COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 6.9.2017

COM(2017) 470 final

RAPORT AL COMISIEI

CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al șaptelea raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia

Introducere

Pe parcursul perioadei acoperite de acest al șaptelea raport 1 , Declarația UE-Turcia din 18 martie 2016 2 a continuat să joace un rol cheie în asigurarea faptului că problema migrației în zona Mediteranei de Est este abordată în mod eficace și în comun de UE și Turcia.

Deși sosirile zilnice au crescut ușor în comparație cu perioada de dinaintea verii, numărul de treceri neregulamentare a rămas scăzut (93 pe zi, în medie, începând de la cel de al șaselea raport). La nivel global, numărul persoanelor care și-au pierdut viața în Marea Egee s-a redus, de asemenea, în mod semnificativ față de perioada anterioară. Sosirile prin frontiera terestră dintre Grecia și Turcia au rămas, de asemenea, la un nivel scăzut.

Relocarea a progresat într-un ritm constant, aproape 9 000 de sirieni fiind deja relocați din Turcia în UE. Atât aprobarea proiectelor, cât și plățile efectuate în cadrul Instrumentului pentru refugiații din Turcia (denumit în continuare „instrumentul”), au continuat, de asemenea, să înregistreze progrese. În prezent, din cele 3 miliarde de euro pentru perioada 2016-2017, au fost semnate contracte pentru 48 de proiecte, pentru o sumă totală de 1,664 miliarde EUR (față de 1,572 miliarde EUR anterior), iar plățile au ajuns la 838 de milioane EUR (față de 811 milioane EUR anterior).

Cu toate acestea, persistă deficiențele identificate în rapoartele anterioare. În special, ritmul returnărilor din insulele grecești în Turcia nu s-a îmbunătățit. Numărul returnărilor rămâne mult mai mic decât numărul sosirilor, ceea ce adaugă în mod constant presiune asupra infrastructurii hotspoturilor de pe insule.

În cadrul dialogului politic la nivel înalt UE-Turcia care a avut loc în 25 iulie 2017, ambele părți și-au reafirmat angajamentul de punere în aplicare a Declarației UE-Turcia.

UE și-a menținut angajamentul de a urmări o punere în aplicare deplină și nediscriminatorie a Declarației UE-Turcia în toate aspectele sale și de către toate statele membre, astfel cum a fost stabilit de Consiliul European din 22-23 iunie 2017 3 .

1.Situația actuală

De la cel de al șaselea raport, numărul total al persoanelor care au sosit din Turcia în insulele grecești (în perioada 9 iunie 2017-31 august 2017) a fost de 7 807 persoane – reprezentând o medie de 93 de persoane pe zi. Cu toate că numărul sosirilor zilnice este mai mare decât cel înregistrat înainte de începutul verii, acesta este încă substanțial mai mic decât numărul înregistrat în luna care a precedat Declarația. De la activarea Declarației UE-Turcia 4  și până în prezent, 113 persoane și-au pierdut viața sau au dispărut în Marea Egee. 1 150 de persoane și­au pierdut viața sau au fost declarate dispărute în anul care a precedat declarația.

[Date până la 31/08/2017 pentru săptămâna 35]

Găzduirea unui număr de refugiați din Siria 5 , din Irak și din alte țări care depășește semnificativ trei milioane a continuat să fie o prioritate pentru autoritățile turce, care au depus eforturi considerabile pentru a asigura o primire și condiții de trai corespunzătoare.

Coordonare și cooperare îmbunătățită

Coordonatorul UE continuă să colaboreze îndeaproape cu toți partenerii relevanți pentru a se asigura monitorizarea zilnică a declarației și a Planului comun de acțiune privind punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia 6 . Planul comun de acțiune se bazează pe eforturile permanente depuse de Grecia pentru a asigura punerea sa în aplicare, cu sprijinul operațional al tuturor statelor membre. De la ultimul raport, Comisia sprijină autoritățile elene pentru a asigura coordonarea și gestionarea siguranței și a securității în insule, pentru a moderniza centrele de primire și a îmbunătăți condițiile de trai din insule, pentru a accelera transferul migranților care trebuie să parcurgă procedura obișnuită de azil, inclusiv grupurile vulnerabile, în centre speciale de pe continent, pentru a institui procedurile necesare care să permită reducerea întârzierilor în procesarea cererilor de azil în a doua instanță, acordându-se prioritate cererilor solicitanților de azil aflați în insule și pentru a spori capacitatea în materie de cazare prealabilă îndepărtării și de luare în custodie publică în insulele cu hotspoturi, în vederea accelerării returnărilor. S-a acordat în continuare o prioritate deosebită măsurilor menite să protejeze în mod eficace grupurile vulnerabile, cum ar fi reiterarea nevoii de a numi responsabili cu protecția copiilor în centrele de primire, inclusiv în toate hotspoturile care găzduiesc copii.

Punerea efectivă în aplicare a Declarației UE-Turcia necesită eforturi continue din partea tuturor statelor membre, pentru a răspunde urgent necesităților identificate de Biroul European de Sprijin pentru Azil și de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european. Aceasta include detașări pe perioade suficient de lungi și în conformitate cu specificațiile furnizate, în special în ceea ce privește detașarea de experți în materie de azil în insulele în care se află hotspoturi, inclusiv experți în stabilirea vulnerabilității.

Cu toate acestea, deficiențele identificate în rapoartele anterioare nu au fost încă pe deplin remediate.

Până la 4 septembrie, Biroul European de Sprijin pentru Azil trimisese în Grecia 98 interpreți și 96 de experți ai statelor membre, toți fiind trimiși în hotspoturi, 84 dintre aceștia fiind însărcinați cu soluționarea dosarelor. Acest lucru înseamnă că deficitul actual este de 54 de experți. Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european a mobilizat 888 de agenți în cadrul operațiunii comune Poseidon, dintre care 35 însărcinați cu sprijinirea operațiunilor de readmisie în cadrul punerii în aplicare a declarației. În ceea ce privește schema de readmisie în temeiul Declarației UE-Turcia, deficitul este de 11 experți pentru luna septembrie și 13 experți pentru luna octombrie.

Rezerva de agenți invitați detașați de statele membre și formați de Europol numără 278 de persoane. Acestea au fost trimise prin rotație în misiuni de câte trei luni în cele cinci hotspoturi din Grecia și în cele patru hotspoturi din Italia pentru a efectua controale de securitate secundare. În prezent, 10 agenți invitați sunt trimiși în hotspoturile din Grecia, iar doi funcționari Europol sunt staționați în cadrul Grupului operativ european la nivel regional din Pireu în scopuri de coordonare.

