COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.5.2018

COM(2018) 301 final

ANEXE

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Agendei europene privind migrația

ANEXA 1 – Fondul fiduciar al UE pentru Africa

Contribuțiile statelor membre

Proiecte aprobate pentru diferitele obiective strategice ale Fondului fiduciar al UE pentru Africa (în milioane EUR)

*Cifre rotunjite

ANEXA 2 - Instrumentul pentru refugiații din Turcia

Din punct de vedere operațional, întregul pachet financiar alocat acestui instrument - 3 miliarde EUR - era angajat și contractat pe plan operațional 1 la sfârșitul anului 2017, prin intermediul a 72 de proiecte. Execuția tuturor acestor contracte este în curs. De la ultimul raport, prezentat în martie 2018, plățile au crescut de la 1,85 miliarde EUR la peste 1,93 miliarde EUR sau 64 % din totalul pachetului financiar, soldul urmând a fi plătit în cursul punerii în aplicare a proiectelor din cadrul instrumentului, cu efectuarea plăților finale cel târziu până la sfârșitul anului 2021. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să consultați tabelul actualizat privind proiectele, disponibil online 2 . Activitățile în curs au avut deja un impact semnificativ pe teren:

Asistența umanitară 3

În cadrul Plasei de siguranță socială de urgență, aproape 1,3 milioane de refugiați beneficiază în prezent de transferuri lunare de numerar prin intermediul acestui program. Familiile a peste 290 000 de copii refugiați care merg toți la școală cu regularitate beneficiază în prezent de mecanismul de transfer condiționat de numerar pentru educație.

Plasa de siguranță socială de urgență și mecanismul de transfer condiționat de numerar pentru educație sunt completate de alte proiecte care se axează pe sănătate, inclusiv servicii specializate, educație non-formală și protecție. Alte proiecte se axează pe informarea cu privire la serviciile publice și pe facilitarea informațiilor cu privire la acestea și a accesului la serviciile publice. În total, în cadrul instrumentului au fost aprobate 45 de proiecte umanitare.

Asistența fără caracter umanitar

În cadrul grantului direct cu Ministerul Sănătății, 12 centre medicale pentru migranți sunt operaționale și contribuie la îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală primară. 813 persoane lucrează în aceste centre și în celelalte 86 de centre deja create. Refugiații au beneficiat de 763 963 de consultații medicale primare, iar 217 511 de copii sirieni refugiați au beneficiat de vaccinare completă 4 . În plus, a început punerea în aplicare a proiectelor de construire a două spitale, în Kilis și Hatay, cu o capacitate de 300 și, respectiv, 250 de paturi.

În cadrul grantului direct cu Ministerul Educației Naționale din Turcia, 312 151 de copii au beneficiat de cursuri de limba turcă oferite de 5 486 de profesori de limba turcă angajați datorită instrumentului. A început distribuția de articole de papetărie și de manuale pentru 500 000 de elevi, precum și construcția a 175 de școli.

A doua tranșă a instrumentului

Declarația UE-Turcia din martie 2016 prevede că, „în momentul în care aceste resurse sunt pe punctul de a fi utilizate integral”, UE va „mobiliza finanțare suplimentară [...], în valoare de alte 3 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2018”. Mobilizarea celei de a doua tranșe de 3 miliarde EUR este în prezent în curs de derulare. Va fi necesară o punere în aplicare rapidă pentru a nu exista niciun deficit de finanțare în cadrul instrumentului, astfel încât primele contracte aferente următoarei tranșe să poată fi semnate în cursul verii anului 2018. O actualizare a evaluării nevoilor este în curs de elaborare și ar trebui să fie finalizată până în iunie 2018.

ANEXA 3 - Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european

1.Mobilizări

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă continuă să sprijine statele membre din prima linie, trimițând personal în Grecia, Italia, Bulgaria, Spania, precum și în Balcanii de Vest, efectivele mobilizate fiind de peste 1 300 de membri ai echipelor europene de poliție de frontieră și gardă de coastă. Harta prezintă situația din săptămâna 14-18 mai 2018.

* Balcanii de Vest

În perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 30 aprilie 2018, statele membre au contribuit cu peste 75 272 de zile-om.

* Nu contribuie în mod formal la EEPFGC

Cu toate acestea, în cazul activităților operaționale pentru 2018, au fost identificate deficite grave în ceea ce privește angajamentele în materie de resurse umane și tehnice. În pofida a două cereri deschise de echipamente suplimentare, deficitul considerabil riscă să limiteze grav punerea în aplicare a activităților planificate pentru perioada mai-decembrie 2018 la frontierele terestre, maritime și aeriene.

2.Capacitățile de reacție rapidă, inclusiv punerea în comun obligatorie a resurselor

Până la 30 aprilie 2018, numărul total al polițiștilor de frontieră „desemnați”, disponibili pentru mobilizare din rezerva pentru reacție rapidă, va fi de 1 482, și anume 99 % din rezervă, lipsind desemnările complete din partea a două state membre, iar alte două state membre urmând să completeze desemnările.

În ceea ce privește rezerva de echipamente pentru reacție rapidă, deși au avut loc îmbunătățiri, există deficite considerabile pentru majoritatea tipurilor de echipamente, iar contribuțiile actuale sunt asigurate în continuare doar de 15 state membre/state asociate:

3.Evaluările vulnerabilității

În urma evaluărilor din 2017, până la 27 aprilie 2018, agenția a recomandat 53 de măsuri în 21 de state membre pentru abordarea vulnerabilităților din diferite domenii. Este posibil să se emită în continuare unele recomandări suplimentare.

ANEXA 4 - Relocare - Situația la data de 4 mai 2018

Anexa 5 – Statistici privind returnarea

Date extrase din baza de date EUROSTAT:

Resortisanți ai unor țări terțe depistați cu ședere neregulamentară - date anuale (rotunjite) [migr_eipre]                                

Resortisanți ai unor țări terțe pentru care s-au emis ordine de returnare - date anuale (rotunjite) [migr_eiord]                                        

Resortisanți ai unor țări terțe relocați într-o țară terță în urma unui ordin de returnare - date anuale (rotunjite) [migr_eirtn]                            

Rata de returnare - calculată                                                            

Ultima actualizare    17.04.18                                                            

Extras la    17.04.18                                                            

Sursa datelor    Eurostat                                                            

UNITATE    Persoană     

(1)      În conformitate cu Regulamentul financiar, cheltuielile administrative și de asistență tehnică, precum și monitorizarea, evaluarea și auditul pot face obiectul unor contracte după 2017.

(2)       https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/news_corner/migration_en

(3)      În cadrul instrumentului, furnizarea de asistență umanitară este pusă în aplicare în conformitate cu legislația UE în materie de ajutor umanitar și cu principiile prevăzute în Consensul european privind ajutorul umanitar.

(4)      La 31 octombrie 2017.

(5)      State membre/ țări asociate spațiului Schengen.

(6)      Echipa europeană de poliție de frontieră și gardă de coastă.

(7)      Mai multe state membre au reportat în anul 2018 o parte dintre angajamentele lor neîndeplinite. Acestea sunt contabilizate în prezent în cadrul noului mecanism „50 000” în conformitate cu Recomandarea Comisiei din 27 septembrie 2017.

(8)      În cursul aceleiași perioade, unele state membre și state asociate au relocat persoane în plus, în afara mecanismului UE.

(9)      Cifra dintre paranteze reprezintă numărul de persoane relocate în temeiul Declarației UE-Turcia care este deja contabilizat în cadrul mecanismului UE din 20 iulie 2015 sau în cadrul noului mecanism „50 000”.

(10)    Germania nu și-a prezentat încă în mod oficial angajamentul.

(11)      Cifra finală pentru Portugalia în temeiul Concluziilor din 20 iulie 2015 urmează să fie confirmată.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.5.2018

COM(2018) 301 final

COMUNICARE A COMISIEI

Raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Agendei europene privind migrația

1.INTRODUCERE

Prezentul raport oferă o imagine de ansamblu asupra progreselor și evoluțiilor înregistrate în privința tuturor direcțiilor de lucru ale Agendei europene privind migrația, de la ultimul raport al Comisiei din martie 2018 1 . De asemenea, raportul face bilanțul progreselor realizate în conformitate cu foaia de parcurs a Comisiei prezentată în cadrul întrunirii liderilor UE din decembrie 2017 2 . Acesta ilustrează caracterul cuprinzător al activității, precum și nevoia de a menține intensitatea eforturilor UE la nivel global.

De asemenea, raportul identifică acțiuni-cheie concrete care sunt necesare pentru a se asigura că este menținută eficacitatea reacției UE. Printre acestea se numără nevoia ca statele membre și UE să realizeze, în comun, investiții financiare suplimentare pentru a sprijini acțiunile UE cu privire la dimensiunea externă a fenomenului migrației.

Prezentul raport demonstrează nevoia de continuare a acțiunilor menite să abordeze provocarea reprezentată de migrație și identifică domeniile în care acțiunile actuale sunt insuficiente și care necesită eforturi suplimentare. Așa cum s-a menționat în rapoartele anterioare, situația actuală confirmă faptul că factorii care au stat la baza presiunii migratorii din Europa sunt de natură structurală. Conflictele prelungite, cum ar fi cel din Siria, au puține șanse să se reducă. Schimbările climatice creează noi motive care îi determină pe oameni să se mute. Demografia indică o tendință pe termen lung de creștere a populațiilor în vecinătatea UE 3 . Acesta este motivul pentru care este cu atât mai important ca UE să se echipeze cu instrumentele necesare pentru a putea face față situației.

