COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.5.2018

COM(2018) 353 final

2018/0178(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2018) 257 final}
{SWD(2018) 264 final}
{SWD(2018) 265 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•    Motivele și obiectivele propunerii

Prezenta propunere se înscrie în contextul mai larg al unei inițiative a Comisiei privind dezvoltarea durabilă. Aceasta pune bazele unui cadru al UE ce așază considerațiile de mediu, sociale și de guvernanță în centrul sistemului financiar, pentru a sprijini procesul de transformare a economiei Europei într-un sistem circular, mai verde și mai rezilient. Pentru a crește gradul de durabilitate al investițiilor, factorii de mediu, sociali și de guvernanță ar trebui avuți în vedere în procesul de luare a deciziilor de investiții, atunci când se iau în considerare factori cum ar fi emisiile de gaze cu efect de seră, epuizarea resurselor sau condițiile de muncă. Prezenta propunere, precum și actele legislative propuse în paralel cu ea, au drept obiectiv integrarea aspectelor de mediu, sociale și de guvernanță în procesul investițional și consultativ, în mod coerent, în toate sectoarele. Propunerea ar trebui să garanteze că participanții la piața financiară (societățile de administrare a OPCVM, AFIA, societățile de asigurare, IORP, administratorii EuVECA și administratorii EuSEF), distribuitorii de asigurări sau consilierii în materie de investiții care primesc un mandat din partea clienților sau beneficiarilor lor de a lua decizii de investiții în numele acestora integrează considerațiile ESG în procesele lor interne și își informează clienții în această privință. În plus, pentru a ajuta investitorii să compare amprenta de carbon a investițiilor, propunerile introduc noi categorii de indici de referință pentru impact scăzut de carbon și impact pozitiv de carbon. Aceste propuneri, care se susțin reciproc, ar trebui să faciliteze în întreaga UE investițiile în proiecte și active durabile.

În particular, prezenta propunere stabilește criterii uniforme pentru a stabili dacă o activitate economică este durabilă din punctul de vedere al mediului. De asemenea, aceasta instituie un proces care implică o platformă multipartită în vederea instituirii unui sistem uniform de clasificare al UE pe baza unui set de criterii specifice, pentru a stabili care activități economice sunt considerate durabile.

Astfel, actorilor economici și investitorilor le-ar fi mai clar care activități sunt considerate durabile și acest lucru i-ar ajuta în luarea deciziilor lor cu privire la investiții. Aceasta ar contribui la asigurarea faptului că strategiile de investiții sunt orientate către activități economice care contribuie cu adevărat la îndeplinirea obiectivelor de mediu, respectând totodată standarde minime sociale și de guvernanță. O mai mare claritate cu privire la ceea ce poate fi considerat drept o investiție durabilă din punctul de vedere al mediului va facilita accesul la piața de capital transfrontalieră pentru investițiile durabile din punctul de vedere al mediului.

Pachetul Comisiei se înscrie în direcția eforturilor globale către o economie mai durabilă. Guvernele din întreaga lume au ales o cale mai durabilă pentru planeta noastră și pentru economie, prin adoptarea Acordului de la Paris din 2016 privind schimbările climatice și a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite (ONU).

UE este angajată în direcția unei dezvoltări care să satisfacă nevoile prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Durabilitatea ocupă de multă vreme o poziție centrală în cadrul proiectului european. Tratatele UE recunosc dimensiunile sale sociale și de mediu, care ar trebui să fie abordate împreună.

Comunicarea din 2016 a Comisiei privind următorii pași către un viitor european durabil stabilește o legătură între obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) 1 ale Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă și cadrul de politici european, pentru a garanta că toate acțiunile și inițiativele de politică ale UE, în cadrul UE și la nivel mondial, țin cont de ODD de la bun început. De asemenea, UE este pe deplin angajată în atingerea obiectivelor UE 2030 în materie de climă și energie și în integrarea dezvoltării durabile în politicile UE, astfel cum a anunțat Jean-Claude Juncker în orientările politice pentru Comisia Europeană 2  din 2014. Prin urmare, multe dintre prioritățile de politică ale Comisiei Europene pentru perioada 2014­2020 contribuie la obiectivele UE în domeniul climei și la punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Printre acestea se numără Planul de investiții pentru Europa 3 , Pachetul privind economia circulară 4 , Pachetul privind uniunea energetică 5 , versiunea actualizată a Strategiei UE în domeniul bioeconomiei 6 , uniunea piețelor de capital 7 și bugetul UE pentru perioada 2014-2020, inclusiv Fondul de coeziune și proiectele de cercetare. În plus, Comisia a lansat o platformă multipartită care să monitorizeze și să facă schimb de bune practici cu privire la punerea în aplicare a ODD.

În continuarea lucrărilor HLEG, Comisia a publicat la 8 martie 2018 un Plan de acțiune privind finanțarea creșterii durabile 10 . În acest plan Comisia s-a angajat să prezinte o propunere legislativă în al doilea trimestru al anului 2018, asigurând elaborarea treptată a unei taxonomii a UE pentru activitățile în materie de schimbări climatice, precum și pentru cele durabile din punct de vedere social și din punctul de vedere al mediului, valorificând lucrările existente, după caz. Scopul este de a integra taxonomia viitoare a UE în dreptul UE și de a furniza bazele pentru utilizarea unui astfel de sistem de clasificare în diferite domenii (de exemplu, standarde, etichete, indici de referință în materie de durabilitate).

•    Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

•    Coerența cu alte politici ale Uniunii

2.    TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•    Temei juridic

Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă Parlamentului European și Consiliului competența de a adopta măsurile privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre care au ca obiect instituirea și funcționarea pieței interne. Articolul 114 din TFUE permite UE să ia măsuri pentru a elimina actualele obstacole din calea exercitării libertăților fundamentale și să prevină apariția unor astfel de obstacole, inclusiv a celor care diminuează posibilitățile operatorilor economici, inclusiv ale investitorilor, de a profita pe deplin de avantajele pieței interne.

În prezent, statele membre prezintă diferențe în ceea ce privește interpretările lor cu privire la ceea ce poate fi numit investiție durabilă. Unele state membre au instituit sisteme de etichetare sau inițiative conduse de piață pentru a determina ce se califică drept „verde” în contextul investițiilor; altele nu au nicio normă în vigoare, însă este probabil să legifereze în acest domeniu pe baza propriei definiții a investițiilor durabile. Etichetele naționale bazate pe criterii diferite de stabilire a activităților economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului îngreunează, pentru investitori, compararea investițiilor verzi și, prin urmare, descurajează investițiile transfrontaliere.

Divergențele existente sunt, de asemenea, o povară pentru operatorii economici care trebuie să se conformeze unor norme diferite în state membre diferite. Pentru a aborda divergențele existente și a preveni apariția unor noi obstacole în calea pieței interne, prezenta propunere stabilește o definiție standard la nivelul UE a ceea ce se califică drept activitate economică durabilă din punctul de vedere al mediului în scopuri investiționale. Scopul acestei propuneri este de a standardiza în întreaga Uniune conceptul de investiție durabilă din punctul de vedere al mediului, facilitând astfel investițiile în activități economice durabile din punctul de vedere al mediului, atât la nivel național, cât și în mai multe țări din UE. Conceptul standardizat va permite, de asemenea, agenților economici să atragă mai ușor investiții din străinătate.

Articolul 114 din TFUE oferă temeiul juridic pe baza căruia UE poate adopta prezenta propunere, întrucât obiectivul ei este de a facilita investițiile pe întreg teritoriul UE în activități economice durabile, indiferent de granițele naționale.

•    Subsidiaritate (pentru competență neexclusivă)

Prezenta propunere respectă principiul subsidiarității, prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Acest principiu prevede că se pot lua măsuri la nivelul UE numai dacă obiectivele avute în vedere nu pot fi atinse la un nivel inferior.

Actuala lipsă de claritate cu privire la ceea ce constituie o activitate economică durabilă din punctul de vedere al mediului ar putea fi exacerbată dacă statele membre încearcă să ia măsuri în paralel în acest domeniu, fără să se coordoneze. Având în vedere angajamentele față de obiectivele politicii în domeniul mediului și al climei, atât la nivel internațional (de exemplu, Acordul de la Paris), cât și la nivelul UE, din ce în ce mai multe state membre sunt susceptibile de a analiza posibilitatea de a introduce etichete pentru produse financiare durabile, utilizând propriile taxonomii personalizate. Aceasta nu ar face decât să înmulțească obstacolele naționale care împiedică funcționarea piețelor de capital pentru strângerea de fonduri pentru proiecte durabile. Diversificarea sistemelor de clasificare ar spori fragmentarea pieței și ar duce la probleme de concurență, consecința fiind că investitorilor le-ar fi mai dificil și mai costisitor să înțeleagă ce este și ce nu este durabil.

Criteriile pentru determinarea a ceea ce constituie o activitate durabilă în scopuri investiționale ar trebui, prin urmare, să fie standardizate la nivel european. În consecință, ar trebui stabilit, prin intermediul unui proces care să implice toate părțile interesate relevante, un sistem uniform de clasificare la nivelul UE. Acest lucru le va permite operatorilor economici să atragă cu mai mare ușurință capital pentru investiții durabile din întreaga UE. Va fi un prim pas spre combaterea marketingului de dezinformare în privința aspectelor ecologice („greenwashing”) și va permite investitorilor să identifice cu mai mare ușurință criteriile aplicate pentru clasificarea unui produs financiar ca fiind „verde” sau durabil. Propunerea este concepută astfel încât să remedieze deficiențele cadrului juridic existent prin stabilirea de criterii-standard pentru evaluarea a ceea ce înseamnă investiții durabile din punctul de vedere al mediului. Acțiunea la nivelul UE este mai eficientă pentru garantarea uniformității și a certitudinii juridice în ceea ce privește exercitarea libertăților garantate de tratat.

•    Proporționalitate

•    Alegerea instrumentului

3.    REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRII PĂRȚILOR INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•    Consultarea părților interesate

Opiniile părților interesate au fost colectate prin intermediul unei consultări publice cu privire la raportul intermediar al Grupului de experți la nivel înalt privind finanțarea durabilă, precum și prin interviuri specifice efectuate de Comisie în cadrul instituțiilor financiare. Părțile interesate au fost întrebate ce ar trebui să acopere taxonomia UE, dacă consideră că este nevoie de o intervenție la nivelul reglementării și ce domeniu de aplicare ar trebui să aibă inițial o taxonomie la nivelul UE. Opiniile strânse cu privire la aceste trei teme pot fi rezumate după cum urmează:

·Intervenția prin reglementare a UE: majoritatea respondenților s-au pronunțat în favoarea elaborării unei taxonomii (și anume, a unei clasificări a activităților economice durabile) la nivelul UE. Mulți dintre ei au afirmat că o taxonomie la nivelul UE ar trebui să se bazeze pe, sau, cel puțin, să țină seama de cadrele și clasificările internaționale existente (de exemplu ODD ale ONU și, respectiv, lucrările efectuate de Climate Bonds Initiative, Eurosif, Grupul operativ privind informațiile financiare legate de climă etc.).