Grupul operativ european la nivel regional este un important forum de coordonare a operațiunilor pe mare și pe uscat, care asigură fluxul de informații între părțile interesate de la nivel național și agențiile UE. După eforturi intensificate începând din luna aprilie în vederea abordării chestiunilor transversale în hotspoturi, acesta a început să invite, de asemenea, autoritățile elene să participe la întâlnirile sale care au loc o dată la două săptămâni.

Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european a continuat să coopereze cu NATO, precum și cu paza de coastă greacă și turcă. Paza de coastă turcă a continuat operațiunile de patrulare activă și de prevenire a plecărilor din Turcia.

Inițiative de informare

Utilizând experiența dobândită cu ocazia proiectelor aflate în curs de desfășurare în Chios și Lesbos, ghișeele de informare nou-înființate din Samos și Kos au început să aducă la cunoștința migranților și a solicitanților de azil drepturile și obligațiile care le revin, precum și opțiunile pe care le au la dispoziție, inclusiv în ceea ce privește azilul sau returnarea. Comisia a îndemnat Serviciul elen de primire și identificare să înființeze astfel de ghișee de informare în toate hotspoturile, atrăgând atenția asupra necesității acestora.

2.Returnarea tuturor noilor migranți în situație neregulamentară din Grecia în Turcia

În declarație se prevede returnarea tuturor noilor migranți și solicitanți de azil aflați în situație neregulamentară ale căror cereri au fost declarate inadmisibile sau neîntemeiate și care au trecut din Turcia către insulele grecești după 20 martie 2016. Aceste măsuri sunt puse în aplicare cu respectarea strictă a dispozițiilor dreptului UE și ale dreptului internațional, precum și cu respectarea deplină a principiului nereturnării 7 .

Situația actuală

De la publicarea raportului anterior până la 4 septembrie 2017, au fost returnate, în temeiul Declarației UE-Turcia, 97 de persoane care au sosit în Grecia din Turcia, inclusiv 11 sirieni. Printre persoanele de alte naționalități s-au numărat algerieni (30), pakistanezi (27), resortisanți din Bangladesh (5), irakieni (4), marocani (3), camerunezi (2), haitieni (2), iranieni (2), nigerieni (2), senegalezi (2), libanezi (1), afgani (1), egipteni (1), congolezi (1), resortisanți din Gambia (1), ivorieni (1) și resortisanți din Zimbabwe (1). Numărul total de migranți returnați în Turcia de la data adoptării Declarației UE-Turcia este de 1 896 de persoane 8 .

Numărul returnărilor din insulele grecești în Turcia rămâne mult mai mic decât numărul sosirilor, ceea ce sporește în mod constant presiunea asupra infrastructurii hotspoturilor de pe insule. Acesta este rezultatul combinat al întârzierilor acumulate în prelucrarea cererilor de azil în a doua instanță introduse în insulele grecești și al capacității insuficiente în materie de prelucrare și de luare în custodie publică înainte de returnare, în special în Chios și Samos. În Lesbos și Kos a crescut capacitatea de luare în custodie publică prealabilă îndepărtării. Lipsa informațiilor actualizate cu privire la alocarea adăposturilor îngreunează identificarea și reținerea migranților pentru care au fost emise decizii negative în materie de azil în a doua instanță. În acest scop, este necesară de urgență înregistrarea migranților care beneficiază de cazare oficială în insule, urmată de o monitorizare sistematică a prezenței migranților și a statutului cererilor de azil.

În perioada care a trecut de la ultimul raport, 372 de migranți s-au întors în mod voluntar din insule în țara lor de origine (precum și 929 din partea continentală), cu sprijinul financiar sau în natură al Programului de returnare voluntară asistată și de reintegrare. Astfel, numărul total de migranți care au utilizat programul de la lansarea acestuia în 2016 este de aproximativ 10 029. Grecia ar trebui să ia măsuri pentru a utiliza și a participa pe deplin la programele comune de returnare finanțate de UE (în special la programul Rețelei europene de reintegrare), pentru a-și spori capacitatea prin intermediul acestor programe, prin colaborarea strânsă și proactivă cu principalele agenții de implementare și prin utilizarea la maximum a sprijinului disponibil. Organizația Internațională pentru Migrație a continuat să asigure o prezență permanentă în cele cinci insule în care se află hotspoturi, promovând Programul de returnare voluntară asistată și de reintegrare și furnizând informații persoanelor vizate.

Până în prezent 9 , 57 de persoane care nu sunt de naționalitate siriană au prezentat cereri de protecție internațională autorităților turce: două persoane au primit statutul de refugiat, 39 de cereri sunt în curs de soluționare, iar nouă persoane au primit decizii negative 10 . 831 de persoane au fost returnate în țările lor de origine. Până în prezent, toți sirienii returnați au fost preînregistrați pentru a beneficia de protecție temporară, cu excepția a 16 persoane, care au decis să se întoarcă voluntar în Siria; 19 sirieni au decis să rămână în centrele de cazare puse la dispoziție de autoritățile turce, iar 177 dintre aceștia au optat să trăiască în afara centrelor respective.

Măsuri juridice

În ceea ce privește cazurile din insulele elene, numărul total de căi de atac introduse împotriva celor 5 225 de decizii negative în primă instanță 11 emise până în prezent de către Serviciul pentru azil privind admisibilitatea și privind fondul este de 4 160 12 . Au fost luate până în prezent 2 398 de decizii în a doua instanță în cele 4 160 de cazuri în care au fost exercitate căi de atac (adică în 58 % din cazuri). Din cele 556 de decizii adoptate până în prezent cu privire la admisibilitate în urma exercitării unei căi de atac, 135 de decizii în a doua instanță au confirmat deciziile privind inadmisibilitatea adoptate în primă instanță, iar 421 de decizii au anulat deciziile privind inadmisibilitatea pronunțate în primă instanță 13 . În ceea ce privește cele 1 590 de decizii privind fondul adoptate în urma exercitării unei căi de atac, 1 560 de decizii adoptate în a doua instanță au confirmat deciziile negative pronunțate în prima instanță, iar 17 14 au anulat deciziile negative de acest fel. În plus, în 13 cazuri a fost acordată protecția subsidiară. În perioada care face obiectul prezentului raport, 252 de cazuri de exercitare a unei căi de atac au fost închise din alte motive decât emiterea unei decizii privind fondul, și anume o retragere implicită sau explicită nerevocată.

