COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 26.1.2017

COM(2017) 46 final

PROIECTUL DE BUGET RECTIFICATIV NR. 1
LA BUGETUL GENERAL 2017

care însoțește propunerea de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru acordarea de asistență Regatului Unit, Ciprului și Portugaliei

având în vedere:

–Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 314, coroborat cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

–Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii 1 , în special articolul 41,

–Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017, adoptat la 1 decembrie 2016 2 ,

Comisia Europeană prezintă Parlamentului European și Consiliului Proiectul de buget rectificativ nr. 1 la bugetul 2017.

MODIFICĂRI ADUSE SITUAȚIEI VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR, PREZENTATE PE SECȚIUNI

Modificările aduse situației veniturilor și cheltuielilor, prezentate pe secțiuni, pot fi consultate pe site-ul EUR-Lex ( http://eur-lex.europa.eu/budget/www/index-ro.htm ). Cu titlu informativ, se atașează ca anexă la buget o versiune în limba engleză a modificărilor aduse acestei situații.

CUPRINS

1.    Introducere    

2.    Mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene    

2.1Regatul Unit – Inundațiile din 2016

2.2Cipru – seceta și incendiile din 2016

2.3Portugalia – incendiile din Madeira care au avut loc în 2016

3.    Finanțare    

4.    Concluzie    

1.Introducere

Proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 1 pentru exercițiul 2017 vizează mobilizarea cuantumului de 71 524 810 EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), sub formă de credite de angajament și de plată. Mobilizarea se referă la inundațiile din Regatul Unit, la seceta și incendiile din Cipru și la incendiile din Portugalia.

2.Mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene

În septembrie 2016, Comisia a primit cererea finalizată de asistență financiară din FSUE în legătură cu inundațiile survenite în Regatul Unit, după ce inițial primise o cerere incompletă în luna februarie 2016. În cursul lunii septembrie 2016, Comisia a primit, de asemenea, două cereri de asistență financiară din FSUE în legătură cu seceta și incendiile survenite în Cipru și cu incendiile survenite în Portugalia.

Serviciile Comisiei au analizat în mod amănunțit cererile, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului 3 de instituire a FSUE (denumit în continuare „regulamentul”), în special cu articolele 2, 3 și 4.

Elementele cele mai importante ale evaluărilor sunt prezentate pe scurt în cele ce urmează.

2.1Regatul Unit – Inundațiile din 2016

(1)În perioada decembrie 2015–ianuarie 2016, precipitațiile abundente și vânturile puternice au provocat inundații și au adus daune infrastructurii, distrugând infrastructura publică și privată, locuințe private și cauzând daune în sectorul agricol. Au fost afectate în total 11 regiuni 4 din Regatul Unit. S-au produs câteva furtuni serioase, cum ar fi furtuna Desmond, la 5 și 6 decembrie, și furtuna Eva, la 24 decembrie.

(2)Fiind de origine naturală, inundațiile intră, așadar, în principalul domeniu de aplicare al FSUE.

(3)Cererea Regatului Unit a fost primită inițial la 26 februarie 2016, în termenul de 12 săptămâni de la înregistrarea primelor daune, și anume 5 decembrie 2016. În cererea lor, autoritățile britanice au subliniat că evaluarea daunelor era incompletă și că cifrele relevante erau doar provizorii. Dosarul final de cerere a fost finalizat abia la 22 septembrie 2016, după ce Comisia a adresat o scrisoare oficială autorităților britanice și a stabilit un termen până la sfârșitul lunii septembrie 2016.

(4)UK nu a solicitat plata unui avans.

(5)Autoritățile britanice au estimat inițial daunele directe totale cauzate de catastrofă la 2 300 de milioane EUR. În cererea finalizată din 22 septembrie, această cifră a fost actualizată la 2 412,042 milioane EUR. Acest cuantum reprezintă 73 % din pragul de „catastrofă majoră” pentru mobilizarea FSUE de 3 312,242 milioane de EUR, aplicabil Regatului Unit în 2016 (și anume 3 miliarde EUR la prețurile din 2011).

