COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 30.6.2017
COM(2017) 355 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind revizuirea aplicării Regulamentului (CE) nr. 122/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 cu privire la participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și la Regulamentul (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind eticheta ecologică a UE
{SWD(2017) 252 final}
{SWD(2017) 253 final}
1. Scopul raportului
Sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și eticheta ecologică a UE fac parte din cadrul politic al UE pentru consumul și producția durabile. Eticheta ecologică a UE a fost creată în 1992 și EMAS în 1995. Ambele au fost relansate în cadrul Comunicării privind consumul și producția durabile și politica industrială durabilă (planul de acțiune CPD) în 2008. Obiectivul pentru eticheta ecologică a UE: „[...] este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului pe parcursul întregului lor ciclu de viață și de a oferi consumatorilor informații precise, neînșelătoare bazate pe date științifice privind impactul produselor asupra mediului”; obiectivele EMAS „[...]sunt promovarea îmbunătățirii continue a performanței de mediu a organizațiilor prin crearea și punerea în aplicare de către acestea a unor sisteme de management de mediu, evaluarea sistematică, obiectivă și periodică a performanței acestor sisteme, furnizarea de informații privind performanța de mediu, dialogul deschis cu publicul și cu alte părți interesate și implicarea activă a angajaților în organizarea unor activități de formare adecvate.”
Articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 66/2010 privind eticheta ecologică a UE (Regulamentul privind eticheta ecologică a UE) impune Comisiei să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a sistemului de etichetare ecologică a UE, și să identifice, de asemenea, elementele pentru o eventuală revizuire a sistemului.
Articolul 47 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (Regulamentul EMAS) impune Comisiei să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport conținând informații referitoare la acțiunile și măsurile întreprinse în conformitate cu acest capitol (capitolul VIII) și informații primite de la statele membre în temeiul articolului 41. Conform articolului 50 din regulament, Comisia este solicitată să reexamineze EMAS pe baza experienței dobândite în cadrul funcționării sale și a evoluțiilor la nivel internațional. Comisia ia în considerare rapoartele transmise Parlamentului European și Consiliului, în conformitate cu articolul 47.
Prezentul raport al Comisiei și anexele acestuia îndeplinesc aceste cerințe. Acestea oferă, de asemenea, constatările verificării adecvării care a fost efectuată cu privire la legislația din cadrul Programului de reglementare adecvată și funcțională al Comisiei Europene (REFIT). Obiectivul REFIT al verificării adecvării este de a înțelege modul în care regulamentele îndeplinesc beneficiile preconizate pentru cetățeni, întreprinderi și societate.
EMAS și eticheta ecologică a UE sunt părți integrate ale cadrului politicii de produse, astfel cum sunt prezentate în Comunicarea din 2008 referitoare la Planul de acțiune privind consumul și producția durabile și politica industrială durabilă. De atunci al 7-lea program de acțiune pentru mediu a subliniat că este nevoie de un cadru de politici care oferă mai multe semnale adecvate producătorilor și consumatorilor pentru a promova eficiența utilizării resurselor și economia circulară și Comunicarea referitoare la Planul de acțiune privind economia circulară, care a evidențiat necesitatea de a sprijini eforturile în ceea ce privește atât producția, cât și consumul în vederea realizării tranziției către o economie circulară — inclusiv utilizarea mai bună a EMAS și a etichetei ecologice a UE. În același timp, reglementările sunt în mod clar relevante în punerea în aplicare a Agendei 2030 a ONU și a celor 17 obiective ale sale de dezvoltare durabilă, în special a obiectivului nr. 12 pentru „asigurarea unor modele de consum și de producție durabile”.
Pe lângă îndeplinirea obiectivelor de mediu, EMAS și eticheta ecologică a UE au potențialul de a sprijini obiective economice. De exemplu, întreprinderile, inclusiv IMM-urile, care participă în cadrul EMAS pot stimula performanța lor financiară și competitivitatea prin creșterea eficienței resurselor. În cazul în care sunt utilizate pe scară largă și puse în aplicare în mod corespunzător, EMAS și eticheta ecologică a UE ar putea stimula inovarea și aduce schimbări reale pe piață.
Prezentul raport evaluează performanța EMAS și eticheta ecologică a UE în acest context mai larg.
