Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52018AE2916

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 596/2014 și (UE) 2017/1129 în ceea ce privește promovarea utilizării piețelor de creștere pentru IMM-uri [COM(2018) 331 final – 2018/0165 (COD)]

EESC 2018/02916

JO C 440, 6.12.2018, p. 79–84 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

6.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 440/79


Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 596/2014 și (UE) 2017/1129 în ceea ce privește promovarea utilizării piețelor de creștere pentru IMM-uri

[COM(2018) 331 final – 2018/0165 (COD)]

(2018/C 440/12)

Raportor:

domnul Mihai IVAȘCU

Sesizare

Parlamentul European, 11.6.2018

Consiliul, 21.6.2018

Temei juridic

Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum

Data adoptării în secțiune

4.9.2018

Data adoptării în sesiunea plenară

19.9.2018

Sesiunea plenară nr.

537

Rezultatul votului

(voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

196/1/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE sprijină propunerea Comisiei prin care piețele de capital devin o alternativă credibilă de finanțare și consideră că ar trebui să se urmărească un echilibru între cele trei obiective principale ale propunerii: dezvoltarea piețelor pentru IMM-uri, reducerea sarcinilor și îmbunătățirea nivelului de lichiditate. Comisia Europeană (CE) nu trebuie să suprareglementeze, ci să mențină obstacolele la un nivel care să descurajeze întreprinderile nepregătite.

1.2.

CESE își exprimă convingerea că propunerea actuală, deși reprezintă un pas în direcția cea bună, nu este suficientă pentru a înlătura obstacolele existente pe piețele de creștere pentru IMM-uri. Deși există, într-adevăr, necesitatea unei abordări globale, fiecărei etape îi revine o importanță proprie.

1.3.

În comparație cu întreprinderile din Statele Unite, cele din UE continuă într-un număr mult mai mare să apeleze la împrumuturi bancare ca opțiune de finanțare, uneori chiar cu acceptarea unor costuri suplimentare semnificative. Este nevoie în continuare de educație financiară, în condițiile în care piețele publice ale UE au întâmpinat dificultăți în atragerea de noi emitenți, iar numărul de oferte publice inițiale nu a crescut în mod semnificativ.

1.4.

CESE își menține pozițiile exprimate potrivit cărora nivelurile scăzute de comunicare (1) și abordările birocratice (2) sunt obstacole semnificative; trebuie depuse mult mai multe eforturi pentru depășirea acestora. Comunicarea Comisiei ar trebui să vizeze întotdeauna baza lanțului – adică IMM-urile –, prin implicarea asociațiilor de IMM-uri, a partenerilor sociali, a camerelor de comerț etc.

1.5.

Propunerea de menținere doar a listelor permanente de persoane care au acces la informații privilegiate pentru IMM-uri și propunerea de prelungire cu două zile a termenului pentru publicarea tranzacțiilor efectuate de personalul de conducere sunt foarte bine-venite. În ceea ce privește aceste aspecte, CESE sugerează Comisiei să continue să exploreze și alte metode de eliminare a sarcinilor impuse IMM-urilor și de a le transfera către alte părți interesate, cum ar fi autoritățile naționale competente (ANC).

1.6.

Prospectul simplificat reduce, într-adevăr, sarcina administrativă într-un mod considerabil, dar CESE consideră că ar trebui examinate și alte posibilități pentru a simplifica treptat prospectul de transfer pentru societățile care și-au dovedit maturitatea, fiind listate pe piețele de creștere pentru IMM-uri un număr semnificativ de ani.

1.7.

CESE este în favoarea modificărilor propuse în ceea ce privește regimul de sondare a pieței și are rezerve în legătură cu solicitările de explicații prea detaliate sau prea prescriptive din partea ANC.

1.8.

CESE recomandă Comisiei Europene să analizeze posibilitatea de a atrage investitori instituționali, cum ar fi fonduri de pensii private, pentru a investi în aceste piețe de creștere pentru IMM-uri, oferind stimulente, în special în ceea ce privește tratamentul fiscal. Statele membre ar trebui să aibă în vedere introducerea de noi scheme atractive de sprijinire a investițiilor la nivel național.

1.9.

Contractele de furnizare a lichidităților sunt extrem de bine-venite, în special pentru piețele subdezvoltate. CESE consideră că cel de al 29-lea regim privind contractele de furnizare de lichidități elaborat de Comisia Europeană va crea o opțiune suplimentară pentru emitenți, în paralel cu legislația națională.