(6)Întrucât daunele directe totale se situează sub pragul de catastrofă majoră care duce la mobilizarea Fondului de solidaritate, cererea a fost prezentată și analizată pe baza criteriilor privind „catastrofele regionale”, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (3) din regulament, care definește „catastrofa regională” ca fiind orice catastrofă naturală care provoacă într-o regiune de nivel NUTS 2 dintr-un stat eligibil daune directe ce depășesc 1,5 % din PIB-ul regiunii respective. Cererea Regatului Unit se referă la mai multe regiuni individuale de nivel NUTS 2 (a se vedea nota de subsol de mai sus). Daunele directe raportate în valoare de 2 412,042 milioane EUR reprezintă 5,77 % din PIB-ul mediu ponderat al regiunilor afectate de catastrofă (41 784 de milioane EUR, pe baza cifrelor din 2014) și depășește pragul de 1,5 % prevăzut la articolul 2 alineatul (3) din regulament. Prin urmare, cererea depusă de UK este eligibilă pentru a beneficia de o contribuție din Fondul de solidaritate.

(7)În ceea ce privește impactul și consecințele catastrofei, 16 143 de gospodării au fost inundate și pentru aproximativ 3 600 de gospodării s-au pus la dispoziție spații de cazare alternative. Regatul Unit a raportat, de asemenea, că 4 985 de întreprinderi au fost inundate. În cursul perioadei, s-a apelat la 1 700 de soldați pentru a sprijini eforturile de salvare și recuperare, în permanență fiind prezenți 700 de soldați pe teren. Înaintea producerii inundațiilor au fost emise avertismente și, unde acest lucru a fost necesar, cetățenii au fost evacuați din locuințele lor. După caz, s-au menținut sistemele existente de protecție împotriva inundațiilor și au fost construiți peste 5 km de diguri temporare împotriva inundațiilor. În zonele afectate au fost trimise anticipat 43 de pompe suplimentare și au fost înlăturate blocajele în cursurile de apă, pentru a reduce la minimum daunele. Catastrofa a avut un impact clar asupra industriei turismului (de exemplu, anulări ale rezervărilor în hoteluri, scăderea numărului de turiști), fiind afectate 35 % din întreprinderile din sectorul turismului situate în zonele atinse de inundații doar în nordul Angliei. Exploatațiile agricole au înregistrat, de asemenea, pierderi de producție. Printre consecințe se numără: daune sau pierderi ale culturilor existente și depozitate, imposibilitatea de a avea acces la terenuri, costuri pentru mutarea animalelor și pentru operațiunile de curățare. Infrastructura de transport a fost însă cea mai afectată. Poduri importante au fost deteriorate sau distruse. De exemplu, din cauza deteriorării viaductului Lamington din apropierea localității Lockerbie, linia West Coast Mainline – o legătură feroviară majoră între Anglia și Scoția – nu a putut funcționa.

(8)Costul operațiunilor de urgență și de recuperare esențiale eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din regulament a fost estimat de către autoritățile britanice la 408,232 milioane EUR și a fost defalcat pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare parte a acestor operațiuni (peste 338 de milioane EUR) se referă la sectorul transporturilor. Aceasta este urmată de securizarea infrastructurilor de prevenție, cu o valoare de 32 de milioane EUR.

(9)În temeiul fondurilor structurale și de investiții europene (ESI) (2014-2020), regiunile afectate sunt „regiuni mai puțin dezvoltate”, „regiuni de tranziție” și „regiuni mai dezvoltate”. Autoritățile britanice au declarat că alocarea lor din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală este utilizată pentru a sprijini fermierii în acțiunile lor de recuperare pe baza depunerii unei cereri în acest sens și că au transferat 12,5 milioane EUR pentru restabilirea potențialului de producție agricolă afectat de dezastre naturale și de evenimente catastrofale și pentru instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare.

(10)În ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe, în prezent nu se desfășoară nicio procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Regulamentele privind riscul de inundații (2009) pun în aplicare Directiva privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații. Directiva prevede un cadru la nivel înalt pentru reducerea riscurilor de daune provocate de inundații la nivelul Comunității și permite statelor membre să își utilizeze evaluările riscurilor de inundații și planurile existente pentru a îndeplini cerințele directivei. Agenția de Mediu și alte autorități de gestionare a riscurilor au utilizat, acolo unde a fost posibil, hărțile și planurile cuprinzătoare existente referitoare la riscul de inundații. Acestea vor fi completate de planuri de gestionare a riscului de inundații, care reunesc pentru prima dată măsuri pentru abordarea tuturor cauzelor de inundații locale în Anglia.