·Domeniul de aplicare: majoritatea respondenților au indicat că o taxonomie la nivelul UE ar trebui în cele din urmă să acopere toate obiectivele de durabilitate (de mediu și sociale). Unii respondenți au fost în favoarea unei abordări pas cu pas, începând cu mediul.

·Nivelul de detaliu: opiniile au fost diferite în ceea ce privește nivelul de detaliu pe care ar trebui să îl aibă o taxonomie la nivelul UE. În timp ce sectorul financiar s-a pronunțat în general în favoarea unei taxonomii neprescriptive, alte părți interesate (persoane fizice și societatea civilă) și-au exprimat preferința pentru o clasificare mai detaliată, cu definiții clare și criterii (măsurabile).

•    Obținerea și utilizarea expertizei

·să fie în concordanță cu obiectivele declarate ale UE de politică publică, inclusiv cu punerea în aplicare a Acordului de la Paris și cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD);

·să ofere participanților la piața de capital orientări cu privire la relevanța anumitor activități sau a contribuției acestora;

·parametrii taxonomiei și datele care stau la baza acestora ar trebui să fie în liber acces, iar elaborarea lor ar trebui să aibă loc prin intermediul unui proces multipartit, astfel încât să se asigure adeziunea pieței;

·să fie un instrument evolutiv. Datele științifice cu privire la durabilitate sunt dinamice și evolutive, cum sunt și necesitățile sociale, precum și nevoile investitorilor și ale pieței. Prin urmare, taxonomia ar trebui privită ca reflectând cele mai bune cunoștințe ale noastre disponibile în prezent și va necesita o revizuire continuă.

·o prezentare generală și o analiză a eforturilor depuse la nivel mondial pentru a defini conceptul de „verde” în contextul obligațiunilor verzi, împrumuturilor verzi și titlurilor de capital cotate verzi;

·mijloacele și posibilitatea de a identifica activele și activitățile „verzi” prin definiții conceptuale, taxonomii, metodologii de rating și alte mecanisme;

·o listă a definițiilor disponibile pentru conceptul de „verde”, descrieri și evaluări ale anumitor definiții, precum și o comparație a taxonomiilor sectoriale „verzi” disponibile.

•    Evaluarea impactului

Propunerea ia în considerare avizele (avizul pozitiv cu rezerve emis la 14 mai 2018 și cele două avize negative anterioare) emise de către Comitetul de analiză a reglementării. Propunerea și evaluarea impactului revizuită abordează observațiile Comitetului de analiză a reglementării, care a concluzionat în avizele sale că este nevoie de ajustări înainte de a da curs mai departe acestei inițiative.

Observațiile primite în cadrul celui de al treilea aviz, cel pozitiv, s-au axat pe:

·asigurarea clarității în ceea ce privește operaționalizarea noțiunilor de „a nu dăuna” și „a contribui substanțial la durabilitate”;

·asigurarea faptului că cadrul de monitorizare și evaluare include probleme și riscuri care trebuie să fie luate în considerare la elaborarea criteriilor tehnice de examinare;

·o mai mare transparență a compromisului costuri-beneficii atunci când se compară opțiunile.

Aceste preocupări au fost abordate în versiunea finală și revizuită a evaluării impactului.

Observațiile primite anterior din partea Comitetului de analiză a reglementării au fost pe deplin abordate, atât în propunere, cât și în evaluarea impactului revizuită aferentă și pot fi grupate în trei domenii de interes mai larg:

În primul rând, și de o manieră generală, Comitetul de analiză a reglementării a sugerat că evaluarea impactului ar trebui să explice mai bine domeniul de aplicare, succesiunea și coerența diverselor măsuri, inclusiv în ceea ce privește taxonomia și modul în care aceasta se raportează la alte propuneri. Astfel, versiunea finală a evaluării impactului a beneficiat de următoarele îmbunătățiri:

·utilizările imediate și viitoarele utilizări potențiale ale taxonomiei, precum și modul de operaționalizare, au fost descrise mai bine;

·s-a clarificat faptul că natura și amploarea costurilor asupra părților interesate vor fi evaluate din punctul de vedere al impactului înainte de adoptarea fiecărui act delegat de stabilire a criteriilor tehnice de examinare;

·au fost explicate coerența și complementaritatea cu legislația și politicile UE existente în alte domenii (de exemplu, mediu și climă, energie, transport);

·au fost explicate succesiunea și interacțiunile dintre „o taxonomie în materie de mediu” și „o taxonomie socială”;

·s-a clarificat modul în care taxonomia va fi extinsă și actualizată în timp și au fost estimate costurile administrative aferente;

·s-a clarificat modul în care colegiuitorii vor fi informați/implicați în întregul proces de elaborare a criteriilor tehnice de examinare.

În al doilea rând, în mod mai concret, Comitetul de analiză a reglementării a exprimat preocupări cu privire la utilizarea imediată a taxonomiei și la riscurile asociate cu obligativitatea utilizării respective de către participanții la piața financiară înainte ca taxonomia să fi ajuns la un grad suficient de stabilitate și de maturitate. Propunerea de text juridic, pe baza versiunii finale și revizuite a evaluării impactului, abordează această chestiune după cum urmează:

·O serie de dispoziții din prezenta propunere garantează că taxonomia va fi utilizată doar după ce va fi stabilă și matură, pentru a evita costurile disproporționate pentru participanții la piețele financiare. Scopul acestor garanții este ca utilizarea taxonomiei să apară doar la sfârșitul unui proces de consultare cu părțile interesate, care să fi fost convingător și să fi dus la o bună înțelegere a conceptului:

–Articolul 18 stabilește că partea operațională a acestui regulament (articolele 3-12) se va aplica la șase luni după intrarea în vigoare a actelor delegate. Aceasta înseamnă că participanții la piețele financiare nu vor fi obligați să aplice criteriile pentru activități economice durabile din punctul de vedere al mediului decât după ce vor fi avut suficient timp pentru a se pregăti și a se familiariza cu normele și cu aplicarea acestora.

–Participanților la piețele financiare care comercializează produse financiare ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului li se va impune să divulge informațiile corespunzătoare. Cu toate acestea, prezenta propunere asigură faptul că obligațiile de divulgare relevante sunt de așa natură încât nu atrag după sine o sarcină disproporționată pentru participanții la piețele financiare relevanți. Articolul 4 impune divulgarea modului și a măsurii în care, în procesele de luare a deciziilor de investiții, au fost luate în considerare criteriile care determină durabilitatea din punctul de vedere al mediului a unei investiții, astfel cum se prevede în taxonomie. Actele delegate vor specifica domeniul de aplicare exact al acestei obligații de divulgare, pe baza unei evaluări aprofundate a impactului.

–Administratorii indicilor de referință pentru impact scăzut de carbon și impact pozitiv de carbon vor fi în măsură să își elaboreze metodologiile și obligații de divulgare aferente fără să fie obligați să utilizeze taxonomia, care va constitui doar un punct de referință pentru selectarea activelor-suport ale indicelui de referință.

În al treilea rând, Comitetul de analiză a reglementării a exprimat preocupări cu privire la modul în care vor deveni operaționale cele șase obiective de mediu ale taxonomiei, astfel cum sunt prevăzute la articolul 5, în special în ceea ce privește noțiunea de „a nu dăuna” și interacțiunea acesteia cu legislația existentă a Uniunii, precum și noțiunea de „a contribui în mod substanțial la durabilitate”. O preocupare conexă a avut drept obiect eventualele probleme de denaturare a concurenței atunci când sunt stipulate criterii eterogene pentru diferite subsectoare. Aceste preocupări s-au reflectat în evaluarea impactului, iar textul legislativ le abordează după cum urmează:

·Considerentele subliniază că actele delegate prin care se stabilesc criteriile tehnice de examinare pentru fiecare dintre cele șase obiective de mediu vor fi supuse unei evaluări riguroase a impactului. Împuternicirea Comisiei stabilește că ambele seturi de criterii – atât cele care îndeplinesc cerința de „a nu dăuna”, cât și cele care determină o „contribuție substanțială la durabilitate” a unei activități – vor fi abordate împreună în acte delegate individuale pentru fiecare dintre cele șase obiective.

·Articolul 14 alineatul (1) litera (d) prevede că elaborarea criteriilor tehnice de examinare ține cont de toate actele legislative relevante ale UE.

·Articolul 14 alineatul (1) litera (h) prevede că criteriile tehnice de examinare țin seama de riscul ca unele active să se deprecieze și de impactul potențial al măsurilor propuse asupra lichidității de pe piață. Aceste riscuri, precum și toate eventualele riscuri de a oferi stimulente inconsecvente, vor fi analizate cu rigurozitate atunci când se elaborează criteriile tehnice de examinare în cadrul actelor delegate, astfel cum se descrie la articolul 14.

·Articolul 14 alineatul (1) litera (i) prevede că actele delegate vor fi elaborate obiectiv cu obiectiv, pentru toate sectoarele relevante, pentru a nu denatura concurența. Considerentul 27 sprijină această dispoziție.

·Articolul 18 prevede garanții suplimentare pentru utilizarea taxonomiei de către participanții la piețele financiare atunci când se amână aplicarea dispozițiilor operaționale din prezentul regulament. Acest lucru asigură faptul că nu se impun participanților la piețele financiare obligații suplimentare până când nu există suficientă claritate cu privire la conținutul taxonomiei și la respectarea acesteia.

Propunerea este în concordanță cu concluziile evaluării impactului privind opțiunea preferată.

Alternativele generale de politică analizate în evaluarea impactului corespund următoarelor opțiuni:

·nicio acțiune la nivelul UE (opțiunea 1)

·o taxonomie la nivelul UE în materie de mediu cu un grad mediu de detaliere (opțiunea 2)

·o taxonomie la nivelul UE în materie de mediu cu un grad ridicat de detaliere (opțiunea 3)

În cadrul primei opțiuni, diferite inițiative conduse de piață sau bazate pe piață, cu domenii de aplicare diferite, sunt susceptibile de a fi dezvoltate în continuare și de a intra în concurență cu clasificări elaborate de către organismele publice în viitor (de exemplu, BEI) și, prin urmare, nu va apărea niciun sistem coerent și univoc de clasificare a activităților durabile pe termen mediu și lung. Este probabil că această situație va limita posibilitatea reorientării fluxurilor de capital către obiectivele de durabilitate. Opțiunea 2 prevede, pe de altă parte, identificarea a șase obiective de mediu ale UE și identificarea și clasificarea activităților economice (grupate pe macrosectoare, sectoare și subsectoare) care contribuie fără echivoc la fiecare dintre ele. Cu toate acestea, lipsa unor criterii tehnice de examinare mai detaliate ridică îndoieli cu privire la (i) cât de „verde” este de fapt taxonomia în cadrul opțiunii 2 (întrucât ar putea favoriza activități economice într-un subsector definit ca „verde” chiar dacă au o slabă performanță de mediu) și (ii) care este contribuția la un anumit obiectiv de mediu al UE (de exemplu, lipsa de efecte măsurabile îngreunează, de asemenea, culegerea și monitorizarea datelor).