1.10.

CESE ar dori să sublinieze că o evaluare aprofundată și periodică a impactului este justificată. Dacă sunt efectuate anual, aceste evaluări ar putea oferi informații valoroase pentru viitoarele modificări ale cadrului de reglementare.

2.   Propunerea Comisiei Europene

2.1.

Această propunere de regulament face parte din agenda uniunii piețelor de capital și se axează pe modificări specifice ale funcționării piețelor de creștere pentru IMM-uri, care au fost reglementate începând cu ianuarie 2018. UE a realizat progrese considerabile în ceea ce privește extinderea surselor de finanțare, în paralel cu extinderea treptată a întreprinderilor, și în ceea ce privește facilitarea accesului la surse de finanțare bazate pe piață în întreaga UE. Sunt deja în vigoare noi norme care vizează stimularea investițiilor realizate de fondurile UE cu capital de risc (EuVECA) în întreprinderile nou-înființate și în întreprinderile mijlocii. Împreună cu Fondul european de investiții, Comisia Europeană a lansat, de asemenea, un program paneuropean privind un fond de fonduri cu capital de risc (PanEuropean Venture Capital Funds-of-Funds – VentureEU).

2.2.

Scopul principal al propunerii este de a ajuta întreprinderile mici și mijlocii să fie cotate la bursă și să folosească piețele de capital pentru a-și finanța propria creștere. Propunerea include o ajustare a cadrului inițial, care reprezintă un pas înainte spre un regulament îmbunătățit și mai eficient.

2.3.

Propunerea se va aplica tuturor societăților cotate pe piețele de creștere pentru IMM-uri, indiferent dacă sunt IMM-uri sau nu. În primul rând, acest lucru garantează că întreprinderile cu creștere rapidă nu sunt penalizate pentru performanța lor economică pozitivă și – în al doilea rând – că aceste piețe vor avea capacitatea de a atrage și întreprinderi mari. Prin introducerea acestor noi norme, Comisia se așteaptă ca mai multe sisteme multilaterale de tranzacționare (MTF) să se înregistreze ca piețe de creștere pentru IMM-uri (până acum doar 3 din 40 au făcut acest lucru).

2.4.

Propunerea include simplificări care ar urma:

să reducă sarcina IMM-urilor în ceea ce privește obligațiile de ținere a unei evidențe și de publicare, păstrând în același timp integritatea pieței și un flux cuprinzător de informații către investitori;

să creeze reguli comune privind contractele de furnizare de lichidități pe piețele de creștere pentru IMM-uri, permițând o creștere a lichidității acțiunilor;

să permită emitenților să elaboreze un prospect simplificat atunci când încearcă să treacă pe o piață reglementată (o categorie nouă de prospect de transfer va permite emitenților cotați de cel puțin trei ani să se mute cu mai multă ușurință pentru a avea acces la principalele burse de valori, țintind – prin urmare – o lichiditate mai bună și un număr mai mare de investitori).

3.   Observații generale

3.1.

IMM-urile reprezintă 99,8 % din societățile nefinanciare din UE, generând aproximativ 58 % din valoarea adăugată totală și angajând peste 90 de milioane de persoane. Cu toate acestea, în fiecare an, în jur de 200 000 de IMM-uri intră în faliment, ceea ce afectează peste 1,7 milioane de lucrători (3).

3.2.

Conform studiului BEI privind investițiile 2016/2017, IMM-urile depind de regulă de fondurile interne pentru investiții (peste 60 %) (4). În ceea ce privește restul, ele depind, în mare majoritate, de instrumente bancare. Finanțarea bazată pe piață- nu își atinge potențialul. CESE consideră că îmbunătățirea acestui aspect este fundamentală pentru societățile inovatoare sau pentru cele cu un profil de risc-randament ridicat.

Tabelul 1

Surse de finanțare a investițiilor în ultimul exercițiu financiar, UE-28  (5)

%

 

Microîntreprinderi %

Întreprinderi mici %

Întreprinderi mijlocii %

Întreprinderi mari %

Fonduri proprii sau beneficii nedistribuite

71

64

59

57

Finanțare externă

28

35

38

38

Împrumuturi bancare

60

60

57

54

Alte finanțări bancare

11

8

10

11

Leasing

18

23

24

23

Factoring

2

3

3

4

Împrumuturi de la familie/prieteni

4

2

1

1

Granturi

4

3

4

3

Obligațiuni

0

0

1

4

Capitaluri proprii

0

0

0

1

Altele

1

1

1

1

Finanțare intragrup

0

1

3

5

Notă: Toate întreprinderile care au investit în ultimul exercițiu financiar (cu excepția celor fără nicio opinie/care au refuzat să răspundă).