(11)La data depunerii cererii, UK nu făcea obiectul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește legislația Uniunii referitoare la natura catastrofei.

(12)Autoritățile britanice au confirmat faptul că nu există nicio poliță de asigurare care să acopere costurile eligibile.

2.2Cipru – seceta și incendiile din 2016

(1)În perioada octombrie 2015–iunie 2016, insula Cipru a suferit din cauza unui nivel foarte redus de precipitații, combinat cu temperaturi extrem de ridicate, ceea ce a condus la o secetă severă, care a provocat pierderea unei părți semnificative a recoltelor, incendii de pădure și vegetație, deficit de apă în agricultură și pentru populație, precum și probleme pentru sistemele de alimentare cu apă. În iunie 2016, situația a dus la izbucnirea a două mari incendii naturale, la 18 și 19 iunie, care au ars o suprafață de peste 2 600 de hectare de păduri aflate în proprietatea statului.

(2)Fiind de origine naturală, seceta și incendiile intră, așadar, în principalul domeniu de aplicare al FSUE.

(3)Cererea Ciprului a fost primită la data de 5 septembrie 2016, în termenul de 12 săptămâni de la înregistrarea primelor daune, și anume 14 iunie 2016, când s-au luat primele măsuri oficiale împotriva secetei. În urma unei solicitări din partea Comisiei, la 21 octombrie 2016 au fost furnizate informații suplimentare care au oferit asigurări cu privire la corectitudinea acestei date. Prin urmare, cererea a fost primită în termenul stabilit de regulament.

(4)În cererea sa, Cipru a solicitat plata unui avans, după cum se prevede la articolul 4a din regulament. La 17 noiembrie 2016, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare C(2016) 7572, prin care a acordat un avans de 10 %, cu o valoare de 729 876 EUR, din contribuția financiară anticipată din fond, care ulterior a fost plătit integral Ciprului.

(5)Autoritățile cipriote au estimat daunele directe totale cauzate de catastrofă la 180,803 milioane EUR. Acest cuantum reprezintă 1,78 % din VNB-ul Ciprului și depășește pragul de „catastrofă majoră” pentru mobilizarea Fondului de solidaritate aplicabil în cazul Ciprului în 2016, și anume 100,412 milioane EUR (și anume 0,6 % din VNB, pe baza datelor din 2014). Întrucât daunele directe totale estimate depășesc pragul de „catastrofă majoră”, catastrofa se califică drept „catastrofă naturală majoră”.

(6)În ceea ce privește impactul și consecințele catastrofei, deficitul de apă a cauzat daune grave pentru agricultură, gospodării și mediu. Aceasta a afectat un total de 374 de sate. Într-o mare parte din districtele Nicosia, Larnaca și Famagusta, culturile cu apă pluvială (cum ar fi orzul, grâul și alte culturi furajere neirigate) au suferit daune în procent de 100 %. Debitul de apă către rezervoarele de apă s-a redus drastic; îndeosebi barajul „Kouris”, care reprezintă principala sursă de apă pentru stațiile de tratare a apei și pentru sistemele de irigație, nu a avut suficientă apă. Pe baza datelor istorice, începând din anul 1901, precipitațiile care au căzut între octombrie 2015 și iunie 2016 s-au situat pe locul al 6-lea în ceea ce privește precipitațiile cele mai reduse înregistrate în ultimii 104 ani și pe locul al 4­lea în ceea ce privește precipitațiile cele mai reduse înregistrate în ultimii 50 de ani. În plus față de impactul secetei descris mai sus, la mijlocul lunii iunie 2016, în Cipru a izbucnit un val de căldură, ceea ce a provocat două incendii forestiere de amploare. Primul incendiu din „Argaka” a ars o suprafață de 763 ha aparținând zonei Pafos cu păduri aflate în proprietatea statului. Cel de al doilea incendiu din „Solea” a ars o suprafață de 1 897 ha, dintre care cea mai mare parte aparținea zonei „Adelfoi” cu păduri aflate în proprietatea statului.