2.SITUAȚIA DE-A LUNGUL PRINCIPALELOR RUTE MIGRATORII

În primele luni ale anului 2018 s-a înregistrat o presiune tot mai mare pe anumite rute și au avut loc câteva creșteri bruște și uneori abrupte în anumite locații. În timp ce presiunea rămâne ridicată, tendința descendentă din 2017 a continuat în primele trei luni din 2018 pe ruta central-mediteraneană. Experiența sugerează că îmbunătățirea condițiilor meteorologice în timpul verii conduce la o probabilitate mai mare de creșteri bruște și că este necesară o atenție deosebită pe rutele pe care s-au înregistrat tipare variate în ultimii ani. De asemenea, experiența arată că există mutări de la o rută la alta și că vigilența și coordonarea sunt necesare la toate nivelurile.

Treceri ilegale ale frontierei pe principalele rute migratorii – 2014-2017

Ruta est-mediteraneană

Pe ruta est-mediteraneană, în urma vârfului de sosiri din vara anului 2017, acestea au crescut din nou în mod semnificativ începând din martie 2018 – chiar dacă, pe ansamblu, mișcările rămân limitate în comparație cu perioada anterioară activării Declarației UE-Turcia în martie 2016. În cele 18 săptămâni până la 6 mai, s-au înregistrat 9 349 sosiri în insulele grecești, comparativ cu 5 582 în aceeași perioadă a anului 2017 4 . Principalele trei naționalități au rămas aceleași ca în 2017, sirienii reprezentând 41%, irakienii 23% și afganii 11% până în prezent în 2018 5 . În ceea ce privește sosirile pe mare, insula care a înregistrat cel mai mare număr de sosiri (58% din numărul total de migranți sosiți pe mare) a fost Lesvos, urmată de Samos 6 . În 2018, până la 6 mai, au fost înregistrate 19 decese și persoane dispărute în Marea Egee, continuând scăderea observată în 2017 7 .

În timp ce numărul trecerilor din ultima perioadă din Turcia în Italia, Cipru, Bulgaria și România a fost limitat, trecerile neregulamentare din Turcia în Grecia pe la frontiera terestră au crescut în mod semnificativ. Tendința de creștere a presiunii migrației neregulamentare sporite la această frontieră s-a conturat deja în ultimele luni ale anului 2017 și a persistat. În primele luni ale anului 2018, trecerile ilegale ale frontierei au crescut de peste nouă ori comparativ cu aceeași perioadă din 2017: 6 108 de treceri ilegale ale frontierei au fost înregistrate până la 6 mai. Creșterea inițială pe această rută a constat, în principal, din cetățeni turci (aproape 50%), însă din martie 2018, principalele naționalități au fost cea siriană (48%), urmată de cea turcă (18%) și cea irakiană (15%). Procentul de cetățeni turci la această frontieră în cursul anului 2017 a fost de 39,6% 8 .

Ruta Balcanilor de Vest

Acțiunea concertată în vederea abordării tranzitului neregulamentar prin intermediul coridorului Balcanilor de Vest a pus accentul pe posibilele rute alternative. A fost raportată o creștere a mișcărilor în cursul primului trimestru al anului 2018 prin Albania, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina în direcția frontierei croate și în continuare către Slovenia. În plus, există dovezi referitoare la existența unor migranți aflați în Serbia care se alătură acestei rute pentru a evita controalele sporite la frontierele Serbiei cu Croația, Ungaria și România. În primul trimestru al anului, Bosnia și Herzegovina au raportat 533 de detectări de cazuri de trecere ilegală a frontierei în țara lor; principalele naționalități au fost siriană, libiană, pakistaneză și afgană.

Fenomenul migranților iranieni care încearcă să intre în mod neregulamentar în UE a continuat, deși la un nivel stabil. Serbia a raportat peste 11 305 de cetățeni iranieni care au intrat pe teritoriul său de la ridicarea restricțiilor privind vizele în septembrie 2017 și 9 052 de ieșiri înregistrate, mai puțin de 30 depunând cereri de azil. Există rapoarte potrivit cărora iranienii încearcă să vină în Europa Centrală și de Vest prin Grecia folosind documente false. Lansarea unor zboruri directe de la Teheran la Belgrad în martie 2018 ar putea intensifica necesitatea monitorizării evoluției acestor cazuri.

Ruta central-mediteraneană

Până la 6 mai, în 2018, s-au înregistrat 9 567 sosiri, cu aproximativ 77% mai puține decât cele înregistrate în aceeași perioadă în 2017. Cu toate acestea, au existat o serie de creșteri bruște în ultimele săptămâni, un număr de 2 072 de persoane sosind în ultimele două săptămâni ale lunii aprilie și în prima săptămână din luna mai. Există, de asemenea, o schimbare notabilă în ceea ce privește principalele naționalități pe această rută, în comparație cu 2017. Principalele naționalități în 2018 sunt tunisiană (20%), eritreeană (19%) și nigeriană (7%), în timp ce principalele naționalități în 2017 au fost nigeriană, guineeană și ivoriană 9 .

Un număr semnificativ de nave către Italia pleacă din Tunisia, reprezentând 22% din plecările din 2018 până la 26 aprilie (marea majoritate a sosirilor din Tunisia sunt reprezentate de cetățeni tunisieni).

Tendința de scădere a numărului de decese ale migranților pe această rută a continuat. Pe mare, s-au înregistrat 358 de decese și persoane dispărute până la data de 6 mai a acestui an. Operațiunile UE în sprijinul Gărzii de Coastă italiene au salvat aproape 290 000 de migranți de la 1 februarie 2016. De asemenea, datorită acțiunii UE, capacitatea Gărzii de Coastă libiene de a salva migranții din apele teritoriale ale Libiei s-a îmbunătățit, iar Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) estimează că autoritățile libiene au salvat 4 964 de migranți în primele patru luni ale anului 2018 10 . În primul trimestru al anului 2018, 2 963 de migranți au fost salvați de către Organizația Internațională pentru Migrație în deșert în Niger.

Ruta vest-mediteraneană/atlantică

Sosirile pe ruta vest-mediteraneană/atlantică continuă să indice o tendință de creștere, care se reflectă, de asemenea, în numărul de decese și persoane dispărute (217 înregistrate la data de 6 mai a acestui an). Numărul total de sosiri către Spania (prin intermediul rutei vest­mediteraneene, al rutei atlantice și prin Ceuta și Melilla) în 2018 până la data de 29 aprilie este de 6 623, cu 22 % mai mare decât cifra înregistrată în aceeași perioadă în 2017 (5 429) 11 . Principalele naționalități ale migranților sosiți folosind această rută în 2018 sunt marocană (17 %), guineeană (14 %), maliană (10 %), ivoriană (7 %) și gambiană (6 %).

Azilul

În pofida numărului de sosiri sub nivelul record din 2015, rămâne în continuare un volum semnificativ de cereri de azil nesoluționate care exercită presiune asupra sistemelor naționale de azil. UE continuă să sprijine statele membre pentru a aborda această situație. Numărul de cereri de azil depuse în UE în 2017 (685 000, inclusiv 160 000 depuse de copii 12 ) a fost cu 43 % mai mic decât în 2016. În ceea ce privește anul 2018, au fost depuse 186 522 de cereri de protecție internațională în statele membre ale UE până la 29 aprilie, incluzând 5 257 minori neînsoțiți 13 .

Numărul cererilor de azil în UE, din 2008 până în primul trimestru al anului 2018

Un procent semnificativ din numărul total al cererilor de azil este concentrat în doar câteva state membre. În 2015, cele trei state cu cele mai multe cereri de azil au primit 62 % din numărul total de cereri din UE (față de 76 % în 2016 și 64 % în 2017).

Principalele naționalități ale solicitanților de azil în UE s-au schimbat din 2015. În timp ce Siria, Afganistan și Irak au rămas printre primele cinci din 2015, Kosovo și Albania au fost înlocuite în 2016 de Pakistan și Nigeria. Naționalitatea principală în ceea ce privește numărul de cereri de azil este cea siriană. Rata medie de recunoaștere pentru sirieni a rămas stabilă, de la 97 % în 2015 la 94 % în 2017.

În 2017, rata globală de recunoaștere pentru deciziile adoptate în primă instanță în UE a fost de 46% (comparativ cu 61 % în 2016 și 52 % în 2015). La fel ca în cazul Siriei, atât Eritreea (92 %), cât și Somalia (69 %) au înregistrat rate ridicate de recunoaștere. Cele mai scăzute rate de recunoaștere au avut tendința de a viza cetățenii din Balcanii de Vest.

Protecția copiilor migranți

Conform Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați - UNHCR, în 2017, 32 963 de copii au sosit în Grecia, Italia, Spania și Bulgaria din care 60 % erau copii neînsoțiți sau separați. Pe ansamblu, numărul copiilor sosiți în 2017 a scăzut cu 67 % comparativ cu 2016, cu toate acestea procentul copiilor care au venit neînsoțiți sau separați a crescut de la 34 % în 2016 la 60 % în 2017 14 . Punerea în aplicare a Comunicării privind protecția copiilor migranți 15 trebuie să fie intensificată de către statele membre, în special în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de primire și asigurarea accesului la servicii, prevenirea disparițiilor de copii și reducerea întârzierilor în procedurile care privesc copiii, în special reîntregirea familiei și, pe ansamblu, asigurarea unei puneri în aplicare mai solide a principiului interesului superior al copilului în toate deciziile referitoare la copii. Comisia a informat cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a comunicării și provocările viitoare în cadrul dezbaterii în plen din Parlamentul European la 2 mai 2018.

3.SPRIJINUL UE ÎN MATERIE DE GESTIONARE A MIGRAȚIEI

Sprijinul UE referitor la criza refugiaților și a migrației a fost susținut și intens. Acesta s-a dovedit a fi cel mai eficace atunci când a reprezentat un efort colectiv. Sprijinul direct și asistența financiară a UE și a agențiilor sale au fost cele mai eficace atunci când s-a lucrat împreună cu expertiza și resursele de la fața locului, din partea statelor membre. Propunerea Comisiei de revizuire a legislației privind ofițerii de legătură în materie de imigrație 16 va contribui, de asemenea, la intensificarea coordonării necesare și la sporirea eficacității acțiunii comune a UE. Etapele de mai jos ilustrează modul în care este esențial ca intensitatea sprijinului să fie menținută, iar coordonarea să fie intensificată și mai mult.