Opțiunea 3 – care prevede, în schimb, elaborarea de criterii tehnice de examinare specifice pentru subsectoare și pentru obiectivele de mediu ale UE la care contribuie subsectoarele –– este opțiunea preferată, deoarece oferă claritate deplină în privința activităților care sunt durabile din punctul de vedere al mediului, depășind totodată principalele deficiențe identificate în cazul unei taxonomii mai puțin detaliate (opțiunea 2). În ceea ce privește impactul economic, o clasificare uniformă la nivelul UE ar contribui la determinarea activităților care pot fi considerate ca fiind durabile și la emiterea de semnale adecvate pentru actorii economici, întrucât ar „traduce” obiectivele de politică ale UE în orientări palpabile pentru identificarea proiectelor sau investițiilor relevante. Aceasta ar putea să contribuie, prin urmare, la orientarea mai multor fluxuri de capital către investiții durabile. Prezentul regulament reprezintă un prim pas important spre a oferi claritate cu privire la ceea ce constituie o investiție durabilă, dar taxonomia în sine va fi elaborată prin intermediul actelor delegate. Impactul asupra părților interesate depinde de utilizările finale ale taxonomiei și de detaliile taxonomiei. În ceea ce privește costurile, elaborarea unei astfel de taxonomii va consuma timp și resurse, ceea ce va avea, de asemenea, un impact asupra bugetului UE (a se vedea mai jos secțiunea privind implicațiile bugetare).

În ceea ce privește efectele asupra mediului, se preconizează că, de îndată ce va deveni operațională, taxonomia la nivelul UE va avea un impact indirect pozitiv asupra mediului în UE. Prin oferirea de claritate cu privire la ceea ce este „verde”, aceasta ar facilita investițiile în proiecte și active durabile în întreaga UE. Acest lucru ar contribui la îndeplinirea obiectivelor UE în materie de mediu, de exemplu prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Acordul de la Paris și trecerea la o economie eficientă din punctul de vedere al resurselor și circulară. Investițiile suplimentare care ar rezulta din creșterea transparenței și a armonizării pieței ar putea contribui la garantarea transformării durabile extinse vizate de politicile de mediu deja existente la nivelul UE și la nivelul statelor membre. Investițiile în sectoarele verzi (de exemplu, energia din surse regenerabile, eficiența energetică, gestionarea deșeurilor, restaurarea mediului) s-ar traduce astfel în beneficii de mediu imediate și pe termen mai lung, precum reducerea nivelurilor de poluare (de exemplu, în aer, apă și sol), cu beneficiile aferente pentru sănătate, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, atenuând astfel schimbările climatice periculoase, sau conservarea și ameliorarea capitalului natural și ale serviciilor ecosistemice.

În ceea ce privește impactul social, întrucât propunerea conține garanții minime, inclusiv în ceea ce privește aspectele sociale, se preconizează, de asemenea, unele impacturi minime pozitive la nivel social. Impacturi sociale de o mai mare amploare ar fi de așteptat după ce inițiativa propusă va fi revizuită astfel încât să acopere în cele din urmă obiective sociale și activități durabile din punct de vedere social, în conformitate cu clauza de revizuire.

Propunerea respectă drepturile fundamentale și este conformă cu principiile recunoscute de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, având în vedere obligația ca activitatea economică identificată ca fiind durabilă din punctul de vedere al mediului să fie efectuată cu respectarea unor garanții minime sociale și de guvernanță.

4.    IMPLICAȚII BUGETARE

Propunerea include un articol referitor la crearea unei platforme privind finanțarea durabilă. Această platformă va asista Comisia în elaborarea treptată și actualizarea sistemului de clasificare de la nivelul UE. Platforma va efectua alte sarcini necesare pentru atingerea obiectivelor planului de acțiune privind finanțarea durabilă și, în special, va oferi consiliere Comisiei cu privire la necesitatea de a modifica cadrul stabilit prin prezenta propunere. De asemenea, platforma va avea sarcina de a monitoriza și raporta periodic Comisiei cu privire la fluxurile de capital pentru investiții durabile.

Autoritățile europene de supraveghere (AES) vor juca un rol esențial în elaborarea taxonomiei UE în materie de durabilitate, pentru a se asigura că aceasta este utilizabilă de către instituțiile financiare, aplicabilă produselor financiare și compatibilă cu legislația UE în domeniul financiar. AES vor juca un rol important în garantarea faptului că taxonomia UE în materie de durabilitate este elaborată în așa fel încât să fie utilă pentru analiza scenariilor referitoare la schimbările climatice și, într-o etapă ulterioară, pentru efectuarea unor simulări de criză în domeniul climatic. În vederea îndeplinirii acestor sarcini și a altora, fiecare autoritate ar avea nevoie de 1 angajat suplimentar cu normă întreagă începând din 2020, când se preconizează că diferitele dispoziții ale propunerii vor intra în vigoare.

Ar trebui remarcat faptul că toate solicitările bugetare din partea AES vor continua să facă obiectul tuturor mecanismelor de audit și de asigurare a răspunderii prevăzute în regulamentele privind AES, în ceea ce privește pregătirea, adoptarea și executarea bugetelor anuale ale autorităților. În plus, decizia anuală privind contribuția de echilibrare a UE pentru AES și schemele de personal ale acestora (de exemplu, decizia privind efectivele de personal) ar fi în continuare autorizată de Parlamentul European și de Consiliu și ar face obiectul descărcării de gestiune din partea Parlamentului European, la recomandarea Consiliului.

Agenția Europeană de Mediu (AEM) va fi, de asemenea, implicată îndeaproape în activitatea de finanțare durabilă, în special prin furnizarea de cunoștințe tehnice în diverse domenii legate de mediu pentru elaborarea și menținerea taxonomiei UE a durabilității pentru toate aspectele legate de mediu și de climă. De asemenea, AEM va culege și furniza date cu privire la necesitățile și fluxurile de investiții în statele membre ale UE ca parte a Observatorului pentru finanțarea durabilă și va oferi consiliere statelor membre ale UE pentru ca acestea să-și dezvolte strategiile de investiții durabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon. În vederea îndeplinirii acestor sarcini și a altora, AEM ar avea nevoie de 2 angajați suplimentari cu normă întreagă începând din 2020.

Comisia Europeană va fi responsabilă de gestionarea platformei (de exemplu organizarea ședințelor acesteia și a reuniunilor tuturor subgrupurilor, raportarea privind rezultatele, pregătirea de propuneri legislative, asigurarea legăturii cu AES și cu AEM, întreținerea unui instrument IT de colaborare, rambursarea cheltuielilor experților, efectuarea altor sarcini de secretariat etc.). În vederea îndeplinirii acestor sarcini și a altora, Comisia Europeană ar avea nevoie de 10 angajați cu normă întreagă începând din 2020 (8 AD și 2 AST).

Impactul financiar și bugetar al prezentei propuneri este explicat în detaliu în fișa financiară legislativă anexată la prezenta propunere.

Trebuie remarcat faptul că informațiile furnizate în fișa financiară legislativă sunt compatibile cu propunerea privind CFM post-2020.

5.    ALTE ELEMENTE

•    Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Criteriile uniforme pentru determinarea activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului vor fi elaborate și operaționalizate prin acte delegate ulterioare, care vor defini criteriile tehnice de examinare. Actele delegate respective vor face obiectul unor evaluări corespunzătoare ale impactului. Elaborarea criteriilor tehnice de examinare va ține seama, în special, de impactul acestora asupra concurenței în interiorul sectorului și între sectoare, asupra produselor și piețelor financiare verzi existente și asupra lichidității de pe piețele financiare, precum și de eventualele riscuri de a oferi stimulente inconsecvente.

Evaluarea și raportarea sunt prevăzute a avea loc o dată la trei ani după aplicarea prezentului regulament. Comisia are sarcina de a publica un raport privind aplicarea prezentului regulament, în care să evalueze progresele privind punerea sa în aplicare în vederea elaborării criteriilor tehnice de examinare pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului și posibila necesitate de a revizui criteriile stabilite în prezentul regulament pentru considerarea unei activități economice ca fiind durabilă din punctul de vedere al mediului.

De asemenea, Comisia ar trebui să evalueze dacă este oportun să se instituie un mecanism de verificare a respectării aplicării criteriilor de determinare a durabilității din punctul de vedere al mediului a unei activități economice.

În cele din urmă, Comisia ar trebui să evalueze dacă este oportun să se extindă domeniul de aplicare al prezentului regulament astfel încât să acopere alte obiective în materie de durabilitate, în special obiective sociale, precum și utilizarea noțiunii comune de investiție durabilă din punctul de vedere al mediului, atât în dreptul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre.

Orice viitoare propunere legislativă a Comisiei care prevede utilizarea obligatorie a clasificării UE a activităților durabile din punctul de vedere al mediului în alte domenii va face obiectul unei evaluări a impactului, în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări.

Comisia trebuie să transmită un raport Parlamentului European și Consiliului. Comisia trebuie să facă propuneri de modificare a prezentului regulament, după caz.

•    Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Acesta amână aplicabilitatea regulamentului până la o dată ulterioară datei adoptării actelor delegate de stabilire a criteriilor tehnice de examinare, pentru fiecare obiectiv de mediu. Astfel, în ceea ce privește fiecare dintre obiectivele de mediu, dispozițiile referitoare la fiecare obiectiv de mediu vor deveni aplicabile doar la șase luni după stabilirea criteriilor tehnice de examinare, pentru a da actorilor implicați de pe piață suficient timp să se pregătească.

2018/0178 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene 18 ,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 19 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană are drept obiectiv instituirea unei piețe interne care să acționeze pentru dezvoltarea durabilă a Europei și să fie întemeiată, printre altele, pe o creștere economică echilibrată și pe un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului.

(2)La 25 septembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a adoptat un nou cadru global de dezvoltare durabilă: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă 20 , având ca element central obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), care acoperă cei trei piloni ai durabilității: pilonul de mediu, pilonul social și pilonul economic/de guvernanță. Comunicarea Comisiei din 2016 privind următorii pași către un viitor european durabil 21 face legătura între ODD și cadrul de politici al Uniunii pentru a garanta că toate acțiunile și inițiativele politice ale Uniunii, în cadrul acesteia, dar și la nivel mondial, iau încă de la început în considerare ODD. Concluziile Consiliului European din 20 iunie 2017 22 au confirmat angajamentul Uniunii și al statelor membre față de punerea în aplicare a Agendei 2030 în mod complet, coerent, cuprinzător, integrat și eficient și în strânsă cooperare cu partenerii și cu alte părți interesate.