Numărul 15 de comitete de apel și de raportori 16 care contribuie la reunirea datelor cazului, a argumentelor persoanei care contestă decizia și a informațiilor despre țara de origine a acesteia. nu s-a schimbat de la ultimul raport. Autoritatea de apel din Grecia a continuat să îmbunătățească fluxurile de lucru, de exemplu, acordând prioritate cazurilor pe baza listelor de adăposturi furnizate de Serviciul elen de înregistrare și identificare în insule sau realizând progrese cu privire la introducerea unui instrument informatic permanent de planificare a programărilor, care ar putea facilita, de asemenea, specializarea comitetelor în funcție de țara de origine a dosarelor în cauză. Punerea în aplicare a acestor dispoziții este menită să garanteze că Autoritatea de apel este echipată în mod corespunzător (în ceea ce privește materialele și echipamentele de birou), să îmbunătățească activitatea comitetelor de apel și să reducă timpul de așteptare în insule al solicitanților care contestă deciziile adoptate în primă instanță până la emiterea unei decizii în a doua instanță, oferind protecție internațională celor care au nevoie de aceasta și direcționând migranții în situație neregulamentară către procedura de returnare.

Totuși, în pofida acestor eforturi, procesul decizional din cadrul comitetelor de apel a continuat să fie lent (în medie, aproximativ 30 de decizii pe săptămână în perioada care a trecut de la ultimul raport). Până în prezent, acestea au pronunțat numai 1 699 de decizii în contextul Declarației UE-Turcia – 132 privind admisibilitatea și 1 567 17 privind fondul. Autoritățile elene recunosc importanța și urgența creșterii numărului deciziilor emise de comitetele de apel și examinează posibile măsuri suplimentare.

Deciziile plenarei Consiliului de Stat elen privind două cazuri audiate la 10 martie 2017, în legătură cu problema dacă Turcia poate fi considerată o țară terță sigură pentru returnarea a doi solicitanți de azil sirieni, care făcuseră apel împotriva deciziilor pronunțate în a doua instanță care au confirmat inadmisibilitatea cazurilor lor pronunțată în prima instanță, sunt încă în curs de finalizare și până în acest moment nu a fost stabilită o dată pentru adoptarea acestora.

Măsuri operaționale

Potrivit autorităților elene, în prezent există 13 372 18 de migranți în insule. Capacitatea de primire oficială pusă la dispoziție de către autoritățile elene pe insulele în care se află hotspoturi a fost de 5 576 de locuri în hotspoturi conduse de Serviciul elen de primire și identificare și de 228 de locuri pentru minorii neînsoțiți în centre gestionate de Centrul național elen pentru solidaritate socială; un număr suplimentar de 1 031 de locuri au fost puse la dispoziție în cadrul sistemului de închiriere, finanțat de UE, implementat de Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați 19 .

De asemenea, autoritățile elene, cu sprijinul Comisiei, au continuat să depună eforturi pentru îmbunătățirea condițiilor din hotspoturi și din insule, prin modernizarea infrastructurilor și instituirea unor proceduri mai eficiente.

Serviciul elen de primire și identificare a făcut eforturi pentru a elabora în mod regulat liste cu alocarea adăposturilor pentru fiecare dintre insulele în care se află hotspoturi. Cu sprijinul Comisiei, a fost pus în aplicare un proces de punere în comun a datelor din aceste liste între Serviciul elen de primire și identificare, Serviciul elen pentru azil și Comitetele de apel, facilitând eforturile de reducere a întârzierilor în procesarea cererilor de azil în prima și în a doua instanță. Serviciul elen de primire și identificare trebuie să asigure actualizarea periodică a listelor cu alocarea adăposturilor, inclusiv a listelor privind taberele administrate de autoritățile municipale, precum și sistemul de închiriere administrat de Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați și trebuie să continue să pună aceste liste la dispoziția autorităților în cauză în mod regulat.

În vederea sporirii numărului de returnări, construcția centrului de luare în custodie publică prealabilă îndepărtării a fost finalizată în luna august, acesta atingând capacitatea sa maximă de 500 de locuri. Au fost finalizate lucrările la zona de luare în custodie publică prealabilă îndepărtării din hotspotul din Lesbos, iar centrul de luare în custodie publică prealabilă îndepărtării și-a atins capacitatea maximă de 210 locuri. În Samos a fost semnată o decizie ministerială comună privind contractarea unui centru de luare în custodie publică prealabilă îndepărtării care va fi situat în interiorul hotspotului, dar lucrările nu au demarat, dat fiind că zonă dedicată este utilizată pentru cazarea migranților care trebuie să fie transferați urgent într-un alt loc. Pe insula Chios nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește construirea unui centru de luare în custodie publică prealabilă îndepărtării, în special din cauza rezistenței manifestate la nivel local.

Poliția elenă a pregătit planuri de evacuare pentru toate hotspoturile și le-a transmis coordonatorilor hotspoturilor. Au fost organizate exerciții de securitate în toate hotspoturile, iar în Chios, Kos, Leros, Samos și Lesbos au fost efectuate cu succes de exerciții de evacuare.

În pofida măsurilor întreprinse, acestea nu sunt suficiente pentru a răspunde situației din insule și, prin urmare, autoritățile elene sunt invitate să ia măsurile necesare, identificate deja în ultimul raport. În special, perioada de timp dintre completarea și depunerea unei cereri de azil ar trebui redusă în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva privind procedurile de azil, conform căreia autoritățile elene trebuie să se asigure că o persoană care completează o cerere de azil are posibilitatea efectivă de a depune cererea respectivă în cel mai scurt interval de timp posibil.

Asistența financiară oferită de UE Greciei

Au fost realizate progrese suplimentare în vederea asigurării unei abordări mai sustenabile în ceea ce privește nevoile în materie de migrație, prin trecerea progresivă de la Instrumentul de sprijin de urgență pe teritoriul UE și asistența de urgență acordată în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Fondului pentru securitate internă, la finanțarea asigurată prin programele naționale multianuale ale Greciei în cadrul ultimelor două fonduri. În conformitate cu planificarea financiară pentru 2017 privind centrele de primire din Grecia, autoritățile elene au adoptat măsurile necesare pentru a asigura finanțare prin intermediul programelor naționale pentru furnizarea de servicii de primire pe insule și gestionarea unor adăposturi pentru minorii neînsoțiți.

