This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52017DC0779
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE EUROPEAN COUNCIL AND THE COUNCIL Twelfth progress report towards an effective and genuine Security Union
COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Al doisprezecelea raport privind progresele înregistrate în direcția realizării unei uniuni a securității efective și reale
COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Al doisprezecelea raport privind progresele înregistrate în direcția realizării unei uniuni a securității efective și reale
COM/2017/0779 final
COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 12.12.2017
COM(2017) 779 final
COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Al doisprezecelea raport privind progresele înregistrate în direcția realizării unei uniuni a securității efective și reale
I. INTRODUCERE
Acesta este cel de al doisprezecelea raport lunar privind progresele înregistrate în direcția realizăriii unei uniuni a securității efective și reale. Raportul prezintă evoluțiile din cadrul a doi piloni principali: pe de o parte, combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și a mijloacelor utilizate pentru a le sprijini; și, pe de altă parte, consolidarea mijloacelor noastre de apărare și dezvoltarea rezilienței împotriva acestor amenințări.
A trecut aproape un an de la atacul care a avut loc la 19 decembrie 2016 la târgul de Crăciun din Berlin, în urma căruia douăsprezece persoane și-au pierdut viața și cincizeci și șase de persoane au fost rănite, care a fost comis de o persoană care s-a folosit de identități multiple pentru a evita autoritățile de trecere a frontierei și autoritățile de aplicare a legii. Acest incident și alte atacuri teroriste comise de autori care au folosit identități multiple, cum ar fi atacul cu cuțit din Marsilia din luna octombrie 2017, au subliniat nu numai importanța unui schimb efectiv de informații între autoritățile statelor membre, ci și importanța vitală a lucrărilor inițiate de Comisie în primăvara anului 2016 1 pentru soluționarea deficiențelor existente în gestionarea informațiilor la nivelul UE, care au făcut posibil ca o persoană să apară în diferite baze de date ale UE folosind identități diferite. Propunerile legislative de regulamente 2 privind interoperabilitatea sistemelor de informații, care fac parte dintr-un pachet împreună cu prezentul raport, au scopul de a nu le mai permite teroriștilor și infractorilor să exploateze lacunele actuale pentru a săvârși infracțiunea de fraudă de identitate, asigurând astfel o protecție mai bună a frontierei externe a UE, consolidarea securității interne și îmbunătățirea gestionării migrației 3 . Propunerile reprezintă o schimbare radicală nu numai a modului în care UE gestionează informațiile pentru gestionarea securității, frontierelor și a migrației, ci și în ceea ce privește punerea acestor date la dispoziția autorităților naționale, pentru a se asigura că acestea au informațiile necesare, atunci când și acolo unde au nevoie de ele. Având în vedere importanța crucială a acestor propuneri pentru creșterea eficacității controalelor la frontiere și a aplicării legii, în prezent Comisia invită colegiuitorii să lucreze la propunerile legislative privind interoperabilitatea ca o chestiune de maximă prioritate și, de asemenea, să ajungă rapid la un acord cu privire la celelalte propuneri legislative care se referă la sisteme individuale de informații pentru a le furniza celor care se află în prima linie informațiile de care au nevoie pentru a-și îndeplini sarcina de a garanta siguranța cetățenilor noștri.
Prin urmare, prezentul raport se concentrează asupra următoarelor etape în direcția unor sisteme de informații mai puternice și mai inteligente pentru gestionarea securității, a frontierelor și a migrației, pentru creșterea eficienței și eficacității arhitecturii de date a sistemelor de informații ale UE, asigurând în același timp respectarea deplină a cerințelor în materie de protecție a datelor.
Acest raport trece în revistă, de asemenea, o serie de acțiuni concepute pentru a optimiza beneficiile sistemelor de informații existente, care acoperă activitatea legislativă, precum și lucrările în curs de desfășurare pentru a asigura punerea lor în aplicare integrală și o mai bună aplicare a sistemelor de informații ale UE. Consiliul European din octombrie 2017 a evaluat punerea în aplicare a Foii de parcurs de la Bratislava 4 și a luat act de progresele semnificative înregistrate de UE, în special în domeniul securității interne, în patru domenii: intensificarea cooperării și a schimbului de informații, intensificarea controalelor și a interconectării bazelor de date, dezvoltarea unui sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și eforturi sistematice de combatere a radicalizării. Prezentul raport arată că s-au înregistrat progrese suplimentare în toate aceste domenii în ultimele două luni.
II. SISTEME DE INFORMAȚII MAI PUTERNICE ȘI MAI INTELIGENTE PENTRU GESTIONAREA SECURITĂȚII, A FRONTIERELOR ȘI A MIGRAȚIEI
Sondajele recente arată că cetățenii UE sprijină în mod ferm intensificarea schimbului de informații la nivelul UE în lupta împotriva terorismului și a criminalității organizate 5 . Informațiile furnizate de sistemele UE joacă un rol vital în sprijinirea autorităților naționale pentru gestionarea frontierelor externe, în combaterea criminalității și a terorismului, precum și în combaterea migrației neregulamentare. Pentru a maximiza valoarea adăugată europeană, informațiile furnizate de sistemele UE trebuie să fie complete, exacte și fiabile. Imaginea actuală este fragmentată, complexă și dificil de utilizat.
Pentru a remedia aceste deficiențe 6 , în conformitate cu Comunicarea Comisiei din aprilie 2016, activitatea s-a concentrat pe trei domenii: valorificarea la maximum a avantajelor oferite de sistemele de informații existente, dezvoltarea de sisteme noi și complementare pentru eliminarea lacunelor, precum și îmbunătățirea interoperabilității sistemelor de informații.
1.Către interoperabilitatea sistemelor de informații
În primul rând, măsurile propuse vor permite agenților de pe teren să utilizeze în mod optim datele existente. Un portal european de căutare va oferi un „ghișeu unic” – care va permite căutarea simultană în mai multe sisteme de informații ale UE 7 , precum și în sistemele de date Europol și Interpol, în conformitate cu drepturile de acces ale utilizatorilor. Acesta va oferi agenților de pe teren un acces eficient, rapid și continuu la datele de care au nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile și va elimina problema actuală complexă de a decide ce bază de date trebuie verificată într-o anumită situație.