Astăzi, Comisia adoptă, de asemenea, o propunere 17 de revizuire a cadrului juridic al Sistemului de informații privind vizele, care va spori securitatea frontierelor și în cadrul UE, prin sporirea controalelor în procesul de prelucrare a vizelor prin interoperabilitate și abordarea lacunelor rămase în materie de informații. Comisia continuă să monitorizeze provocările în materie de migrație neregulamentară în țările fără viză și ia măsuri proactive acolo unde este necesar.

Ruta est-mediteraneană – Sprijin pentru Grecia și Bulgaria

Un element-cheie în cadrul sprijinului acordat de UE Greciei rămâne abordarea de tip „hotspot”. Sprijinul pentru crearea unor capacități suplimentare de primire a continuat. Capacitatea totală de primire a crescut ușor (de la 6 292 la 6 338 de locuri) 18 , datorită locurile suplimentare create în hotspotul Kos. Capacitatea de primire pe durata premergătoare îndepărtării migranților s-a menținut la 710 locuri, cu peste 200 de persoane luate în custodie publică și cazate în aceste centre.

Cu toate acestea, condițiile de primire rămân în continuare un motiv serios de îngrijorare. Până la data de 6 mai, numărul total de migranți prezenți în cele cinci insule din estul Mării Egee a fost de 16 565, generând o supraaglomerare gravă continuă. Ca urmare, autoritățile din Lesvos au utilizat corturi, atât în interiorul, cât și în afara zonei hotspotului, pentru a caza migranții sosiți în plus și există o presiune puternică asupra infrastructurii, serviciilor medicale și gestionării deșeurilor; tensiunile între comunități și între migranți și părți ale populației locale s-au intensificat. Pentru a aborda unele dintre cele mai presante nevoi pe insule, autoritățile elene investesc 3 milioane EUR în gestionarea deșeurilor și a apei și avansează în cadrul proiectelor finanțate de UE de îmbunătățire a infrastructurii (15 milioane EUR) și a furnizării de servicii și produse nealimentare (63 de milioane EUR).

O problemă deosebită o reprezintă furnizarea unor adăposturi adecvate pentru minorii neînsoțiți, atât pe insule, cât și pe continent. Peste 2 000 de minori (inclusiv copii separați) se află acum pe lista de așteptare pentru adăpost, inclusiv minorii care locuiesc în hotspoturi sau cei care se află în custodie ca măsură de protecție. O cerere de propuneri este în curs de desfășurare și au fost primite oferte pentru 1 785 de locuri de cazare. Au fost încheiate o serie de contracte de către autoritățile elene, însă sunt necesare eforturi suplimentare din partea tuturor partenerilor, inclusiv municipalitățile și ONG-urile, pentru a institui un sistem național durabil. Acestea vor fi completate de o nouă legislație în materie de plasament, care ar viza, de asemenea, minorii migranți neînsoțiți, și care se află în prezent în Parlamentul elen. Responsabili cu protecția copiilor au fost recrutați, pregătiți și trimiși în hotspoturi.

Având în vedere aceste nevoi reflectate de presiunile majore rezultate în urma sosirilor la frontiera terestră, autoritățile elene elaborează în prezent un plan de urgență pentru a face față riscului de aflux crescut de sosiri odată cu apropierea verii. Acest plan ar trebui să fie utilizat ca bază pentru elaborarea unei strategii cuprinzătoare pentru un sistem național de primire durabil bazat pe fluxurile actuale și pe cele preconizate, numărul de potențiali beneficiari ai protecției internaționale, o procesare accelerată a cererilor de azil și o creștere a ratei returnărilor.

UE continuă să ofere sprijin financiar substanțial pentru Grecia în vederea abordării provocărilor legate de migrație, suma prevăzută în Planul financiar pentru 2018 aflat în prezent în curs de execuție pentru continuarea programelor naționale ridicându-se la 561 de milioane EUR. În plus, Instrumentul dedicat sprijinului de urgență colaborează cu parteneri din domeniul umanitar pentru a sprijini refugiații să ducă o viață normală și mai sigură și să se integreze mai bine în economia și societatea locală. Acesta oferă în prezent peste 24 500 de locuri de cazare spre închiriere și asigură asistență prin transferuri lunare de numerar pentru a permite refugiaților să-și satisfacă nevoile de bază și pentru a crea o plasă de siguranță socială de bază pentru solicitanții de azil și refugiați în Grecia, precum și pentru a sprijini economia locală. Aproape 45 000 de persoane beneficiază în prezent de acest sistem.

Agențiile UE și-au continuat activitățile esențiale în sprijinul autorităților elene. Începând din 30 aprilie, 63 de experți naționali, cu sprijinul a 27 de angajați interimari și a 85 de interpreți cadru, au fost repartizați în Grecia de către Biroul European de Sprijin pentru Azil. Începând cu 7 mai, 13 agenți invitați ai Europol și 2 membri ai personalului Europol au fost repartizați în cinci locuri din Grecia, pentru a efectua controale de securitate secundare. Activitățile Europol vor fi dezvoltate, de asemenea, prin adoptarea unui plan de acțiune pentru punerea în aplicare a recomandărilor rezultate în urma unei evaluări recente. În ceea ce privește Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, numărul total de angajați repartizați la data de 14 mai era de 573. În continuare acest sprijin nu reușește să satisfacă nevoile, iar incertitudinile cu privire la înlocuirea de către statele membre a agenților trimiși prin rotație creează o instabilitate pe termen lung a sprijinului pe care UE este în măsură să îl furnizeze.

Presiunea în creștere de la frontiera terestră dintre Grecia și Turcia a evidențiat necesitatea intensificării sprijinului la această frontieră. În plus față de cooperarea existentă între Turcia și Grecia, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă este pregătită să își consolideze prezența și să intensifice operațiunile comune. Pentru aceasta ar fi nevoie, desigur, de un angajament suplimentar din partea statelor membre.

Programul major de sprijin pentru Bulgaria continuă, fiind pusă la dispoziție o sumă suplimentară de 13 milioane EUR pentru 2018, pe lângă suma de 97,2 milioane EUR din cadrul programelor naționale și suma de 172 de milioane EUR furnizată cu titlu de asistență de urgență de la începutul anului 2015. Punerea în aplicare a unora dintre granturile acordate în cadrul asistenței de urgență pentru echipamente extensive de control la frontieră a fost lentă din cauza unor întârzieri în procedurile de licitație, însă fondurile din cadrul programelor naționale sunt executate într-un ritm adecvat. De asemenea, în Bulgaria, se înregistrează în continuare deficite în ceea ce privește detașarea personalului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă: numărul actual de experți este de 130, cu 57 mai mic decât nevoile stabilite.

Declarația UE-Turcia

Declarația UE-Turcia rămâne deosebit de importantă pentru reducerea trecerilor neregulamentare și periculoase în insulele grecești, salvarea de vieți omenești pe mare și promovarea relocării sirienilor care au nevoie de protecție internațională. Continuarea succesului acesteia depinde de angajamentul și efortul susținut al tuturor părților implicate. Este esențial ca Turcia să își continue eforturile considerabile de aplicare a legii pentru a desființa rețelele de imigrație clandestină și pentru a stopa trecerile neregulamentare ale frontierei către Grecia, atât pe continent, cât și pe insule, precum și ca aceasta să continue să coopereze cu privire la returnarea și readmisia din Grecia, fie prin intermediul Declarației UE­Turcia, fie prin intermediul protocolului bilateral Grecia-Turcia.

Turcia a depus eforturi remarcabile pentru a oferi adăpost și sprijin unui număr de peste 3,5 milioane de refugiați sirieni înregistrați, iar UE și-a demonstrat angajamentul de a sprijini Turcia în această provocare. Instrumentul pentru refugiații din Turcia continuă să sprijine necesitățile refugiaților și ale comunităților-gazdă din Turcia, în strânsă cooperare cu autoritățile turce 19 . Acesta s-a dovedit a fi unul dintre cele mai rapide și mai eficace mecanisme de sprijin ale UE, cu plăți în valoare de 1,9 miliarde EUR. Instrumentul sprijină peste 1,3 milioane de refugiați, prin transferuri lunare de numerar și susține educația și asistența medicală pentru sute de mii de oameni. Mobilizarea celei de a doua tranșe de 3 miliarde EUR este în prezent în curs de derulare. Punerea în aplicare rapidă va asigura o monitorizare articulată a intervențiilor reușite ale instrumentului finanțate în cadrul primei tranșe, în special finanțarea suplimentară pentru sprijinirea educației, care trebuie să fie pusă în aplicare înainte de începerea noului an școlar.

Ritmul lent de examinare a cererilor de azil în Grecia continuă să frâneze returnările în Turcia în temeiul declarației. Riscul unei posibile creșteri a sosirilor pe perioada verii face cu atât mai importantă soluționarea de urgență a acestei situații de către autoritățile elene. UE continuă să sprijine Serviciul elen pentru azil și comitetele de apel 20 .

În paralel, restricția geografică generală aplicabilă solicitanților de azil prezenți în insulele din Marea Egee a fost anulată printr-o decizie a Consiliului de Stat elen din aprilie. Curtea a concluzionat că restricția era lipsită de motivarea juridică necesară și a recunoscut că aceasta creează o povară considerabilă pentru insule. Autoritățile elene au reacționat prompt la această hotărâre și Serviciul elen pentru azil a emis o nouă decizie care, potrivit autorităților elene, abordează preocupările exprimate de Consiliul de Stat. De asemenea, Grecia a prezentat o nouă lege care urmărește finalizarea transpunerii Directivei privind condițiile de primire, oferind un temei juridic mai solid pentru această nouă decizie. Noua lege se află în prezent în curs de finalizare pentru a fi adoptată de Parlamentul elen.