3.3.

CESE ar dori să sublinieze reticența IMM-urilor în a încerca să obțină finanțare pe piețele de capital și disponibilitatea lor de a suporta costuri sporite de finanțare prin intermediul creditelor bancare. Această caracteristică culturală este unul dintre principalii factori care diferențiază piața UE de piețele de capital din SUA, cu rezultate mai bune și o dependență mai redusă a întreprinderilor americane de împrumuturi bancare. Educația financiară este în continuare de o importanță crucială.

3.4.

În alte avize, CESE a menționat deja părerea sa conform căreia „abordarea birocratică și complexitatea normelor administrative predomină încă în politicile UE privind IMM-urile și în actualele mecanisme de sprijin, în pofida eforturilor constante de la nivelul UE de a reduce sarcina administrativă” (6).

3.5.

CESE și-a exprimat anterior sprijinul pentru alte propuneri menite să reducă sarcina administrativă legată de obligația tuturor emitenților de a întocmi prospecte, în special pentru IMM-uri, emitenți frecvenți de titluri de valoare și de emisiuni secundare (7). În plus, CESE a explicat că „în timp ce împrumuturile bancare sunt o realitate, accesul la capital de risc ca instrument financiar este la fel de necesar, însă nu este suficient de dezvoltat în Europa din pricina regimurilor de impozitare punitive, a absenței unei culturi a capitalului de risc, a alfabetizării financiare reduse și a fragmentării regimurilor de insolvență” (8).

3.6.

CESE este în favoarea inițiativei Comisiei Europene de a reduce sarcina administrativă impusă IMM-urilor, inițiativă care le permite să aibă mai ușor acces la piețele de capital și să își diversifice sursele de finanțare. De asemenea, CESE sprijină obiectivul declarat al propunerii, și anume acela de a crește lichiditatea acțiunilor emise de emitenții de pe piețele de creștere pentru IMM-uri.

3.7.

Deși avantajele cotării IMM-urilor pe piețele dedicate sunt evidente și deși acest lucru le îmbunătățește și diversifică oportunitățile de finanțare, piețele publice din UE au avut dificultăți să atragă noi emitenți, iar numărul ofertelor publice inițiale nu a înregistrat o creștere semnificativă. Doar 3 000 din peste 20 de milioane de IMM-uri existente sunt cotate și, în raport cu perioada dinaintea crizei financiare, doar jumătate din ele au făcut obiectul unei oferte publice inițiale. O lichiditate insuficientă pe aceste piețe se traduce prin costuri mai ridicate pentru emitenții care doresc să mobilizeze capital și prin reticența deținătorilor de capital de a investi. Aceasta înseamnă că intermediarii de pe piață sunt mai puțin dispuși să sprijine societățile mici cotate în bursă.

3.8.

Finanțarea prin capitaluri proprii este esențială pentru întreprinderile inovatoare care creează valoare și creștere și, în special, pentru întreprinderile cu un profil de risc-randament ridicat. Finanțarea prin capitaluri proprii în etapa de lansare și la început poate impulsiona crearea și dezvoltarea întreprinderilor, în timp ce alte instrumente de capital, precum platformele specializate pentru cotarea publică a IMM-urilor, pot oferi resurse financiare pentru IMM-uri inovatoare și orientate spre creștere. În plus, finanțarea prin capitaluri proprii poate fi mai potrivită decât finanțarea prin îndatorare pentru IMM-urile care nu dispun de garanții colaterale, au fluxuri de lichidități negative sau neregulate sau au nevoie de scadențe mai lungi pentru ca investițiile lor să dea rezultate (9).

3.9.

Piețele UE continuă să fie fragmentate și nu par să poată sprijini un număr mare de oferte publice inițiale. Aparent, Europa are o poziție favorabilă creșterii societăților de înaltă tehnologie inovatoare, însă în momentul în care aceste societăți au nevoie de investiții solide de capital, de regulă, intră în faliment. Societățile cu creștere rapidă părăsesc adesea piața UE în favoarea Statelor Unite, căutând scheme mai accesibile de opțiuni de cumpărare de acțiuni.

3.10.