2. Evaluarea eficacității, eficienței, relevanței, coerenței și valorii adăugate europene
În 2013, Comisia s-a angajat să efectueze o verificare a adecvării a regulamentelor privind etichetarea ecologică a UE și EMAS. În conformitate cu orientările Comisiei privind o mai bună legiferare, verificarea adecvării a examinat două programe în ceea ce privește relevanța, eficacitatea, eficiența, coerența și valoarea adăugată europeană. De asemenea, a acordat o atenție deosebită pentru a înțelege modul în care regulamentele îndeplinesc beneficiile preconizate pentru cetățeni, întreprinderi și societate.
În ceea ce privește procesul, verificarea adecvării a fost sprijinită de două studii de evaluare care au fost susținute de implicarea părților interesate inclusiv o consultare publică pentru eticheta ecologică a UE și o consultare mai amplă a părților interesate de EMAS. Această consultare a părților interesate a fost deosebit de importantă, deoarece caracterul cuprinzător al exercițiului de verificare a adecvării a fost limitat într-o oarecare măsură prin natura voluntară a sistemelor și lipsa de date pentru cuantificarea impactului sistemelor. Absența unei metodologii stabilite de comun acord care să cuantifice și să efectueze o evaluare comparativă a performanței de mediu a organizațiilor și a produselor înseamnă, de asemenea, că nu este posibilă compararea mod sistematic a produselor și organizațiilor care participă la sisteme cu cele care nu participă. În plus, regulamentele nu au definit obiective clare pentru adoptarea acestora și, prin urmare, nu este posibil să se evalueze din punct de vedere cantitativ dacă sistemele au dat rezultatele scontate sau nu.
Cu toate acestea, verificarea adecvării a autorizat o evaluare a funcționării și a performanței sistemelor, permițând tragerea unor concluzii cu privire la ceea ce funcționează — și/sau nu— funcționează bine.
Principalele constatări cu privire la modul în care regulamentele își îndeplinesc obiectivele, astfel cum au fost identificate și analizate prin intermediul logicii de intervenție a verificării adecvării sunt că acestea:
•contribuie la reducerea impactului consumului și producției asupra mediului (obiective generale).
•contribuie la promovarea îmbunătățirii continue a performanței de mediu a organizațiilor și promovează produsele cu impact redus asupra mediului (obiective specifice) prin intermediul unor criterii de acordare a etichetei ecologice a UE și prin îmbunătățiri ale mediului observate în organizațiile EMAS (obiectiv operațional).
Totuși, această contribuție este:
•Limitată în mod substanțial de nivelul de asimilare a EMAS și a etichetei ecologice a UE de către producători și organizații (obiectiv operațional) ca urmare a nivelului scăzut de conștientizare de către părțile interesate externe, inclusiv a partenerilor de afaceri, a consumatorilor, dar și a autorităților care conduc la o piață limitată și o recompensă administrativă/de reglementare pentru participare, precum și din cauza criteriilor de participare care, în unele cazuri, pot fi dificil de atins de către industria europeană.
•Limitată în comparație cu amploarea generală a provocărilor care trebuie abordate în ceea ce privește reducerea globală a impactului pe care consumul și producția îl au asupra mediului.
În ciuda acestor limite, regulamentele rămân relevante răspunsurilor din cadrul pachetului politicii UE față de necesitatea din ce în ce mai mare de a schimba tiparele actuale de consum și de producție după cum sunt prezentate în obiectivele politicii strategice actuale, inclusiv strategia Europa 2020, foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, cel de-al șaptelea program de acțiune pentru mediu și planul de acțiune al UE privind economia circulară. În rândul instrumentelor de politică ale UE, EMAS și eticheta ecologică a UE (împreună cu achizițiile publice ecologice) sunt un instrument unic în sensul că scopul acestora este să țină seama de impactul asupra mediului de-a lungul întregului ciclu de viață, inclusiv numărul din ce în ce mai mare al impactelor consumului european care se întâmplă în țări din afara UE, unde produsele și materialele sunt adesea produse și din care sunt importate în UE. Pentru EMAS, se ridică problema relevanței sale viitoare, deoarece ISO 14001, revizuită în 2015, adoptă din ce în ce mai multe, însă nu toate elementele sale principale.