În așteptarea punerii în aplicare efective de către Turcia a clauzei referitoare la resortisanții unei țări terțe din cadrul Acordului de readmisie dintre UE și Turcia, Turcia și Grecia sunt încurajate să asigure aplicarea efectivă a dispozițiilor relevante ale acordului bilateral de readmisie Grecia-Turcia pentru sosirile care nu intră sub incidența Declarației UE-Turcia.

Sprijinul în Siria și vecinii acesteia rămâne o prioritate de vârf. Peste 1 miliard de EUR a fost alocat de UE pentru Iordania și Liban de la începutul crizei, pentru a sprijini persoanele cele mai vulnerabile prin intermediul finanțării umanitare și pentru a oferi educație și îngrijire medicală și a sprijini mijloacele de trai ale refugiaților și ale comunităților-gazdă. Sprijinul pentru Liban a fost susținut, de asemenea, în cadrul a două conferințe internaționale la nivel ministerial vizând securitatea și investițiile 21 . Conferința Bruxelles II privind sprijinul pentru viitorul Siriei și al regiunii, coprezidată de UE și de Organizația Națiunilor Unite din aprilie 2018, a reconfirmat sprijinul UE pentru o soluție politică în Siria și angajamentul acesteia de a aborda nevoile substanțiale, confirmând suma de 560 de milioane EUR pentru 2018 și alocarea unei sume suplimentare de 560 de milioane EUR pentru 2019. În total, conferința a mobilizat 6,2 miliarde EUR sub formă de granturi acordate de către comunitatea internațională până în 2020, trei sferturi provenind din UE și statele sale membre.

Ruta Balcanilor de Vest

Comisia este în curs de finalizare a procedurilor sale interne pentru semnarea unui acord cu Albania, parafat deja în februarie 2018, care va permite Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă să ofere asistență în domeniul gestionării frontierelor externe, precum și să trimită rapid echipe operaționale pe teritoriul Albaniei, în cazul unor schimbări bruște ale fluxurilor migratorii. La 30 aprilie, s-a ajuns la un acord la nivel tehnic cu privire la un mecanism similar cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei. În prezent sunt în curs negocieri cu Serbia, iar Comisia a propus să se înceapă negocierile cu privire la încheierea unor astfel de acorduri cu Muntenegru și cu Bosnia și Herțegovina.

Centrul european privind introducerea ilegală de migranți al Europol a continuat să sprijine cooperarea operațională în vederea combaterii introducerii ilegale de migranți prin intermediul rutei Balcanilor de Vest. În primul trimestru al anului 2018, Europol a organizat 11 întâlniri operaționale cu accent pe țările din Balcanii de Vest și a gestionat 28 de cazuri prioritare. De asemenea, au fost organizate 7 zile de acțiune comună în țările din Balcanii de Vest finalizate cu arestări reușite ale unor persoane care introduc ilegal migranți. Europol a continuat să monitorizeze o tendință de creștere a numărului de migranți introduși ilegal în camioane și vehicule de mari dimensiuni. Țările din regiune și-au consolidat capacitățile de control și supraveghere a frontierei, redirijând patrule către anumite secțiuni ale frontierei.

În paralel, UE continuă să sprijine țările de pe ruta Balcanilor de Vest, punând accentul pe îmbunătățirea condițiilor și a capacității de primire pentru migranți și refugiați și pe construirea capacităților pentru consolidarea sistemelor de gestionare a migrației. Videoconferințele bisăptămânale regulate cu participarea Comisiei, a statelor membre, a agențiilor UE și a partenerilor din Balcanii de Vest au continuat în vederea facilitării cooperării și a schimbului de informații cu privire la situația migratorie pe ruta Balcanilor de Vest. Pachetul de extindere anual al Comisiei, adoptat la 17 aprilie 2018, a subliniat necesitatea ca țările să își intensifice eforturile pentru a aborda în mod eficace provocările legate de migrație 22 .

Ruta central-mediteraneană

-    Sprijin pentru Italia

UE continuă să sprijine Italia pentru punerea în aplicare a abordării de tip „hotspot”. Activitățile în hotspotul din Taranto au fost temporar suspendate pentru efectuarea unor lucrări de întreținere, iar lucrările de renovare limitează, de asemenea, activitățile din hotspotul din Lampedusa. În paralel, autoritățile italiene și-au confirmat angajamentul de a deschide încă trei locații „hotspot” în Calabria și Sicilia în cursul acestui an. O revizuire a procedurilor standard de operare în hotspoturi este în curs de desfășurare.

Agențiile UE iau măsuri pentru a-și adapta efectivele de personal, precum și accentul pus în cadrul activităților lor în Italia în conformitate cu necesitățile actuale. Începând din 30 aprilie, Biroul European de Sprijin pentru Azil a detașat în Italia 38 de experți naționali, susținuți de 54 de angajați interimari și de 98 de mediatori culturali. 428 de experți ai poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european sprijină activitatea legată de migranții nou-sosiți. Începând cu 7 mai 2018, un total de 15 agenți invitați ai Europol și 3 membri ai personalului Europol au fost detașați în cinci locații din Italia, pentru a efectua controale de securitate secundare. Italia și-a sporit, de asemenea, capacitatea de luare în custodie publică, centrul de cazare a străinilor luați în custodie publică din Potenza ajungând la capacitatea maximă de 96 de locuri.

UE continuă să furnizeze o asistență financiară substanțială Italiei. Autoritățile italiene au început punerea în aplicare a acțiunilor în cadrul pachetului financiar alocat Italiei în noiembrie, în domeniul asistenței medicale, al medierii interculturale, al echipamentelor pentru controlul de securitate al migranților în hotspoturi, precum și în ceea ce privește operațiunile pentru supravegherea frontierelor maritime și pentru căutare și salvare. În urma scrisorii adresate prim-ministrului Gentiloni din 25 iulie 2017, Comisia și Ministerul de Interne din Italia au continuat discuțiile în vederea elaborării unor acțiuni care urmează să fie finanțate în cadrul asistenței de urgență și care au drept obiectiv sprijinirea integrării la nivel local, protejarea victimelor traficului de persoane și sporirea eficacității procedurilor de azil și de returnare. Asistența de urgență furnizată Italiei vine în completarea a peste 654 de milioane EUR sub formă de sprijin al UE pentru programele naționale ale Italiei 23 .

Operația comună Themis a continuat, sprijinind Italia în soluționarea problemei imigrației ilegale în zona centrală a Mării Mediterane, salvarea de vieți omenești pe mare și prevenirea și detectarea criminalității transfrontaliere. Zona sa de operare acoperă în prezent Marea Adriatică, iar componenta sa de aplicare a legii, în special în ceea ce privește lupta împotriva terorismului și luptătorilor străini, a fost consolidată. În prezent, pe baza contribuțiilor din partea a 27 de state membre, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă sprijină Italia cu 428 de polițiști de frontieră și membri ai echipajului, două aeronave, un elicopter, o navă de patrulare în larg, șapte nave de patrulare de coastă, patru șalupe de patrulare de coastă și 14 birouri mobile.

-    Libia și regiunea, precum și țările situate de-a lungul rutei

UE își continuă activitatea în vederea ameliorării condițiilor îngrozitoare cu care se confruntă mulți migranți și refugiați în Libia și a combaterii traficului ilegal de migranți. Programele finanțate de UE funcționează pentru a răspunde nevoilor imediate ale migranților și refugiaților, pentru a ajuta migranții să se întoarcă acasă sau să găsească o cale sigură pentru cei care au nevoie de protecție către Europa prin relocare și acționează pe termen lung pentru a stabiliza comunitățile.

Până în prezent, cu sprijinul UE, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a furnizat unui număr de aproape 41 000 de migranți pături, saltele și articole de igienă la punctele de debarcare, în centrele de luare în custodie publică și în comunitățile-gazdă din Libia. Peste 14 500 de migranți vulnerabili au beneficiat de asistență medicală. Peste 950 de migranți au fost sprijiniți, de asemenea, prin intermediul mecanismului de resurse și de răspuns pentru migrație instituit în sudul Libiei. A existat, de asemenea, un sprijin specific din partea Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) în vederea furnizării de haine de iarnă în centrele de luare în custodie publică, precum și a necesităților de bază pentru supraviețuire și un nivel de trai decent, inclusiv activități recreative și activități educative. De asemenea, în prezent se depune un efort comun de susținere a eliberării copiilor și a găsirii unor alternative la luarea în custodie publică 24 . Programul ONU pentru dezvoltare a creat, de asemenea, un campus pentru antreprenoriat în încercarea de a veni în sprijinul tinerilor antreprenori 25 .

UE a continuat să sprijine autoritățile locale libiene din întreaga țară, să lucreze la reabilitarea infrastructurii esențiale pentru a permite accesul la servicii de bază atât pentru populațiile locale, cât și pentru migranți. În prezent, sunt în curs discuții între UE și partenerii de punere în aplicare (cooperarea cu Italia, Programul ONU pentru dezvoltare și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii UNICEF) pentru operaționalizarea unui nou program în valoare de 50 de milioane EUR de sprijinire a autorităților locale, adoptat în martie 2018. Acesta va spori capacitatea autorităților locale libiene de a furniza servicii de bază, cum ar fi cele legate de sănătate, educație, igienă și apă.

Până la 4 mai, 1 006 refugiați și solicitanți de azil au fost eliberați din custodie publică în urma intervențiilor Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați - UNHCR din 2018, reprezentând o accelerare de la totalul de 1 428 în 2017. Agenția a efectuat 486 de vizite de monitorizare în centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică până în prezent în 2018. Sprijinul UE a permis, de asemenea, Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați - UNHCR să efectueze 15 216 consultații medicale pentru refugiați și solicitanți de azil – pledând în același timp pentru eliberarea acestora.