Societățile cotate sunt mai puțin dependente de finanțarea bancară, pot avea acces la o bază de investiții mai mare și au o vizibilitate publică sporită. În ciuda acestui aspect, trebuie să se depună mai multe eforturi pentru dezvoltarea unui cadru de reglementare mai favorabil sprijinirii accesului la finanțare publică pentru întreprinderile mici și mijlocii, în special prin promovarea etichetei „piață de creștere pentru IMM-uri”. De asemenea, echilibrul just între protecția investitorilor și integritatea pieței ar trebui asigurat prin intermediul unor reglementări potrivite.

3.11.

IMM-urile cu surse de finanțare diversificate sunt mai solide și mai competitive, beneficiind de pe urma reducerii costurilor și a perspectivelor mai bune de dezvoltare. Astfel, piața locurilor de muncă devine mai puternică, oferind mai multe oportunități cetățenilor în căutarea unui loc de muncă, indiferent de nivelul lor de formare.

3.12.

CESE recomandă Comisiei Europene să ia în considerare norme și cerințe mai puțin restrictive în ceea ce privește piețele de creștere pentru IMM-uri, astfel încât ele să se distingă mai clar de piețele reglementate și să devină mai atractive în calitate de piețe de intrare.

4.   Observații specifice

4.1.

CESE sprijină pe deplin eforturile care se depun pentru a face din piețele de capital o alternativă credibilă de finanțare, în cadrul agendei privind uniunea piețelor de capital. Cu toate acestea, continuă să pară puțin probabil că eforturile actuale sunt suficiente pentru a reduce obstacolele considerabile care există în prezent pe piață. IMM-urile nu par să își schimbe comportamentul în ceea ce privește finanțarea; prin urmare, sunt necesare măsuri suplimentare. Comisia Europeană a recunoscut că acțiunile întreprinse constituie doar un pas înainte și nu o soluție completă la toate problemele de pe piețele de capital.

Tabelul 2

Tipuri de finanțări pe care IMM-urile doresc să le regăsească mai des în oferta de finanțare în următorii trei ani, UE-28 (10)

Image

4.2.

Deși rămâne de văzut dacă într-adevăr vor diminua costurile de conformare, vor atenua sarcinile și vor promova lichiditatea pieței – având în vedere că toate aceste obiective sunt destul de ambițioase – CESE consideră că măsurile propuse sunt un pas în direcția potrivită.

4.3.

CESE consideră că numărul scăzut de IMM-uri care au acces la finanțarea bazată pe piață se datorează și lipsei comunicării de bază. Mesajele și instrumentele de la nivelul UE nu ajung la baza lanțului – adică la IMM-urile vizate. Acest lucru se datorează mai multor motive, în special unei insuficiente comunicări și interacțiuni proactive între Bruxelles, statele membre și asociațiile de IMM-uri, partenerii sociali sau camerele de comerț. CESE a avertizat asupra acestor aspecte într-un aviz anterior (11), însă progresele de până acum sunt nesemnificative.

4.4.

Pe de altă parte, numărul redus de investitori instituționali pe piețele de acțiuni și obligațiuni pentru IMM-uri se poate explica prin lipsa de stimulente acordate acestor investitori, în special în ceea ce privește regimurile de impozitare. CESE recomandă Comisiei să analizeze această posibilitate.

4.5.

CESE salută prelungirea cu două zile a termenului acordat pentru a face publice tranzacțiile efectuate de personalul de conducere. Acesta este un instrument important pentru păstrarea transparenței și a simetriei piețelor junior, însă termenul de trei zile reprezenta o constrângere majoră pentru IMM-uri. CESE consideră că modificarea propusă va avea drept rezultat o procedură mai simplificată în perioade mai dificile sau aglomerate pentru întreprinderi. CESE recomandă Comisiei să examineze posibilitățile de eliminare a sarcinii administrative a întreprinderilor și transferarea acesteia altor actori, precum autoritățile naționale competente.

4.6.

CESE și-a exprimat deja sprijinul deplin pentru simplificarea și raționalizarea cerințelor aferente prospectelor publicate atunci când sunt oferite titluri de valoare pe piețele reglementate, făcându-le mai rentabile și mai utile investitorilor în ceea ce privește conținutul de informații (12). Orice propunere nouă în sensul acestui obiectiv este mai mult decât bine-venită. Având în vedere cantitatea mare de informații pe care întreprinderile trebuie să le divulge pe piețele de creștere pentru IMM-uri, în conformitate cu Regulamentul privind abuzul de piață și Directiva 2014/65/UE, CESE consideră că un prospect de transfer simplificat este suficient pentru întreprinderile care doresc să treacă la o piață reglementată.

