europeană privind locuințele;

11.

ia act cu îngrijorare de faptul că investițiile publice sunt în continuare prea mici și distribuite inegal în UE, fapt confirmat de orientarea, de către Comisie, a ciclului semestrului european 2019 către investițiile pe termen lung; reiterează, astfel, necesitatea de a transpune acordul privind marjele de flexibilitate din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) în legislația primară; își reiterează, de asemenea, solicitarea privind adoptarea de măsuri suplimentare pentru a stimula investițiile publice, în special prin excluderea cofinanțării naționale, regionale sau locale în cadrul fondurilor ESI din contabilitatea PSC, astfel cum s-a prevăzut deja pentru cofinanțarea din FEIS;

12.

invită Comisia să adopte o abordare pragmatică în ceea ce privește aspectele legate de guvernanță ale Programului InvestEU, după consultarea tuturor actorilor principali relevanți, cum ar fi BEI;

13.

subliniază valoarea adăugată europeană puternică a politicilor și programelor legate de tineret, cum ar fi Erasmus+, Corpul european de solidaritate și DiscoverEU, și subliniază necesitatea de a facilita accesibilitatea acestora și de a asigura implicarea autorităților locale și regionale în punerea lor în aplicare. De asemenea, ar trebui acordate stimulente pentru proiecte cu valoare adăugată ridicată în ceea ce privește participarea tinerilor cu dizabilități și care scot în evidență dimensiunea regională și locală, în special în ceea ce privește zonele rurale, zonele de primire a refugiaților, regiunile ultraperiferice din UE și țările și teritoriile de peste mări. În conformitate cu noua strategie pentru tineret, Comitetul își reiterează apelul de a stabili o cooperare structurată între CoR și coordonatorul UE pentru tineret propus;

14.

subliniază faptul că, pentru ca UE să își maximizeze potențialul în domeniul cercetării și inovării, Comisia și statele membre trebuie să elimine decalajul în materie de inovare dintre regiuni, și consideră că programul Orizont Europa ar trebui să consolideze legăturile cu strategiile regionale de specializare inteligentă (S3);

15.

așteaptă cu interes Planul coordonat cu privire la dezvoltarea inteligenței artificiale în Europa, care ar trebui să includă și sectorul public de la nivel local și regional, având în vedere rolul și implicarea autorităților locale și regionale în promovarea investițiilor și a ecosistemului de inteligență artificială în teritoriile respective;

Politica economică și dimensiunea socială a UE

16.

subliniază că obiectivele de dezvoltare durabilă ar trebui introduse ca un cadru general de referință pentru politica UE și ar trebui să înlocuiască în mod specific Strategia Europa 2020 ca obiective pe termen lung ale semestrului european;

17.

își reafirmă sprijinul pentru introducerea unei capacități bugetare care să vizeze creșterea rezilienței zonei euro și pregătirea convergenței cu viitorii membri ai zonei euro. Această capacitate trebuie, totuși, să fie finanțată din resurse proprii diferite de cele prevăzute pentru finanțarea bugetului Uniunii Europene, pentru a evita ca această capacitate să aducă atingere programelor UE disponibile pentru UE-27. În plus, această capacitate ar trebui să fie contabilizată în afara plafonului prevăzut pentru resursele bugetului UE;

18.

subliniază faptul că nivelul scăzut de punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări sunt cauzate de lipsa de asumare a responsabilității, de lipsa de finanțare și de capacitatea administrativă insuficientă la toate nivelurile; prin urmare, își reiterează propunerea privind un cod de conduită care să implice autoritățile locale și regionale în semestrul european;

19.

este preocupat de faptul că autoritățile locale și regionale nu au beneficiat suficient de măsurile de consolidare a capacităților finanțate de UE în cadrul actualului CFM; își reiterează solicitarea adresată Comisiei, de a elabora un set unic de orientări pentru a coordona toate măsurile de consolidare a capacităților finanțate de UE;

20.

salută propunerile Comisiei de stabilire a unor norme care să permită impozitarea profiturilor generate de companiile multinaționale prin intermediul economiei digitale; subliniază, de asemenea, necesitatea unei definiții juridice europene pentru conceptul de sediu virtual permanent al companiilor digitale;

21.

