Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Filantropia europeană: un potențial neexploatat”

(aviz exploratoriu, elaborat la solicitarea Președinției române)

(2019/C 240/06)

Raportor: Petru Sorin DANDEA

Solicitare de aviz exploratoriu, din partea Președinției române a Consiliului	Scrisoarea din 20.9.2018
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	24.4.2019
Data adoptării în sesiunea plenară	15.5.2019
Sesiunea plenară nr.	543
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	132/5/15

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE recunoaște pe deplin valoarea adăugată complementară și inovatoare pe care o poate aduce filantropia la coeziunea socială, prin promovarea valorilor comune, astfel încât societatea noastră să devină mai rezilientă. Comitetul recomandă statelor membre să recunoască filantropia ca formă de manifestare a angajamentului și implicării sociale, să îi creeze spațiul necesar și să colaboreze cu actorii din domeniul filantropiei, prin intermediul inițiativelor legislative sau nelegislative adecvate.

1.2.

CESE îndeamnă statele membre să creeze un mediu favorabil filantropiei, în conformitate cu libertățile și drepturile fundamentale ale UE, prin care să încurajeze activitățile filantropice și acțiunea cetățenească, donațiile private în favoarea unor cauze de interes public și înființarea organizațiilor filantropice și să se asigure că măsurile de securitate de la nivel național și european sunt proporționale, bazate pe riscuri și pe date concrete, și, în același timp, promovează transparența în activitatea filantropică.

1.3.

Statul social și securitatea socială sunt realizări europene de invidiat în lumea întreagă. Comitetul consideră că statele membre ar trebui să consolideze statul social, modelul social european și sistemele de protecție socială, pe baza justiției fiscale și a unor politici eficiente de ocupare a forței de muncă. Acest lucru va îmbunătăți complementaritatea și capacitatea organizațiilor filantropice de a răspunde nevoilor reale ale celor mai vulnerabile persoane și de a aborda aspectele care nu sunt acoperite integral de instituțiile publice sau de sectorul privat.

1.4.

Având în vedere că libera circulație a capitalurilor se află în centrul pieței unice a UE, CESE consideră că asigurarea aplicării juridice și practice a acestei libertăți fundamentale, alături de principiul nediscriminării, cu scopul de a facilita donațiile și investițiile filantropice transfrontaliere, ar trebui să fie o prioritate a UE și a statelor sale membre. De asemenea, ar trebui luate în considerare forme juridice supranaționale care să faciliteze angajamentul filantropic.

1.5.

UE ar putea amplifica impactul resurselor private asupra binelui comun prin introducerea unor instrumente financiare, de exemplu prin intermediul programului său, InvestEU 2018, care să acționeze ca un catalizator pentru cofinanțarea cu entități filantropice, să stimuleze investițiile comune și mai multe investiții cu impact social și să ofere instrumente de garantare ce reduc riscurile financiare legate de misiunile de investiții realizate de organizațiile filantropice. De asemenea, UE ar trebui să faciliteze implicarea în inovarea socială.

2.   Introducere

2.1.

Pe diverse căi (mai elaborate sau mai simple), activitățile filantropice au îmbunătățit condițiile de viață ale oamenilor în Europa și în întreaga lume. Indivizi, familii, parteneri sociali, organizații ale societății civile și întreprinderi contribuie în întreaga Europă la binele comun, participând la o tradiție străveche aflată în serviciul progresului umanității noastre comune și asumându-și în mod clar un rol complementar intervenției statului.

2.2.

Donațiile individuale, sub toate formele lor, sunt probabil la fel de vechi ca interacțiunile umane, pe când cele organizate (sub formă de fundații, de exemplu) datează, în multe țări europene, de pe timpul Imperiului Roman. În același timp, continentul european prezintă o mare diversitate, iar activitățile filantropice îmbracă forme diferite, în funcție de diferențele pe plan istoric și cultural, de condițiile economice și politice, precum și de norme.

2.3.

În prezent, activitățile filantropice reprezintă o formă de a da dovadă de angajament social și de angajament în favoarea binelui public, de solidaritate și cetățenie activă. La baza activităților filantropice se află indivizii: ei sunt liberi să contribuie cu propriile resurse private la cauze de interes public, prin sprijinirea sau înființarea unor organizații filantropice care să acționeze în virtutea principiilor transparenței și responsabilității.