La 16 august 2017, programul național al Greciei în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare a fost revizuit pentru a consolida prioritățile strategice în materie de integrare și returnare cu fonduri suplimentare (28 de milioane EUR). Astfel, valoarea totală a sumelor alocate programelor naționale ale Greciei în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Fondului pentru securitate internă este de 537 de milioane EUR pentru perioada 2014­2020. În plus, începând din 2015 s-a acordat din Fondul pentru azil, migrație și integrare și din Fondul pentru securitate internă o asistență de urgență substanțială, în valoare de aproximativ 371,2 milioane EUR, pentru a ajuta Grecia să își consolideze centrele de primire și capacitățile în materie de migrație, azil și gestionare a frontierelor. O astfel de asistență include două granturi acordate recent, la 6 și la 31 iulie 2017, Înaltului Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați, în sprijinul guvernului elen și axate pe insulele din Marea Egee, pentru a asigura furnizarea neîntreruptă de servicii, iar activitățile sunt transferate de la asistența de urgență la programele naționale pentru Grecia în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Fondului pentru securitate internă.

Începând cu 4 septembrie 2017, a fost contractată suma de 410,6 milioane EUR din Instrumentul de sprijin de urgență pe teritoriul UE cu 15 organizații umanitare partenere. În conformitate cu planificarea financiară pentru 2017 privind centrele de primire din Grecia, prioritățile Instrumentului de sprijin de urgență pe teritoriul UE se modifică treptat, trecându-se de la tabere la locuințe închiriate (pentru un număr de până la 30 000 de persoane) și la extinderea programului de asistență în numerar cu scopuri multiple, pentru ca acesta să acopere și produsele alimentare, ori de câte ori condițiile permit acest lucru. Pentru aceste două priorități fost lansat în iulie 2017 Programul de sprijin de urgență pentru integrare și cazare. Programul constă din două contracte (în valoare de 93,5 milioane EUR și, respectiv, 57,7 milioane EUR) cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, care pune deja în aplicare acțiunile cu partenerii și în colaborare cu autoritățile locale, în ceea ce privește spațiile de cazare închiriate. Suma de 34,9 milioane EUR rămâne disponibilă până la sfârșitul anului pentru nevoi suplimentare. În acest cadru sunt în curs de finalizare negocierile cu partenerii din domeniul umanitar pentru noi proiecte, precum și alocări suplimentare.

3.Mecanismul de relocare „unu la unu” din Turcia în UE

Situația actuală

La 4 septembrie, numărul total de sirieni relocați din Turcia în UE în cadrul mecanismului 1:1 era de 8 834. În perioada care face obiectul prezentului raport, au fost relocați 2 580 de sirieni, în 15 state membre (Austria, Belgia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Spania, Suedia și Țările de Jos 20 ). Numărul total de persoane pentru care s-a aprobat relocarea și care așteaptă să fie relocate este în prezent de 1 831 de persoane. După o ușoară scădere a transferurilor lunare în vederea relocării, în comparație cu punctul culminant înregistrat în mai 2017, trebuie să crească ritmul susținut al relocărilor față de nivelul actual, pentru a demonstra că o altă cale legală către UE rămâne deschisă pentru refugiații sirieni din Turcia. Acest ritm constant al relocărilor trebuie să fie menținut pentru a îndeplini angajamentele de relocare aferente anului 2017 care se ridică la 25 000, astfel cum s-a raportat anterior.

Statele membre înregistrează în continuare progrese satisfăcătoare în pregătirea viitoarelor operațiuni de relocare, inclusiv prin misiuni în Turcia pentru intervievarea candidaților la relocare. În 2017, autoritățile turce au transmis Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați noi liste, pe care sunt înscrise aproape 23 500 de persoane.

Până în prezent, 13 state membre nu au efectuat relocări din Turcia 21 . Cu toate acestea, Malta a efectuat propria sa misiune de selecție în Turcia în luna iulie, se așteaptă ca Cipru să efectueze o operațiune de relocare în săptămânile următoare, iar Croația și-a majorat angajamentul de relocare de la 30 la 150 de persoane și intenționează să efectueze o misiune de verificare la începutul lunii octombrie. Slovenia s-a adresat UNHCR, prezentându-și cererea de relocare a 60 de persoane în temeiul Declarației UE-Turcia.

Măsuri operaționale

Chestionarul dezvoltat de Delegația UE în cooperare cu statele membre și cu Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați pentru a le furniza candidaților sirieni la relocare informații complete cu privire la statele membre care primesc refugiați ar trebui să fie utilizat în curând în interviurile cu candidații sirieni, pentru a reduce numărul cazurilor de abandon.

4.Împiedicarea apariției de noi rute maritime sau terestre de migrație neregulamentară

Nu există dovezi care să indice că eforturile de a controla fluxurile pe ruta est-mediteraneeană au determinat vreo redirecționare majoră din Turcia. Cu toate acestea, de la cel de al șaselea raport, în pofida faptului că Turcia a continuat operațiunile „Aegean Hope” și „Safe Med” 22 , în perioada 9 iunie-3 septembrie, 23 de ambarcațiuni, având la bord un număr total de 1 363 de migranți, au sosit în Italia din Turcia, iar două ambarcațiuni au sosit în Cipru, având la bord un număr total de 228 de migranți, toți sirieni.

Numărul interceptărilor de treceri ilegale ale frontierelor terestre ale Turciei cu Bulgaria și Grecia pare să fi rămas, în ansamblu, la un nivel mic în cursul ultimelor șase luni: în medie, s-au înregistrat în fiecare zi aproximativ douăsprezece cazuri de trecere ilegală a frontierei în Grecia și două în Bulgaria. Cu toate acestea, în ultimul trimestru, s-a înregistrat o creștere a interceptărilor la frontiera cu Grecia, ceea ce a dus la creșterea la 18 a mediei zilnice pentru perioada respectivă; această situație necesită o monitorizare atentă și continuă. În prezent, 87 de agenți sunt trimiși de poliția de frontieră și de garda de coastă la nivel european la frontiera terestră dintre Bulgaria și Turcia, iar 20 de agenți sunt trimiși la frontiera terestră dintre Grecia și Turcia.

5.Sistemul de admisie umanitară pe bază de voluntariat

Negocierile cu statele participante și cu Turcia privind procedurile standard de operare a sistemului de admisie umanitară pe bază de voluntariat avansează, iar obiectivul este ca acestea să fie aprobate cât mai curând posibil. Ajungerea rapidă la un acord asupra procedurilor standard de operare și adoptarea deciziei de activare a acestora ar impulsiona punerea în aplicare a declarației, oferindu-le sirienilor o alternativă sigură și legală la migrația neregulamentară către UE.