În al doilea rând, prin utilizarea datelor biometrice, măsurile propuse vor permite autorităților naționale să depisteze identitățile multiple și să combată frauda de identitate. Un serviciu comun de comparare a datelor biometrice va permite căutarea și compararea datelor biometrice din mai multe sisteme centrale 8 , iar un registru comun de date de identitate va cuprinde caracteristici biografice comune și date biometrice de identitate ale resortisanților țărilor terțe care apar în sistemele de informații ale UE 9 . Pornind de la aceste două componente de interoperabilitate, un detector de identități multiple va verifica dacă datele de identitate care au făcut obiectul unei căutări există în mai multe sisteme 10 . Ori de câte ori funcționarii serviciilor de imigrație și de azil vor înregistra o persoană în sistemele de informații ale UE sau atunci când ofițerii de poliție și polițiștii de frontieră vor verifica o persoană în aceste sisteme, aceștia vor fi informați dacă persoana este deja cunoscută sub o identitate diferită sau dacă persoana în cauză utilizează identități multiple. Acest lucru va elimina lacunele și unghiurile moarte actuale pe care teroriștii și alți infractori încearcă să le exploateze ascunzându-se în spatele unor identități false sau multiple.
În al treilea rând, măsurile propuse vor permite ofițerilor de poliție să efectueze controale de identitate rapide și eficace pe teritoriul lor. Pe parcursul acestor controale, ofițerii de poliție vor avea acces la datele de identitate ale resortisanților țărilor terțe ale căror date sunt înregistrate în sisteme de informații ale UE, pentru a permite identificarea corectă și depistarea identităților multiple. Acest lucru va spori în mod semnificativ eficacitatea controalelor pe teritoriul statelor membre, în conformitate cu recomandarea Comisiei privind efectuarea de verificări proporționale de către poliție și cooperarea polițienească în spațiul Schengen 11 .
Pentru a completa aceste componente de interoperabilitate, Comisia propune, de asemenea, să se faciliteze și să se simplifice accesul autorităților de aplicare a legii la sistemele care nu țin de aplicarea legii, introducând o nouă abordare de consultare a datelor în două etape. În conformitate cu normele actuale, autoritățile de aplicare a legii pot deja consulta sistemele de informații care nu țin de aplicarea legii, în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a actelor de terorism și a altor infracțiuni grave. Cu toate acestea, sistemele respective sunt reglementate de diferite condiții de acces și de garanții, iar unele dintre normele actuale împiedică utilizarea legitimă a sistemelor de către aceste autorități. În conformitate cu noua abordare de consultare a datelor în două etape, un ofițer al unei autorități de aplicare a legii ar trebui, în primul rând, să verifice în paralel toate sistemele care își stochează datele în registrul comun de date de identitate pentru a ști dacă informațiile privind o persoană căutată există în vreunul dintre sisteme. Pentru a asigura protecția datelor, va fi dat doar un răspuns de tipul „pozitiv/negativ”. Ofițerul nu ar avea acces la orice date din orice sistem, dar un aspect esențial constă în faptul că ar ști dacă și unde au existat aceste date. Într-o a doua etapă, ofițerul ar putea să solicite ulterior acces deplin la sistemul (sistemele) de informații care a(au) generat rezultate pozitive, prin intermediul unei cereri individuale de acces pentru fiecare sistem în cauză și în conformitate cu normele stabilite de către fiecare asemenea sistem. La fel ca în prezent, ofițerul ar trebui să justifice necesitatea de a avea acces la sistem, în conformitate cu drepturile de acces și principiile de limitare a scopului ale acelui sistem, iar obținerea ulterioară a accesului deplin se va supune autorizării prealabile de către o autoritate desemnată și va necesita în continuare un nume de utilizator și date de conectare. De îndată ce se va aplica această abordare de consultare a datelor în două etape, nu va mai fi necesar să se efectueze o căutare prealabilă în bazele de date naționale și să se lanseze o căutare prealabilă în sistemul automat de identificare a amprentelor digitale al altor state membre în temeiul Deciziei 2008/615/JAI („verificare Prüm”).
Propunerile privind interoperabilitatea respectă și promovează drepturile fundamentale și, în special, dreptul la protecția datelor. Odată cu aplicarea în UE a noului cadru cuprinzător pentru protecția datelor cu caracter personal și ca urmare a evoluțiilor semnificative în materie de tehnologie și securitate informatică, principiul limitării scopului poate fi pus în aplicare mai ușor la nivel de acces și de utilizare a datelor stocate, cu respectarea deplină a Cartei drepturilor fundamentale și a jurisprudenței recente a Curții Europene de Justiție. Măsurile propuse nu vor conduce la interconectivitatea sistemelor individuale. Fiecare sistem își va păstra limitarea specifică a scopului, regulile de acces și regulile privind păstrarea datelor. De asemenea, măsurile propuse nu vor conduce la creșterea colectării de date noi. Acestea oferă un mod direcționat și inteligent de utilizare a informațiilor existente în sistemele UE în modul cel mai eficient.
Propunerile legislative sunt rezultatul unui proces transparent și favorabil incluziunii, care a început odată cu Comunicarea Comisiei privind sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate din aprilie 2016, care a fost urmată de instituirea unui grup de experți la nivel înalt 12 pentru a aborda provocările juridice, tehnice și operaționale ale diferitelor opțiuni pentru realizarea interoperabilității.