Regulamentele au fost parțial eficace, întrucât acestea asigură:
•Performanțe de mediu consolidate pentru acele produse care poartă eticheta ecologică a UE. Cu toate acestea, reperul cantitativ de excelență privind mediul (cele mai bune 10-20 %, performanțe de mediu ale produselor pe piață) nu poate fi verificat din cauza lipsei unei metodologii stabilite pentru compararea și în absența unor date complete. De asemenea, în unele cazuri, atunci când perioada de valabilitate a criteriilor privind eticheta ecologică a UE se extinde fără o analiză aprofundată a evoluției situației pieței, aceasta nu mai poate reflecta excelența privind mediul.
•Performanțe de mediu consolidate cu privire la majoritatea indicatorilor principali, inclusiv privind energia, apa și CO2 pentru organizațiile certificate EMAS. Pe baza indicatorilor principali privind deșeurile și materiile prime, situația este complexă: mai mult de 75 % din întreprinderile în cadrul sistemului EMAS, care se confruntă cu o performanță pozitivă asupra materialelor și deșeurilor, pe de o parte, și o performanță medie negativă calculată pornind de la un eșantion de rapoarte pe baza indicatorilor principali, pe de altă parte. Studiile arată că, în general, EMAS oferă o mai bună creștere în performanța de mediu decât ISO 14001.
Cu toate acestea, eficacitatea generală a instrumentelor este redusă de asimilarea limitată:
•Gradul de asimilare a EMAS și a etichetei ecologice a UE nu este suficient pentru realizarea unor schimbări semnificative în modelele de consum și producție globală și, astfel, pentru a aduce beneficii semnificative pentru mediu dincolo de întreprinderile și organizațiile care decid să facă parte din sisteme. Limitele asimilării pentru ambele regulamente pot fi legate de o lipsă de conștientizare și de recunoaștere a pieței; o lipsa de recunoaștere în domeniul politicilor publice; și costurile de conformitate și verificare.
Pentru eticheta ecologică a UE, se constată: o lipsă de activități promoționale la toate nivelurile, din partea Comisiei, a statelor membre și (acțiune facultativă) a întreprinderilor; un număr mare de criterii și cerințe stricte; provocarea reprezentată de punerea în conformitate cu articolul 6 alineatul (6) prin care se interzice utilizarea substanțelor periculoase. Există, de asemenea, diferențe semnificative în asimilarea pentru diferite tipuri de produse, cu mai multe grupe de produse care nu au — sau au doar asimilare marginală, ceea ce arată că există bariere pentru anumite grupuri de produse, pe de o parte, și, pe de altă parte, lipsa unei abordări strategice pentru selectarea de grupuri care trebuie să elaboreze/revizuiască criteriile.
Alte obstacole pentru EMAS sunt: lipsa integrării în politicile publice sub formă de stimulente și de scutiri de la plata altor cerințe de reglementare („simplificare normativă”); lipsa de activități promoționale, din nou, la toate nivelurile; existența unui sistem de gestiune a mediului recunoscut la nivel mondial și mai puțin exigent (în termeni de cerințe de raportare/validare) (ISO 14001) care este lider de piață.
Eficacitatea pentru ambele sisteme variază între statele membre, unele dintre acestea atingând nicio asimilare sau o asimilare redusă, în timp ce altele — cum ar fi Germania și Spania 1882 și, respectiv, 1289, înregistrate la amplasamentele EMAS, Franța 555 și Italia 359 de licențe înregistrate pentru eticheta ecologică a UE — obținând rezultate mai bune. Aceste diferențe pot fi atribuite în principal la nivelul resurselor investite de către statele membre, precum și dacă se iau inițiative de integrare a setului mai larg de instrumente în politicile de mediu. De exemplu, conectarea la norme privind inspecțiile de mediu EMAS poate oferi un stimulent pentru adoptarea EMAS și poate obține „simplificarea normativă”; de asemenea, eticheta ecologică poate fi stimulată prin intermediul unei conexiuni către achizițiile publice verzi.
Pe baza datelor privind costurile și beneficiile limitate actuale, nu este posibil să se răspundă la problema eficienței. Există unele dovezi care arată conexiunea dintre investițiile realizate (costurile) și efectele produse, iar în general, estimările legate de costurile de funcționare ale sistemului sunt relativ scăzute.