6.Liberalizarea vizelor

Referitor la punerea în aplicare a Foii de parcurs privind liberalizarea vizelor, șapte obiective de referință nu au fost încă îndeplinite, astfel cum s-a subliniat în rapoartele anterioare:

·eliberarea de documente de călătorie biometrice pe deplin compatibile cu standardele UE;

·adoptarea măsurii de prevenire a corupției prevăzute în foaia de parcurs;

·încheierea unui acord de cooperare operațională cu Europol;

·revizuirea legislației și a practicilor privind terorismul în conformitate cu standardele europene;

·alinierea legislației privind protecția datelor cu caracter personal la standardele UE;

·asigurarea unei cooperări judiciare eficace în materie penală cu toate statele membre ale UE;

·punerea în aplicare a tuturor dispozițiilor Acordului de readmisie UE-Turcia, inclusiv a dispoziției privind resortisanții țărilor terțe care intră în vigoare la 1 octombrie 2017.

Comisia continuă să încurajeze eforturile Turciei de a îndeplini pe deplin și cât mai curând posibil toate obiectivele de referință rămase, prevăzute în Foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor. Comisia și Turcia sunt angajate într-un dialog pentru găsirea de soluții, abordând inclusiv modificările legislative și procedurale necesare cu privire la toate obiectivele de referință încă neîndeplinite.

7.Instrumentul pentru refugiații din Turcia

De la cel de șaselea raport, Comisia și-a intensificat eforturile pentru a răspunde celor mai stringente nevoi ale refugiaților și ale comunităților-gazdă din Turcia. Din cele 2,9 miliarde EUR alocate, s-au semnat contracte pentru 48 de proiecte în valoare totală de 1,664 miliarde EUR (în creștere de la 1,572 miliarde EUR la momentul raportului anterior). Suma totală plătită a ajuns la 838 milioane EUR (în creștere de la 811 milioane EUR), atât pentru asistența umanitară, cât și pentru asistența fără caracter umanitar 23 .

La ultima întâlnire a Comitetului director, care a avut loc la 28 iunie 2017, s-a recunoscut că finanțarea coordonată prin intermediul Instrumentului a continuat să aibă un impact direct semnificativ pe teren. Au fost prezentate Comitetului director primele constatări ale monitorizării efectuate în contextul Cadrului privind rezultatele instrumentului 24 . Comisia colaborează îndeaproape cu autoritățile turce și cu alți parteneri pentru a se asigura că suma alocată, în valoare de aproape 1,4 miliarde EUR, va fi contractată până la sfârșitul anului 2017 și va continua să fie utilizată și plătită rapid. În punerea în aplicare a instrumentului se acordă o atenție deosebită situației drepturilor omului în cazul refugiaților, în general și se acordă sprijin în special femeilor, copiilor și persoanelor cu handicap.

Comisia a continuat să investească pentru a asigura vizibilitatea, la toate nivelurile, a sprijinului oferit de instrument refugiaților și comunităților-gazdă, pentru a menține gradul de conștientizare și de acceptare. Contribuția Turciei la acest efort, inclusiv prin inițiative comune, va fi importantă.

Asistența umanitară

Punerea în aplicare a strategiei umanitare în cadrul instrumentului progresează într-un ritm susținut 25 . 593 de milioane EUR au fost contractate prin intermediul a 35 de proiecte umanitare cu 19 parteneri, care vizează nevoile de bază, asigurarea de protecție, educația, serviciile medicale, hrana și adăposturile. Din cele 593 de milioane EUR pentru care s-au încheiat contracte, 463 de milioane EUR au fost deja plătite până în prezent.

Numărul de refugiați vulnerabili care au primit sprijin prin intermediul „plasei de siguranță socială de urgență” a crescut rapid la 860 000 de persoane 26 . Comisia își propune să sprijine 1,3 milioane de refugiați prin intermediul „plasei de siguranță socială de urgență” până la sfârșitul anului 2017. Deși există în continuare probleme legate în principal de înregistrarea refugiaților în vederea accesării „plasei de siguranță socială de urgență”, UE și Turcia colaborează pentru a identifica soluții care să garanteze că toți refugiații vulnerabili pot solicita acest sprijin.

În cadrul proiectului Transferuri condiționate de numerar pentru educație a fost efectuată, în luna iulie, cea de a doua plată dintre plățile efectuate o dată la două luni pentru familiile refugiate. În prezent, peste 72 000 de beneficiari primesc aceste plăți, iar Comisia preconizează că 230 000 de copii vor beneficia în mod direct în primul an de cel mai mare program al său de educație în situații de urgență.

Alte proiecte umanitare sunt în curs de desfășurare cu Organizația Națiunilor Unite și cu alți parteneri în domeniul asistenței medicale primare, inclusiv al recuperării fizice și al sănătății mintale, al educației nonformale și al protecției. Activitățile de protecție sunt axate în special pe sprijinirea refugiaților în ceea ce privește înregistrarea și pe îndrumarea lor către serviciile corespunzătoare oferite de guvernul turc și de organizațiile neguvernamentale.

Comisia colaborează cu partenerii săi pentru a finaliza contractele în cadrul Planului de punere în aplicare a ajutorului umanitar în Turcia pentru anul 2017, în coordonare cu ministerele turce. Punerea în aplicare a asistenței în valoare de 714 milioane EUR în cadrul componentei umanitare a instrumentului se axează pe asistența continuă pentru unii dintre cei mai vulnerabili refugiați din Turcia și pe eforturile de a-i pune în legătură cu serviciile publice, „plasa de siguranță socială de urgență” rămânând principalul mijloc de punere în aplicare. 27 Se preconizează că primele contracte vor fi semnate în curând, în septembrie 2017.

Asistență fără caracter umanitar

În cadrul componentei fără caracter umanitar a instrumentului, în prezent valoarea sumelor angajate prin contracte este de 1,071 miliarde EUR, iar plățile către partenerii însărcinați cu punerea în aplicare au ajuns la 375 de milioane EUR.

La 15 iunie 2017, a fost semnat cu Banca Mondială un proiect în valoare de 50 de milioane EUR pentru îmbunătățirea accesului la locuri de muncă pe termen scurt și lung pentru refugiați și pentru comunitățile gazdă, care include finanțare pentru programele de tip „bani pentru muncă” și de formare profesională și lingvistică pentru 15 000 de persoane din zece provincii. La 1 septembrie 2017 a fost semnată cu KfW extinderea unui proiect, în valoare de 45 de milioane EUR, pentru a construi peste 40 de școli din module prefabricate care urmează să fie deschise în următorul an școlar, în plus față de construirea de școli cu structură fixă, care a fost deja contractată.

