(a)

liberalizarea comerțului cu bunuri și servicii și oportunități reale de acces pentru ambele părți pe piața de bunuri și servicii ale celeilalte părți prin eliminarea barierelor de reglementare inutile, asigurându-se, în același timp, faptul că nicio prevedere din acord nu împiedică niciuna dintre părți să reglementeze, în mod proporțional, în vederea atingerii obiectivelor politice legitime; prezentul acord (i) nu trebuie să împiedice părțile să elaboreze, să reglementeze, să furnizeze și să sprijine servicii de interes general și trebuie să includă dispoziții explicite în acest sens, (ii) nu trebuie să solicite guvernelor să privatizeze niciun serviciu și nici nu trebuie să împiedice guvernele să extindă gama de servicii pe care le oferă publicului și (iii) nu trebuie să împiedice guvernele să aducă înapoi sub controlul public serviciile pe care au ales anterior să le privatizeze, precum apa, educația, sănătatea și serviciile sociale, nu trebuie să reducă standardele ridicate în materie de sănătate, alimente, consumatori, mediu, muncă și siguranță în UE sau să limiteze finanțarea publică a artelor și culturii, educației, sănătății și serviciilor sociale, așa cum s-a întâmplat cu acordurile comerciale anterioare; angajamentele ar trebui luate pe baza Acordului General privind Comerțul cu Servicii (GATS); subliniază, în acest sens, că standardele impuse producătorilor europeni trebuie să fie păstrate;

(b)

în măsura în care acordul poate include un capitol privind reglementarea internă, negociatorii nu trebuie să includă teste de necesitate;

(c)

angajamente privind măsurile antidumping și compensatorii care depășesc normele OMC în acest domeniu, cu posibilitatea de a exclude aplicarea lor în cazul în care există suficiente standarde comune de concurență și cooperare;

(d)

reducerea barierelor netarifare inutile și consolidarea și extinderea dialogurilor privind cooperarea în materie de reglementare pe bază voluntară, ori de câte ori acest lucru este fezabil și reciproc avantajos, nelimitând totodată posibilitatea fiecărei părți de a-și derula activitățile de reglementare, legislative și privind politicile, întrucât cooperarea în materie de reglementare trebuie să aibă ca scop aducerea de beneficii guvernanței economiei globale printr-o convergență și cooperare intensificată privind standardele internaționale și armonizarea reglementărilor, de exemplu prin adoptarea și punerea în aplicare a standardelor stabilite de Comisia economică pentru Europa a ONU (UNECE), garantând totodată cel mai înalt nivel de protecție a consumatorilor (de exemplu, siguranța alimentară), a mediului (de exemplu, sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor), de protecție socială și a lucrătorilor;

(e)

concesii semnificative privind achizițiile publice, la toate nivelurile administrative, inclusiv la nivelul întreprinderilor de stat și al întreprinderilor cu drepturi speciale sau exclusive, care să garanteze accesul la piață pentru întreprinderile europene în sectoare strategice și același grad de deschidere ca cel al piețelor UE de achiziții publice, având în vedere faptul că procedurile simplificate și transparente pentru ofertanți, inclusiv pentru cei din alte țări, pot fi, de asemenea, instrumente eficiente de combatere a corupției și de promovare a integrității în cadrul administrației publice, oferind, în același timp, rentabilitate pentru contribuabili în ceea ce privește calitatea prestației, eficiența, eficacitatea și răspunderea; garanția că, la atribuirea contractelor de achiziții publice, se aplică criterii ecologice și sociale;

(f)

un capitol separat, care să țină seama de nevoile și interesele microîntreprinderilor și ale IMM-urilor în ceea ce privește aspectele legate de facilitarea accesului pe piață, inclusiv, dar nu numai, o compatibilitate mai mare a standardelor tehnice și proceduri vamale simplificate, pentru a genera posibilități concrete de afaceri și a stimula internaționalizarea lor;