4.7.

În plus, CESE ar sprijini simplificarea treptată a prospectului pentru transferul la o piață reglementată pentru întreprinderile care au fost cotate pentru un număr rezonabil de ani pe o piață de creștere pentru IMM-uri.

4.8.

CESE salută propunerea de menținere a listelor permanente de persoane care au acces la informații privilegiate pentru întreprinderile listate pe piețele de creștere pentru IMM-uri, dat fiind că numărul de angajați care au acces la aceste informații este limitat, fiind vorba, în mare, de aceleași persoane. Aceasta reprezintă o reducere semnificativă a sarcinii administrative.

4.9.

CESE sprijină modificările aduse regimului de sondare a pieței, deoarece modificările propuse vor facilita emisiunea de obligațiuni corporative de către emitenții de pe piața de creștere pentru IMM-uri. În ceea ce privește justificările care trebuie furnizate de emitenții de pe piața de creștere pentru IMM-uri atunci când publicarea informațiilor privilegiate este amânată, CESE consideră că explicațiile solicitate ad hoc de către ANC, ca urmare a notificării de către emitent, nu ar trebui să fie prea detaliate sau prea prescriptive.

4.10.

Regulamentul privind abuzul de piață generează costuri administrative și juridice și poate fi perceput de către emitenții din afara UE ca fiind un obstacol în calea listării lor pe piețele UE. CESE recomandă introducerea de modificări suplimentare, pentru a adapta cerințele pentru piețele de creștere pentru IMM-uri.

4.11.

Deși contractele de furnizare de lichidități sunt bine-venite, în special pentru piețele nedezvoltate, o propunere la nivel european ar crea condiții de concurență echitabile, care să permită o dezvoltare adaptată condițiilor locale. CESE consideră că cel de al 29-lea regim privind contractele de furnizare de lichidități, la care lucrează în prezent Comisia Europeană, va da emitenților de pe piață posibilitatea de a încheia un astfel de contracte fie pe baza legislației naționale, dacă aceasta există, fie pe baza unei reglementări europene.

4.12.

Propunerea CE reprezintă un pas hotărâtor în direcția cea bună. Cu toate acestea, CESE sugerează că ar trebui să existe evaluări periodice ale impactului, cu un acces cuprinzător la date și analize neconfidențiale, bazate pe indicatori cantitativi.

Bruxelles, 19 septembrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER


(1)  JO C 345, 13.10.2017, p. 15.

(2)  JO C 345, 13.10.2017, p. 15.

(3)  Marcin Szczepanski, „Helping European SMEs to grow: Start-up and scale-up initiatives for business ventures in the EU” (Marcin Szczepanski, „Să ajutăm IMM-urile europene să crească – inițiative în favoarea întreprinderilor nou-înființate și a extinderii întreprinderilor în cadrul UE”).

(4)  „EIBIS 2016/2017: Surveying Corporate Investment Activities, Needs and Financing in the EU” („EIBIS 2016/2017: Sondaj privind activitățile, nevoile și finanțarea în ceea ce privește investițiile corporative în cadrul UE”), Banca Europeană de Investiții, 2017.

(5)  Apostolos Thomadakis, „Developing EU Capital Markets for SMEs: Mission impossible?” (Apostolos Thomadakis, „Dezvoltarea piețelor de capital ale UE pentru IMM-uri: misiune imposibilă?”), ECMI Commentary Nr. 46, 4 septembrie 2017.

(6)  JO C 345, 13.10.2017, p. 15.

(7)  JO C 177, 18.5.2016, p. 9.

(8)  JO C 288, 31.8.2017, p. 20.

(9)  Iota Kaousar Nassr și Gert Wehinger, „Opportunities and limitations of public equity markets for SMEs” („Oportunități și limitări ale piețelor publice de capital pentru IMM-uri), OECD Journal: Financial Market Trends 2015/1, 49-84.

(10)  Apostolos Thomadakis, „Developing EU Capital Markets for SMEs: Mission impossible?”, (Apostolos Thomadakis, „Dezvoltarea piețelor de capital ale UE pentru IMM-uri: misiune imposibilă?”), ECMI Commentary Nr. 46, 4 septembrie 2017.

(11)  JO C 345, 13.10.2017, p. 15.

(12)  JO C 177, 18.5.2016, p. 9.


Top