Patru documente de acțiune (și anume, propuneri de finanțare în cadrul Fondului fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană, denumit în continuare „Fondul fiduciar regional al UE”), în valoare de 131,5 milioane EUR, au fost adoptate de Comitetul operațional al Fondului fiduciar regional al UE la 13 iunie 2017. Trei propuneri sunt menite să îmbunătățească accesul refugiaților sirieni la serviciile medicale, precum și să sporească reziliența refugiaților sirieni și a comunităților-gazdă și să consolideze competențele necesare pentru viață ale refugiaților care au altă naționalitate decât cea siriană. O a patra propunere se axează cu precădere pe emanciparea femeilor și a fetelor și ilustrează importanța acordată de instrument egalității de gen și drepturilor omului în general.

La 20 iulie 2017, două măsuri speciale au fost adaptate pentru a răspunde mai bine nevoilor refugiaților din Turcia. Măsura specială în valoare de 1,415 miliarde EUR din iulie 2016 a fost modificată, adăugându-se 10 milioane EUR, iar obiectivele acesteia au fost adaptate pentru a facilita contractarea proiectelor restante cu instituțiile financiare internaționale. Adaptarea permite finanțarea unei noi structuri spitalicești în Hatay, care urmează să fie realizată de Agence française de développement, precum și a școlilor cu construcție modulară menționate mai sus. O altă modificare, adusă măsurii speciale în valoare de 60 de milioane EUR din aprilie 2016 adresată Direcției generale pentru gestionarea migrației din Turcia, a extins domeniul de aplicare al sprijinului acordat autorităților turce în vederea consolidării capacității lor de a gestiona, de a primi și găzdui migranții returnați în Turcia din statele membre ale UE.

De la ultimul raport, UE a luat o serie de măsuri pentru a face față presiunii exercitate asupra infrastructurii și serviciilor locale. De exemplu, de la deschiderea oficială în luna mai, primul centru de sănătate pentru migranți din Kilis a avut deja rezultate semnificative: aproximativ 15 000 de sirieni au fost examinați în acest centru, inclusiv peste 600 de femei însărcinate 28 . Un nou centru de sănătate pentru migranți ar trebui să fie inaugurat la Ankara în septembrie 2017. Sunt în curs de pregătire proiecte suplimentare în domeniul sănătății și al infrastructurii municipale, care se concentrează în principal pe apă și pe salubrizare, vizând provinciile cele mai afectate de criză.

8.Modernizarea uniunii vamale

În cadrul dialogului politic la nivel înalt UE-Turcia din 25 iulie 2017, cele două părți au convenit că modernizarea uniunii vamale rămâne o prioritate esențială a relațiilor dintre UE și Turcia. Prin urmare, Comisia invită Consiliul să finalizeze lucrările privind propunerea Comisiei de deschidere a negocierilor cu Turcia referitoare la modernizarea cadrului comercial bilateral 29 . Aceasta va permite începerea negocierilor privind un acord important care, aplicat tuturor statelor membre, ar debloca potențialul încă neexploatat în relațiile comerciale și economice dintre UE și Turcia.

9.Procesul de aderare

În cadrul negocierilor de aderare, au fost deschise până în prezent 16 capitole, iar unul a fost închis provizoriu. Nu a avut loc nicio reuniune în perioada de raportare.

UE se așteaptă ca Turcia să respecte cele mai înalte standarde în ceea ce privește democrația, statul de drept și respectarea libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de exprimare.

10.Condițiile umanitare din Siria

Situația umanitară din Siria continuă să fie extrem de îngrijorătoare: 6,3 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul țării, multe dintre acestea de mai multe ori, iar 13,5 milioane de persoane au nevoie de asistență urgentă. Apelul de strângere de fonduri pentru Siria lansat în 2017 de Organizația Națiunilor Unite se ridică la 3,3 miliarde EUR, până în prezent strângându-se 35 % din această sumă.

Se presupune că violența s-a redus în anumite zone, începând din momentul creării unor zone de detensionare a situației în Siria, dar situația continuă să fie extrem de dificilă din punct de vedere umanitar și al protecției pentru civilii din multe zone ale țării. În nord-vestul Siriei, au avut loc în iulie operațiuni militare și lupte între diferite grupuri armate, care au cauzat decese în rândul civililor; anumite activități umanitare au trebuit să fie suspendate temporar, iar un important punct de trecere a frontierei cu Turcia a fost temporar închis. În Raqqa continuă strămutările masive 30  și există necesități medicale importante; de asemenea, lipsește accesul la apă potabilă și la produse alimentare și nealimentare. Situația umanitară din zonele controlate de grupuri armate nestatale rămâne extrem de îngrijorătoare, având în vedere nivelul ridicat al necesităților. De asemenea, situația pare să se deterioreze în sud-estul Siriei, un număr tot mai mare de persoane fiind strămutate în interiorul țării.

Accesul la cele circa 4,5 milioane de persoane aflate în zone greu accesibile, inclusiv la 540 000 de persoane aflate în zone asediate, rămâne o provocare majoră, deși convoaiele umanitare ale Organizației Națiunilor Unite au reușit să ajungă în luna iulie în anumite zone greu accesibile și în orașul asediat Nashabiyeh. Până în prezent, în 2017, asistența acordată de Organizația Națiunilor Unite a ajuns numai la 13 % din persoanele aflate în zone greu accesibile și, respectiv, la 39 % din persoanele aflate în zonele asediate. Actorii din domeniul umanitar au raportat existența unei serii de obstacole 31 în ceea ce privește furnizarea de asistență umanitară.

Asistența transfrontalieră continuă să fie din ce în ce mai importantă. Majoritatea asistenței la nivel transfrontalier este furnizată din Turcia și din Iordania, care continuă să faciliteze accesul pe toate rutele posibile. UE sprijină operațiunile transfrontaliere de salvare de vieți omenești din Turcia pentru a ajunge la persoanele aflate în nordul Siriei, prin intermediul organizațiilor umanitare partenere care desfășoară activități menite să furnizeze hrană, apă, adăpost, asistență medicală și protecție populației care are cea mai mare nevoie de acestea. Reînregistrarea și cadrul de reglementare a organizațiilor neguvernamentale internaționale în Turcia par să fi afectat capacitatea acestora de a efectua operațiuni de ajutor în interiorul Siriei.