•O estimare brută a costurilor medii anuale de gestiune în cadrul Comisiei Europene (și anume, costul cu excepția cheltuielilor cu personalul) este de 500 000 EUR pentru EMAS și 1 100 000 EUR pentru eticheta ecologică a UE. Aceste costuri vizează un sistem de 33 de categorii de produse, 2 000 de licențe și 44 000 de produse pentru eticheta ecologică a UE și 4 000 de organizații și 7 500 de situri pentru EMAS.
•Diferențele semnificative în ceea ce privește eforturile de punere în aplicare la nivelul statelor membre, ar trebui să țină cont de evaluările privind raportul cost/beneficii. Având în vedere caracterul voluntar al acestora, sistemele nu pot impune sarcini disproporționale asupra statelor membre sau asupra întreprinderilor comerciale și organizațiilor, care investesc în ele numai în măsura în care acestea sunt de părere că sunt benefice. Cu toate acestea, investițiile mai reduse generează, de asemenea, asimilarea limitată și un impact limitat.
•Pentru unele organizații înregistrate în sistemul EMAS — în special cele implicate în producția de energie — măsurile privind eficiența energetică pot avea ca rezultat economii semnificative (potrivit studiului de evaluare, aceasta se ridică la aproximativ 1,3 de miliarde EUR pentru toate organizațiile înregistrate în sistemul EMAS în decurs de doi ani).
Cu toate acestea, eficiența este redusă:
•Atunci când costurile de conformitate și verificare pentru întreprinderi și organizații individuale sunt mai mari decât beneficiile, reduc, astfel, valoarea pentru producători și organizații și descurajează participarea la sisteme. Impactul acestui punct este mai puternic în cazul operatorilor mici. Nivelul scăzut de asimilare a EMAS în comparație cu ISO 14001 arată, de asemenea, că raportul cost/beneficiu nu este același pentru organizații conform sistemului ales.
•În cazul în care există o absorbție redusă sau nulă pentru grupe specifice de produse. Conform etichetei ecologice a UE, o serie de grupuri de produse nu au nicio asimilare sau doar asimilare marginală care indică faptul că piața este imatură și/sau sarcinile administrative sau costurile pentru verificarea respectării unui anumit set de criterii ar putea fi prea ridicate și reprezintă un obstacol pentru participare.
Ambele sisteme sunt considerate a fi, în general, coerente cu alte politici relevante ale UE legate de consumul și producția durabile ale UE. Cu toate acestea, evaluarea indică probleme în ceea ce privește necesitatea de a:
•Continua să exploreze noi sinergii cu politicile UE care ar putea să utilizeze mai bine oportunitățile oferite de eticheta ecologică a UE și/sau EMAS, inclusiv, dar fără a se limita la planul de acțiune privind economia circulară, Directiva privind practicile comerciale neloiale, a Directivei privind achizițiile publice și a Directivei privind emisiile industriale.
În ceea ce privește coerența dintre cele două sisteme, evaluarea arată că acestea sunt complementare cu obiective diferite de la un stat la altul, dar o mică suprapunere poate apărea atunci când atât EMAS, cât și eticheta ecologică a UE vizează anumite sectoare de servicii — cum ar fi cele pentru turism și activități de camping. În acest caz, trebuie avut grijă să nu se creeze confuzie în rândul consumatorilor care pot alege pe baza ambelor programe.
Valoarea adăugată europeană emisă de aceste sisteme este inegală. Regulamentele au adus o valoare adăugată europeană într-o măsură limitată de natura sistemelor voluntare. Valoarea adăugată este emisă prin oferirea unui cadru de norme și proceduri armonizate pentru întreaga piață internă, ceea ce conferă credibilitate și transparență pentru afirmațiile legate de mediu și pot sprijini comerțul în interiorul UE. Cadrul oferă informații cu privire la performanța de mediu a produselor și a organizațiilor și posibilitatea de integrare și raționalizare cu alte politici ale UE. În acest fel, cadrul sprijină producătorii și organizațiile care doresc să meargă dincolo de măsurile obligatorii; în special IMM-urile care nu ar avea capacitatea internă de a construi propriile sisteme.