invită Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și își exprimă îngrijorarea cu privire la reducerea resurselor bugetare aferente; consideră că este esențial, în acest sens, ca, la punerea în aplicare a Pilonului, să se recunoască componenta teritorială puternică a acestuia; încurajează Comisia și legiuitorul european să accelereze procesul de instituire a Autorității Europene a Muncii, prevăzând includerea unui reprezentant al autorităților regionale din statele membre în consiliul său de administrație;

22.

salută înființarea recentă a Grupului de experți privind economia socială și întreprinderile sociale, în care CoR este reprezentat, și îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un cadru juridic european care să cuprindă un ansamblu de definiții comune pentru diferitele forme de economie socială, cum ar fi cooperativele, societățile mutuale, asociațiile și fundațiile;

23.

propune, ca instrument de punere în aplicare a principiului 11 al Pilonului european al drepturilor sociale, lansarea unei garanții europene pentru copii, care să abordeze rata dramatică a sărăciei și excluziunii în rândul copiilor în UE (26,4 % în 2017). Această garanție ar trebui să devină o parte integrantă a FSE+;

Strategia privind piața unică, IMM-urile, concurența, industria și piața unică digitală

24.

insistă asupra importanței dezvoltării unei strategii industriale integrate și își reafirmă angajamentul de a confirma rolul autorităților locale și regionale în această strategie;

25.

invită Comisia să propună o actualizare a Small Business Act; în ceea ce privește îndeosebi testul privind IMM-urile, invită Comisia să țină cont de diversele particularități ale actelor cărora ar trebui să li se aplice acest test, mai ales de proiectele de lege, și să intervină din perspectiva REFIT, prevăzând acțiuni de remediere;

26.

își reiterează angajamentul de a oferi feedback cu privire la punerea în aplicare a directivelor din 2014 privind achizițiile publice la nivel local și regional, având în vedere ponderea autorităților subnaționale în domeniul achizițiilor publice și în vederea evaluării utilizării criteriilor sociale și de mediu;

27.

invită Comisia să lanseze, în 2019, o revizuire a cadrului legislativ privind ajutoarele de stat, în special a Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA), a Regulamentului de minimis și a cadrului privind SIEG, cu scopul de a implica toate părțile interesate relevante, în timp util, într-un dialog constructiv cu privire la conținutul reformei;

28.

invită Comisia să faciliteze implementarea infrastructurii de bandă largă, acordând o atenție specială zonelor rurale, slab populate și cu populație dispersată, în care banda largă constituie o resursă esențială pentru furnizarea de servicii publice eficiente, pentru reîntoarcerea tinerilor și pentru înființarea de noi întreprinderi; acestea sunt zone care nu prezintă interes comercial pentru operatori și în care se poate considera așadar că există disfuncționalități ale pieței. Astfel, se poate contribui la eliminarea decalajului digital în UE și la crearea unei rețele coerente de centre europene de inovare digitală;

29.

invită Comisia să prezinte propuneri pentru abordarea aspectelor de reglementare legate de economia colaborativă și digitală. solicită, în special, o directivă a UE privind lucrul pe platforme online, bazată pe articolul 153 alineatul (2) litera (b) din TFUE, care să stabilească standarde minime pentru condițiile de muncă echitabile în economia digitală;

Agricultura și silvicultura, sănătatea publică și protecția consumatorilor

30.

solicită ca PAC să fie transformată într-o politică agricolă simplificată, echitabilă, durabilă și bazată pe solidaritate, în beneficiul agricultorilor, al regiunilor, al consumatorilor și al cetățenilor, și solicită o mai mare convergență la nivel intern și extern a plăților directe, instrumente eficiente de gestionare a crizelor pentru a stabiliza veniturile agricultorilor, și o guvernanță pe mai multe niveluri în elaborarea și punerea în aplicare a planurilor strategice naționale;

31.

se alătură Parlamentului European (2) în a solicita o Agendă a UE privind zonele rurale, montane și îndepărtate, menită să favorizeze dezvoltarea socioeconomică, creșterea și diversificarea economică, bunăstarea socială, protecția naturii, precum și cooperarea și interconectarea cu zonele urbane, pentru a promova coeziunea și a preveni fragmentarea teritorială;

32.

solicită, de asemenea, elaborarea, pentru regiunile care se confruntă cu provocări demografice, a unei strategii europene care să sporească atenția acordată acestui factor în toate politicile UE (coeziune, inovare, transporturi, sănătate, politici sociale și de ocupare a forței de muncă, TIC, dezvoltare rurală, emigrație etc.) și care să cuprindă analize ale costurilor și proiecții la nivel național, regional și local, astfel cum se prevede în avizul CoR pe tema „Răspunsul UE la provocarea demografică”;