(3)În 2016, Consiliul a încheiat, în numele Uniunii, Acordul de la Paris privind schimbările climatice 23 . Articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris privind schimbările climatice stabilește obiectivul de a consolida răspunsul la schimbările climatice, printre altele prin corelarea fluxurilor financiare cu evoluția către o dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră și rezistentă la schimbările climatice.

(4)Durabilitatea și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice, mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și circulară sunt esențiale pentru asigurarea competitivității pe termen lung a economiei Uniunii. Durabilitatea constituie de multă vreme nucleul proiectului Uniunii Europene, iar tratatele recunosc dimensiunea socială și cea de mediu a acesteia.

(5)În decembrie 2016, Comisia a însărcinat un grup de experți la nivel înalt să elaboreze o strategie globală și cuprinzătoare a Uniunii cu privire la finanțele durabile. Raportul Grupului de experți la nivel înalt, publicat la 31 ianuarie 2018 24 , solicită crearea, la nivelul Uniunii, a unui sistem de clasificare solid din punct de vedere tehnic pentru a se stabili cu claritate ce activități sunt „verzi” sau „durabile”, începând cu atenuarea schimbărilor climatice.

(6)În martie 2018, Comisia și-a publicat planul de acțiune „Finanțarea creșterii durabile” 25 , care stabilește o strategie ambițioasă și cuprinzătoare privind finanțarea durabilă. Unul dintre obiectivele stabilite în acest plan de acțiune este reorientarea fluxurilor de capital către investiții durabile pentru a realiza o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Instituirea unui sistem de clasificare unificat pentru activitățile durabile este cea mai importantă și urgentă acțiune prevăzută în planul de acțiune. Planul de acțiune recunoaște că canalizarea fluxurilor de capital către activitățile mai durabile trebuie să se bazeze pe o înțelegere comună a semnificației calificativului „durabil”. Ca un prim pas, elaborarea unor orientări clare cu privire la activitățile despre care se consideră că ar contribui la obiectivele de mediu ar trebui să favorizeze informarea investitorilor în ceea ce privește investițiile care finanțează activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului. Orientări suplimentare privind activitățile care contribuie la alte obiective în materie de durabilitate, inclusiv la obiective sociale, pot fi elaborate într-o etapă ulterioară.

(7)Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului 26 a solicitat creșterea finanțării sectorului privat pentru cheltuielile legate de mediu și de climă, în special prin instituirea unor stimulente și metodologii de stimulare a întreprinderilor să măsoare costurile de mediu ale întreprinderilor lor și profiturile generate de utilizarea serviciilor de mediu.

(8)Realizarea ODD în cadrul Uniunii presupune orientarea fluxurilor de capital către investiții durabile. Este important să se exploateze pe deplin potențialul pieței interne pentru realizarea acestor obiective. De asemenea, este important să se asigure că fluxurile de capital orientate către investiții durabile nu sunt perturbate în cadrul pieței interne.

(9)Oferirea de produse financiare care urmăresc obiective durabile din punctul de vedere al mediului reprezintă o modalitate eficientă de a orienta investițiile private înspre activități durabile. Cerințele naționale pentru comercializarea produselor financiare și a obligațiunilor corporative ca fiind investiții durabile, în special cerințele prevăzute pentru a permite actorilor relevanți de pe piață să utilizeze o etichetă națională, urmăresc să consolideze încrederea investitorilor, să creeze vizibilitate și să abordeze preocupările legate „greenwashing”. Fenomenul de „greenwashing” se referă la practica de a obține un avantaj concurențial neloial prin prezentarea unui produs financiar, prin intermediul marketingului, ca produs ecologic, deși, de fapt, acesta nu îndeplinește standardele de mediu de bază. În prezent, puține state membre au instituit sisteme de etichetare. Acestea se bazează pe diferite taxonomii care clasifică activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului. Având în vedere angajamentele politice asumate în cadrul Acordului de la Paris și la nivelul Uniunii, este posibil ca din ce în ce mai multe state membre să instituie sisteme de etichetare sau alte cerințe pentru actorii de pe piață în ceea ce privește produsele financiare sau obligațiunile corporative comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului. În acest sens, statele membre ar utiliza propriile taxonomii naționale pentru a stabili ce investiții se califică drept durabile. În cazul în care astfel de cerințe naționale se bazează pe criterii diferite pentru a identifica activitățile economice care pot fi calificate drept durabile din punctul de vedere al mediului, investitorii vor fi descurajați să investească în afara granițelor, din cauza dificultăților legate de compararea diferitelor oportunități de investiții. În plus, operatorii economici care doresc să atragă investiții din întreaga Uniune ar trebui să îndeplinească criterii diferite, în diversele state membre, pentru ca activitățile lor să se califice drept durabile din punctul de vedere al mediului în scopul diferitelor etichete. Lipsa unor criterii uniforme va contribui astfel la creșterea costurilor și va crea un factor puternic de descurajare pentru operatorii economici, reprezentând un obstacol în calea accesului investițiilor durabile la piețele de capital transfrontaliere. Se preconizează că vor crește în continuare obstacolele în calea accesului la piețele de capital transfrontaliere în scopul strângerii de fonduri pentru proiecte durabile. Ar trebui, prin urmare, ca criteriile aplicate pentru a stabili dacă o activitate economică este durabilă din punctul de vedere al mediului să fie armonizate la nivelul Uniunii, pentru a elimina obstacolele din calea funcționării pieței interne și a preveni apariția viitoare a acestora. În contextul unui astfel de armonizări, operatorilor economici le va fi mai ușor să colecteze fonduri la nivel transfrontalier pentru activități lor verzi, întrucât activitățile economice ale acestora pot fi comparate prin raportarea la criterii uniforme în vederea selectării ca active-suport pentru investițiile durabile din punctul de vedere al mediului. Această situație va facilita, prin urmare, atragerea de investiții la nivel transfrontalier în cadrul Uniunii.

(10)În plus, dacă participanții la piață nu oferă investitorilor o explicație cu privire la modul în care activitățile în care investesc contribuie la obiectivele de mediu sau dacă aceștia utilizează concepte diferite atunci când explică ce înseamnă o activitate economică „durabilă”, investitorii vor considera că este disproporționat de greu să verifice și să compare aceste produse financiare diferite. S-a constatat că acest lucru descurajează investitorii să investească în produse financiare verzi. În plus, lipsa de încredere din partea investitorilor are efecte nocive majore pe piața pentru investițiile durabile. S-a demonstrat de asemenea că normele naționale sau inițiativele bazate pe piață adoptate pentru a aborda această problemă în cadrul frontierelor naționale vor conduce la fragmentarea pieței interne. Dacă participanții la piețele financiare vor divulga modul în care produsele financiare prezentate de ei ca fiind ecologice îndeplinesc obiectivele de mediu și dacă vor utiliza, pentru astfel de divulgări, criterii comune în întreaga Uniune referitoare la caracteristicile unei activități economice durabile din punctul de vedere al mediului, acest lucru va ajuta investitorii să compare oportunitățile de investiții ecologice la nivel transfrontalier. În întreaga Uniune, investitorii vor investi în produsele financiare verzi cu o încredere mai mare, ceea ce va îmbunătăți funcționarea pieței interne.

(11)Pentru a aborda obstacolele existente în calea funcționării pieței interne și pentru a preveni apariția unor astfel de obstacole în viitor, ar trebui să li se solicite statelor membre să utilizeze un concept comun pentru investițiile durabile din punctul de vedere al mediului atunci când instituie cerințe pentru actorii de pe piață în vederea etichetării produselor financiare sau a obligațiunilor corporative comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului la nivel național. Din aceleași motive, administratorii de fonduri și investitorii instituționali care susțin că urmăresc obiective de mediu ar trebui să utilizeze același concept pentru investițiile durabile din punctul de vedere al mediului atunci când divulgă modul în care urmăresc obiectivele respective.

(12)Stabilirea unor criterii pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului poate încuraja întreprinderile să divulge pe site-urile lor, în mod voluntar, informații privind activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului pe care le desfășoară. Aceste informații nu numai că vor ajuta actorii relevanți de pe piețele financiare să identifice cu ușurință întreprinderile care desfășoară activități economice durabile din punctul de vedere al mediului, ci vor și facilita obținerea de finanțare pentru activitățile verzi ale acestor întreprinderi.

(13)O clasificare la nivelul Uniunii a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului ar trebui să permită elaborarea unor viitoare politici ale Uniunii, inclusiv a unor standarde în întreaga Uniune, pentru produsele financiare durabile din punctul de vedere al mediului și, în cele din urmă, crearea unor etichete care să recunoască în mod oficial respectarea standardelor respective în ansamblul Uniunii. Existența unor cerințe juridice uniforme pentru calificarea investițiilor drept durabile din punctul de vedere al mediului, pe baza unor criterii uniforme pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului, este necesară ca punct de referință pentru viitoare acte legislative ale Uniunii având drept scop să permită investițiile respective.

(14)În contextul realizării ODD în Uniune, opțiuni de politică precum crearea unui Fond european pentru investiții strategice și-au dovedit eficacitatea în contribuția la canalizarea investițiilor private, alături de cheltuielile publice, către investiții durabile. Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului 27 precizează un obiectiv al investițiilor în materie de climă de 40 % pentru proiectele de infrastructură și de inovare în temeiul Fondului european pentru investiții strategice. Criterii comune pentru durabilitatea activităților economice ar putea sta la baza unor viitoare inițiative similare ale Uniunii, care să sprijine investițiile ce urmăresc obiective de mediu sau obiective legate de climă.

(15)Pentru a evita fragmentarea pieței, precum și prejudicierea intereselor consumatorilor ca urmare a unor noțiuni divergente privind activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului, cerințele naționale pe care ar trebui să le respecte actorii de pe piață atunci când doresc să comercializeze produse financiare sau obligațiuni corporative ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului ar trebui să se bazeze pe criterii uniforme pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului. Printre actorii de pe piață respectivi se numără participanții la piețele financiare care oferă produse financiare „verzi” și întreprinderile nefinanciare care emit obligațiuni corporative „verzi”.

(16)Pentru a evita prejudicierea intereselor consumatorilor, administratorii de fonduri și investitorii instituționali care oferă produse financiare ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului ar trebui să divulge cum și în ce măsură criteriile pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului sunt utilizate pentru determinarea durabilității de mediu a investițiilor. Informațiile divulgate ar trebui să le permită investitorilor să înțeleagă cota de investiții care finanțează activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului ca procent din toate activitățile economice și, astfel, gradul durabilității de mediu a investițiilor. Comisia ar trebui să specifice informațiile care trebuie divulgate în acest scop. Aceste informații ar trebui să permită autorităților naționale competente să verifice cu ușurință conformitatea în raport cu obligația de divulgare și să asigure respectarea obligației respective în conformitate cu legislația națională aplicabilă.