O evaluare costuri/beneficii cantitative complete nu a fost posibilă. Cu toate acestea, instrumentele funcționează într-un context de sprijin public larg pentru producția și consumul sustenabile: 77 % din cetățenii UE intervievați de Eurobarometru au arătat că sunt dispuși să plătească mai mult pentru produsele ecologice dacă aceștia consideră că afirmațiile sunt demne de încredere. Deși răspunsurile primite în cadrul consultărilor publice specifice acestor instrumente au avut tendința să provină din cele deja implicate în mod activ, ele au fost, în general, pozitive cu privire la acestea. De exemplu, 79 % din părțile interesate au considerat că eticheta ecologică a UE a fost un instrument valoros pentru a facilita o asimilare mai mare și libera circulație a produselor ecologice în întreaga Europă, iar 95 % s-au exprimat în favoarea păstrării acesteia, fie ca atare sau cu modificări. În același timp mai mult de 70 % din toate organizațiile EMAS intervievate consideră că au îmbunătățit sau că au îmbunătățit semnificativ performanțele în ceea ce privește eficiența energetică, utilizarea materialelor, consumul de apă și producerea de deșeuri.
Gradul de asimilare a EMAS este în mod semnificativ mai redus în comparație cu ISO 14001. Cu toate acestea, evaluarea arată că întreprinderile care au adoptat EMAS funcționează la fel de bine sau mai bine decât organizațiile ISO 14001 în ceea ce privește performanța de mediu; că cerințele EMAS, pentru o raportare transparentă și control de către autoritățile publice (care nu sunt prevăzute de ISO 14001) determină o mai mare credibilitate și un mai mare potențial pentru integrarea în politica de mediu. Date provenite din experiența anumitor state membre ale UE, care au urmărit în mod activ acest lucru, confirmă acest potențial.
Cu toate acestea, deoarece nu au realizat mari asimilări în Europa este dificil de demonstrat pe deplin valoarea adăugată europeană dincolo de îmbunătățirea mediului pentru produse, servicii și organizații care participă. În special, impactul EMAS a avut de suferit de pe urma concurenței cu ISO 14001, care oferă o alternativă recunoscută la nivel internațional la EMAS. Cu toate acestea, interacțiunea dintre cele două sisteme a fost constructivă și EMAS a inspirat evoluții noi și îmbunătățite înregistrate în cadrul standardului global ISO 14001, aducându-le mai aproape de EMAS, deși există în continuare diferențe semnificative între acestea. Spre deosebire de ISO 14001, EMAS oferă o platformă destinată conformității și comunicării de informații, făcând transparentă performanța de mediu a organizației pentru public și autorități. Această platformă are, de asemenea, capacitatea de a facilita recunoașterea celor mai bune performanțe de către autorități, elaborarea de măsuri de sprijin și va duce la o reducere a sarcinii administrative. Spre deosebire de ISO, această capacitate oferă autorităților și altor părți terțe accesul la informații cu privire la necesitatea de a valida performanța de mediu și conformitatea juridică, asigurând astfel un nivel suficient de securitate pentru a delega scutirea de alte constrângeri reglementare.
3. Concluzii
Eticheta ecologică a UE și EMAS fac parte dintr-un pachet mai amplu de instrumente de politică privind produsele, care contribuie la economia circulară. Verificarea adecvării (studiul de evaluare și consultarea părților interesate) confirmă că este util, chiar dacă este limitat- rolul sistemelor ca instrumente voluntare pentru întreprinderile care facilitează tranziția către o economie circulară și care oferă informații cu privire la performanța de mediu a produselor și a organizațiilor consumatorilor și în tranzacțiile între întreprinderi.
Rezultatele verificării adecvării arată că adoptarea acestor sisteme ar putea fi mai bună și mai eficientă. Aceasta identifică limitări clare a celor două instrumente, dat fiind caracterul voluntar al acestora și nivelul limitat de asimilare pentru o serie de grupuri de produse, precum și un nivel scăzut de cunoaștere a celor două sisteme. Este nevoie de o abordare mai bine direcționată, pentru a maximiza impactul pe teren.
Prin urmare, Comisia va îmbunătăți performanța sistemului Regulamentului privind eticheta ecologică a UE și pentru ca aceasta să devină mai concentrată pentru asigurarea unui impact cumulativ mai mare, prin adoptarea următoarelor măsuri:
•De a elabora o abordare mai strategică pentru eticheta ecologică a UE, care ar trebui să includă:
•Definirea grupurilor de produse, inclusiv criteriile raționalizate pentru selectarea produselor, și întreruperea, revizuirea și extinderea celor existente pentru fiecare grup de produse, criteriile legate de rata de absorbție pentru criteriile existente. O abordare mai bine direcționată include, de asemenea, gruparea de produse strâns asociată diverselor grupuri, dacă este cazul (de exemplu produse din hârtie cu potențial ridicat, cum ar fi hârtia de ziar și hârtia absorbantă).