Propunerile legislative includ dispoziții detaliate privind modificările necesare ale instrumentelor juridice care sunt în prezent texte stabile adoptate de colegiuitori, și anume Codul frontierelor Schengen, regulamentul privind sistemul de intrare/ieșire, instrumentele juridice care reglementează sistemul de informații privind vizele. Celelalte instrumente acoperite 13 sunt în prezent în curs de negociere în cadrul Parlamentului European și al Consiliului. Prin urmare, pentru aceste instrumente nu este posibil să se stabilească amendamentele necesare în această etapă. Comisia va prezenta amendamentele respective pentru fiecare dintre aceste instrumente în termen de două săptămâni după ce se va ajunge la un acord politic cu privire la respectivul proiect de regulament. Aceasta invită colegiuitorii să ajungă rapid la un acord în cadrul negocierilor aflate în curs de desfășurare cu privire la aceste instrumente.
2.Elaborarea unor acțiuni noi și complementare menite să elimine lacunele
Pe lângă noile propuneri privind interoperabilitatea menționate mai sus, este vital să se înregistreze în continuare progrese privind eliminarea lacunelor actuale în materie de informații identificate de Comisie în comunicarea sa din aprilie 2016 cu privire la resortisanții țărilor terțe care vizitează spațiul Schengen. La sfârșitul lunii noiembrie, colegiuitorii au adoptat textul final al Regulamentului privind sistemul de intrare/ieșire al UE 14 (EES) și cel al Regulamentului de modificare a Codului frontierelor Schengen în vederea alinierii acestuia la EES 15 , cu intrare în vigoare până la sfârșitul anului 2017. Ca urmare a acestui lucru, dezvoltarea sistemului va începe în 2018 astfel încât acesta să fie complet operațional până în 2020.
O altă lacună în materie de informații – privind resortisanții țărilor terțe care nu au nevoie de viză – a fost abordată în propunerea legislativă a Comisiei din noiembrie 2016 de instituire a unui nou sistem informatic la scară largă, sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS). Consiliul a convenit asupra abordării sale generale în iunie 2017, iar mandatul de negociere al Parlamentului European a fost confirmat la 25 octombrie 2017. Negocierile desfășurate în cadrul trilogului au început în aceeași zi și au continuat la 16 noiembrie 2017 și la 29 noiembrie 2017. Următorul trilog politic este programat a avea loc la 12 decembrie 2017. Comisia invită ambii colegiuitori să ajungă la un acord politic asupra dosarului până la sfârșitul anului 2017, în conformitate cu concluziile Consiliului European din decembrie 2016 și cu declarația comună.
3.Optimizarea beneficiilor sistemelor de informații existente
(a) Lucrări legislative în curs pentru consolidarea sistemelor de informații existente
Ca parte a eforturilor Comisiei de a optimiza potențialul sistemelor de informații existente ale UE, în decembrie 2016, Comisia a adoptat trei propuneri legislative vizând consolidarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) 16 . Printre acestea se numără măsuri esențiale pentru intensificarea luptei împotriva terorismului, cum ar fi introducerea unei obligații a statelor membre de a crea o alertă SIS în cazul în care o persoană este căutată în legătură cu o infracțiune de terorism. Discuțiile din Parlamentul European și Consiliu au inclus, de asemenea, necesitatea de a face schimb de informații cu privire la infracțiunile de terorism din SIS cu Europol, fiind propuse amendamente pentru a permite Europol și statelor membre să facă schimb de informații suplimentare privind rezultatele pozitive din SIS legate de terorism și pentru a permite Europol să verifice informațiile privind alertele nou create și rezultatele pozitive referitoare la aceste alerte în bazele sale de date și în fișierele de lucru pentru analiză. Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliu privind aceste propuneri au început la 16 noiembrie 2017. Având în vedere importanța acestor propuneri, Comisia solicită colegiuitorilor să ajungă la un acord privind propunerile până la începutul anului 2018.
În paralel, așa cum a fost planificat începând cu 2016, continuă lucrările pentru consolidarea SIS prin introducerea unui sistem automat de identificare a amprentelor digitale (AFIS). Acesta va permite utilizatorilor finali ai SIS (de exemplu, ofițeri de poliție și polițiști de frontieră) să efectueze o căutare în SIS pe baza datelor dactiloscopice, permițând identificarea fiabilă a persoanelor, inclusiv a celor care călătoresc sub identități false. Nouă state membre s-au oferit voluntar să ia parte la prima etapă a punerii în aplicare a AFIS, preconizată să înceapă în martie 2018. Se preconizează că sistemul va fi pus în aplicare pe deplin în toate statele membre care utilizează SIS mai târziu în același an.
În ceea ce privește propunerea legislativă vizând consolidarea sistemului Eurodac 17 , trilogurile sunt în curs de desfășurare. Eurodac este unul dintre sistemele de informații care vor fi acoperite de componente de interoperabilitate, motiv pentru care este important să se ajungă rapid la un acord al colegiuitorilor cu privire la acest dosar. În comunicarea care stabilește contribuția Comisiei la reuniunea liderilor privind o cale de urmat în privința dimensiunii externe și interne a politicii în materie de migrație 18 , Comisia solicită ca propunerea să fie adoptată până în martie 2018.
Pentru a limita și mai mult capacitatea de acțiune a teroriștilor și infractorilor, Comisia a prezentat la 29 iunie 2017 o propunere suplimentară pentru facilitarea schimbului de informații privind cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe în UE prin intermediul sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) 19 . Consiliul Justiție și Afaceri Interne a adoptat la 8 decembrie 2017 o abordare generală atât cu privire la propunerea de directivă 20 , cât și cu privire la propunerea de regulament. Discuțiile între colegiuitori din cadrul trilogului ar putea începe de îndată ce Parlamentul European își adoptă mandatul de negociere cu privire la ambele propuneri ECRIS. Comisia invită ambii colegiuitori să ajungă rapid la un acord cu privire la propuneri.