(7)Costul operațiunilor de urgență și de recuperare esențiale eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din regulament a fost estimat de către autoritățile cipriote la 49 de milioane EUR și a fost defalcat pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare parte a acestor operațiuni (peste 46,082 milioane EUR) vizează costul aferent intervenției serviciilor de urgență împotriva incendiilor de origine naturală. Aceasta este urmată de reabilitarea imediată a zonelor naturale afectate pentru a se evita efectele imediate provocate de eroziunea solului; aceasta se ridică la 2,484 milioane EUR.

(8)În temeiul fondurilor structurale și de investiții europene (ESI) (2014-2020), regiunea afectată este o „regiune mai dezvoltată”. Autoritățile cipriote nu au semnalat Comisiei că ar avea intenția de a realoca fonduri din programele aferente fondurilor ESI pentru măsuri de recuperare.

(9)În ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe, în prezent nu se desfășoară nicio procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Legislația relevantă a Uniunii cu privire la incendiile forestiere este Decizia 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii, dispozițiile de la articolul 6 (Gestionarea riscurilor) fiind îndeosebi relevante. Pentru a respecta dreptul Uniunii, a fost elaborată o hartă a riscurilor de incendii pentru Cipru, în temeiul contractului de colaborare nr. 21283-2003-10 SOSC ISP CY încheiat între Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene și Ministerul Pădurilor din Republica Cipru. Gestionarea riscurilor de catastrofe provocate de secetă în agricultură în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului prevede instituirea și mobilizarea unui instrument de stabilizare a veniturilor în cadrul politicii agricole comune. Cipru a declarat că nu intenționează să utilizeze instrumentul de stabilizare.

(10)La data depunerii cererii, Cipru nu făcea obiectul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește legislația Uniunii referitoare la natura catastrofei.

(11)Autoritățile cipriote au confirmat faptul că nu există nicio poliță de asigurare care să acopere costurile eligibile.

2.3Portugalia – incendiile din Madeira care au avut loc în 2016

(1)În perioada cuprinsă între 8 și 13 august 2016, insula portugheză Madeira a suferit de pe urma incendiilor naturale de mare amploare care au ars o suprafață de 6 000 de hectare. Incendiile au fost declanșate de temperaturi ridicate, de vânturi foarte puternice și de un nivel extrem de scăzut al umidității. Acestea au provocat distrugerea infrastructurii publice esențiale, a clădirilor publice, a locuințelor private, a întreprinderilor și au cauzat daune în sectorul agricol.

(2)Fiind de origine naturală, incendiile intră, așadar, în principalul domeniu de aplicare al FSUE.

(3)Cererea Portugaliei a fost primită la 21 septembrie 2016, în termen de 12 săptămâni de la înregistrarea primelor daune, și anume la 8 august 2016. Prin urmare, cererea a fost primită în termenul stabilit de regulament.

(4)În cererea sa, Portugalia a solicitat plata unui avans, după cum se prevede la articolul 4a din regulament. La 9 noiembrie 2016, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare C(2016) 7250, prin care a acordat un avans de 10 %, în valoare de 392 500 EUR, din contribuția financiară anticipată din fond, care ulterior a fost plătit integral Portugaliei.

(5)Autoritățile portugheze au estimat daunele directe totale cauzate de catastrofă la 157 de milioane EUR. Acest cuantum reprezintă numai 15 % din pragul de „catastrofă majoră” pentru mobilizarea FSUE de 1 026,714 milioane EUR, aplicabil Portugaliei în 2016 (0,6 % din 171 119 milioane EUR la prețurile din 2014).