(17)Pentru a se evita eludarea obligației de divulgare, această obligație ar trebui să se aplice și atunci când produsele financiare sunt oferite ca având caracteristici similare cu investițiile durabile din punctul de vedere al mediului, inclusiv cu cele care au ca obiectiv protecția mediului în sens larg. Participanții la piețele financiare nu ar trebui să fie obligați să investească numai în activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului stabilite în conformitate cu criteriile tehnice de examinare prevăzute în prezentul regulament. Aceștia ar trebui să fie încurajați să informeze Comisia în cazul în care consideră că o activitate economică care nu îndeplinește criteriile tehnice de examinare sau pentru care nu au fost încă stabilite astfel de criterii ar trebui să fie considerată durabilă din punctul de vedere al mediului, pentru a ajuta Comisia să evalueze dacă se impune completarea sau actualizarea criteriilor tehnice de examinare.

(18)Pentru a stabili dacă o activitate economică este durabilă punctul de vedere al mediului, ar trebui elaborată o listă exhaustivă a obiectivelor de mediu.

(19)Obiectivul de mediu constând în protejarea unor ecosisteme sănătoase ar trebui interpretat ținându-se seama de instrumentele cu caracter legislativ și fără caracter legislativ relevante ale Uniunii, inclusiv de Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului 28 , Directiva 92/43/CEE a Consiliului 29 , Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 30 , Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020 31 , Strategia UE pentru infrastructura verde, Directiva 91/676 a Consiliului 32 , Regulamentul (UE) nr. 511/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 33 , Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului 34 , Planul de acțiune referitor la aplicarea reglementărilor forestiere, la guvernare și la schimburile comerciale 35 , precum și Planul de acțiune în materie de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră 36 .

(20)Pentru fiecare obiectiv de mediu, ar trebui stabilite criterii uniforme pe baza cărora să se considere că unele activități economice contribuie în mod substanțial la obiectivul respectiv. Un element al criteriilor uniforme ar trebui să fie evitarea unei daune semnificative la adresa oricăruia dintre obiectivele de mediu prevăzute în prezentul regulament. Acest lucru este necesar pentru a se evita ca unele investiții să fie considerate durabile din punctul de vedere al mediului deși activitățile economice care beneficiază de pe urma investițiilor respective sunt dăunătoare mediului într-o măsură care depășește contribuția acestora la un obiectiv de mediu. Condițiile referitoare la o contribuție substanțială și la a nu produce daune semnificative ar trebui să permită investițiilor în activități economice durabile din punctul de vedere al mediului să își aducă o contribuție reală la obiectivele de mediu.

(21)Reamintind angajamentul comun al Parlamentului European, al Consiliului și al Comisiei de a urmări principiile consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale în sprijinul creșterii durabile și favorabile incluziunii și recunoscând importanța unor drepturi și standarde internaționale minime ale omului și ale lucrătorilor, respectarea unor garanții minime ar trebui să fie o condiție pentru ca activitățile economice să se califice drept durabile din punctul de vedere al mediului. Din acest motiv, activitățile economice ar trebui să se califice drept durabile din punctul de vedere al mediului doar în cazul în care sunt efectuate prin respectarea Declarației cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și a celor opt convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii („OIM”). Convențiile de bază ale OIM definesc drepturile omului și drepturile lucrătorilor pe care trebuie să le respecte întreprinderile. Mai multe dintre aceste standarde internaționale sunt consacrate și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special interzicerea sclaviei și a muncii forțate, precum și principiul nediscriminării. Garanțiile minime respective nu aduc atingere aplicării unor cerințe mai stricte privind mediul, sănătatea, siguranța și durabilitatea socială, prevăzute în dreptul Uniunii, după caz.

(22)Având în vedere detaliile tehnice specifice necesare pentru a evalua impactul asupra mediului al unei activități economice, precum și natura în rapidă schimbare a științei și tehnologiei, criteriile pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului ar trebui să fie adaptate în mod periodic la schimbările respective. În vederea menținerii la zi a criteriilor, în temeiul dovezilor științifice și al contribuțiilor din partea experților, precum și a părților interesate relevante, condițiile referitoare la o contribuție substanțială și la lipsa unor daune semnificative ar trebui specificate mai detaliat pentru diferitele activități economice și ar trebui să fie actualizate în mod regulat. În acest scop, Comisia ar trebui să stabilească criterii tehnice de examinare detaliate și calibrate pentru diferitele activități economice, pe baza contribuției tehnice a unei platforme multipartite privind finanțarea durabilă.

(23)Unele activități economice au un impact negativ asupra mediului, iar prin reducerea acelui impact negativ se poate realiza o contribuție substanțială la unul sau mai multe obiective de mediu. Pentru activitățile economice respective, este adecvat să se stabilească criterii tehnice de examinare care necesită o îmbunătățire substanțială a performanței de mediu în comparație, printre altele, cu media sectorului. Aceste criterii ar trebui să ia de asemenea în considerare impactul pe termen lung al unei anumite activități economice.

(24)O activitate economică nu ar trebui considerată durabilă din punctul de vedere al mediului dacă daunele pe care le aduce mediului depășesc beneficiile pe care le generează. Criteriile tehnice de examinare ar trebui să identifice cerințele minime necesare pentru a se evita producerea unui prejudiciu semnificativ în ceea ce privește alte obiective. Atunci când stabilește și actualizează criteriile tehnice de examinare, Comisia ar trebui să garanteze că respectivele criterii sunt întemeiate pe dovezi științifice disponibile și sunt actualizate periodic. În cazul în care evaluarea științifică nu permite determinarea riscului cu suficientă certitudine, ar trebui să se aplice principiul precauției, în conformitate cu articolul 191 din TFUE.

(25)Atunci când stabilește și actualizează criteriile tehnice de examinare, Comisia ar trebui să țină seama de legislația relevantă a Uniunii, precum și de instrumentele fără caracter legislativ ale Uniunii aflate deja în vigoare, inclusiv de Regulamentul (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European și al Consiliului 37 , de sistemul UE de management de mediu și audit, 38 de criteriile UE privind achizițiile publice verzi 39 și de lucrările în desfășurare cu privire la normele referitoare la amprenta de mediu a produselor și a organizațiilor. 40 Pentru a evita neconcordanțe inutile cu clasificările activităților economice care există deja în alte scopuri, Comisia ar trebui să ia în considerare, de asemenea, clasificările statistice referitoare la sectorul bunurilor și serviciilor de mediu, și anume clasificarea activităților și a cheltuielilor de protecție a mediului (CEPA) și clasificarea activităților de gestionare a resurselor (CReMA) 41 .

(26)Atunci când stabilește și actualizează criteriile tehnice de examinare, Comisia ar trebui să ia de asemenea în considerare particularitățile din sectorul infrastructurilor și externalitățile sociale, economice și de mediu în cadrul unei analize cost-beneficiu. În această privință, Comisia ar trebui să țină seama de activitatea organizațiilor internaționale, cum ar fi OCDE, de legislația și de standardele relevante ale Uniunii, inclusiv de Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului 42 , Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului 43 , Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului 44 , Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului 45 și Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului 46 , precum și de metodologia actuală. În acest context, criteriile tehnice de examinare ar trebui să promoveze cadre de guvernanță corespunzătoare, care să integreze factori de mediu, sociali și de guvernanță, astfel cum se menționează în principiile pentru investiții responsabile susținute de Organizației Națiunilor Unite 47 , în toate etapele ciclului de viață al unui proiect.

(27)Pentru a se evita denaturarea concurenței odată cu creșterea finanțării pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului, criteriile tehnice de examinare ar trebui să garanteze că toate activitățile economice relevante din cadrul unui anumit sector pot să se califice drept durabile din punctul de vedere al mediului și sunt tratate în mod egal în cazul în care contribuie în mod egal la unul sau mai multe dintre obiectivele de mediu prevăzute în prezentul regulament. Totuși, capacitatea potențială de a contribui la obiectivele de mediu respective poate varia de la un sector la altul, ceea ce ar trebui să se reflecte în criterii. Cu toate acestea, în cadrul fiecărui sector, criteriile respective nu ar trebui să fie dezavantajoase, în mod injust, pentru anumite activități economice în raport cu altele în cazul în care cele două tipuri de activități contribuie în aceeași măsură la obiectivele de mediu.

(28)Atunci când stabilește criteriile tehnice de examinare, Comisia ar trebui să evalueze dacă adoptarea respectivelor criterii pentru activitățile durabile din punctul de vedere al mediului ar conduce la active depreciate sau ar furniza stimulente inconsecvente și dacă acest lucru ar avea vreun impact negativ asupra lichidităților de pe piețele financiare.

(29)Pentru a evita costuri de asigurare a conformității prea împovărătoare pentru operatorii economici, Comisia ar trebui să stabilească criterii tehnice de examinare care să asigure o claritate juridică suficientă, care să fie practice, ușor de aplicat și în privința cărora conformitatea să poată fi verificată în cadrul unor limite rezonabile ale costurilor de asigurare a conformității.

(30)Pentru a se asigura că investițiile sunt canalizate spre activități economice care au un impact pozitiv maxim asupra obiectivelor de mediu, Comisia ar trebui să acorde prioritate stabilirii de criterii tehnice de examinare pentru activitățile economice care ar putea contribui cel mai mult la obiectivele de mediu.

(31)Ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare adecvate pentru sectorul transporturilor, inclusiv pentru activele mobile, care ar trebui să țină seama de faptul că contribuția sectorului transporturilor, inclusiv transportul maritim internațional, se ridică la aproape 26 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniune. După cum se evidențiază în Planul de acțiune privind finanțarea creșterii durabile 48 , sectorul transporturilor reprezintă aproximativ 30 % din nevoile anuale suplimentare de investiții pentru o dezvoltare durabilă în Uniune, inclusiv prin creșterea electrificării sau prin tranziția către moduri mai ecologice de transport datorită promovării transferului modal și a gestionării traficului.

(32)Este deosebit de important ca, în procesul de pregătire a elaborării criteriilor tehnice de examinare, Comisia să realizeze consultări adecvate în conformitate cu cerințele privind o mai bună legiferare. Procesul de stabilire și actualizare a criteriilor tehnice de examinare ar trebui să implice, de asemenea, părțile interesate relevante și să se bazeze pe consilierea oferită de experți cu cunoștințe și experiență dovedite în domenii relevante. În acest scop, Comisia ar trebui să creeze o platformă privind finanțarea durabilă. Această platformă ar trebui să fie alcătuită din experți reprezentând atât sectorul public, cât și sectorul privat. Reprezentanții sectorului public ar trebui să includă experți din partea Agenției Europene de Mediu, a autoritățile europene de supraveghere și a Băncii Europene de Investiții. Printre experții din sectorul privat ar trebui să se numere reprezentanți ai părților interesate relevante, inclusiv actori de pe piața financiară, universități, institute de cercetare, asociații și organizații. Platforma ar trebui să ofere consultanță Comisiei cu privire la dezvoltarea, analiza și revizuirea criteriilor tehnice de examinare, inclusiv cu privire la impactul potențial al acestora asupra evaluării activelor care, până la adoptarea criteriilor tehnice de examinare, erau considerate ca fiind active verzi în temeiul practicilor existente pe piață. De asemenea, platforma ar trebui să ofere consultanță Comisiei cu privire la gradul de adecvare a criteriilor tehnice de examinare pentru alte utilizări în cadrul viitoarelor inițiative politice la nivelul Uniunii menite să faciliteze investițiile durabile.