Cu sprijinul UE, Organizația Internațională pentru Migrație își continuă programul de returnări voluntare asistate, iar în 2018, până la data de 24 aprilie, 6 185 de persoane s-au întors acasă în siguranță. În cursul etapei de evacuare, în perioada cuprinsă între 28 noiembrie 2017 și 1 martie 2018, un număr total de 15 391 de persoane s-au întors acasă în mod voluntar 26 . Prin urmare, obiectivul stabilit de Comisie în decembrie 27 a fost îndeplinit. Se oferă sprijin pentru reintegrare pentru un număr total de 27 138 de persoane returnate din mai 2017.

UE a colaborat îndeaproape cu statele membre și cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați - UNHCR pentru a se asigura că un număr cât mai mare posibil de persoane vulnerabile, care au nevoie de protecție internațională, sunt evacuate din Libia în Niger, iar ulterior sunt relocate rapid. După o suspendare temporară a evacuărilor la începutul lunii martie ca urmare a preocupărilor guvernului nigerian referitoare la faptul că plecările ulterioare către alte țări nu înregistrau același ritm ca cel al sosirilor în Niger, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați - UNHCR a reactivat la data de 10 mai Mecanismul de tranzit de urgență, evacuând pe cale aeriană 132 de refugiați și de solicitanți de azil vulnerabili 28 . Dintre cele 1 152 de persoane evacuate din Libia în Niger, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați - UNHCR a prezentat, până la data de 13 mai, 475 de persoane pentru relocare 29 , iar dintre acestea, 108 au plecat deja din Niger 30 . Alte 71 de persoane au fost acceptate de statele de relocare și sunt în așteptarea plecării 31 . Aceasta înseamnă că statele de relocare au relocat deja aproximativ 38% din toate persoanele prezentate. Deși sunt în continuare necesare angajamente suplimentare pentru relocarea din Niger, numărul de angajamente disponibile pentru relocarea din Niger nu reprezintă factorul limitativ, întrucât au fost asumate 2 681 de angajamente 32 . Este important ca sesizările Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați - UNHCR să fie accelerate, astfel încât angajamentele să poată fi concretizate și persoanele evacuate din Libia să fie relocate cât mai curând posibil de către statele membre de relocare 33 . UE susține în totalitate aceste eforturi și va suplimenta sprijinul financiar existent pentru Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați - UNHCR, în valoare totală de 20 de milioane EUR. Statele membre care nu și-au rezervat o parte din angajamentele lor în materie de relocare pentru Niger sunt invitate să facă acest lucru, iar cei care se află deja în proces de relocare ar trebui să continue să se asigure că transferurile au loc cu rapiditate în urma sesizărilor. UNHCR ar trebui să fie încurajată să își concentreze sesizările în materie de relocare în Niger, în primul rând pe persoanele evacuate din Libia.

Ulterior misiunii trilaterale la nivel înalt Uniunea Africană-UE-Organizația Națiunilor Unite 34 la Tripoli în luna februarie, Comisia s-a angajat, împreună cu autoritățile libiene, să asigure concretizarea angajamentelor asumate. Printre acestea se numără importanța facilitării operațiunii de evacuare umanitară prin renunțarea la vize de ieșire; permiterea ca Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați să-și îndeplinească pe deplin mandatul dincolo de limitele impuse naționalităților; îmbunătățirea accesului și a condițiilor pentru migranți și refugiați în centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică; trecerea la închiderea acestor centre de cazare în forma lor actuală; și examinarea alternativelor la incriminarea migranților în situație neregulamentară; asigurarea înregistrării complete și a monitorizării tuturor migranților debarcați.

Eforturile UE de sprijinire a Gărzilor de Coastă din Libia continuă. EU NAVFOR MED operația Sophia a instruit până în prezent aproximativ 191 de membri ai personalului Gărzii de coastă libiene, inclusiv 5 echipaje de pe șalupele de patrulare, în cadrul unei combinații de activități de formare pe mare și pe uscat. În prezent, sunt în curs de desfășurare acțiuni de formare în Grecia pentru 22 de membri ai personalului libian, iar un alt modul este programat în Spania pentru 34 de candidați la începutul lunii iulie 2018. Primul raport de monitorizare din luna martie a subliniat faptul că capacitățile și profesionalismul progresează, dar că o prezență continuă a personalului EU NAVFOR MED în centrele de operațiuni ale Gărzii de coastă libiene ar putea contribui în continuare la o monitorizare eficace.

Înființarea unei rețele securizate de comunicare în Marea Mediterană pentru schimbul de informații privind migrația neregulamentară pe mare se află în prezent în etapa finală, Rețeaua mediteraneană Seahorse urmând să fie operațională în a doua jumătate a anului 2018.

Un proiect-pilot de consolidare a cooperării dintre agențiile UE și EU NAVFOR MED operația Sophia, care lucrează împreună în mod direct ca o celulă specializată în informații privind criminalitatea sub pavilionul operației Sophia, a fost aprobat de miniștri în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din martie 2018. Celula ar trebui să înceapă să funcționeze cât mai curând posibil. Misiunea de asistență a Uniunii Europene pentru gestionarea integrată a frontierelor în Libia are în vedere creșterea capacității pe teren până la 17 angajați în Tripoli pe bază permanentă sau prin rotație până în mai 2018, bazându-se pe angajamentul mai aprofundat posibil cu autoritățile libiene din momentul instituirii „prezenței sporadice” din decembrie 2017.

-    Finanțare

Fondul fiduciar de urgență pentru Africa al UE continuă să joace un rol esențial în activitatea UE. La 8 mai 2018, erau convenite 147 de programe în valoare totală de aproximativ 2 593,4 milioane EUR împărțite pe cele trei componente: Sahel/Lacul Ciad 1 293 milioane EUR (79 de programe), Cornul Africii 820,3 milioane EUR (50 de programe), Africa de Nord 335 milioane EUR (14 programe). Această sumă include, de asemenea, 4 programe care cuprind mai multe componente (145,1 milioane EUR). Un număr total de 235 de contracte au fost semnate până în prezent cu entitățile responsabile de punerea în aplicare, cu o valoare totală de 1 611,2 milioane EUR, iar plățile totale se ridică la 650 de milioane EUR.

Resursele alocate în prezent pentru Fondul fiduciar al UE pentru Africa se ridică la 3,39 miliarde EUR, inclusiv peste 2,98 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare și din bugetul UE. În total, statele membre ale UE și alți donatori (Elveția și Norvegia) au contribuit cu 413,8 milioane EUR, din care au fost plătite până acum 378 de milioane EUR. Donatorii principali rămân Germania (157,5 milioane EUR) și Italia (104 milioane EUR). Contribuția statelor membre la componenta Africa de Nord a Fondului fiduciar al UE a fost deosebit de importantă pentru a putea concretiza o nouă abordare în ceea ce privește Libia: în urma discuțiilor din cadrul Consiliului European, statele membre și-au asumat angajamente în valoare de 178,6 milioane EUR, în principal pentru a realimenta componenta Africa de Nord.

Cu toate acestea, este probabil ca în 2018 să se înregistreze deja un deficit de finanțare semnificativ. Acest aspect a fost discutat în cadrul reuniunii Consiliului strategic din 24 aprilie 2018. Fluxul pentru cele trei componente, care include acțiuni esențiale, cum ar fi continuarea lucrărilor în Libia, precum și menținerea ritmului returnărilor voluntare asistate și al evacuărilor, este estimat la aproximativ 2 miliarde EUR. În timp ce resursele rămase pot acoperi unele priorități, a fost identificat un deficit total de finanțare de aproximativ 1,2 miliarde EUR pentru cele trei componente în vederea menținerii nivelului actual de ambiție. Pentru Africa de Nord, prioritățile vor continua să contribuie la o gestionare eficientă a migrației, inclusiv protecția migranților vulnerabili, returnarea voluntară, stabilizarea comunității, gestionarea integrată a frontierelor și sprijin pentru migrația forței de muncă. Activitățile din Cornul Africii și din regiunea Sahel și Lacul Ciad au un impact direct asupra eficacității acțiunilor UE în Africa de Nord și sunt necesare pentru a asigura o abordare UE cu adevărat cuprinzătoare. Statele membre au recunoscut valoarea fluxului și au convenit să acorde în continuare prioritate acțiunilor în următoarele domenii: returnare și reintegrare, Cadrul cuprinzător de răspuns privind refugiații, documente și registre de stare civilă sigure, abordarea traficului de persoane, eforturi esențiale de stabilizare în Somalia, Sudan și Sudanul de Sud și sprijin pentru dialogurile privind migrația. În același timp, Consiliul a convenit asupra faptului că Fondul fiduciar ar trebui să își continue activitatea după 2018 și că, pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesară realimentarea resurselor sale.

În cadrul primului pilon al Planului de investiții externe, garantarea Fondului european pentru dezvoltare durabilă, un număr total de 12 instituții financiare eligibile au propus peste 46 de programe de investiții în cadrul celor cinci componente de investiții pentru care sunt disponibile fonduri de garantare în valoare de 1,5 miliarde EUR. Propunerile primite se ridică la o valoare totală de peste 3,5 miliarde EUR pentru cele cinci componente 35 . Primele decizii ale Comisiei de aprobare a programelor sunt preconizate pentru începutul verii. Operațiuni de finanțare mixtă în cadrul planului de investiții al Africii și al platformelor de investiții pentru politica de vecinătate sunt în curs de desfășurare.

-    Țările situate de-a lungul rutei migratorii

S-a intensificat cooperarea cu o serie de parteneri din Africa. În pofida frământărilor politice, colaborarea cu autoritățile etiopiene cu privire la cei cinci piloni ai Declarației de la Valletta a continuat fără probleme. Dialogul privind migrația și cooperarea cu Guineea și Gambia înregistrează un progres constant, cu un seminar de succes desfășurat în luna martie de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pe tema celor mai bune practici pentru organizarea activităților legate de returnare. În Côte d’Ivoire, dialogul privind migrația a fost relansat. Discuțiile cu Nigeria privind un pachet în materie de migrație și mobilitate continuă, vizând creșterea economică și investițiile, gestionarea frontierelor și identificarea digitală, introducerea ilegală de migranți, traficul de persoane, precum și reintegrarea și readmisia.