La 29 iunie 2017, Comisia a adoptat o propunere de revizuire a mandatului Agenției pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție 21 . Agenția ar trebui să primească sarcina de a contribui la dezvoltarea interoperabilității între sistemele informatice la scară largă și, având în vedere acest aspect, propunerea este menită să revizuiască regulamentul de instituire a Agenției pentru a ține seama de recomandările care decurg din evaluarea agenției și să îmbunătățească funcționarea acesteia, precum și să consolideze și să întărească rolul său, pentru ca aceasta să poată răspunde provocărilor actuale de la nivelul UE. Aceasta urmărește, de asemenea, introducerea de modificări care decurg din evoluțiile politice, juridice sau factuale, în special pentru a reflecta faptul că agenției îi vor fi încredințate noi sisteme. Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European și-a adoptat mandatul de negociere la 7 decembrie 2017, iar Consiliul a ajuns la o abordare generală în aceeași zi.
(b) Asigurarea implementării complete a sistemelor de informații existente
Un instrument-cheie în lupta împotriva terorismului și a criminalității organizate este reprezentat de Directiva privind registrele cu numele pasagerilor (PNR) 22 . Deși se depun în continuare eforturi în toate statele membre pentru a asigura punerea integrală în aplicare a Directivei până la data de 25 mai 2018, la un an după planul de punere în aplicare a PNR 23 din noiembrie 2016, există în continuare disparități semnificative între statele membre în ceea ce privește progresele înregistrate în înființarea serviciilor naționale de PNR. Termenul de transpunere se apropie cu repeziciune. Prin urmare, este esențială intensificarea acestor eforturi pentru a le finaliza până la 25 mai 2018. În special, este important să se pună în practică procedurile și canalele de comunicare care să permită unităților naționale de informații despre pasageri să partajeze toate datele PNR relevante cu unitățile de informații despre pasageri din alte state membre și cu Europol. Acest instrument vital de securitate al UE nu va putea să își atingă întregul potențial decât atunci când toate statele membre vor avea sisteme PNR funcționale și vor fi în măsură să facă în mod efectiv schimb de date între ele și cu Europol. La data de 15 noiembrie 2017, situația este următoarea:
·Șapte state membre au deja atât cadrul juridic, cât și capacitatea tehnică de a colecta și prelucra date PNR. Cu toate acestea, cele mai multe dintre aceste state membre au încă nevoie să își adapteze temeiurile juridice pentru a se alinia pe deplin la cerințele din Directiva privind PNR.
·Treisprezece state membre se află într-un stadiu intermediar de punere în aplicare. Dintre acestea, patru au propriile unități de informații despre pasageri (UIP) înființate și dotate, dar nu colectează și nu prelucrează date PNR reale din cauza lipsei unui temei juridic care să permită colectarea de date cu caracter personal. Restul de nouă state membre se află în diferite stadii de finalizare a dezvoltării sau instalării UIP și a soluțiilor tehnice ale acestora care urmează a fi utilizate pentru prelucrarea datelor PNR în conformitate cu cerințele din Directiva privind PNR, în timp ce colaborarea cu transportatorii aerieni este încă în curs de desfășurare. Cu toate acestea, unele dintre aceste nouă state membre au adoptat deja acte legislative privind PNR.
·Șapte state membre se află într-un stadiu insuficient de dezvoltare a procesului de punere în aplicare și încă nu au definit arhitectura administrativă a UIP și/sau nu au prezentat legislația relevantă în parlamentele lor și/sau nu au început instalarea soluției tehnice care urmează să fie utilizată de către UIP și/sau nu au lansat procesul de stabilire a conectivității cu transportatorii aerieni.
Comisia continuă să sprijine statele membre în eforturile lor de punere în aplicare a directivei în timp util. Cea de a șasea reuniune referitoare la punerea în aplicare a Directivei privind PNR a avut loc la 3 octombrie 2017 și a permis experților din statele membre să se informeze reciproc și să informeze Comisia cu privire la progresele înregistrate în procesul de punere în aplicare și să își împărtășească lecțiile învățate, bunele practici și experiența practică.
A fost pusă la dispoziție asistență financiară prin programele naționale și acțiunile UE în cadrul Fondului pentru securitate internă – Poliție pentru a sprijini înființarea de UIP funcționale la nivel național și pentru a permite schimbul de date PNR între acestea în conformitate cu Directiva privind PNR 24 .
De asemenea, continuă activitatea pentru a asigura punerea deplină în aplicare a Deciziilor Prüm 25 pentru schimbul de date dactiloscopice, de date referitoare la ADN și de date referitoare la înmatricularea vehiculelor. Deși majoritatea statelor membre au făcut progrese în acest sens, Comisia a trebuit să își folosească atribuțiile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Comisia a trimis avize motivate Croației, Irlandei și Italiei, la 18 mai 2017, și Greciei, la 5 octombrie 2017. În paralel, Comisia continuă să sprijine statele membre, oferind finanțare în vederea punerii în aplicare în temeiul programelor naționale din cadrul FSI-Poliție. Comisia a suplimentat cu 22 de milioane EUR fondurile disponibile pentru aceste programe naționale în 2017. Banii pot fi folosiți pentru punerea în aplicare a Deciziilor Prüm.
(c) Sprijin pentru o mai bună aplicare a sistemelor informatice existente
Pe lângă consolidarea sistemelor existente și asigurarea punerii pe deplin în aplicare a acestora, Comisia face, de asemenea, eforturi pentru a sprijini o mai bună aplicare a sistemelor de informații existente. În cadrul mecanismului de evaluare Schengen 26 , o dată la cinci ani au loc evaluări la fața locului ale punerii în aplicare a SIS în statele membre, efectuate de către experții în domeniu ai statului membru și ai Comisiei Europene. În 2017, au fost efectuate vizite de evaluare în Danemarca, Islanda, Suedia, Portugalia, Spania, Croația, Norvegia și Regatul Unit. Orice aspecte legate de punerea în aplicare identificate în cursul evaluărilor sunt abordate prin intermediul unor recomandări oficiale adresate de către Consiliu statului membru în cauză. Progresele înregistrate cu privire la recomandările anterioare fac parte, de asemenea, din verificările efectuate de echipele de evaluare în timpul vizitelor la fața locului. Pe baza constatărilor din evaluările Schengen efectuate până în prezent cu privire la utilizarea Sistemului de informații Schengen, Comisia va elabora un set de bune practici și lecții învățate care să ofere valoare adăugată la nivelul statelor membre, pentru a îmbunătăți aplicarea sistemelor de informații existente, în vederea unor discuții ulterioare cu statele membre.