•Eliminarea următoarelor grupe de produse: toaletele cu apă și pisoarele, precum și produse de robinetărie sanitară și echipamente de imagistică, deoarece aceste grupe de produse au un grad de asimilare foarte limitat.
•Stabilirea de obiective operaționale specifice, cu ținte și activități de monitorizare adecvate.
•O strategie de comunicare, atât pentru producători, cât și pentru consumatori, care identifică publicul țintă și repartizarea responsabilităților pentru activități promoționale partajată cu statele membre, participanții în acest sector, precum și formatorii de opinie relevanți, în conformitate cu cele zece priorități, în special în ceea ce privește agenda pentru creștere și locuri de muncă.
•Examinarea opțiunilor de reducere a costurilor administrative și de verificare, simplificând procesul de consultare și dezvoltarea unei modalități de operare practice pentru punerea în aplicare a articolului 6.6 și 6.7.
•Opțiuni și cele mai bune practici pentru a spori rolul etichetei ecologice a UE în cadrul achizițiilor publice, precum și un criteriu de referință pentru excelență în domeniul mediului.
•Realizarea unor studii pregătitoare cu privire la grupele de produse în comun pentru instrumentele privind achizițiile publice ecologice, proiectarea ecologică, etichetarea energetică și eticheta ecologică. Acest lucru va reduce costurile și va preveni incoerența între studiile comandate de diferite direcții generale pentru diferite instrumente.
•Ameliorarea coerenței și integrării între eticheta ecologică a UE și a etichetelor existente la nivel național/regional
În ceea ce privește Regulamentului EMAS, și rezultatele mixte ale verificării adecvării, angajamentul și sprijinul statelor membre pentru acest sistem va fi un factor decisiv pentru continuarea sistemului de ajutoare. Prin urmare, în 2017, Comisia va încerca să obțină confirmarea angajamentului statelor membre de a:
1)menține sistemul de ajutoare și
2)a pune în aplicare măsuri care sprijină o mai bună adoptare.
În funcție de sprijinul statelor membre, Comisia va elabora măsuri pentru a spori în continuare valoarea adăugată a sistemului de ajutoare:
•Trebuie să dezvolte, în colaborare cu statele membre, posibilități suplimentare de a utiliza EMAS ca instrument de diminuare a sarcinilor administrative și normative. Trebuie să dezvolte potențialul de a utiliza acest instrument pentru a reduce sarcina administrativă prin acordarea unei mai mari simplificări normative este în continuare considerabilă și a fost exploatată în mod inegal între statele membre.
•Trebuie să utilizeze validarea conformității și transparenței cu privire la performanța de mediu solicitată de EMAS, pentru a facilita punerea în aplicare a politicilor de mediu în domeniul energiei, de emisii în aer, biodiversitate, apă sau de gestionare a deșeurilor.
•Trebuie să examineze modalități de punere în aplicare a EMAS poate fi mai bine integrată în punerea în aplicare a planului de acțiune verde pentru IMM-uri.
•Trebuie să stabilească o strategie de comunicare, inclusiv identificarea publicului țintă și repartizarea responsabilităților pentru activități promoționale partajată cu statele membre, participanții în domeniul industriei, precum și formatorii de opinie relevanți, în conformitate cu cele zece priorități, în special în ceea ce privește agenda pentru creștere și locuri de muncă.
•Trebuie să promoveze întreprinderile europene, cu accent pe cele clasate pe primele locuri și avantaje în materie de competitivitate în colaborare cu statele membre în cadrul EMAS ca sistem de gestionare de mediu „premium”.
•Trebuie să se țină seama de evoluția standardului ISO 14001 în 2015 și interacțiunea dintre standardul revizuit și EMAS.
•Trebuie multiplicate măsurile puse în aplicare de statele membre care au realizat un număr semnificativ de înregistrări în EMAS și recunoscute ca fiind cele mai bune practici.
•Trebuie să se asigure canale de raportare din partea organizațiilor către autorități, astfel încât performanța de mediu verificată a EMAS și conformitatea juridică să poată fi utilizate pentru a facilita punerea în aplicare a altor politici de mediu.