La fel ca în cazul actualei cooperări la nivel operațional, sprijinul suplimentar pentru Niger se va concentra pe acțiuni vizând abordarea rutelor migratorii emergente în apropierea frontierelor Nigeriei și pe programele consolidate de reconversie economică. În martie 2018, Nigeria a găzduit o conferință ministerială care a implicat toți actorii-cheie pentru a dezbate și a promova cooperarea împotriva introducerii ilegale de migranți și împotriva traficului de persoane 36 . Niger, Ciad, Libia și Sudan au ajuns, de asemenea, la un nou acord de cooperare pentru a asigura frontierele comune și a combate criminalitatea organizată.

De asemenea, eforturile de combatere a rețelelor de introducere ilegală a migranților din Cornul Africii au fost intensificate prin dezvoltarea în continuare a Centrului operațional regional în cadrul procesului de la Khartoum, sprijinit prin Fondul fiduciar al UE, al cărui obiectiv constă în consolidarea investigațiilor comune efectuate de țări. În cadrul Programului privind o mai bună gestionare a migrației în Cornul Africii, peste 400 de funcționari au beneficiat de formare în domeniul migrației și al gestionării frontierelor, iar aproximativ 150 de părți interesate guvernamentale și neguvernamentale au fost instruite cu privire la drepturile migranților.

Migrația a fost inclusă pe ordinea de zi a Grupului de stabilitate UE-Egipt, care a avut loc la 15 martie la Cairo. Acesta a urmat primei reuniuni a Dialogului privind migrația dintre UE și Egipt din decembrie 2017 și a trecut în revistă progresele înregistrate în diferitele domenii ale cooperării bilaterale dintre UE și Egipt în domeniul migrației. A fost discutată, de asemenea, o cooperare sporită cu agențiile UE.

Ruta vest-mediteraneană

Marocul își continuă eforturile de prevenire a migrației neregulamentare prin cooperarea în materie de supraveghere a frontierelor, în special cu Spania. Sunt în curs de derulare contacte tehnice în vederea elaborării unui pachet de asistență pentru consolidarea capacităților de gestionare a frontierelor și în vederea relansării negocierilor privind acorduri de facilitare a vizelor și de readmisie. Un program de sprijin bugetar pentru politicile în materie de migrație ale Marocului (35 de milioane EUR) a fost semnat de către Comisie și Maroc în decembrie 2017. La 2 mai, la Marrakesh, cea de a cincea Conferință ministerială a procesului de la Rabat a reafirmat angajamentul prin intermediul unui plan de acțiune adoptat în comun de continuare a cooperării cu privire la abordarea cauzelor profunde ale migrației, lupta împotriva introducerii ilegale de migranți și consolidarea returnării și readmisiei 37 .

După o creștere de 43 % între 2016 și 2017, numărul cetățenilor algerieni care au sosit în mod neregulamentar în Europa a scăzut în primul trimestru al anului 2018, în comparație cu aceeași perioadă a anului 2017 38 . Algeria rămâne, de asemenea, o țară de tranzit pentru migranții în situație neregulamentară care încearcă să ajungă în Maroc și Libia, iar autoritățile algeriene raportează o rată crescută a sosirilor din țările subsahariene în Algeria. În timp ce UE și Algeria au convenit asupra îmbunătățirii schimbului de informații privind sosirile ilegale, posibilitățile de mobilitate legală și returnare, acest fapt nu a fost încă transpus într-o cooperare concretă.

4.RETURNARE ȘI READMISIE

Statisticile privind returnările din 2017 indică faptul că, în comparație cu 2016 (493 785 de decizii de returnare), numărul deciziilor de returnare emise în UE în 2017 a crescut cu 4 % (516 115 decizii în 2017). Această creștere poate fi atribuită, în mare măsură, faptului că un număr mare de proceduri de azil (apel) – inclusiv multe dintre cele inițiate în momentul afluxului masiv în UE – se apropie de final, în multe cazuri acestea finalizându-se cu o decizie negativă. Există o creștere constantă a numărului de decizii de returnare emise de statele membre care au fost cele mai afectate de afluxul de persoane, în special Germania și Grecia.

Cu toate acestea, creșterea numărului de decizii de returnare nu este corelată cu o creștere similară a numărului de returnări executate efectiv. Dimpotrivă, informațiile furnizate de statele membre către EUROSTAT indică în mod clar faptul că numărul de returnări executate în 2017 a scăzut cu aproape 20 %: de la 226 150 în 2016 la 188 920 în 2017 Acest fapt se traduce într-o scădere considerabilă a ratei de returnare 39 în întreaga UE, de la 45,8 % în 2016 la doar 36,6 % în 2017.

Această tendință negativă se explică, parțial, prin faptul că numărul potențialelor persoane returnate din țări din Balcanii de Vest a scăzut în mod semnificativ. Cooperarea cu aceste țări în ceea ce privește readmisia propriilor lor cetățeni a fost excelentă în ultimii doi ani, fiind facilitată de acorduri eficace privind readmisia ale UE. Rezultatul a fost eliminarea în 2015 și 2016 a unor întârzieri acumulate în materie de returnare către aceste țări, fapt care, la rândul său, a crescut rata medie de returnare a UE.

Cu toate acestea, inclusiv în cazul în care datele privind țările din Balcanii de Vest sunt eliminate din datele generale privind returnările pentru 2017, rămâne în continuare o scădere a ratei de returnare de la 34,5 % în 2016 la 29,2 % în 2017. Acest lucru poate fi explicat printr-o creștere proporțională a numărului de decizii de returnare emise pentru cetățeni din țări de origine mai puțin cooperante ale migrației neregulamentare către UE care nu sunt însoțite de returnări efective. Aceasta subliniază în mod clar necesitatea unui efort suplimentar în statele membre pentru a se asigura că deciziile de returnare sunt puse în aplicare în mod efectiv, utilizând activitatea desfășurată în temeiul Cadrului de parteneriat ca o rampă de lansare și poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european ca un instrument-cheie pentru operaționalizarea returnărilor.

În timp ce garantarea cooperării țărilor terțe cu privire la readmisia propriilor cetățeni rămâne o provocare pentru UE, în 2017 s-au înregistrat progrese semnificative, fiind încheiate câteva acorduri practice noi. Obiectivul stabilit în foaia de parcurs a Comisiei din decembrie 2017 de a ajunge la un acord cu trei țări partenere cu privire la modalitățile de returnare și de readmisie a fost atins 40 . Propunerea Comisiei de revizuire a legislației privind ofițerii de legătură în materie de imigrație va contribui, de asemenea, la intensificarea coordonării necesare în acest domeniu 41 .

Ca parte a propunerii sale de modificare a Codului de vize 42 , Comisia a propus să se consolideze utilizarea politicii vizelor ca instrument pentru realizarea de progrese în ceea ce privește cooperarea în materie de returnare și readmisie cu țările terțe. Se vor stabili condiții mai stricte pentru prelucrarea cererilor de viză pentru cetățenii țărilor din afara UE care nu cooperează satisfăcător în cazurile de returnare și readmisie.

Cu toate acestea, o creștere semnificativă a numărului de returnări depinde în primul rând de implicarea statelor membre în cadrul acestei cooperări și de utilizarea acestor instrumente la întregul lor potențial. Până în prezent, există diferențe semnificative în acest sens: în timp ce unele state membre folosesc instrumentele existente într-o manieră proactivă și eficace și, prin urmare, încep să vadă rezultate, altele trebuie încă să integreze noile proceduri în fluxul lor de lucru și nu au început punerea lor în aplicare. Comisia și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă vor oferi sprijin specific statelor membre în vederea utilizării eficace a acestor noi modalități, de exemplu prin organizarea unor seminare de informare cu țări terțe cu privire la noile proceduri. Anumite acțiuni specifice, cum ar fi crearea de platforme electronice (Pakistan) sau actualizarea celor existente (Sri Lanka), sau a unor proceduri pentru verificarea cetățeniei prin mijloace electronice (Bangladesh), ar trebui să genereze rezultate semnificative pe termen lung.

Un număr din ce în ce mai mare de operațiuni de returnare au fost susținute la nivel operațional de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. 111 operațiuni au fost organizate sau coordonate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în 2018 la sfârșitul lunii aprilie, în comparație cu 39 în aceeași perioadă a anului 2016 și 108 în 2017 43 . Cu toate acestea, statele membre trebuie să valorifice mai bine mandatul nou și extins în materie de returnare al Agenției. Statele membre trebuie, de asemenea, să se asigure că nevoile în creștere sunt corelate în mod adecvat cu capacitatea disponibilă de a executa returnările, de a asigura disponibilitatea fizică a persoanelor returnate și de a utiliza proceduri de returnare cât mai rapide și eficiente posibil.

Ca urmare a angajamentului 44 său de a promova claritatea cu privire la posibilele riscuri de incriminare pentru persoanele care oferă asistență umanitară veritabilă migranților aflați în dificultate, la 3 mai Comisia a organizat un prim schimb de opinii cu principalele ONG-uri implicate și cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale, pentru a dobândi o înțelegere comună a situației și pentru a face schimb de opinii cu privire la posibilele căi de urmat.

Statisticile mai detaliate, frecvente și în timp util cu privire la azil și gestionarea migrației, inclusiv în ceea ce privește returnarea și readmisia, sunt esențiale pentru eficacitatea monitorizării returnărilor. Astfel de statistici ar contribui la furnizarea unei imagini mai cuprinzătoare și periodice asupra situației din domeniul azilului și gestionării migrației. Pe această bază, astfel cum s-a anunțat în raportul privind progresele înregistrate din noiembrie 2017 45 , Comisia își propune să abordeze cele mai urgente deficite printr-o modificare a legislației privind statisticile referitoare la migrație și protecția internațională 46 . Pentru a îmbunătăți și mai mult cooperarea privind returnările, trebuie utilizate toate stimulentele și pârghiile prevăzute în politicile noastre interne și externe.