(6)Întrucât daunele directe totale se situează sub pragul de catastrofă majoră care duce la mobilizarea Fondului de solidaritate, cererea a fost prezentată și analizată pe baza criteriilor privind „catastrofele regionale”, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (3) din regulament, care definește „catastrofa regională” ca fiind orice catastrofă naturală care provoacă într-o regiune de nivel NUTS 2 dintr-un stat eligibil daune directe ce depășesc 1,5 % din PIB-ul regiunii respective. Întrucât cererea Portugaliei se referă la insula Madeira (PT30 - Região Autónoma da Madeira), care este o regiune ultraperiferică în înțelesul articolului 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii, pragul din PIB aplicat este de 1 %. Daunele directe raportate, în valoare de 157 de milioane EUR, reprezintă 3,84 % din PIB-ul regiunii (4 085 de milioane EUR, pe baza datelor din 2014), depășind astfel pragul de 1 % prevăzut la articolul 2 alineatul (3) din regulament. Prin urmare, cererea depusă de Portugalia este eligibilă pentru a beneficia de o contribuție din Fondul de solidaritate.

(7)În ceea ce privește impactul și consecințele catastrofei, capitala Funchal și municipalitatea Calheta au fost grav afectate, cu un impact puternic asupra vieții de zi cu zi și a bunurilor populației, înregistrându-se trei victime. Suprafața arsă acoperă 6 000 de hectare, din care 560 de hectare reprezintă zone protejate ce fac parte din rețeaua „Natura 2000”. „Quinta do Monte”, o renumită clădire istorică aflată în proprietatea guvernului, a suferit, de asemenea, daune. În plus, Portugalia a raportat daune în privința a 233 de locuințe, dintre care 154 au fost complet distruse. Câteva ferme au fost afectate, 24 de întreprinderi și 5 hoteluri au fost deteriorate, precum și o școală și un spital din zonă. În plus, au fost afectate infrastructuri de bază, cum ar fi liniile principale care alimentează cu energie electrică un număr de 400 de consumatori.

(8)Costul operațiunilor de urgență și de recuperare esențiale eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din regulament a fost estimat de către autoritățile portugheze la 7,347 milioane EUR și a fost defalcat pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare parte a acestor operațiuni (peste 1,816 milioane EUR) vizează costurile aferente cazării temporare. Aceasta este urmată de măsurile de curățare care se ridică la 1,756 milioane EUR.

(9)În temeiul fondurilor structurale și de investiții europene (ESI) (2014-2020), regiunea afectată este „regiune mai puțin dezvoltată”. Autoritățile portugheze au semnalat Comisiei că ar avea intenția de a realoca fonduri din programele aferente fondurilor ESI pentru măsuri de recuperare.

(10)În ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe, în prezent nu se desfășoară nicio procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Cererea Portugaliei oferă o imagine de ansamblu asupra măsurilor de prevenire instituite. De exemplu, în 2015, Rezoluția nr. 56/2015 a Consiliului de Miniștri, publicată în Jurnalul Oficial al Republicii Portugheze nr. 147 din 30 iulie 2015, a aprobat Cadrul strategic pentru politica privind clima, Programul național pentru schimbările climatice și Strategia națională pentru adaptarea la schimbările climatice, documente strategice care sunt în conformitate cu legislația UE de prevenire și gestionare a riscurilor legate de natura catastrofei pe care o reprezintă incendiile forestiere.

(11)La data depunerii cererii, Portugalia nu făcea obiectul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește legislația Uniunii referitoare la natura catastrofei.

(12)Autoritățile portugheze au confirmat faptul că nu există nicio poliță de asigurare care să acopere costurile eligibile, cu excepția cuantumului de 360 000 EUR, care a fost deja identificat.

3.Finanțare

Metodologia de calculare a ajutorului din Fondul de solidaritate a fost stabilită în raportul anual pe 2002-2003 privind Fondul de solidaritate și acceptată de Consiliu și de Parlamentul European.

Având în vedere că solidaritatea reprezintă principalul motiv pentru care a fost creat fondul, Comisia consideră că ajutorul provenit din acest fond ar trebui să fie progresiv. Conform practicii anterioare, acest lucru înseamnă că partea din daune care depășește pragul de „catastrofă majoră” pentru mobilizarea fondului (și anume 0,6 % din VNB sau 3 miliarde EUR la prețurile din 2011, luându-se în considerare cuantumul cel mai mic) ar trebui să beneficieze de o intensitate mai mare a ajutorului în raport cu daunele care nu depășesc pragul. Rata aplicată în trecut pentru definirea alocărilor destinate catastrofelor majore este 2,5 % din daunele directe totale care nu depășesc pragul de „catastrofă majoră” și 6 % din cele care îl depășesc. Pentru catastrofele regionale și catastrofele acceptate în temeiul dispoziției privind „țara învecinată”, rata este de 2,5 %.