(33)În vederea specificării cerințelor stabilite în prezentul regulament și, în special, a stabilirii și a actualizării unor criterii tehnice de examinare detaliate și calibrate pentru diferite activități economice cu privire la ce constituie o contribuție substanțială și ce constituie prejudicii semnificative la adresa obiectivelor de mediu, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește informațiile necesare pentru a respecta obligația de divulgare prevăzută la articolul 4 alineatul (3) și criteriile tehnice de examinare menționate la articolul 6 alineatul (2), la articolul 7 alineatul (2), la articolul 8 alineatul (2), la articolul 9 alineatul (2), la articolul 10 alineatul (2) și la articolul 11 alineatul (2). Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. Mai precis, pentru a asigura o participare egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții Parlamentului European și ai Consiliului ar trebui să aibă în mod sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu elaborarea actelor delegate.

(34)Pentru a acorda timp suficient pentru familiarizarea actorilor relevanți cu criteriile pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului prevăzute în prezentul regulament și pentru pregătirea în vederea punerii lor în aplicare, obligațiile stabilite în prezentul regulament ar trebui să devină aplicabile, pentru fiecare obiectiv de mediu, la șase luni de la adoptarea criteriilor tehnice de examinare relevante.

(35)Aplicarea prezentului regulament ar trebui să fie revizuită periodic pentru a se evalua progresele înregistrate cu privire la elaborarea criteriilor tehnice de examinare pentru activitățile durabile din punctul de vedere al mediului și utilizarea definiției pentru investițiile durabile din punctul de vedere al mediului, precum și se evalua dacă respectarea obligațiilor impune stabilirea unui mecanism de verificare. Revizuirea ar trebui să includă de asemenea o evaluare a necesității de a extinde domeniul de aplicare al prezentului regulament pentru a include obiectivele de durabilitate socială.

(36)Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod suficient de către statele membre, ci, având în vederea necesitatea de a introduce la nivelul Uniunii criterii uniforme pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta din urmă poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I

Obiect, domeniu de aplicare și definiții

Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare

1.Prezentul regulament instituie criterii pentru a determina dacă o activitate economică este durabilă din punctul de vedere al mediului în scopul stabilirii gradului durabilității de mediu a unei investiții.

2.Prezentul regulament se aplică:

(a)măsurilor adoptate de statele membre sau de Uniune care stabilesc orice cerință aplicabilă actorilor de pe piață în ceea ce privește produsele financiare sau obligațiunile corporative care sunt comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului.

(b)participanților la piața financiară care oferă produse financiare drept investiții durabile din punctul de vedere al mediului sau drept investiții având caracteristici similare.

Articolul 2
Definiții

1.În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)„investiție durabilă din punctul de vedere al mediului” înseamnă o investiție care finanțează una sau mai multe activități economice care, în temeiul prezentului regulament, se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului;

(b)„participanți la piețele financiare” înseamnă participanții la piețele financiare astfel cum sunt definiți la articolul 2 litera (a) din [propunerea Comisiei de regulament privind informările referitoare la investițiile durabile și riscurile legate de durabilitate și de modificare a Directivei (UE) 2016/2341];

(c)„produse financiare” înseamnă produsele financiare astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (j) din [propunerea de regulament al Comisiei privind divulgările de informații referitoare la investițiile durabile și riscurile în materie de durabilitate și de modificare a Directivei (UE) 2016/2341];

(d)„atenuare a schimbărilor climatice” înseamnă procesul de a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și limitarea creșterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale;

(e)„adaptare la schimbările climatice” înseamnă procesul de ajustare la schimbările climatice reale și preconizate, precum și la efectele acestora;

(f)„gaz cu efect de seră” înseamnă un gaz cu efect de seră enumerat în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 49 ;

(g)„economie circulară” înseamnă menținerea valorii produselor, a materialelor și a resurselor în economie cât mai mult timp posibil și reducerea la minimum a deșeurilor, inclusiv prin aplicarea ierarhiei deșeurilor, astfel cum este prevăzută la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului 50 ;

(h)„poluare” înseamnă:

(i)introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activității umane, de substanțe, vibrații, căldură, zgomot sau alți poluanți în aer, apă sau sol, care pot avea efect nociv asupra sănătății umane sau asupra calității mediului, care pot conduce la efecte dăunătoare asupra proprietății materiale sau pot altera sau afecta mediul ambiant și alte utilizări legitime ale mediului;

(ii)în contextul mediului marin, poluarea, astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (8) din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului 51 ;

(i)„ecosistem sănătos” înseamnă un ecosistem care se află într-o stare fizică, chimică și biologică bună sau de bună calitate fizică, chimică și biologică;

(j)„eficiență energetică” înseamnă utilizarea energiei într-un mod mai eficient în toate etapele lanțului energetic, de la producție la consumul final;

(k)„stare ecologică bună” înseamnă starea ecologică bună astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (5) din Directiva 2008/56/CE.

(l)„ape marine” înseamnă apele marine astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE;

(m)„ape de suprafață”, „ape interioare”, „ape de tranziție” și „ape de coastă” au același înțeles ca la articolul 2 punctele 1, 3, 6 și 7 din Directiva 2000/60/CE 52 ;

(n)„gestionare durabilă a pădurilor” înseamnă folosirea pădurilor și a terenurilor forestiere într-un mod și într-un ritm care să le mențină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea și potențialul de a îndeplini, acum și în viitor, funcții ecologice, economice și sociale relevante la nivel local, național și global și care să nu producă daune altor ecosisteme.

Capitolul II

Activități economice durabile din punctul de vedere al mediului

Articolul 3
Criterii pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului

În scopul stabilirii gradului de durabilitate de mediu a unei investiții, o activitate economică este durabilă din punctul de vedere al mediului în cazul în care activitatea respectivă îndeplinește toate criteriile următoare:

(a)activitatea economică contribuie în mod substanțial la unul sau mai multe dintre obiectivele de mediu prevăzute la articolul 5, în conformitate cu articolele 6 și 11;

(b)activitatea economică nu prejudiciază semnificativ niciunul dintre obiectivele de mediu prevăzute la articolul 5, în conformitate cu articolul 12;

(c)activitatea economică este efectuată în conformitate cu garanțiile minime prevăzute la articolul 13;

(d)activitatea economică este conformă cu criteriile tehnice de examinare în cazul în care Comisia a specificat aceste criterii în conformitate cu articolul 6 alineatul (2), articolul 7 alineatul (2), articolul 8 alineatul (2), articolul 9 alineatul (2), articolul 10 alineatul (2) și articolul 11 alineatul (2).

Articolul 4
Utilizarea criteriilor pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului

1.Statele membre aplică criteriile de determinare a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului prevăzute la articolul 3 în scopul oricăror măsuri care stabilesc cerințe pentru actorii de pe piață în ceea ce privește produsele financiare sau obligațiunile corporative care sunt comercializate ca fiind „durabile din punctul de vedere al mediului”.

2.Participanții la piețele financiare care oferă produse financiare drept investiții durabile din punctul de vedere al mediului sau drept investiții având caracteristici similare divulgă informații cu privire la modul și măsura în care sunt utilizate criteriile pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului prevăzute la articolul 3 pentru a determina durabilitatea de mediu a investițiilor. În cazul în care participanții la piețele financiare consideră că o activitate economică ce nu respectă criteriile tehnice de examinare stabilite în conformitate cu prezentul regulament sau pentru care criteriile tehnice de examinare respective nu au fost încă stabilite ar trebui să fie considerată durabilă din punctul de vedere al mediului, aceștia pot informa Comisia.

3.Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 în vederea completării alineatului (2) pentru a specifica informațiile necesare respectării prezentului alineat, ținând seama de criteriile tehnice de examinare stabilite în conformitate cu prezentul regulament. Aceste informații permit investitorilor să identifice:

(a)procentul de holdinguri legate de societăți care desfășoară activități economice durabile din punctul de vedere al mediului;

(b)proporția investițiilor care finanțează activități economice durabile din punctul de vedere al mediului ca procent din toate activitățile economice.

4.Comisia adoptă actul delegat în conformitate cu alineatul (3) până la 31 decembrie 2019 în vederea aplicării acestuia la 1 iulie 2020. Comisia poate modifica actul delegat respectiv, în special având în vedere modificările aduse actelor delegate adoptate în conformitate cu articolul 6 alineatul (2), articolul 7 alineatul (2), articolul 8 alineatul (2), articolul 9 alineatul (2), articolul 10 alineatul (2) și articolul 11 alineatul (2).

Articolul 5
Protecția mediului

În sensul prezentului regulament, elementele enumerate mai jos reprezintă obiective de mediu:

(1)atenuarea schimbărilor climatice;

(2)adaptarea la schimbările climatice;

(3)folosirea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine;

(4)tranziția către o economie circulară, prevenirea generării de deșeuri și reciclarea acestora;

(5)prevenirea și controlul poluării;

(6)protecția ecosistemelor sănătoase.

Articolul 6
Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.Se consideră că o activitate economică contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice în cazul în care activitatea respectivă contribuie în mod substanțial la stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care împiedică interferențele antropice periculoase cu sistemul climatic prin evitarea sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau intensificarea absorbțiilor de gaze cu efect de seră prin oricare dintre următoarele mijloace, inclusiv prin inovarea în materie de procese sau a produse:

(a)generarea, stocarea sau utilizarea energiei din surse regenerabile sau a energiei neutre din punctul de vedere al climei (inclusiv a energiei neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon), inclusiv prin utilizarea de tehnologii inovatoare cu un potențial de economii viitoare semnificative sau prin consolidarea necesară a rețelei;

(b)îmbunătățirea eficienței energetice;

(c)creșterea mobilității curate sau neutre din punct de vedere climatic;

(d)trecerea la utilizarea de materiale regenerabile;

(e)creșterea utilizării captării și stocării dioxidului de carbon;

(f)eliminarea treptată a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, inclusiv a celor provenite din combustibili fosili;

(g)instituirea infrastructurii energetice necesare pentru facilitarea decarbonizării sistemelor energetice;

(h)producerea de combustibili nepoluanți și eficienți din surse regenerabile sau neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

2.Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 în vederea:

(a)    completării alineatului (1) pentru a se stabili criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina în ce condiții se consideră că, în sensul prezentului regulament, o anumită activitate economică contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice;

(b)    completării articolului 12 pentru a se stabili criteriile tehnice de examinare pentru fiecare obiectiv de mediu relevant cu scopul de a determina dacă se consideră că, în sensul prezentului regulament, o activitate economică în privința căreia criteriile de examinare sunt stabilite în temeiul literei (a) din prezentul alineat, aduce daune semnificativ unuia sau mai multora dintre aceste obiective.