În vederea îmbunătățirii în continuare a fluxului de informații, statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin soluțiile tehnice cu scopul de a îmbunătăți schimbul de informații cu Europol. Automatizarea procesului de încărcare a datelor în sistemul informațional Europol în scopuri de verificare încrucișată poate îmbunătăți semnificativ schimbul de informații relevante și actualizate cu Europol și cu alte state membre. Așa-numitele „sisteme de încărcare a datelor” furnizează un instrument tehnic pentru această încărcare automată a datelor. Europol a elaborat aceste sisteme de încărcare a datelor pentru a permite statelor membre să își îmbunătățească performanța în ceea ce privește încărcarea, actualizarea și ștergerea datelor în sistemul informațional Europol. Aceste sisteme de încărcare a datelor sunt deja utilizate în mai multe state membre 27 . Pentru a permite Europol să pună date la dispoziția unui grup mult mai larg de ofițeri de poliție, un proiect-pilot aflat în desfășurare, care implică cinci state membre (Spania, Estonia, Finlanda, Grecia, Polonia), se concentrează pe utilizarea QUEST, o interfață de sistem care permite integrarea căutărilor automate în datele Europol din sistemele de informații ale poliției naționale. Se preconizează că această interfață va deveni operațională la începutul anului 2018, după validarea de către Serviciul european de protecție a datelor și după efectuarea testelor operaționale de către statele membre.
Comisia a comandat un studiu care evaluează exhaustivitatea și conformitatea măsurilor statelor membre de transpunere a deciziei-cadru suedeze 28 , care oferă un cadru juridic comun pentru schimbul de informații între autoritățile statelor membre responsabile cu aplicarea legii. Rezultatele sunt așteptate în primul trimestru al anului 2018 și vor fi examinate pentru a vedea dacă sunt necesare măsuri noi. La 3 octombrie 2017, Comisia a emis un aviz motivat adresat Luxemburgului pentru necomunicarea măsurilor naționale luate în vederea punerii în aplicare a acestei decizii.
III. PUNEREA ÎN APLICARE A ALTOR DOSARE PRIORITARE ÎN MATERIE DE SECURITATE
Pe lângă lucrările privind eliminarea lacunelor în materie de informații și consolidarea sistemelor de informații, activitățile au continuat într-o serie de alte domenii ale uniunii securității.
1.Măsuri de îmbunătățire a protecției și a rezilienței împotriva terorismului și a criminalității
Ca urmare a adoptării de către Comisie a Planului de acțiune în vederea sprijinirii protecției spațiilor publice 29 , în perioada 14-15 noiembrie 2017 a avut loc prima reuniune a Rețelei de securitate pentru protecția spațiilor publice cu risc ridicat. Unitatea spaniolă Guardia Civil însărcinată cu protecția spațiilor cu risc ridicat a găzduit această primă conferință la sediul său din Logroño, Spania. Această nouă rețea urmărește să sprijine dezvoltarea de noi tactici pentru o mai bună protecție a spațiilor publice cu un grad ridicat de risc. În plus, prima reuniune a Forumului operatorilor va avea loc la Bruxelles la 20 decembrie 2017, în strânsă legătură cu o reuniune tematică dedicată închirierilor de autoturisme, ce va avea loc la 21 decembrie 2017. De asemenea, au început pregătirile pentru o reuniune cu primarii orașelor europene, ce va avea loc împreună cu Comitetul Regiunilor din primăvara anului viitor.
Ca răspuns la un nivel sporit de amenințare pentru transporturi, în special pentru rețelele de transport feroviar, unele state membre și-au consolidat măsurile de securitate pentru protejarea transportului feroviar. Aceste măsuri au fost întreprinse în mod fragmentat, ceea ce evidențiază nevoia unei mai bune coordonări în domeniul securității transportului feroviar. Prin urmare, Comisia a anunțat, în programul său de lucru pentru 2018, intenția de a depune eforturi în vederea adoptării de măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți securitatea transportului feroviar de călători.
În domeniul cercetării, evenimentul Security Research 2017 a fost organizat în comun de către Comisia Europeană și Președinția estoniană la Tallinn, în perioada 14-15 noiembrie 2017. A existat o largă recunoaștere a faptului că sunt necesare eforturi suplimentare pentru eliminarea decalajului dintre rezultatele cercetării și produsele și serviciile efective care pot fi utilizate în vederea soluționării diferitelor amenințări la adresa securității, precum terorismul, criminalitatea informatică și dezastrele naturale. Implicarea industriei, a mediului academic, a autorităților publice și a profesioniștilor în cadrul unui proces de creare în comun ar contribui la reunirea ofertei (industrie) și a cererii (utilizatorii finali) în vederea consolidării cerințelor viitoare și pentru a conveni asupra unor posibile soluții care pot avea un impact practic și pot facilita activitatea profesioniștilor din domeniul securității în viitorul apropiat. Comisia va analiza modalitatea de promovare a acestor idei.
2.Abordarea mijloacelor care susțin terorismul
Au continuat discuțiile cu colegiuitorii cu privire la propunerea Comisiei de modificare a celei de a 4-a directive privind combaterea spălării banilor, ceea ce va ajuta în lupta împotriva finanțării terorismului. Comisia invită din nou colegiuitorii să finalizeze cât mai rapid negocierile legislative cu privire la acest dosar prioritar și să ajungă la un compromis care să consolideze actualul set de norme ale Uniunii privind prevenirea spălării banilor și finanțarea terorismului, inclusiv prin sporirea transparenței informațiilor privind beneficiarii reali.