5.CONSOLIDAREA GESTIONĂRII FRONTIERELOR EXTERNE

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă sprijină în continuare statele membre prin operațiuni comune pe principalele rute migratorii din estul, centrul și vestul Mării Mediterane, precum și pe ruta Balcanilor de Vest, prin mobilizarea a peste 1 300 de polițiști de frontieră și a altor categorii de personal. Agenția s-a oferit să-și tripleze mobilizările operative la frontierele terestre ale Greciei cu Albania și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei.

S-au identificat lacune grave în ceea ce privește angajamentele pentru activitățile operaționale din 2018. În pofida a două cereri deschise lansate la 19 ianuarie 2018 și vineri, 23 martie 2018, nu au existat îmbunătățiri semnificative. Toate angajamentele asumate până la sfârșitul lunii aprilie 2018 nu ar acoperi decât 49 % din nevoile operaționale identificate în materie de experți și 44 % din mijloacele tehnice pentru activitățile la frontierele terestre în perioada mai-iunie 2018. Pentru operațiunile de la frontierele maritime pot fi puse la dispoziție 85 % din necesarul de experți și numai 51 % din necesarul de mijloace tehnice.

Aceste deficiențe considerabile riscă în continuare să limiteze grav punerea în aplicare a activităților planificate până în decembrie 2018. La 17 aprilie 2018, agenția a organizat o reuniune la nivel înalt cu statele membre și Comisia în vederea îmbunătățirii procesului anual de angajare a fondurilor pentru 2019 prin creșterea flexibilității și a transparenței și prin avansarea lansării exercițiului de angajare a fondurilor astfel încât să se permită eventuale ajustări și alte măsuri de atenuare (cum ar fi utilizarea propriilor capacități tehnice).

Până la 30 aprilie 2018, numărul total al polițiștilor de frontieră „desemnați”, disponibili pentru mobilizare din rezerva pentru reacție rapidă este de 1 482, și anume 99% din rezervă. Numai două state membre nu au desemnat încă polițiști de frontieră. Statele membre nu au remediat, de la ultimul raport, deficiențele serioase constatate în legătură cu rezerva europeană de echipamente pentru reacție rapidă.

La 2 mai 2018, Comisia a adoptat propunerea sa pentru cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Aceasta prevede resurse semnificative pentru sprijinirea dezvoltării viitoare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european, inclusiv crearea unei echipe de 10 000 de polițiști de frontieră la dispoziția Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, astfel încât aceasta să devină pe deplin eficace în sprijinirea securității frontierelor externe ale UE.

6.TRANSFER, RELOCARE, VIZE ȘI ALTE CĂI LEGALE

Până la sfârșitul lunii martie 2018, toți solicitanții eligibili au fost transferați din Grecia către alte state membre, în total 21 999 de persoane, inclusiv 546 de minori neînsoțiți către 24 de țări 47 . La 7 mai 2018, 12 691 de persoane au fost transferate din Italia (inclusiv 256 de minori neînsoțiți), 31 de solicitanți (inclusiv 26 de minori neînsoțiți) fiind deja acceptați pentru relocare, așteptând să fie transferați. Patru cereri de transfer pentru minori neînsoțiți au fost trimise de Italia și nu au fost încă soluționate 48 . Transferul a fost un succes, pe ansamblu fiind transferate 96 % din persoanele eligibile. 

În septembrie 2017, dată fiind continuarea presiunii migratorii din Grecia și Italia, Comisia a solicitat tuturor statelor membre să ia în considerare continuarea transferurilor pe o bază voluntară, dincolo de mecanismele de transfer de urgență, și s-a angajat să furnizeze sprijinul financiar necesar. Comisia încurajează toate statele membre să se angajeze față de Grecia și Italia și să facă uz de această opțiune, după caz.

Primul mecanism UE de relocare din iulie 2015 49 s-a încheiat. Numărul total al persoanelor relocate în cadrul tuturor mecanismelor UE de relocare de la momentul respectiv, inclusiv persoane din Siria care au fost relocate din Turcia în conformitate cu Declarația UE-Turcia, este de 32 207. Eforturile statelor membre în materie de relocare sunt axate în prezent pe îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul noului mecanism UE. Împreună cu decizia recentă a guvernului german de a se angaja cu 10 200 de noi locuri de relocare, 20 de state membre 50 s-au angajat cu mai mult de 50 000 de locuri de relocare, acesta fiind cel mai important angajament colectiv al UE și al statelor sale membre în ceea ce privește relocarea până în prezent 51 . Mecanismul este sprijinit cu 500 de milioane EUR din bugetul UE, iar 10 state membre 52 au relocat deja 4 252 de persoane în cadrul acestui nou mecanism UE de relocare. Aceasta reprezintă un progres semnificativ, un număr de 2 397 de persoane fiind relocate de la raportul privind progresele înregistrate care a fost publicat în martie.

Acestea includ persoane relocate după evacuarea din Libia în Niger și relocarea sirienilor din Turcia în temeiul Declarației UE-Turcia 53 . Relocarea din Turcia în temeiul Declarației UE­Turcia înregistrează un ritm mai lent în comparație cu numărul record de sirieni relocați în vara anului 2017. Numai șapte state membre au contribuit la relocarea din Turcia până în prezent în acest an și niciun alt stat membru nu a contribuit de la ultimul raport privind progresele înregistrate. De la raportul privind progresele înregistrate, publicat în martie, 837 de sirieni au fost relocați, ajungându-se la un total de 13 313 persoane din momentul adoptării declarației.

Comisia invită statele membre să pună în aplicare, până în luna octombrie, 50 % din angajamentele asumate în cadrul noului mecanism al UE, conform obiectivului stabilit în foaia de parcurs a Comisiei din decembrie 2017. Ar trebui să se realizeze în mod constant relocarea pentru toate regiunile prioritare, acordându-se totodată o atenție imperioasă relocării persoanelor evacuate din Libia în Niger prin intermediul Mecanismului de tranzit de urgență.

În plus, Comisia finalizează un studiu privind fezabilitatea și valoarea adăugată a programelor de sponsorizare ca o posibilă cale către canale sigure pentru admisia în UE, pentru a explora posibilitățile de sprijin pentru statele membre în vederea dezvoltării în continuare a unor căi legale alternative de protecție. Se preconizează că studiul va fi finalizat până în iulie 2018.

Comisia a continuat să sprijine statele membre în elaborarea de proiecte-pilot privind migrația legală cu anumite țări africane. La 16 aprilie, a fost lansată o cerere de propuneri în cadrul Instrumentului de parteneriat pentru mobilitate 54 . Această cerere vine în completarea unui program regional în valoare de 15 milioane EUR de sprijinire a migrației legale în regiunea Africii de Nord care urmează să fie adoptat în cadrul Fondului fiduciar al UE pentru Africa în cursul următoarei reuniuni a Comitetului operațional pentru componenta Africa de Nord.

În primul trimestru al anului 2018, s-a început punerea în aplicare a parteneriatului (semnat în decembrie 2017) dintre Comisie și partenerii economici și sociali pentru promovarea integrării refugiaților pe piața forței de muncă. Aceasta a inclus schimburi care au implicat parteneri economici și sociali cu grupurile relevante precum rețeaua serviciului public de ocupare a forței de muncă, rețeaua de integrare europeană și Comitetul Fondului social european. Un bilanț va fi întocmit în cea de a doua jumătate a anului 2018 pentru a măsura progresele realizate.

Eforturile de promovare a integrității resortisanților țărilor terțe sunt cu atât mai relevante în lumina rezultatelor unui sondaj Eurobarometru special privind integrarea 55 (efectuat la sfârșitul lunii octombrie 2017). Acesta arată că marea majoritate a europenilor (69 %) consideră integrarea drept „o investiție necesară pe termen lung pentru țara lor”. Patru respondenți din cinci (și majoritatea în toate statele membre) văd un rol important pentru UE în integrarea imigranților, cu o valoare adăugată deosebită pentru schimbul de cele mai bune practici între statele membre, promovarea cooperării între toți actorii implicați și furnizarea de sprijin financiar. Integrarea cu succes a numărului mare de refugiați recunoscuți și de solicitanți de azil care așteaptă rezultatul cererii lor va necesita investiții adecvate în anii următori.

7.CONCLUZII ȘI ETAPE URMĂTOARE

Prezentul raport arată că progresele înregistrate în ultimul an au fost menținute în mare parte, seria de măsuri puse în aplicare continuând să își producă efectele. Cu toate acestea, experiența arată că fluxurile migratorii fac obiectul unor variații puternice și bruște. În plus, presiunile migratorii structurale subiacente din regiunile învecinate către UE sunt în continuare puternice. Prin urmare, situația rămâne fragilă și trebuie să rămânem vigilenți. UE trebuie să dea dovadă de vigilența și pregătirea necesară pentru a răspunde oricăror vârfuri sau schimbări sezoniere în ceea ce privește presiunea, inclusiv de la o rută la alta.