2.4.

Fluxurile filantropice sunt protejate în temeiul libertăților stipulate în Tratatul privind Uniunea Europeană. În virtutea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, în special, a dreptului de asociere, cetățenii au libertatea de a crea și organiza structuri pentru activități filantropice. Multe dintre ele promovează valorile UE prevăzute la articolul 2 din Tratatul UE, printre care se numără și respectarea demnității umane, a drepturilor omului și a statului de drept.

2.5.

Filantropia urmărește instaurarea unei societăți bazate pe coeziune socială, cetățenie activă, împlinire și egalitate de șanse. Acestea sunt valori importante pentru societatea noastră. Ele iau naștere din indignarea față de nedreptăți, din grija pentru persoanele cele mai vulnerabile, din compasiune, din aspirații către un viitor novator și din responsabilitatea pentru conservarea valorilor naturale și culturale. Motivate de aceste valori, numeroase persoane și organizații filantropice oferă soluții și rezultate tangibile.

2.6.

Sectorul activităților filantropice din Europa este alcătuit din diverse tipuri de donatori și entități filantropice. Deși nu există un studiu unic, actualizat și cuprinzător privind filantropia europeană care să acopere toate statele membre ale UE, dispunem de unele date orientative privind acest domeniu. În 2016, datele colectate de rețelele de donatori și fundații din Europa (DAFNE) și analizate de Foundation CentER din SUA arătau că există peste 147 000 de „fundații de interes public”înregistrate în Europa, cu cheltuieli anuale cumulate de aproape 60 de miliarde EUR. Aceste cifre se bazează pe cele mai recente date disponibile din 24 de țări europene, între care 18 state membre ale UE. Un studiu publicat în 2017 de Rețeaua europeană de cercetare a activităților filantropice (1) oferea o imagine de ansamblu a donațiilor efectuate de gospodării, corporații, fundații de interes public și loterii caritabile în 20 de țări europene (19 state membre ale UE și Elveția), pe baza unor date din 2013. Pentru aceste 20 de țări, se estimează că contribuțiile filantropice reprezintă, în Europa, cel puțin 87,5 miliarde EUR pe an (estimarea cea mai scăzută).

3.   Rol și valoare

3.1.

Inițiativele filantropice abordează probleme societale de la nivel local, regional, național, european și internațional. Donațiile filantropice sunt destinate unor cauze de interes public, de la promovarea pluralismului de idei, a unor societăți incluzive, a integrării persoanelor cu handicap, a romilor și migranților, a drepturilor omului și a statului de drept și până la finanțarea cercetării și inovării, a chestiunilor ecologice, a artei și culturii, a proiectelor de justiție socială, a întreprinderilor nou-înființate și a celor din economia socială, în toate domeniile relevante pentru UE.

3.2.

Dată fiind natura sa diversă, sectorul filantropic poate identifica sectoare de nișă, poate interveni și le poate sprijini atunci când actorii de pe piață și cei guvernamentali întâmpină greutăți în acest sens (2). El reprezintă un catalizator pentru inovare și idei noi. Activitatea filantropică are avantajul de a descoperi și testa noi metodologii pentru rezolvarea problemelor societății. Acțiunile filantropice reprezintă încercări, adesea încununate de succes, uneori eșuate, dar prin care întotdeauna se învață și se împărtășesc cele mai bune practici.

3.3.

În numeroase cazuri, actorii publici (cum ar fi guvernele naționale și autoritățile locale) și cei implicați în domeniul filantropiei lucrează în parteneriat pentru a se completa reciproc în activități care mențin forța societății noastre. Dacă poate fi sprijinită de autoritățile publice, filantropia va avea un impact mai puternic. CESE este conștient de faptul că filantropia îi ajută pe oameni, dar ea nu face parte din „modelul social european”(protecție socială solidară, servicii publice, dialog social) și nici nu îl poate înlocui. În același timp, persoanele cele mai defavorizate ar putea resimți acut lipsa activităților filantropice. Comitetul recomandă să fie menținute și dezvoltate sistemele solidare de protecție socială și recunoaște ajutorul pe care îl acordă organizațiile filantropice acestor categorii de populație.

3.4.