În plus, propunerea de directivă care să armonizeze definiția și sancțiunile penale ale spălării banilor 30 va contribui la depășirea obstacolelor din calea cooperării transfrontaliere în lupta împotriva spălării banilor. Consiliul a ajuns la o abordare generală la 8 iunie 2017. Având în vedere că Parlamentul European a adoptat o poziție la 11 decembrie 2017, vor începe în curând discuțiile interinstituționale pentru a ajunge la un acord în prima jumătate a anului 2018.
Continuă lucrările cu privire la posibilele măsuri de îmbunătățire a accesului transfrontalier al autorităților de aplicare a legii la date financiare relevante care ar putea furniza informații necesare privind activități de terorism, după cum a fost anunțat în programul de lucru al Comisiei pentru 2017. La 20 noiembrie 2017, Comisia a organizat o reuniune la nivel înalt cu părțile interesate la care au participat organisme din statele membre și de la nivelul UE pentru a evalua necesitatea unor măsuri suplimentare în vederea facilitării accesului transfrontalier la informații financiare pentru combaterea terorismului. În cadrul acestei reuniuni, statele membre au luat act de faptul că diferitele măsuri existente, aflate în desfășurare sau planificate, ar putea oferi instrumentele și soluțiile necesare, în special ordinul european de anchetă 31 , Directiva privind combaterea spălării banilor 32 (inclusiv propunerea de modificări 33 ce face în prezent obiectul negocierilor) și o cerere viitoare de propuneri pentru sprijinirea proiectelor de finanțare a combaterii terorismului 34 .
Propunerea de revizuire a celei de a 4-a directive privind combaterea spălării banilor prevede instituirea obligatorie a unor registre naționale centralizate de conturi bancare și sisteme de extragere a datelor, la care ar avea acces unitățile de informații financiare și autoritățile responsabile cu combaterea spălării banilor. În prezent, Comisia evaluează impactul opțiunilor de politică relevante cu scopul de a propune, în primăvara anului 2018, o directivă prin care să se ofere autorităților de aplicare a legii și birourilor de recuperare a activelor acces la registrele și sistemele de extragere a datelor din propriul stat membru.
De asemenea, Comisia lucrează la inițiative menite să îmbunătățească cooperarea dintre unitățile de informații financiare, precum și cooperarea acestora cu autoritățile de aplicare a legii. Și aceste lucrări ar urma să fie finalizate în primăvara anului 2018. În paralel, în vederea pregătirii inițiativelor necesare pentru facilitarea accesului transfrontalier al autorităților de aplicare a legii la date financiare, Comisia va continua să evalueze necesitatea, fezabilitatea tehnică și proporționalitatea oricăror măsuri suplimentare.
Comisia a adoptat astăzi un raport privind evaluarea Regulamentului 258/2012 privind autorizațiile de export, importul și tranzitul pentru arme de foc. Acesta conchide că regulamentul este în continuare necesar, dar că eficiența sa este limitată de lipsa de precizie a anumitor dispoziții ale acestuia, precum și de o interacțiune complexă cu alte instrumente ale legislației UE. Pentru a face schimb de opinii privind aceste concluzii, Comisia se va întruni cu experții naționali la sfârșitul lunii ianuarie 2018. Va conveni, de asemenea, mai multe întruniri pentru a avansa în privința unei serii de provocări (statistici privind confiscările, balistică, cooperarea cu țările din Balcanii de Vest).
La 18 octombrie 2017, Comisia a emis o Recomandare privind măsuri urgente de prevenire a utilizării abuzive a precursorilor de explozivi, îndemnând statele membre să adopte urgent o serie de acțiuni menite să consolideze protecția împotriva utilizării de explozivi artizanali în scopuri teroriste și sprijinind obiectivele Regulamentului 98/2013 privind precursorii de explozivi. În perioada 12-13 decembrie 2017, o reuniune a Comitetului permanent pentru precursori va face un bilanț al progreselor înregistrate de statele membre în punerea în aplicare a recomandării. La 6 decembrie 2017, Comisia a hotărât să închidă procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Franței pentru nerespectarea Regulamentului 98/2013, având în vedere faptul că Franța a informat Comisia despre punerea în aplicare integrală a regulamentului. În paralel, Comisia este în curs de revizuire a Regulamentului 98/2013 în vederea înăspririi restricțiilor și controalelor privind vânzarea, deținerea, introducerea și utilizarea precursorilor de explozivi, îmbunătățirii capacității operatorilor economici și a autorităților competente și a celor de aplicare a legii din statele membre de a detecta și preveni cazurile de utilizare abuzivă și sporirii gradului de uniformitate în aplicarea regulamentului în statele membre. Evaluarea impactului privind diferitele opțiuni de revizuire a regulamentului va fi finalizată în primăvara anului 2018.
3.Securitatea cibernetică și justiția penală în spațiul cibernetic
Concluziile Consiliului European din 19 octombrie 2017 35 au recunoscut inițiativele din achetul privind securitatea ciberneticăP 36 . La 20 noiembrie 2017, Consiliul a adoptat concluzii referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Reziliență, prevenire și apărare: construirea unei securități cibernetice puternice pentru UE” 37 . Un plan de acțiune în vederea punerii în aplicare a acestor concluzii ale Consiliului va fi adoptat de Consiliul Afaceri Generale la 12 decembrie 2017.
Au început deja discuțiile cu Consiliul cu privire la propunerea de „Act privind securitatea cibernetică” (care acoperă noul mandat al ENISA și cadrul de certificare) 38 . Propunerea legislativă privind mijloacele de plată fără numerar a fost prezentată Parlamentului European și Consiliului, iar examinarea acesteia este în curs. Comisia solicită începerea lucrărilor din cadrul Parlamentului European având în vedere că raportorul a fost desemnat la 13 noiembrie 2017. Cu privire la punerea în aplicare a directivei NIS 39 , a avut loc o reuniune a grupului de cooperare la 28 noiembrie. Grupul a adoptat două dintre rezultatele sale privind aspecte-cheie ale directivei: orientări cu privire la identificarea operatorilor de servicii esențiale 40 privind bunele practici referitoare la criteriile de definire a importanței vitale a unui operator, precum și orientări privind măsurile de securitate care oferă o privire de ansamblu asupra criteriilor de referință pentru măsurile care urmează a fi aplicate în protejarea rețelelor și a sistemelor de informații 41 . Un al treilea rezultat privind cerințele de notificare, care stabilește circumstanțele în care operatorii de servicii esențiale sunt obligați să notifice un incident, urmează să fie adoptat în curând în cadrul procedurii scrise. Grupul a început să se implice în discuții privind primul său program de lucru (2018-2020), care ar trebui să fie adoptat până în februarie 2018.