3.Comisia stabilește criteriile tehnice de examinare menționate la alineatul (2) într-un act delegat, luând în considerare cerințele prevăzute la articolul 14.

4.Comisia adoptă actul delegat menționat la alineatul (2) până la 31 decembrie 2019, cu scopul de a asigura aplicarea acestuia la 1 iulie 2020.

Articolul 7
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.Se consideră că o activitate economică contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice în cazul în care activitatea respectivă contribuie în mod substanțial la reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice actuale și a celor preconizate pe viitor sau la prevenirea unei creșteri sau a unei redirecționări a efectelor negative ale schimbărilor climatice, prin următoarele mijloace:

(a)prevenirea sau reducerea, în materie de schimbări climatice, a efectelor negative specifice în funcție de zonă și de context – care sunt evaluate și abordate în mod prioritar prin utilizarea proiecțiilor climatice disponibile – asupra activității economice;

(b)prevenirea sau reducerea efectelor negative pe care schimbările climatice le pot genera în ceea ce privește mediul natural și cel construit în care se desfășoară activitatea economică, care sunt evaluate și abordate în mod prioritar prin utilizarea proiecțiilor climatice disponibile.

2.Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 16 în vederea:

(a)completării alineatului (1) pentru a se stabili criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina în ce condiții se consideră că, în sensul prezentului regulament, o anumită activitate economică contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice;

(b)completării articolului 12 pentru a se stabili criteriile tehnice de examinare pentru fiecare obiectiv de mediu relevant cu scopul de a determina dacă se consideră că, în sensul prezentului regulament, o activitate economică în privința căreia criteriile de examinare sunt stabilite în temeiul literei (a) din prezentul alineat, aduce daune semnificativ unuia sau mai multora dintre aceste obiective.

3.Comisia stabilește criteriile tehnice de examinare menționate la alineatul (2) reunindu-le într-un singur act delegat, luând în considerare cerințele stabilite la articolul 14.

4.Comisia adoptă actul delegat menționat la alineatul (2) până la 31 decembrie 2019, cu scopul de a asigura aplicarea acestuia la 1 iulie 2020.

Articolul 8
Contribuția substanțială la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine

1.Se consideră că o activitate economică contribuie în mod substanțial la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine în cazul în care activitatea respectivă contribuie în mod substanțial la o stare bună a apelor, inclusiv a apelor dulci, a apelor de tranziție și a apelor de coastă, sau la o stare ecologică bună a apelor marine, prin oricare dintre următoarele mijloace:

(a)protejarea mediului acvatic împotriva efectelor negative ale deversărilor de ape reziduale urbane și industriale prin asigurarea unei colectări și a unei tratări adecvate a apelor reziduale urbane și industriale în conformitate cu articolele 3, 4, 5 și 11 din Directiva 91/271/CEE a Consiliului 53 ;

(b)protejarea sănătății umane împotriva efectelor negative ale oricărei contaminări a apei potabile prin garantarea faptului că aceasta nu conține microorganisme, paraziți sau substanțe care constituie un pericol potențial pentru sănătatea umană, precum și că îndeplinește cerințele minime prevăzute în anexa I părțile A și B la Directiva 98/83/CE a Consiliului 54 , precum și sporirea accesului cetățenilor la apă potabilă curată;

(c)captarea apei în conformitate cu obiectivul reprezentat de o stare cantitativă bună, astfel cum este definită în tabelul 2.1.2 din anexa V la Directiva 2000/60/CE;

(d)îmbunătățirea eficienței utilizării apei, facilitarea reutilizării apei sau orice altă activitate care protejează sau îmbunătățește calitatea corpurilor de apă ale Uniunii în conformitate cu Directiva 2000/60/CE;

(e)asigurarea utilizării durabile a serviciilor ecosistemului marin sau contribuirea la starea ecologică bună a apelor marine, astfel cum este stabilită pe baza descriptorilor calitativi prevăzuți în anexa I la Directiva 2008/56/CE și astfel cum este prezentată mai în detaliu în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei 55 .

2.Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 16 în vederea:

(a)completării alineatului (1) pentru a se stabili criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina în ce condiții se consideră că, în sensul prezentului regulament, o anumită activitate economică contribuie în mod substanțial la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine;

(b)completării articolului 12 pentru a se stabili criteriile tehnice de examinare pentru fiecare obiectiv de mediu relevant cu scopul de a determina dacă se consideră că, în sensul prezentului regulament, o activitate economică în privința căreia criteriile de examinare sunt stabilite în temeiul literei (a) din prezentul alineat, aduce daune semnificativ unuia sau mai multora dintre aceste obiective.

3.Comisia stabilește criteriile tehnice de examinare menționate la alineatul (2) reunindu-le într-un singur act delegat și luând în considerare cerințele stabilite la articolul 14.

4.Comisia adoptă actul delegat menționat la alineatul (2) până la 1 iulie 2022, cu scopul de a asigura aplicarea acestuia la 31 decembrie 2022.

Articolul 9
Contribuția substanțială la economia circulară și la prevenirea generării de deșeuri și la reciclarea acestora

1.Se consideră că o activitate economică contribuie în mod substanțial la tranziția către o economie circulară și la prevenirea generării de deșeuri și la reciclarea acestora în cazul în care activitatea respectivă contribuie în mod substanțial la acel obiectiv ecologic prin oricare dintre următoarele mijloace:

(a)îmbunătățirea utilizării eficiente a materiilor prime în procesul de producție, inclusiv prin reducerea consumului de materii prime principale și prin sporirea utilizării produselor secundare și a deșeurilor;

(b)creșterea durabilității ori a potențialului produselor de a fi reparate, optimizate sau reutilizate a produselor;

(c)creșterea potențialului de reciclare al produselor, inclusiv al materialelor individuale conținute în produse, de exemplu prin înlocuirea sau reducerea utilizării de produse și materiale care nu sunt reciclabile;

(d)reducerea conținutului de substanțe periculoase din materiale și produse;

(e)prelungirea utilizării produselor, inclusiv sporindu-se reutilizarea, refabricarea, optimizarea, repararea și partajarea produselor de către consumatori;

(f)sporirea utilizării materiilor prime secundare și a calității acestora, inclusiv printr-o reciclare de înaltă calitate a deșeurilor;

(g)reducerea generării de deșeuri;

(h)sporirea pregătirii în scopul reutilizării și a reciclării deșeurilor;

(i)evitarea incinerării și a eliminării deșeurilor;

(j)evitarea și curățarea deșeurilor și a altor tipuri de poluare generate de gestionarea inadecvată a deșeurilor;

(k)utilizarea eficientă a resurselor energetice naturale.

2.Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 16 în vederea:

(a)completării alineatului (1) pentru a se stabili criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina în ce condiții se consideră că, în sensul prezentului regulament, o anumită activitate economică contribuie în mod substanțial la economia circulară și la prevenirea generării de deșeuri și la reciclarea acestora;

(b)completării articolului 12 pentru a se stabili criteriile tehnice de examinare pentru fiecare obiectiv de mediu relevant cu scopul de a determina dacă se consideră că, în sensul prezentului regulament, o activitate economică în privința căreia criteriile de examinare sunt stabilite în temeiul literei (a) din prezentul alineat, aduce daune semnificativ unuia sau mai multora dintre aceste obiective.

3.Comisia stabilește criteriile tehnice de examinare menționate la alineatul (2) reunindu-le într-un singur act delegat, luând în considerare cerințele stabilite la articolul 14.

4.Comisia adoptă actul delegat menționat la alineatul (2) până la 1 iulie 2021, cu scopul de a asigura aplicarea acestuia la 31 decembrie 2021.

Articolul 10
Contribuția substanțială la prevenirea și controlul poluării

1.Se consideră că o activitate economică contribuie în mod substanțial la prevenirea și controlul poluării în cazul în care activitatea respectivă contribuie la un nivel ridicat de protecție a mediului împotriva poluării prin oricare dintre următoarele mijloace:

(a)reducerea emisiilor de poluanți, alții decât gazele cu efect de seră, din aer, apă și sol;

(b)îmbunătățirea nivelului calității aerului, a apei sau a solului în zonele în care se desfășoară activitatea economică, reducând în același timp la minimum efectele negative și riscurile asupra sănătății umane și a mediului;

(c)reducerea la minimum a efectelor negative semnificative ale producției și utilizării de substanțe chimice asupra sănătății umane și a mediului.

2.Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 16 în vederea:

(a)completării alineatului (1) pentru a se stabili criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina în ce condiții se consideră că, în sensul prezentului regulament, o anumită activitate economică contribuie în mod substanțial la prevenirea și controlul poluării;

(b)completării articolului 12 pentru a se stabili criteriile tehnice de examinare pentru fiecare obiectiv de mediu relevant cu scopul de a determina dacă se consideră că, în sensul prezentului regulament, o activitate economică în privința căreia criteriile de examinare sunt stabilite în temeiul literei (a) din prezentul alineat, aduce daune semnificativ unuia sau mai multora dintre aceste obiective.

3.Comisia stabilește criteriile tehnice de examinare menționate la alineatul (2) reunindu-le într-un singur act delegat, luând în considerare cerințele stabilite la articolul 14.

4.Comisia adoptă actul delegat menționat la alineatul (2) până la 1 iulie 2021, cu scopul de a asigura aplicarea acestuia la 31 decembrie 2021.

Articolul 11
Contribuția substanțială la protejarea unor ecosisteme sănătoase

1.În sensul prezentului regulament, se consideră că o activitate economică contribuie în mod substanțial la ecosisteme sănătoase în cazul în care activitatea respectivă contribuie în mod substanțial la protejarea, conservarea și ameliorarea biodiversității și a serviciilor ecosistemice, în conformitate cu instrumentele cu caracter legislativ și fără caracter legislativ relevante ale Uniunii prin oricare dintre următoarele mijloace:

(a)conservarea naturii (habitate, specii); protejarea, refacerea și ameliorarea stării ecosistemelor și a capacității lor de a furniza servicii;

(b)gestionarea durabilă a terenurilor, inclusiv o protecție adecvată a biodiversității solului; neutralitatea degradării terenurilor; și ajutoare pentru depoluarea siturilor contaminate;

(c)practici agricole durabile, inclusiv cele care contribuie la oprirea sau prevenirea despăduririi și a dispariției habitatelor;

(d)gestionarea durabilă a pădurilor.

2.Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 16 în vederea:

(a)completării alineatului (1) pentru a se stabili criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina în ce condiții se consideră că, în sensul prezentului regulament, o anumită activitate economică contribuie în mod substanțial la protejarea unor ecosisteme sănătoase;

(b)completării articolului 12 pentru a se stabili criteriile tehnice de examinare pentru fiecare obiectiv de mediu relevant cu scopul de a determina dacă se consideră că, în sensul prezentului regulament, o activitate economică în privința căreia criteriile de examinare sunt stabilite în temeiul literei (a) din prezentul alineat, aduce daune semnificativ unuia sau mai multora dintre aceste obiective.