33.

subliniază că inovarea și soluțiile digitale sunt esențiale pentru dezvoltarea satelor inteligente, revitalizarea centrelor urbane și a zonelor rurale; invită Comisia să treacă în revistă și să urmărească în continuare acțiunile implementate în cadrul planului de acțiune al UE privind satele inteligente;

34.

intenționează să răspundă la evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei UE pentru păduri, prevăzută pentru decembrie 2018, și insistă asupra importanței pe care o are prevenirea despăduririlor, reîmpădurirea și conversia pădurilor;

35.

apreciază continuarea FEPAM sub forma unui fond specific, simplificat, cu un buget dedicat creșterii albastre care permite desfășurarea de acțiuni transversale, în colaborare cu alte programe europene. Solicită ca bugetul FEPAM și ponderea gestiunii partajate să fie menținute la nivelul programului precedent. Zonele de pescuit și de acvacultură exclusive ale UE, dezvoltarea economiei albastre, ajutoarele pentru porturi, chestiunile de mediu și conservarea biodiversității maritime sunt aspecte care presupun provocări majore în perioada post-2020 și care, prin urmare, ar trebui sprijinite de FEPAM. Solicită retragerea obligației de utilizare a instrumentelor financiare din cadrul FEPAM pentru finanțarea acvaculturii și prelucrarea produselor;

36.

regretă că includerea programului UE în domeniul sănătății în FSE+ a dus la reducerea pachetului financiar pentru inițiativele în materie de sănătate finanțate de UE și solicită măsuri și finanțare pentru a compensa această reducere;

37.

invită Comisia să examineze sistemele existente de etichetare a alimentelor și să propună un sistem european unic obligatoriu de etichetare pe culori, pe unități de 100 g de produs, pe partea din față a ambalajelor alimentare din întreaga UE, care să furnizeze informații clare pentru consumatori și să încurajeze modele alimentare mai sănătoase. În mod similar, ar trebui introduse criterii specifice pentru produsele care conțin mențiuni nutriționale și de sănătate pe etichetă;

38.

salută propunerea Comisiei privind un registru electronic european de sănătate, pentru a îmbunătăți tratamentul pacienților în toate regiunile și statele membre; solicită Comisiei să analizeze cu atenție aspectele legate de protecția datelor și de interoperabilitate din această propunere;

Turism și cultură

39.

își reiterează apelul adresat Comisiei pentru o revizuire aprofundată a strategiei sale pentru turism din 2010, printr-un un program de lucru multianual clar;

40.

solicită o continuare a Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, prin intermediul unui nou Plan european de acțiune pentru patrimoniul cultural;

Uniunea energetică, politica privind clima și mediul înconjurător

41.

pledează pentru crearea unui mecanism eficient de guvernanță pe mai multe niveluri pentru implementarea eficientă a pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, asigurându-se că planurile energetice și climatice naționale sunt elaborate în strânsă cooperare cu autoritățile locale și regionale, care să permită elaborarea unui sistem de contribuții stabilite la nivel local și regional, care să completeze contribuțiile stabilite la nivel național în temeiul Acordului de la Paris;

42.

având în vedere cel de al patrulea raport privind starea uniunii energetice, subliniază importanța promovării unei tranziții energetice echitabile, care necesită o atenție specială pentru regiunile mai puternic afectate, cum ar fi cele care depind în mod specific de industriile combustibililor fosili, precum și insulele, în special cele care nu sunt interconectate, ca, de pildă, regiunile ultraperiferice. În acest context, CoR recunoaște măsurile în curs în ceea ce privește sărăcia energetică și subliniază rolul esențial al autorităților locale și regionale în punerea lor în aplicare;

43.

invită Comisia să monitorizeze consecințele socio-economice ale noii organizări a pieței energiei electrice în toate statele membre și regiunile UE;

44.