În cel de al 11-lea raport privind progresele înregistrate privind uniunea securității, 42 Comisia s-a angajat să evalueze necesitatea unor resurse suplimentare pentru Europol (în special Centrul european de combatere a criminalității informatice, EC3) pentru a permite sprijinul acordat de către EC3 statelor membre pentru abordarea provocărilor legate de criptare în anchetele penale. Luând în considerare economiile de scară realizate prin furnizarea unei capacități la nivelul UE (comparativ cu soluțiile individuale de la nivel de state membre), Comisia a luat, de asemenea, act de necesitatea continuării acordării sprijinului în acest domeniu, după cum a solicitat Consiliul Justiție și Afaceri Interne în 7 și 8 decembrie 2017. Evaluarea resurselor suplimentare specifice necesare continuă, iar Comisia va raporta, în cadrul următorului raport privind progresele înregistrate privind uniunea securității, cu privire la fondurile puse la dispoziție în acest scop. Asigurarea posibilității agențiilor de aplicare a legii din statele membre de a utiliza instrumentele furnizate de EC3 într-un domeniu caracterizat de schimbări rapide va permite cel mai bun randament al investiției și va asigura actualizarea continuă a capacităților europene pentru a face față provocărilor, fără interzicerea, limitarea sau slăbirea criptării.
În cadrul reuniunii Consiliului JAI din 7-8 decembrie 2017, statele membre au decis continuarea discuțiilor la nivel de experți pentru a ajunge la o înțelegere comună a posibilelor soluții privind păstrarea datelor în conformitate cu hotărârea Tele2 din 21 decembrie 2016. Comisia va continua să sprijine statele membre în acest proces. Comisia consideră că acest proces face parte din propria sa evaluare privind implicațiile hotărârii și din lucrările sale în curs de desfășurare pentru finalizarea orientărilor cu privire la calea de urmat privind păstrarea datelor, astfel cum s-a anunțat în programul de lucru al Comisiei pentru 2018.
După cum a anunțat anterior, Comisia intenționează să prezinte la începutul anului 2018 o inițiativă legislativă privind probele electronice pentru a facilita accesul autorităților de aplicare a legii la probe electronice situate într-o altă țară.
4.Combaterea radicalizării
De la ultimul raport privind progresele înregistrate privind uniunea securității, Comisia și-a continuat activitatea în direcția abordării radicalizării, atât offline, cât și online.
Grupul de experți la nivel înalt privind radicalizarea înființat în iulie 2017 și-a continuat activitatea într-un ritm alert în vederea întocmirii primului său raport interimar, care a fost convenit de către membrii grupului la 24 noiembrie 2017. Constatările preliminare și recomandările grupului au identificat mai multe subiecte prioritare și aspecte orizontale, incluzând radicalizarea în închisori, răspunsuri locale într-un cadru multiinstituțional, consolidarea cunoștințelor privind căile de radicalizare, mecanisme și structuri de cooperare, educație și incluziune socială, precum și dimensiunea externă a activității de prevenire. În următorul raport privind progresele înregistrate privind uniunea securității, Comisia își va prezenta opiniile referitoare la aceste constatări preliminare și recomandări.
Cea de a treia reuniune la nivel ministerial a Forumului UE pentru internet a avut loc la 6 decembrie 2017, reunind statele membre, întreprinderi din sectorul internetului, Europol, reprezentanți ai mediului academic și societății civile 43 . Au fost evaluate progresele înregistrate în cadrul Planului de acțiune de combatere a conținutului online cu caracter terorist, care vizează detectarea automată a conținutului cu caracter terorist, îmbunătățiri ale „bazei de date cu valori hash” a întreprinderilor pentru a împiedica difuzarea de conținut cu caracter terorist, consolidarea sesizărilor, precum și asigurarea posibilității ca societatea civilă să elaboreze discursuri alternative la propaganda teroristă. Întreprinderile din sectorul internetului au raportat că baza de date a conținutului cu caracter terorist cunoscut („baza de date cu valori hash”), anunțată în cadrul Forumului UE pentru internet din 2016 și lansată în primăvara anului 2017, este acum operațională și a adunat până în prezent peste 40 000 de valori hash din filme și imagini cu caracter terorist cunoscute. Potențialul acestui instrument ar trebui exploatat la maximum, iar datele privind numărul de eliminări generate de „baza de date cu valori hash” și viteza eliminărilor ar trebui să fie comunicate în mod regulat membrilor Forumului UE pentru internet. Rata de sesizări manuale, cum ar fi cele de la Unitatea UE de semnalare a conținutului online, continuă, de asemenea, să crească și întreprinderile au fost îndemnate să sporească atât viteza eliminărilor, cât și regularitatea raportării către Forumul UE privind internetul. Platformele de internet au raportat că se bazează tot mai mult pe instrumente automate pentru detectarea conținutului cu caracter terorist 44 . De asemenea, este important să se îmbunătățească transparența, consecvența și regularitatea raportării rezultatelor. Toate întreprinderile din sectorul internetului trebuie să participe la acest efort comun și să partajeze informații esențiale privind eliminările de conținut de pe platforme, acordând prioritate contactării și colaborării cu întreprinderișe noi și mici care nu s-au angajat încă în acest demers.