Având în vedere persistența violențelor și nevoile umanitare imense, UE continuă să îndemne toate părțile să respecte obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional umanitar și să se asigure că protecția civililor este prima prioritate, de la fiecare punct de intrare posibil, inclusiv din Turcia și Iordania. Aceasta se aplică, de asemenea, conceptului de zone de detensionare a situației din Siria. UE salută toate eforturile în acest sens, cu condiția ca dreptul internațional umanitar să fie respectat.

11. Concluzii

Declarația UE-Turcia continuă să dea rezultate concrete prin reducerea numărului de treceri neregulamentare și periculoase, prin reducerea numărului persoanelor care și-au pierdut viața în Marea Egee și, la fel de important, prin oferirea de sprijin practic refugiaților sirieni și comunităților-gazdă din Turcia în cadrul Instrumentului pentru refugiații din Turcia și prin relocarea sirienilor din Turcia în condiții de siguranță în Europa.

Cu toate acestea, continuă să existe factori de impuls pentru migrația neregulamentară către Europa; prin urmare, Declarația UE-Turcia are un rol cheie în asigurarea faptului că provocarea pe care o reprezintă migrația în Mediterana de Est este abordată în mod eficace și în comun de UE și Turcia.

Pentru a se asigura punerea în aplicare deplină și susținută a Declarației UE-Turcia sunt necesare eforturi continue și voința politică a tuturor părților.

Ritmul încheierii de contracte și al punerii în aplicare a proiectelor în cadrul instrumentului ar trebui să fie intensificat constant, pentru a se accelera acordarea unui sprijin concret refugiaților sirieni și comunităților-gazdă ale acestora din Turcia.

Trebuie menținute și continuate ritmul actual și angajamentele asumate de statele membre pentru relocarea refugiaților sirieni din Turcia în Europa. Acest lucru va fi facilitat și mai mult prin ajungerea rapidă la un acord privind un sistem de admisie umanitară pe bază de voluntariat și prin activarea acestuia.

În vederea îmbunătățirii situației din insulele grecești este nevoie urgentă de eforturi semnificative suplimentare din partea autorităților elene, a agențiilor UE și a statelor membre, pentru a îmbunătăți capacitatea administrației elene de gestionare a migrației și a azilului, precum și pentru a spori ratele de returnare în Turcia a persoanelor care nu au dreptul să rămână în Grecia, cu respectarea deplină a normelor UE și a celor internaționale.

Comisia va continua să impulsioneze realizarea de progrese în acest sens și să prezinte cu regularitate rapoarte privind progresele înregistrate.

(1)

     Care le succede documentelor COM(2016) 231 final din 20 aprilie 2016, COM(2016) 349 final din 15 iunie 2016, COM(2016) 634 final din 28 septembrie 2016, COM(2016) 792 final din 8 decembrie 2016, COM(2017) 204 final din 2 martie 2017 și COM(2017) 323 final din 13 iunie 2017 („al șaselea raport”).

(2)

     http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2016/03/18-eu-turkey-statement/.

(3)

     http://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/european-council/2017/06/22-23-euco-conclusions_pdf/

(4)

     Conform bazei de date privind migranții dispăruți a Organizației Internaționale pentru Migrație; cifre aferente perioadei cuprinse între aprilie 2016 - 4 septembrie 2017.

(5)

     Conform datelor oficiale din Turcia, până la 27 iulie 2017, Turcia a acordat protecție temporară unui număr de 3 106 932 de sirieni.  

(6)

     COM(2016) 792 final din 8 decembrie 2016. Planul de acțiune comun a fost aprobat de Consiliul European din decembrie 2016: http://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/european-council/2016/12/20161215-euco-conclusions-final_pdf/

(7)

     Toate persoanele ajunse pe insulele grecești după 20 martie 2016 au dreptul să solicite azil. Fiecare cerere este tratată individual, având în vedere situația personală a solicitantului, în conformitate cu Directiva privind procedurile de azil. În acest fel se exclude orice tip de expulzare colectivă. Solicitanții au dreptul de a contesta orice decizie negativă privind cererea lor de azil și dreptul la o cale de atac judiciară eficientă împotriva oricărei astfel de decizii. Atât Grecia, cât și Turcia au adoptat și pun în aplicare măsurile legale corespunzătoare pentru a asigura respectarea deplină a dreptului UE și a dreptului internațional. 

(8)

     Începând din 20 martie 2016, s-au efectuat 1 307 returnări în Turcia în temeiul Declarației UE-Turcia și 589 de returnări în temeiul protocolului bilateral Grecia-Turcia. Persoanele returnate fie au primit decizii negative în materie de azil (inclusiv decizii negative în a doua instanță), fie și-au retras cererile de protecție internațională, fie nu au depus de la bun început cereri de azil.

(9)

     Potrivit informațiilor primite de la autoritățile turce. 

(10)

     În plus, șapte cereri au fost clasificate în categoria „altele” (au fost retrase etc.). 

(11)

     De la momentul Declarației și până la 27 august 2017, în insulele grecești s-au depus în total 25 364 de cereri de azil. Din aceste 25 364 de cereri, Serviciul elen pentru azil a emis, din 20 martie 2016 până în prezent, 24 048 de decizii în cadrul procedurilor din insule, inclusiv 17 992 privind admisibilitatea și 7 372 privind fondul. 

(12)

     Până la 27 august 2017. 

(13)

     Acest număr total include deciziile în a doua instanță care anulează deciziile privind inadmisibilitatea emise în primă instanță și care acordă statutul de refugiat. 

(14)

     Acest număr total nu include deciziile în a doua instanță care acordă statutul de refugiat și care anulează deciziile privind inadmisibilitatea emise în primă instanță. 

(15)

     În prezent, douăsprezece comitete de apel soluționează căile de atac introduse împotriva deciziilor în primă instanță emise de Serviciul elen pentru azil. În plus, un comitet de apel înlocuiește alte comitete în cazul în care acestea nu sunt operaționale (de exemplu, din cauza lipsei majorității membrilor, dintr-un motiv sau altul).

(16)

     Zece raportori angajați de Autoritatea de apel și doisprezece raportori detașați în cadrul Autorității de apel de Biroul European de Sprijin pentru Azil. 

(17)

     În 1 538 de cazuri deciziile negative în primă instanță au fost confirmate, în 17 cazuri au fost anulate, iar în 12 cazuri a fost acordată protecție subsidiară. 

(18)

     La 3 septembrie 2017. Având în vedere faptul că există rapoarte care pun sub semnul întrebării aceste cifre, Comisia invită autoritățile elene să clarifice numărul de migranți aflați în insule și în hotspoturi. Această clarificare ar facilita activitatea de planificare și punere în aplicare. 