Cuantumurile ajutoarelor din Fondul de solidaritate nu pot depăși costurile totale estimate ale operațiunilor eligibile, astfel cum sunt menționate la punctele 5 de mai sus pentru Regatul Unit, Cipru și Portugalia.

La calcularea cuantumului total al ajutorului acordat în cadrul FSUE, rata de 2,5 % a fost aplicată în cazul Regatului Unit și al Portugaliei, întrucât daunele directe totale se situează sub pragurile lor respective de catastrofe naturale majore. În cazul Ciprului, rata de 2,5 % a fost aplicată până la nivelul aferent pragului de catastrofă majoră, în timp ce rata de 6 % a fost aplicată acelei părți din daunele directe totale care depășește acest prag.

Prin urmare, Comisia propune aplicarea acelorași procentaje și mobilizarea următoarelor cuantumuri cu titlu de ajutor:

Aceasta este prima propunere de decizie de mobilizare a FSUE din 2017. Cuantumul total disponibil pentru mobilizarea FSUE la începutul anului 2017 este de 1 115 121 612 EUR și reprezintă suma dintre alocarea pentru 2017 în valoare de 563 081 210 EUR (și anume 500 000 000 EUR la prețurile din 2011), în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul privind cadrul financiar multianual 5 (CFM), și întreaga alocare pentru 2016 în valoare de 552 040 402 EUR (și anume, 500 000 000 EUR la prețurile din 2011) care a rămas necheltuită și care este reportată pentru o perioadă de un an, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul privind CFM.

Întrucât cuantumul total al ajutorului propus este mai mic decât cuantumul total disponibil pentru mobilizarea FSUE în 2017, dispozițiile referitoare la plafon prevăzute în Regulamentul privind CFM au fost respectate.

4.Concluzie 

Comisia propune mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru cele trei cazuri referitoare la Regatul Unit, Cipru și Portugalia prezentate mai sus, precum și modificarea bugetului 2017 prin majorarea alocării pentru articolul bugetar 13 06 01 „Acordarea de asistență statelor membre în cazul unor catastrofe naturale majore cu repercusiuni grave asupra condițiilor de trai, a mediului natural sau a economiei” cu 71 524 810 EUR atât în credite de angajament, cât și în credite de plată.

Întrucât Fondul de solidaritate al Uniunii Europene este un instrument special, astfel cum este definit în Regulamentul privind CFM, creditele corespunzătoare ar trebui să fie înscrise în buget în afara plafoanelor corespunzătoare prevăzute în CFM .

În opinia Comisiei, cuantumul de 71 524 810 EUR din credite de plată poate fi redistribuit în cadrul bugetului 2017. Totuși, în acest stadiu incipient al execuției, Comisia nu este încă în măsură să identifice nicio sursă exactă. Prin urmare, Comisia propune să se prevadă în acest PBR o rezervă negativă a creditelor de plată pentru articolul bugetar 40 03 01, în valoare de 71 524 810 EUR.

În conformitate cu articolul 47 din Regulamentul financiar 6 , Comisia va reduce, cât mai curând posibil, rezerva negativă printr-un transfer de credite de la alte posturi bugetare în conformitate cu procedura stabilită la articolele 26 și 27 din regulamentul sus-menționat.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(2) JO L XX, XX.XX.2017.

(3)      Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (JO L 311, 14.11.2002, p. 3), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 661/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 (JO L 189, 27.6.2014, p. 143).

(4)  UKC2-Northumberland, UKD1-Cumbria, UKD3-Great Manchester, UKD4-Lancashire, UKE2-North Yorkshire, UKE4-West Yorkshire, UKL1-West Wales and the Valleys, UKM2-Eastern Scotland, UKM3-South Western Scotland, UKM5-North Eastern Scotland și UKN0-Northern Ireland.

(5) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.