3.Comisia stabilește criteriile tehnice de examinare menționate la alineatul (2) reunindu-le într-un singur act delegat, luând în considerare cerințele stabilite la articolul 14.

4.Comisia adoptă actul delegat menționat la alineatul (2) până la 1 iulie 2022, cu scopul de a asigura aplicarea acestuia la 31 decembrie 2022.

Articolul 12
Daune semnificative aduse obiectivelor de mediu

În sensul articolului 3 litera (b), se consideră că o activitate economică aduce daune semnificative:

(a)atenuării schimbărilor climatice în cazul în care activitatea respectivă generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră;

(b)adaptării la schimbările climatice în cazul în care activitatea respectivă duce la creșterea efectului negativ al schimbărilor climatice actuale și preconizate, pentru mediul natural și construit în care această activitate are loc și în afara acestuia;

(c)utilizării durabile și protecției resurselor de apă și a celor marine în cazul în care activitatea respectivă este nocivă într-o măsură semnificativă pentru starea bună a apelor Uniunii, inclusiv a apelor dulci, a apelor de tranziție și a apelor de coastă, sau pentru o stare ecologică bună a apelor marine ale Uniunii;

(d)economiei circulare și prevenirii generării de deșeuri și reciclării acestora în cazul în care activitatea respectivă duce la ineficiențe semnificative în utilizarea materialelor în una sau mai multe etape ale ciclului de viață al produselor, inclusiv în ceea ce privește durabilitatea ori potențialul produselor de a fi reparate, optimizate, reutilizate sau reciclate; sau în cazul în care activitatea respectivă duce la o creștere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deșeurilor;

(e)prevenirii și controlului poluării în cazul în care activitatea respectivă duce la o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apă și sol în comparație cu situația existentă înainte de demararea acestei activități;

(f)ecosistemelor sănătoase în cazul în care activitatea respectivă este nocivă într-o măsură semnificativă pentru starea bună a ecosistemelor.

Articolul 13
Garanții minime

Garanțiile minime menționate la articolul 3 litera (c) sunt proceduri aplicate de întreprinderea care desfășoară o activitate economică pentru a asigura respectarea principiilor și drepturilor stabilite în cele opt convenții fundamentale identificate în Declarația cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă a Organizației Internaționale a Muncii, și anume: dreptul de a nu fi supus muncii forțate, libertatea de asociere, dreptul lucrătorilor de se organiza, dreptul la negociere colectivă, egalitatea de remunerare între bărbați și femei pentru munca având o valoare egală, nediscriminarea în ceea ce privește oportunitățile și tratamentul legate de ocuparea forței de muncă și exercitarea profesiei, precum și dreptul de a nu fi supus exploatării prin muncă a copiilor.

Articolul 14
Cerințe pentru criteriile tehnice de examinare

1.Criteriile tehnice de examinare adoptate în conformitate cu articolul 6 alineatul (2), articolul 7 alineatul (2), articolul 8 alineatul (2), articolul 9 alineatul (2), articolul 10 alineatul (2) și articolul 11 alineatul (2):

(a)identifică cele mai relevante contribuții potențiale pentru obiectivul de mediu vizat, având în vedere nu doar impactul pe termen scurt al unei anumite activități economice, ci și impactul aceleiași activități pe termen mai lung;

(b)precizează cerințele minime care trebuie îndeplinite pentru a evita daune semnificative la adresa oricăruia dintre obiectivele de mediu relevante;

(c)sunt calitative sau cantitative sau ambele și conțin praguri, acolo unde este posibil;

(d)atunci când este cazul, se bazează pe sistemele de etichetare și de certificare ale Uniunii, pe metodologiile Uniunii pentru evaluarea amprentei de mediu și pe sistemele de clasificare statistică ale Uniunii și țin seama de orice eventual act legislativ relevant existent al Uniunii;

(e)se bazează pe dovezi științifice concludente și țin seama, acolo unde este cazul, de principiul precauției consacrat la articolul 191 din TFUE;

(f)țin seama de impactul asupra mediului al activității economice în sine, precum și de produsele și serviciile furnizate de activitatea economică respectivă, în special prin luarea în considerare a producției, utilizării și scoaterii din uz a acestora;

(g)țin seama de natura și de amploarea activității economice;

(h)țin seama de impactul potențial asupra lichidității de pe piață, de riscul ca anumite tipuri de active să se deprecieze ca urmare a pierderii din valoare cauzate de tranziția la o economie mai durabilă, precum și de riscul de a crea stimulente inconsecvente;

(i)acoperă toate activitățile economice relevante din cadrul unui anumit sector și se asigură că activitățile respective sunt tratate în mod egal atunci când contribuie în mod egal la îndeplinirea unuia sau mai multor obiective legate de mediu, pentru a evita denaturarea concurenței pe piață;

(j)sunt stabilite astfel încât să faciliteze verificarea respectării acestor criterii, ori de câte ori este posibil.

2.Criteriile tehnice de examinare menționate la alineatul (1) cuprind, de asemenea, criterii pentru activități legate de tranziția către o energie curată, în special eficiența energetică și energia din surse regenerabile, în măsura în care acestea contribuie în mod substanțial la oricare dintre obiectivele de mediu.

3.Criteriile tehnice de examinare menționate la alineatul (1) cuprind, de asemenea, criterii pentru activități legate de trecerea la o mobilitate curată sau neutră din punct de vedere climatic, inclusiv prin transferul modal, măsuri de eficientizare și combustibili alternativi, în măsura în care aceste măsuri contribuie în mod semnificativ la oricare dintre obiectivele de mediu.

4.Comisia revizuiește periodic criteriile de examinare menționate la alineatul (1) și, dacă este cazul, modifică actele delegate adoptate în conformitate cu prezentul regulament, în conformitate cu evoluțiile științifice și tehnologice.

Articolul 15
Platforma privind finanțarea durabilă

1.Comisia instituie o platformă privind finanțarea durabilă, alcătuită din:

(a)reprezentanți ai:

(i)Agenției Europene de Mediu;

(ii)autorităților europene de supraveghere;

(iii)Băncii Europene de Investiții și Fondului european de investiții;

(b)experți reprezentând părțile interesate private relevante;

(c)experți numiți cu titlu personal care dețin cunoștințe și experiență dovedite în domeniile reglementate de prezentul regulament.

2.Platforma privind finanțarea durabilă:

(a)consiliază Comisia cu privire la criteriile tehnice de examinare menționate la articolul 14, precum și cu privire la eventuala necesitate de a actualiza criteriile respective;

(b)analizează impactul criteriilor tehnice de examinare în ceea ce privește costurile și beneficiile potențiale ale aplicării acestora;

(c)sprijină Comisia să analizeze cererile din partea părților interesate privind elaborarea sau revizuirea criteriilor tehnice de examinare pentru o anumită activitate economică;

(d)consiliază Comisia cu privire la gradul de adecvare a criteriilor tehnice de examinare pentru eventuale noi utilizări;

(e)monitorizează fluxurile de capital către investiții durabile și raportează periodic Comisiei în acest sens;

(f)consiliază Comisia cu privire la eventuala necesitate de a modifica prezentul regulament.

3.Platforma privind finanțarea durabilă este prezidată de către Comisie.

Articolul 16
Exercitarea delegării

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 4 alineatul (3), articolul 6 alineatul (2), articolul 7 alineatul (2), articolul 8 alineatul (2), articolul 9 alineatul (2), articolul 10 alineatul (2) și articolul 11 alineatul (2) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament].

3.Delegarea de competențe menționată la alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (3), al articolului 6 alineatul (2), al articolului 7 alineatul (2), al articolului 8 alineatul (2), al articolului 9 alineatul (2), al articolului 10 alineatul (2) și al articolului 11 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Capitolul III

Dispoziții finale

Articolul 17
Clauza de reexaminare

1.Până la 31 decembrie 2021, și ulterior o dată la trei ani, Comisia publică un raport privind aplicarea prezentului regulament. Respectivul raport evaluează următoarele:

(a)progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentului regulament în ceea ce privește elaborarea criteriilor tehnice de examinare pentru activități economice durabile din punctul de vedere al mediului;

(b)posibila necesitate de a revizui criteriile stabilite în prezentul regulament pentru luarea în considerare a unei activități economice durabile din punctul de vedere al mediului;

(c)oportunitatea extinderii domeniului de aplicare al prezentului regulament pentru a cuprinde alte obiective de durabilitate, în special obiective sociale;

(d)utilizarea definiției conceptului de investiție durabilă din punctul de vedere al mediului în dreptul Uniunii și la nivelul statelor membre, inclusiv oportunitatea înființării unui mecanism de verificare a conformității cu criteriile stabilite în prezentul regulament.

2.Raportul este transmis Parlamentului European și Consiliului. După caz, Comisia prezintă propuneri însoțitoare.

Articolul 18
Intrarea în vigoare și aplicarea

1.Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2.Se aplică articolele 3-13 din prezentul regulament:

(a)în ceea ce privește obiectivele de mediu prevăzute la articolul 5 alineatele (1) și (2), de la 1 iulie 2020;

(b)în ceea ce privește obiectivele de mediu prevăzute la articolul 5 alineatele (4) și (5), de la 31 decembrie 2021;

(c)în ceea ce privește obiectivele de mediu prevăzute la articolul 5 alineatele (3) și (6), de la 31 decembrie 2022.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor [organismului]

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane ale [organismului]

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

3.2.5.Contribuții din partea terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

☑ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect­pilot/a unei acțiuni pregătitoare 56

◻ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/ grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, precum câștigurile de coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementarități). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care este suplimentară față de valoarea care ar fi fost altfel creată de statele membre acționând separat.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.6.Durata și impactul financiar

◻ Propunere/inițiativă pe durată determinată

–◻    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până în [ZZ/LL]AAAA

–◻    Impact financiar din AAAA până în AAAA

☑ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 57

☑ Gestiune directă asigurată de către Comisie prin

–◻    agențiile executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

☑ Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

◻organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻BEI și Fondului european de investiții;

☑organismelor menționate la articolele 208 și 209;

◻organismelor de drept public;

◻organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

◻organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

2.2.2.Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale) 67

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane

3.2.3.1.Rezumat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Se presupune că data planificată pentru recrutare este 1 ianuarie 2020.

Se presupune că data planificată pentru recrutare este 1 ianuarie 2020.

Se presupune că data planificată pentru recrutare este 1 ianuarie 2020.

Se presupune că data planificată pentru recrutare este 1 ianuarie 2020.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat pentru DG-ul mamă și pentru DG-urile/serviciile asociate

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea se exprimă în numere întregi (sau cel mult cu o zecimală)