Filantropia este deschisă tuturor, fiecare poate dona. În fiecare an, în Europa, milioane de cetățeni și de întreprinderi se implică deja ca donatori și finanțatori. Ei acționează, în primul rând, din pasiune, recunoștință și angajament pentru abordarea unor probleme societale, venind în completarea acțiunii autorităților publice. Există multe moduri în care persoanele fizice și organizațiile, inclusiv întreprinderile, pot dona pentru cauze de interes public. Acestea variază de la cadouri sau donații ori investiții cu impact social, la înființarea unor fonduri orientate de donator sau crearea unor organizații filantropice private independente, cu o viziune pe termen lung.

3.5.

Aspectele filantropice sunt transnaționale, transfrontaliere și europene: chestiunile de interes public (precum schimbările climatice și riscurile pentru sănătate) nu se opresc la granițele statelor, iar europenii sunt din ce în ce mai mobili. Prin urmare, organizațiile filantropice și donatorii acționează tot mai mult de o parte și de alta a frontierelor și în colaborare cu parteneri din toată Europa, în ciuda existenței unor bariere juridice în calea filantropiei transfrontaliere. De asemenea, actorii implicați în activități filantropice își iau angajamente legate de valori și inițiative globale, cum ar fi obiectivele de dezvoltare durabilă și acordul privind schimbările climatice, și promovează punerea lor în aplicare la nivel european, național și local.

3.6.

De asemenea, fundațiile și alte organizații filantropice pot acționa, ca „organizatori”, reunind diverse părți interesate de care este nevoie pentru a soluționa o anumită problemă.

3.7.

Unele guverne naționale sunt pe cale să introducă sau iau în considerare introducerea unor norme mai stricte, care reduc marja de manevră pentru filantropie, inclusiv printr-un discurs public tot mai negativ în legătură cu organizațiile societății civile (3). Mecanismele de stimulare a filantropiei și un mediu global favorabil sunt însă esențiale pentru crearea unei culturi a donației. Limitarea marjei de manevră ar putea duce la scăderea încrederii publice în rolul important jucat de societatea civilă în promovarea dezvoltării societății în ansamblu.

4.   Obstacole care trebuie depășite pentru a fructifica întregul potențial al filantropiei în Europa

4.1.

Pentru a-și valorifica pe deplin potențialul, filantropia și formele sale organizate au nevoie de un mediu favorabil la nivelul UE și al statelor membre. Aceasta presupune instituirea unei culturi sociale și a unui mediu juridic propice, care să stimuleze angajamentul filantropic. Studiul din 2018, intitulat Enlarging the Space for European Philanthropy („Extinderea rolului filantropiei europene”), de Oonagh Breen (4), a arătat că, deși întreprinderile și fluxurile de capital pot circula liber peste granițe în interiorul pieței unice a UE, fără restricții nejustificate, nu același lucru se poate spune despre organizațiile și fluxurile filantropice. În plus, unele evoluții îngrijorătoare privind introducerea de restricții în ceea ce privește finanțarea externă în unele țări din UE și exigențele sporite impuse de agenda de securitate pun sub semnul întrebării marja de manevră.

4.2.

Organizațiile filantropice reprezintă un partener esențial în cadrul dialogului civil, care are nevoie de o punere în aplicare mai strictă (5). Aceste organizații și donatorii lucrează tot mai mult în context transfrontalier și în colaborare cu alți parteneri, însă se confruntă cu diverse obstacole juridice, administrative și fiscale: — în primul rând, organizațiile filantropice trebuie uneori să se înregistreze înainte de a putea să își desfășoare activitatea în altă țară. Personalitatea juridică nu este întotdeauna recunoscută în străinătate; — în al doilea rând, în cele mai multe țări nu există nicio dispoziție legală privind transferul în străinătate al sediului central al unei organizații filantropice și, prin urmare, acest proces implică un grad ridicat de insecuritate juridică; — entitățile filantropice nu pot fuziona la nivel transfrontalier, deși pentru întreprinderi acest lucru este posibil; — guvernele ar trebui să renunțe la reducerea măsurilor de stimulare a donațiilor și sponsorizărilor către organizațiile filantropice, inclusiv în context transfrontalier, mai ales pentru cei care oferă servicii neacoperite de piață sau de autoritățile publice; — există, de asemenea, și bariere fiscale și administrative în calea activității filantropice, în special a celei transfrontaliere, întrucât deocamdată statele membre nu aplică principiul nediscriminării fiscale în mod nediferențiat și judicios în domeniul filantropiei transfrontaliere (6).