salută publicarea recentă a „Viziunii strategice europene pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și cu impact neutru asupra climei – o planetă curată pentru toți”, prin care UE se angajează să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050 și recunoaște rolul central al autorităților locale și regionale; insistă asupra faptului că măsurile de punere în aplicare a strategiei trebuie să urmeze principiul guvernanței pe mai multe niveluri, să acorde un rol oficial autorităților locale și regionale, mai ales prin introducerea unui sistem prin care contribuțiile de la nivel local și regional să fie incluse în planurile naționale privind clima și energia, și să se bazeze pe inițiative precum Convenția primarilor; subliniază nevoia de a integra aceste eforturi în strategia privind economia circulară și uniunea energetică și de a asigura distribuirea echitabilă a impactului socio-economic al tranzițiilor necesare, pentru ca tranziția să fie echitabilă;

45.

invită Comisia Europeană să elaboreze, în cooperare cu CoR, un al 8-lea program strategic și integrat de acțiune pentru mediu, angajându-se să joace un rol activ în cadrul Platformei tehnice pentru cooperare în domeniul mediului. De asemenea, CoR solicită ca autoritățile subnaționale să fie implicate în cel de-al doilea ciclu al evaluării punerii în aplicare a politicilor de mediu;

46.

invită Comisia Europeană să propună un plan cuprinzător de îmbunătățire a punerii în aplicare a Strategiei UE în domeniul biodiversității până în 2020, oferind statelor membre ale UE orientări strategice și, în special, recunoscând oficial rolul crucial al autorităților locale și regionale; așteaptă cu interes continuarea colaborării cu Comisia Europeană în contextul pregătirii active a cadrului de politici post-2020, în vederea reuniunii COP 15 din 2020, de la Beijing. Este nevoie, în acest context, de angajamente ferme, care să vizeze nu numai stoparea pierderii biodiversității și a ecosistemelor, ci și refacerea acestora, precum și un cadru de politici ambițios și incluziv, în domeniul biodiversității, până în 2030, capabil să pună în practică Viziunea CBD pentru 2050, în contextul ODD;

47.

invită Comisia să integreze mai bine principiile de reziliență în fața dezastrelor în toate politicile și fondurile UE, pentru a spori capacitatea statelor membre și a autorităților de la nivel subnațional de prevenire a situațiilor de urgență, de pregătire pentru acestea, de reacție la ele și de recuperare în urma dezastrelor naturale sau a celor provocate de om; acest demers și-ar putea atinge scopul printr-o mai bună înțelegere a riscurilor, inclusiv prin introducerea unei metode univoce de analiză a riscurilor și prin efectuarea unor studii punctuale și tot mai precise pentru a înțelege vulnerabilitățile teritoriale, dar și pentru a evalua daunele economice, directe și indirecte, care se pot produce într-un teritoriu asupra căruia s-au abătut fenomene naturale extreme;

48.

își reînnoiește apelul pentru o foaie de parcurs a UE pentru deplasarea cu bicicleta, ca răspuns la cererea tot mai mare de acțiuni coordonate la nivelul UE;

Justiția, securitatea, drepturile fundamentale și migrația

49.

își reiterează apelul adresat Comisiei, de a sprijini autoritățile locale și regionale în abordarea problemei radicalizării, prin elaborarea de orientări destinate autorităților locale și regionale referitoare la strategiile de prevenire a radicalizării;

50.

solicită proceduri și mecanisme consolidate pentru protecția democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, care ar putea deveni parte a unui pact al Uniunii;

51.

salută Pactul propus de ONU privind migrația și încurajează toate statele membre ale UE să îl semneze la Marrakesh, pe 10 și 11 decembrie, și să îl ratifice; subliniază că Pactul reprezintă o parte esențială dintr-o abordare amplă multilaterală și pe mai multe niveluri privind migrația, solicitată de CoR;

52.

subliniază faptul că gestionarea eficace și umană a frontierelor externe ale UE și dezvoltarea unei politici cuprinzătoare în materie de migrație și a unui sistem comun de azil al UE, cu standarde comune ridicate, sunt esențiale pentru toate municipalitățile, orașele și regiunile, în special pentru cele care găzduiesc refugiați și cele situate la frontiere, afectate în mod deosebit de valurile de migranți;

53.

solicită Comisiei să propună noi căi legale de migrație sigure și accesibile pentru migrația către UE, cum ar fi vizele umanitare și programele de sponsorizare privată, și invită statele membre să stabilească cu celeritate și să pună în aplicare un nou cadru de relocare al UE, care să fie ambițios în ceea ce privește condițiile de protecție și numărul de beneficiari; de asemenea, invită Comisia să încurajeze statele membre să dea dovadă de solidaritate efectivă cu acelea dintre ele care au cea mai mare expunere la fluxurile de migrație, în conformitate cu articolul 80 din TFUE și cu principiul corelat, al solidarității și distribuirii echitabile a responsabilității, inclusiv pe plan financiar;