Rezultatele Forumului UE pentru internet vor furniza, de asemenea, informații pentru lucrările referitoare la politica mai largă privind conținutul ilegal online, Comisia anunțând că va continua să promoveze cooperarea cu platformele de comunicare socială pentru depistarea și eliminarea conținutului cu caracter terorist și a altor tipuri de conținut ilegal online și, dacă este necesar, va propune măsuri legislative privind eliminarea conținutului cu caracter terorist 45 .
5.Dimensiunea externă
La 7 decembrie 2017, Consiliul Justiție și Afaceri Interne a dat undă verde Comisiei să inițieze negocieri cu Canada privind un acord între UE și Canada pentru transferul și utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru a respecta Avizul 1/15 al Curții de Justiție privind Acordul PNR UE-Canada prevăzut anterior. Negocierile oficiale vor începe de îndată ce Canada obține propriul mandat de negociere.
După cum a anunțat Comisia în raportul privind progresele înregistrate în domeniul uniunii securității din luna octombrie, Comisia va adopta, de asemenea, până la sfârșitul acestui an, recomandări adresate Consiliului de a autoriza inițierea negocierilor privind încheierea unor acorduri între UE și Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Tunisia și Turcia privind schimbul de date cu caracter personal între Europol și autoritățile competente ale acestor țări pentru combaterea criminalității grave și a terorismului. Aceste acorduri vor consolida și mai mult capacitățile Europol de colaborare cu aceste țări terțe în scopul prevenirii și combaterii criminalității care se încadrează în sfera de cuprindere a obiectivelor Europol.
În ceea ce privește cooperarea cu partenerii internaționali, UE și SUA au organizat la 17 noiembrie o reuniune ministerială în materie de justiție și afaceri interne. Reuniunea s-a axat pe cooperarea transatlantică pentru combaterea terorismului, pe abordarea amenințărilor cibernetice și pe cooperarea cu privire la traficul de droguri. În ceea ce privește combaterea terorismului, discuția s-a axat în mod specific pe importanța cooperării operaționale și schimbul eficient de informații. Cele două părți au luat act de importanța colectării, utilizării și schimbului de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR). Discuțiile au vizat, de asemenea, progresele înregistrate în punerea în aplicare a acțiunilor comune de abordare a amenințărilor teroriste la adresa aviației și pentru creșterea nivelului de bază global al securității aviației. UE și SUA au făcut referire la acțiunile privind combaterea finanțării terorismului și a spălării banilor, inclusiv la acțiunile comune și acțiunile din cadrul Grupului de Acțiune Financiară Internațională. Referitor la utilizarea frauduloasă a internetului în scopuri teroriste, ambele părți au convenit asupra faptului că trebuie întreprinse acțiuni în cooperare cu mai multe părți interesate, inclusiv cu sectorul privat și societatea civilă. Următoarea reuniune ministerială UE-SUA în materie de justiție și afaceri interne va avea loc la Sofia în luna mai 2018.
În ceea ce privește securitatea aviației, Comisia Europeană și alte servicii din UE se reunesc în mod regulat cu statele membre pentru a conveni cu privire la o abordare integrată pentru consolidarea și prioritizarea eforturilor de consolidare a capacităților în țările terțe. Acțiunile propuse includ cursuri de formare și exerciții privind cultura în materie de securitate, controlul accesului, proceduri de examinare, certificarea auditorilor și altele. Sunt organizate reuniuni specifice pentru fiecare dintre țările terțe evaluate, în scopul conceperii unor acțiuni precise pentru fiecare dintre aceste țări.
Ca urmare a declarației comune privind parteneriatul strategic NATO-UE, Consiliul a adoptat la 5 decembrie un al doilea raport privind punerea în aplicare 46 . Raportul prezintă principalele domenii în care s-au înregistrat progrese, inclusiv securitatea cibernetică și combaterea amenințărilor hibride. Pentru prima dată, UE și NATO au efectuat un exercițiu paralel și coordonat (UE PACE17/CMX17) în septembrie și octombrie 2017, pe baza unui scenariu de amenințare hibridă. Împreună cu raportul, au fost adoptate o serie de 24 de propuneri suplimentare în vederea consolidării și aprofundării în continuare a cooperării UENATO. Noile propuneri acoperă toate cele șapte domenii de cooperare identificate în Declarația comună de la Varșovia: contracararea amenințărilor hibride; extinderea domeniului de cooperare operațională, inclusiv pe mare, și în materie de migrație; securitatea cibernetică și apărarea; capacități de apărare; industria apărării și cercetare; exerciții; consolidarea capacităților de apărare și de securitate, precum și dialogul politic. Mai multe propuneri au drept obiectiv consolidarea cooperării în domeniul combaterii terorismului. De exemplu, un atelier informal va fi organizat în comun în prima jumătate a anului 2018 în vederea dezvoltării unei înțelegeri comune a modului în care eforturile de combatere a terorismului pot beneficia de dezvoltarea capacităților de apărare. Pornind de la experiența și lecțiile învățate din exercițiul care a avut loc în 2017, va fi elaborat un plan pentru punerea în aplicare a unor exerciții paralele și coordonate între UE și NATO în perioada 2019-2020. În plus, începând cu 2018, vor fi puse în aplicare mai multe module comune de formare și exerciții.
IV. CONCLUZII
Acest raport prezintă o serie de acțiuni întreprinse la nivelul UE pentru intensificarea schimbului de informații în vederea consolidării securității interne și pentru o mai bună gestionare a frontierelor externe. Propunerea de regulament privind interoperabilitatea prevede un mod direcționat și inteligent de utilizare optimă a datelor existente și de integrare a principiului protecției datelor încă de la concepere. Aceasta reprezintă o schimbare radicală în ceea ce privește modul în care UE gestionează datele pentru gestionarea securității și a frontierelor externe, ajutând autoritățile naționale să răspundă mai bine amenințărilor transnaționale și să depisteze teroriștii care acționează la nivel transfrontalier.
Următorul raport privind progresele înregistrate în direcția construirii unei Uniuni a securității efective și reale este prevăzut să fie adoptat în ianuarie 2018.