4.3.

În plus, există restricții cu privire la finanțarea externă, deși finanțarea filantropică ar trebui să circule liber, în conformitate cu principiul UE al liberei circulații a capitalurilor, și – în unele cazuri – politicile de securitate de la nivel național și de la nivelul UE pun în discuție marja de manevră. Deși agenda privind securitatea are o importanță majoră și reprezintă o preocupare comună, este nevoie de precauție în legătură cu posibilele consecințe nedorite pentru acest sector. Măsurile politice trebuie să fie proporționale și bazate pe riscuri.

4.4.

De asemenea, sectorul activităților filantropice este activ în domeniul combaterii extremismului și al furnizării de ajutor umanitar. Cunoștințele și expertiza care rezultă din aceste activități reprezintă un avantaj pentru abordarea provocărilor.

4.5.

În ceea ce privește mediul politic, percepția rolului complementar pe care îl joacă filantropia în materie de acțiuni publice trebuie să fie îmbunătățită la nivel național și, mai ales, la nivel european. Activitățile de acest tip sunt încă relativ rar menționate în dezbaterile din cadrul instituțiilor europene.

5.   Dezvoltarea activităților filantropice și potențialul lor

5.1.

Filantropia se dezvoltă rapid. În ultimul deceniu, tot mai multe inițiative private au abordat probleme societale pe care guvernele și actorii economici nu le pot rezolva decât cu dificultate dacă acționează singuri; ele devin astfel un element fundamental al societății noastre. CESE regretă impactul negativ indus de capacitatea redusă a guvernelor de a le oferi propriilor cetățeni protecție și servicii sociale. În acest context, consolidarea condițiilor în care poate înflori filantropia este, prin urmare, un aspect de foarte mare actualitate. Organizațiile filantropice europene moderne sunt tinere. Numărul fundațiilor de interes public a crescut rapid în cursul ultimelor două-trei decenii. De exemplu, între 2001 și 2014, numărul fundațiilor franceze a crescut de peste două ori. În Belgia, mai mult de jumătate dintre fundațiile existente în 2012 au fost înființate după 1995, iar acest sector s-a extins rapid în ultimul deceniu. În Spania, mai mult de 70 % din fundațiile de interes public existente în 2014 au fost înființate abia după 1994 (7).

5.2.

Donațiile în scopuri filantropice și implicarea în astfel de activități au crescut constant în diverse țări europene, în special în ultimii câțiva ani. Barometrul filantropiei arată că această creștere se observă în întreaga Europă.

5.3.

Implicarea comunității și acțiunile filantropice de la nivel local sunt în creștere. Fundațiile comunitare din toată Europa sunt vitale pentru coeziunea socială.

5.4.

Mai ales tânăra generație este angajată în slujba binelui comun, implicându-se într-o serie de moduri noi. Cercetătorii subliniază o mișcare de anvergură mondială, valori noi și un impact pozitiv al evoluțiilor tehnologice (finanțare participativă, platforme de comunicare socială, angajamente fără frontiere, dar și inițiative la nivel local, la fața locului). Investițiile sociale sunt esențiale.

5.5.

Femeile joacă, de asemenea, un rol foarte important în activitățile filantropice din Europa. Implicarea filantropică a femeilor este în creștere. Femeile tind să doneze într-un mod mai implicat și mai incluziv, dorind să se întâlnească cu cei pe care îi finanțează, să colaboreze cu ceilalți actori din domeniu și să se implice în cauzele pentru care luptă. Femeile donează adesea pentru cauze cu impact mai amplu, în domenii cum ar fi violența de gen și sănătatea.

5.6.

Conceptul de „a da ceva înapoi societății”devine parte integrantă a activității corporațiilor. Implicarea de natură filantropică face parte din strategiile de responsabilizare socială a întreprinderilor (RSI) din întreaga Europă, consolidându-le. Din ce în ce mai multe întreprinderi de toate dimensiunile alocă resurse financiare, produse, cunoștințe și timp binelui comun.

5.7.

Ar trebui să se acorde o atenție deosebită și un sprijin special sectorului economiei sociale, un domeniu de activitate filantropică inovatoare aflat în creștere. Un număr tot mai mare de persoane și antreprenori se îndreaptă către modele de afaceri ale economiei sociale, care reprezintă un motor esențial al dezvoltării economice și sociale durabile (8).