(19)

     Date furnizate de Centrul național de coordonare pentru frontiere, migrație și azil din Grecia, care a preluat de la Poliția elenă sarcina furnizării de date referitoare la primirea în insule. Rapoartele Centrului național de coordonare pentru frontiere, migrație și azil nu iau în considerare capacitatea taberelor administrate de municipalități, incluse anterior în rapoartele Poliției elene, însă includ informații privind numărul de locuri pentru minorii neînsoțiți din centrele administrate de Centrul Național pentru solidaritate socială.

(20)

     În plus, începând cu data de 4 aprilie 2016, Norvegia a relocat 629 de sirieni din Turcia.

(21)

     Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Grecia, Ungaria, Irlanda, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Regatul Unit.

(22)

     În cadrul acestor operațiuni sunt mobilizați 2 500 de membri ai personalului, care au la dispoziție 65 de ambarcațiuni de pază de coastă, două ambarcațiuni de salvare, zece elicoptere și trei aeronave cu aripă fixă. Potrivit informațiilor comunicate de autoritățile turce, până în prezent, în 2017, 9 531 de migranți aflați în situație neregulamentară au fost reținuți în cadrul operațiunii „Aegean Hope” și 1 406 au fost reținuți în cadrul operațiunii „Safe-Med”. 

(23)

     Fondurile vor fi plătite integral, în tranșe, numai la finalizarea proiectelor, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. Pentru a spori vizibilitatea activităților derulate în cadrul Instrumentului, a fost creată o hartă interactivă care permite vizualizarea directă a locului în care se desfășoară diferitele proiecte și a rezultatelor preconizate ale acestora: http://ec.europa.eu/enlargement/news_corner/migration/index_en.htm.

(24)

     De exemplu, la 30 aprilie 2017 (data limită a primului ciclu trimestrial de raportare al Cadrului privind rezultatele) 19 897 de elevi sirieni refugiați beneficiaseră de servicii de transport pentru a merge la școală și fuseseră efectuate 580 156 de consultații în sfera asistenței medicale primare. A fost, lansată, de asemenea, o a doua cerere trimestrială de date obținute în urma monitorizării.

(25)

     În cadrul instrumentului continuă furnizarea de asistență umanitară, în conformitate cu legislația UE în materie de ajutor umanitar și cu principiile prevăzute în Consensul european privind ajutorul umanitar.

(26)

     În urma introducerii unui nou cuantum al sumei transferate și a unor criterii de eligibilitate mai permisive în luna iunie, familiile eligibile vor primi de acum înainte lunar 120 TRY de persoană, precum și majorări trimestriale suplimentare.

(27)

     Strategia se bazează pe trei componente: subzistență (pentru nevoile de bază), servicii de sănătate și sprijin pentru educație. Aceste componente sunt sprijinite de activități transversale în materie de protecție.

(28)

     Din mai 2017 până în iulie 2017.

(29)

     Comisia a adoptat propunerea sa privind directivele de negociere în decembrie 2016. 

(30)

     Peste 30 000 de persoane au fost strămutate începând cu 1 iulie, iar numărul celor strămutate începând cu 1 aprilie depășește 200 000 (potrivit Notei de informare a Coordonatorului adjunct pentru ajutorul de urgență către Consiliul de Securitate al ONU – https://www.un.org/press/en/2017/sc12932.doc.htm).

(31)

     Inclusiv lipsa aprobărilor administrative și a permiselor de trecere, insecuritatea și luptele în curs, restricțiile arbitrare din partea grupurilor armate, a grupurilor teroriste desemnate de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și a autorităților locale auto-proclamate.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 6.9.2017

COM(2017) 470 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al șaptelea raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia

Planul comun de acțiune privind punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia

(1)

     Este inclus un scurt rezumat al acțiunilor relevante, cu caractere cursive. Pentru detalii specifice, vă rugăm să consultați Planul comun de acțiune anexat la Al patrulea raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia [COM(2016) 792 final din 8 decembrie 2016].

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 6.9.2017

COM(2017) 470 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al șaptelea raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia

Instrumentul pentru refugiații din Turcia proiectele angajate/decise, contractate și plătite – situația la 9 iunie 2017

S-au contractat peste 1,6 miliarde EUR, din care au fost plătite aproximativ 838 de milioane EUR. Suma totală alocată pentru punerea în aplicare, în cadrul Instrumentului pentru refugiații din Turcia, a acțiunilor umanitare și a acțiunilor fără caracter umanitar este de 2,9 miliarde EUR.

Sumele angajate/decise, contractate și plătite pentru fiecare domeniu prioritar: 

(1)

  http://ec.europa.eu/echo/sites/echo-site/files/turkey_hip_2017.pdf

(2)

  http://ec.europa.eu/echo/sites/echo-site/files/hip_turkey_2016.pdf  

(3)

     Finanțarea în domeniul umanitar contabilizată în cadrul Instrumentului pentru refugiații din Turcia a fost inițial pusă la dispoziție atât prin HIP pentru criza regională siriană 2015 versiunea 4, cât și prin HIP pentru criza regională siriană 2016 versiunea 1, pentru implementarea începând cu 1 ianuarie 2016: http://ec.europa.eu/echo/files/funding/decisions/2016/HIPs/HIP%20V2%20FINAL.pdf  

(4)

     Pentru o defalcare pe proiecte, a se vedea tabelul separat de mai jos.

(5)

     Regulamentul (UE) nr. 236/2014 stabilește normele și condițiile pentru măsurile speciale din cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA II). Aceste măsuri sunt concepute pentru a garanta că fondurile relevante sunt folosite numai pentru îndeplinirea obiectivelor generale și specifice prevăzute în deciziile de punere în aplicare ale Comisiei. 

(6)

     Inclusiv sume pentru care Comisia a adoptat o decizie de finanțare, dar pentru care nu s-a asumat încă un angajament bugetar.

(7)

     Inclusiv fonduri implementate de Fondul fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană (EUTF) care anticipează transferurile prevăzute de la bugetul UE („precontractare”). Fondurile transferate (angajate) din bugetul UE, dar care nu au fost încă implementate de EUTF nu sunt incluse.

(8)

     Inclusiv plăți în cadrul proiectelor puse în aplicare prin EUTF, dar care nu au fost încă percepute din bugetul UE.

(9)

Pentru mai multe informații privind Fondul fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană: http://ec.europa.eu/enlargement/neighbourhood/countries/syria/madad/index_en.htm