(g)

având în vedere avizul CJUE 2/15 privind ALS UE-Singapore, potrivit căruia schimburile comerciale și dezvoltarea sustenabilă țin de competența exclusivă a UE, iar dezvoltarea sustenabilă este parte integrantă a politicii comerciale comune a UE, un capitol solid și ambițios privind dezvoltarea sustenabilă este o parte indispensabilă a oricărui eventual acord; dispoziții privind instrumente eficiente de dialog, monitorizare și cooperare, inclusiv dispoziții obligatorii și executorii care să facă obiectul unor mecanisme de soluționare a litigiilor adecvate și eficiente și să aibă în vedere, printre diverse metode de asigurare a respectării, un mecanism bazat pe sancțiuni, permițându-le totodată partenerilor sociali și societății civile să participe în mod corespunzător, precum și o cooperare strânsă cu experți din cadrul organizațiilor multilaterale relevante; dispoziții în capitolul care acoperă aspectele de muncă și de mediu ale comerțului și importanța dezvoltării sustenabile în context comercial și al investițiilor, care să cuprindă dispoziții care promovează aderarea la principiile și normele relevante convenite la nivel internațional, cum ar fi standardele fundamentale de muncă, cele patru convenții prioritare ale OIM în materie de guvernanță și acordurile multilaterale de mediu, inclusiv cele referitoare la schimbările climatice, precum și punerea în aplicare eficientă a acestora;

(h)

cerința ca părțile să promoveze responsabilitatea socială a întreprinderilor, inclusiv în ceea ce privește instrumentele recunoscute pe plan internațional, și aderarea la orientările sectoriale ale OCDE și la Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului;

(i)

dispoziții cuprinzătoare privind liberalizarea investițiilor, în sfera de competențe a Uniunii, ținând seama de evoluțiile recente în materie de politici, de exemplu de Avizul CJUE 2/15 privind ALS UE-Singapore din 16 mai 2017;

(j)

măsuri stricte, a căror respectare să fie asigurată, care să cuprindă recunoașterea și protecția drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv indicațiile geografice (IG) pentru vinuri și băuturi spirtoase și alte produse agricole și alimentare, și care să aibă drept referință dispozițiile Acordului UE-Australia privind comerțul cu vin, urmărind totodată obiectivul de a îmbunătăți cadrul juridic existent și de a atinge un nivel ridicat de protecție pentru toate indicațiile geografice; proceduri vamale simplificate și reguli de origine simple și flexibile care să fie adecvate pentru realitatea complexă a lanțurilor valorice globale, inclusiv în ceea ce privește creșterea transparenței și a responsabilității în cadrul acestora, și aplicarea ori de câte ori este posibil a unor reguli de origine multilaterale sau, în alte cazuri, a unor reguli de origine fără dificultăți cum ar fi „modificarea subpoziției tarifare”;

(k)

un rezultat echilibrat și ambițios în capitolele privind agricultura și pescuitul, care poate stimula competitivitatea și poate aduce beneficii atât consumatorilor, cât și producătorilor, dacă se iau în calcul în mod corespunzător interesele tuturor producătorilor și consumatorilor europeni, respectând faptul că există o serie de produse agricole sensibile care ar trebui să primească un tratament adecvat, de exemplu, prin contingente tarifare sau cărora ar trebui să li se aloce perioade de tranziție adecvate, luând în considerare în mod corespunzător impactul cumulat al acordurilor comerciale asupra agriculturii și excluzând eventual cele mai sensibile sectoare din domeniul de aplicare al negocierilor; includerea unei clauze bilaterale de salvgardare ușor de utilizat, eficace, adecvate și rapide care să permită suspendarea temporară a preferințelor în cazul în care, ca urmare a intrării în vigoare a acordului comercial, o creștere a importurilor aduce sau amenință să aducă prejudicii grave sectoarelor sensibile;

(l)

dispoziții ambițioase care să permită funcționarea integrală a ecosistemului digital și să promoveze fluxurile de date transfrontaliere, inclusiv principii precum concurența loială și norme ambițioase privind transferurile transfrontaliere de date, respectând pe deplin normele actuale și viitoare ale UE privind protecția datelor și a vieții private și fără a aduce atingere acestora, având în vedere că fluxurile de date sunt motoare esențiale ale economiei serviciilor și reprezintă un element esențial al lanțurilor valorice globale ale întreprinderilor producătoare tradiționale; prin urmare, cerințele nejustificate privind localizarea ar trebui reduse cât mai mult posibil; protecția datelor și protecția vieții private nu sunt bariere în calea comerțului, ci drepturi fundamentale, consacrate la articolul 39 din TUE și la articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

(m)

dispoziții precise și specifice privind tratamentul acordat țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM) și regiunilor ultraperiferice (RUP), pentru a asigura faptul că se ține seama în mod corespunzător de interesele lor specifice în cadrul negocierilor;