6.   Stimularea filantropiei în Europa

6.1.

Recunoașterea filantropiei: recunoașterea valorii adăugate pe care o poate aduce la coeziunea socială, prin promovarea valorilor comune, astfel încât societatea noastră să devină mai rezilientă. Promovarea filantropiei ca dovadă de implicare socială. Stabilirea de contacte cu actorii implicați în activități filantropice și crearea unui spațiu pentru legislație și reglementări care să promoveze această formă de implicare socială.

6.2.

Favorizarea și protejarea filantropiei: statelor membre li se cere să instituie un mediu propice în acest sens. Garanția că măsurile naționale și de la nivelul UE în materie de securitate se bazează pe evaluarea riscului și pe date concrete și sunt proporționale. Evitarea descurajării activității filantropice și a acțiunii cetățenești. Oferirea unor stimulente pentru donații private în favoarea cauzelor de interes public, în contextul justiției fiscale.

6.3.

Facilitarea filantropiei transfrontaliere: libera circulație a capitalurilor stă la baza pieței unice a UE. Asigurarea aplicării la nivel juridic și în practică a acestei libertăți fundamentale, alături de principiul nediscriminării, cu scopul de a facilita activitățile filantropice transfrontaliere. Investițiile transfrontaliere realizate prin organizații filantropice sunt esențiale. De asemenea, ar trebui luate în considerare forme juridice supranaționale care să faciliteze implicarea cu caracter filantropic.

6.4.

Acordarea de subvenții și realizarea de investiții comune în favoarea binelui public și a unei societăți civile mai puternice: facilitarea participării la instrumente de inovare socială și crearea de parteneriate strategice cu actori implicați în activități filantropice. UE ar putea maximiza impactul resurselor private asupra binelui comun prin introducerea unor instrumente financiare care să faciliteze acordarea de subvenții în comun și să stimuleze realizarea de investiții în comun de către organizațiile filantropice.

6.5.

Integrarea inovării: ne aflăm într-o epocă de mare dinamism pentru activitățile filantropice. Abordările inovatoare, cum ar fi investițiile sociale, obligațiunile cu impact social, investițiile cu impact și fondurile filantropice de capital de risc produc rezultate inedite și constituie surse de inspirație atât pentru noțiunile tradiționale de caritate, cât și pentru practicile întreprinderilor. Noile tehnologii și rețelele de socializare permit asumarea promptă a unor noi angajamente și un impact rapid. Inițiativa „Data for good” și digitalizarea oferă noi perspective pentru activități filantropice în întreaga Europă. Este în curs de înființare o nouă platformă digitală europeană pentru donații transfrontaliere, care permite donatorilor din toată Europa să sprijine organizații de pe tot continentul. Părțile interesate din sectorul public și cel privat ar trebui să încurajeze și să dezvolte aceste inițiative, pentru a orienta mai bine activitatea filantropică, consolidându-i impactul.

---

(1)  www.ernop.eu

(2)  Cf., de exemplu, cazul ONG-ului belgian Kick Cancer, care finanțează cercetarea pentru dezvoltarea de medicamente pentru copiii cu cancer, https://kickcancer.org/?locale=en.

(3)  Cf. studiul din 2018 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE privind domeniul de acțiune al societății civile, care identifică problemele cu care se confruntă societatea civilă din diverse țări ale UE, inclusiv cele referitoare la activitățile filantropice – https://fra.europa.eu/en/publication/2018/challenges-facing-civil-society-orgs-human-rights-eu.

(4)  Enlarging the Space for European Philanthropy („Extinderea rolului filantropiei europene”).

(5)  Planul de acțiune al Grupului de legătură al CESE pentru punerea în aplicare a articolului 11 alineatele (1) și (2) din TUE.

(6)  Boosting cross-border philanthropy in Europe: towards a tax-effective environment (studiu comandat de organizațiile European Foundation Centre și Transnational Giving Europe), de Hanna Surmatz și Ludwig Forrest, mai 2017.

(7)  http://www.fundaciones.org/EPORTAL_DOCS/GENERAL/AEF/DOC-cw585d042d56ecf/Aefsectorfundacional3erInforme3.pdf

(8)  Promovarea economiei sociale ca factor esențial al dezvoltării economice și sociale în Europa – Consiliul UE, 7 decembrie 2015.