54.

invită Comisia să simplifice și să accelereze în continuare procedurile de finanțare și să faciliteze accesul direct al regiunilor și orașelor la resursele financiare destinate să răspundă crizelor umanitare și integrării refugiaților; asistența de urgență poate lua forma unor subvenții acordate direct autorităților locale și regionale care fac față unei puternice presiuni migratorii și, mai ales, celor responsabile cu primirea și integrarea copiilor migranți neînsoțiți. Invită, de asemenea, Comisia să își intensifice eforturile de facilitare a schimbului de bune practici între autoritățile locale și regionale europene în ceea ce privește integrarea migranților și, în special, să se concentreze pe orașele mijlocii și mici;

55.

Ca și în cazul sprijinului UE pentru integrarea refugiaților și pentru statele terțe în cadrul operațiunilor de ajutor umanitar, îndeamnă Comisia să acorde sprijin pentru integrarea cetățenilor europeni siliți să părăsească țările-gazdă din cauza crizelor politice, economice sau umanitare, care, altfel, ar rămâne complet neprotejați, în ciuda faptului că sunt cetățeni ai UE;

Politici externe

56.

invită Comisia Europeană să ia pe deplin în considerare contribuția autorităților locale și regionale și activitatea comitetelor consultative mixte și a grupurilor de lucru ale CoR, în special rapoartele pentru 2019 privind progresele înregistrate de țările candidate și potențial candidate, și își reiterează solicitarea ca programele de finanțare ale UE, în special TAIEX și Twinning, să fie adaptate în continuare la nevoile părților interesate de la nivel local și regional;

57.

sprijină ideea unui nou program de cooperare teritorială europeană, care să permită o cooperare strânsă între autoritățile locale și regionale din statele membre și din țările candidate și potențial candidate și din țările vecine; în acest sens, solicită Comisiei să susțină actualele strategii macroregionale ale UE și să sprijine crearea unor strategii noi; totodată, încurajează Comisia să susțină procesele de cooperare transfrontalieră dintre autoritățile regionale și locale, inclusiv sub forma grupărilor europene de cooperare teritorială (GECT);

58.

își anunță intenția de a contribui la discuțiile strategice privind viitorul Parteneriatului estic cu ocazia celei de-a 10-a aniversări a acestuia, în 2019, în special prin intermediul CORLEAP, al Grupului operativ pentru Ucraina al CoR și al parteneriatelor inter pares UE-Ucraina;

59.

solicită Comisiei Europene să ia în considerare activitatea desfășurată de CoR în stabilizarea vecinătății sudice, prin intermediul Adunării autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană (ARLEM) și, în special, prin Inițiativa de la Nicosia de sprijinire a orașelor libiene, care îmbunătățește serviciile publice locale în Libia și reconectează aceste localități cu comunitatea internațională, pe baza bunelor practici deja instituite și prevăzând o finanțare corespunzătoare, în sprijinul inițiativelor operaționale;

60.

salută intenția Comisiei de a aborda dezinformarea online intenționată atât în UE, cât și în țările partenere, și își exprimă disponibilitatea de a sprijini aceste eforturi;

61.

ia act de faptul că activitatea grupului de lucru executiv care implementează declarația comună UE-SUA din iulie 2018 pare să vizeze în principal cooperarea în materie de reglementare și solicită respectarea standardelor UE, în special a standardelor ridicate de igienă, alimentație și mediu; subliniază, în acest sens, că Comisia trebuie să se asigure că standardele juridice și de muncă în vigoare în materie de siguranță a produselor, de date, de protecție a consumatorilor, de sănătate și de protecție a mediului nu sunt lăsate deoparte în scopul combaterii protecționismului comercial și al obținerii suspendării sancțiunilor impuse de SUA;

62.

încredințează președintelui mandatul de a transmite prezenta rezoluție Comisiei Europene, Parlamentului European, Președințiilor austriacă, română și finlandeză a Consiliului UE și președintelui Consiliului European.

---

(1)  COM(2018) 800 final.

(2)  A se vedea Rezoluția Parlamentului European din 3 octombrie 2018, care abordează nevoile specifice ale zonelor rurale, montane și îndepărtate.