În acest sens, prezentul raport a identificat domeniile în care răspunsul actual trebuie să fie consolidat. În special, Comisia remarcă încă o dată necesitatea ca statele membre să pună în aplicare angajamentele pe care și le-au asumat pentru a sprijini activitatea esențială a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă la frontierele externe. De asemenea, raportul subliniază provocarea reprezentată de creșterea ratei de returnare. În plus, există domenii în care este esențial să se intensifice eforturile de consolidare a progreselor realizate până în prezent: protecția migranților și lupta împotriva introducerii ilegale de migrați în Libia și de-a lungul rutei central-mediteraneene, relocarea și punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia. În această privință, Fondul fiduciar al UE pentru Africa și Instrumentul pentru refugiații din Turcia s-au dovedit a fi instrumente eficace și rapide, însă pentru ca acestea să dea rezultate în continuare va fi necesar un nivel adecvat de finanțare, inclusiv din partea statelor membre. Adoptarea de către UE a unei poziții unice în cadrul forurilor internaționale rămâne esențială pentru obținerea unor rezultate eficace și pentru sprijinirea dialogurilor actuale la nivel regional, continental și mondial pe tema migrației. Comisia subliniază, de asemenea, importanța unei coordonări periodice și eficace continue a gestionării migrației, atât în cadrul instituțiilor UE, cât și cu statele membre și țările partenere.

Prezentul raport privind progresele subliniază încă o dată importanța abordării cuprinzătoare a UE în materie de gestionare a migrației. Agenda europeană privind migrația se bazează pe un set de obiective care se consolidează reciproc și care împreună oferă un răspuns stabil și pe termen lung la problema migrației. Reforma sistemului european comun de azil reprezintă o parte centrală a acestei abordări, iar importanța unui acord rapid cu privire la această reformă nu poate fi supraestimată. Împreună cu accentul important plasat pe migrație și pe gestionarea frontierelor în cadrul financiar multianual propus 56 , reforma sistemului european comun de azil este esențială pentru a asigura că UE este bine pregătită pentru a face față viitoarelor crize migratorii.

Viitorul Consiliu European din iunie va organiza o discuție cu privire la ajungerea la un acord privind politica internă și externă în domeniul migrației, la care Comisia își va aduce contribuția.

(1)      COM(2018) 250 final, 14.3.2018.

(2)      COM(2017) 820 final, 7.12.2017.

(3)      A se vedea, de exemplu, două publicații ale Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene: Demographic and Human Capital Scenarios for the 21st Century: 2018 assessment for 201 countries [Scenarii demografice și scenarii privind capitalul uman pentru secolul XXI: evaluarea din 2018 pentru 201 de țări] și Many more to come? Migration from and within Africa [Vor mai sosi mulți? Migrația din Africa și în interiorul Africii] (Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2018).

(4)      Date furnizate de Poliția elenă.

(5)      Date furnizate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.

(6)      Date furnizate de Poliția elenă.

(7)      Sursă: Proiectul referitor la migranții dispăruți, inițiat de OIM ( https://missingmigrants.iom.int/region/mediterranean ).

(8)      Date furnizate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.

(9)      Date furnizate de Ministerul de Interne din Italia.

(10)      Date provenind de la OIM referitoare la perioada 1 ianuarie - 31 martie 2018. https://www.iom.int/sites/default/files/situation_reports/file/libya_sr_20180301-31.pdf  

(11)      Date furnizate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, acoperind sosirile pe mare pe ruta vest-mediteraneană.

(12)      Date furnizate de Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

(13)      Date furnizate de Biroul European de Sprijin pentru Azil.

(14)     https://data2.unhcr.org/en/documents/download/63435 .

(15)      COM(2017) 211 final, 12.4.2017.

(16)      COM(2018) 303 final, 16.5.2018.

(17)      COM(2018) 302 final, 16.5.2018.

(18)      Date furnizate de Ministerul Internelor din Republica Elenă, Centrul Național de Coordonare pentru Controlul Frontierelor, Imigrație și Azil (NCCBCIA-ESKESMA).

(19)    Detaliile complete se pot obține consultând tabelul proiectelor, disponibil online  https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/facility_table.pdf .

(20)      57 de experți naționali din statele membre sunt detașați la Biroul European de Sprijin pentru Azil pentru a sprijini punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia în Grecia.

(21)      Acestea au avut loc la 15 martie 2018 la Roma (sprijin pentru Forțele Armate Libaneze și Forțele de Securitate Internă) și la 6 aprilie 2018 la Paris (sprijin pentru investiții și reforme economice).

(22)      A se vedea COM(2018) 450 final din 17.4.2018 și rapoartele de țară individuale. Inițiativa emblematică 2 („Consolidarea angajamentului privind securitatea și migrația”) a Strategiei pentru Balcanii de Vest (COM(2018) 65 final, 6.2.2018) a confirmat angajamentul față de continuarea cooperării și a schimbului de informații de-a lungul rutei. Aceasta va servi drept bază pentru măsurile specifice pe care UE le va adopta în următorii ani pentru sprijinirea țărilor din regiune.

(23)

     Pentru perioada 2014-2020, această sumă se ridică la 387,7 milioane EUR din Fondul pentru azil, migrație și integrare, inclusiv 43,6 milioane EUR pentru transfer/relocare, precum și 266 de milioane EUR în cadrul Fondului de securitate internă, din care 201,5 milioane EUR pentru frontiere și vize și 64,5 milioane EUR pentru poliție.

(24)       https://blogs.unicef.org/blog/invisible-child-migrants-libya/  

(25)      Mai multe informații sunt disponibile la adresa http://tec.ly/ .

(26)     https://eeas.europa.eu/headquarters/headquarters-homepage/40705/joint-au-eu-un-taskforce-assists-16000-people_en  

(27)    COM(2017) 820 final, 7.12.2017.

(28)      De la începutul evacuărilor din Libia, la sfârșitul anului 2017, un număr total de 1 474 de persoane au fost evacuate în Niger (1 152); Italia (312) și Centrul de tranzit de urgență în Romania (10).

(29)      În Franța, Germania, Țările de Jos, Suedia, Finlanda, Elveția și Canada.

(30)      În Franța, Suedia și Elveția.

(31)      În plus, Franța a relocat, de asemenea, 97 de refugiați care erau deja înregistrați în Niger și 42 de persoane au fost relocate din Libia direct în Franța, Suedia și Țările de Jos.

(32)      Statele membre de relocare din UE și din afara UE (Franța, Canada, Germania, Finlanda, Țările de Jos, Elveția, Suedia, Regatul Unit) și-au asumat, până în prezent, 2 680 de angajamente de relocare din Niger (pentru evacuați din Libia, precum și pentru refugiați deja înregistrați în Niger).

(33)      O misiune pe teren în Niger în cadrul Grupului central privind sporirea relocării de-a lungul rutei central-mediteraneene, cu participarea unei serii de state de relocare și a Comisiei Europene, a avut loc în perioada 9-11 aprilie pentru a intensifica și mai mult activitatea în acest domeniu.

(34)      Grupul operativ Uniunea Africană-UE-Organizația Națiunilor Unite a fost instituit pe marginea celui de al cincilea summit Uniunea Africană-Uniunea Europeană, care a avut loc în perioada 29-30 noiembrie 2017 la Abidjan, Côte d’Ivoire.

(35)      Majoritatea propunerilor (2,5 miliarde EUR) sunt pentru componenta microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (15 de propuneri) și pentru componenta energie durabilă și conectivitate (15 propuneri). În plus, au fost primite propuneri de peste 1 miliard EUR pentru celelalte trei componente: agricultură durabilă, antreprenori rurali și agroindustrie, orașe durabile și digitalizare pentru dezvoltare.

(36)      Conferința a adoptat o declarație: http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-18-2067_en.htm .  

(37)      https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/20180503_declaration-and-action-plan-marrakesh_en.pdf.

(38)      Cetățenii algerieni utilizează atât ruta centrală (1 980 de sosiri în 2017, 114 în primul trimestru al anului 2018), cât și ruta vest-mediteraneană (3 687 în 2017 și 125 în primul trimestru al anului 2018).

(39)      Rata de returnare este raportul dintre numărul de persoane pentru care s-a emis o decizie de returnare și numărul de persoane returnate efectiv (indiferent dacă acestea sunt returnate voluntar sau forțat).

(40)      Cooperarea în materie de migrație cu țările asiatice continuă să prezinte o tendință pozitivă. O serie de reuniuni importante au avut loc cu Afganistan, Pakistan și Bangladesh. Rezultatele concrete includ o platformă electronică pentru prelucrarea cererilor de readmisie cu Pakistanul și operațiuni de returnare în conformitate cu procedurile standard de operare cu Bangladesh. În prezent, se află în curs de desfășurare o serie de dialoguri în vederea stabilirii unui nivel similar de cooperare cu țări precum Tunisia și Nigeria.

(41)      COM(2018) 303 final, 16.5.2018.

(42)      COM(2018) 252 final, 14.3.2018.

(43)      Date furnizate de aplicația Frontex în materie de returnare.

(44)      SWD(2017) 117 final, 22.3.2017 și COM(2017) 558 final, 27.9.2017.

(45)    COM(2017) 669 final, 15.11.2017.

(46)      COM(2018) 307, 16.5.2018.

(47)      Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Lituania, Liechtenstein, Letonia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția.

(48)      O cerere a fost trimisă către Portugalia.

(49)      Concluziile Consiliului („privind relocarea prin sisteme multilaterale și naționale a 20 000 de persoane care au în mod clar nevoie de protecție internațională”) din 20.7.2015, documentul 11130/15.

(50)      Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia, Regatul Unit.

(51)      Recomandarea C(2017) 6504 din 27.9.2017 a solicitat relocarea a cel puțin 50 000 de persoane care au nevoie de protecție internațională până la 31 octombrie 2019.

(52)      Belgia, Croația, Finlanda, Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Suedia.

(53)      Până în prezent, statele membre au relocat persoane din peste 25 de țări terțe. Până în prezent, cele mai multe relocări au avut loc din Liban, Turcia, Iordania, Uganda, Ciad și Niger.

(54)    https://www.icmpd.org/our-work/capacity-building/multi-thematic-programmes/mobility-partnership-facility-mpf/pilot-projects-on-legal-migration-call-for-proposals-application-package/

(55)      http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/survey/getsurveydetail/instruments/special/surveyky/2169

(56)      Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără - Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027. COM(2018) 321 final, 2.5.2018.