29.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 252/244

—

având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European de Inovare și Tehnologie aferent exercițiului financiar 2015,

—

având în vedere raportul special al Curții de Conturi nr. 12/2016 intitulat „Utilizarea granturilor ca metodă de finanțare de către agenții nu este întotdeauna opțiunea cea mai adecvată, iar eficacitatea sa nu poate fi demonstrată în toate cazurile”,

—

având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0127/2017),

A.

întrucât, potrivit situațiilor sale financiare, bugetul final al Institutului European de Inovare și Tehnologie („institutul”) aferent exercițiului financiar 2015 a fost de 266 566 618 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 14,35 % comparativ cu 2014;

B.

întrucât, potrivit situațiilor sale financiare, contribuția generală a Uniunii la bugetul institutului pentru exercițiul financiar 2015 s-a ridicat la 215 030 200 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 26,63 % comparativ cu 2014;

C.

întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale institutului pentru exercițiul financiar 2015 („raportul Curții”), a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale institutului, menționând însă, pe de altă parte, că nu a fost în măsură să obțină probe de audit suficiente cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

D.

întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune subliniază că este deosebit de important să se consolideze și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin creșterea transparenței și a răspunderii și prin aplicarea conceptelor de întocmire a bugetului în funcție de performanțe și de bună gestiune a resurselor umane,

1.

reamintește că, în perioada de programare financiară 2014-2020, contribuțiile Uniunii la bugetul institutului se realizează în cadrul pachetului financiar al programului Orizont 2020 și faptul că funcționarea institutului este reglementată de dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1290/2013 („normele aplicabile programului Orizont 2020”); reamintește, în plus, că programul Orizont 2020 a succedat celui de Al șaptelea program-cadru, care s-a desfășurat în perioada 2007-2013 și la care institutul nu a participat;

2.

subliniază că, începând de la 1 ianuarie 2014, temeiul juridic pentru rambursarea costurilor indirecte eligibile aferente granturilor este reprezentat de articolul 29 alineatul (1) din normele aplicabile programului Orizont 2020, coroborat cu articolul 90 alineatul (1) din regulamentul financiar al institutului (1), care prevede aplicarea unei rate forfetare de 25 % pentru rambursarea costurilor indirecte eligibile aferente granturilor; observă, cu toate acestea, că, în conformitate cu articolul 75 alineatul (8) din normele financiare ale institutului (2), care au precedat regulamentului financiar al acestuia și au fost abrogate la 1 ianuarie 2014, pragul pentru rambursarea forfetară a costurilor indirecte de care beneficiază organismele publice fără scop lucrativ, instituțiile de învățământ superior, organizațiile de cercetare și întreprinderile mici și mijlocii ar fi putut fi majorat la 40 %;

3.

constată din raportul Curții că institutul, în cadrul acordurilor de grant încheiate în 2014, care au fost semnate în februarie 2014, continua să prevadă o rată forfetară de 40 % pentru rambursarea costurilor indirecte eligibile, în contradicție cu normele aplicabile programului Orizont 2020, deja în vigoare la acea dată; constată, în plus, pe baza raportului Curții, că, în condițiile în care institutul nu a participat la cel de Al șaptelea program-cadru, articolul 57 din normele aplicabile programului Orizont 2020 care se referă la tranziția de la cel de Al șaptelea program-cadru la Orizont 2020 nu se aplică institutului, motiv pentru care Curtea a considerat că rambursările respective sunt afectate de nereguli;

4.

constată, din raportul Curții, că erorile detectate în urma verificării ex post a unui eșantion de operațiuni aferente granturilor din 2015, după aplicarea unei corecții pentru plățile în exces aferente rambursărilor respective, au condus la o rată de eroare reziduală de 2 % pentru operațiunile aferente granturilor din 2014; ia act de faptul că, potrivit Curții, rata de eroare combinată, care include atât erorile identificate în urma verificării ex post, cât și pe cele aferente rambursării forfetare, a fost de 4,9 % din cheltuielile totale pe 2015 ale institutului, acest lucru având drept rezultat emiterea de către Curte a unei opinii cu rezerve privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor institutului;

5.

constată, cu toate acestea, faptul că acordurile de grant ale institutului aveau la bază cererea anuală lansată de institut în aprilie 2013, prin care li se solicita comunităților de cunoaștere și inovare (CCI) să-și elaboreze planurile de afaceri pentru 2014; ia act, în plus, de faptul că, în conformitate cu normele financiare ale institutului, precum și cu articolul 189 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (3), lansarea de către institut a cererii susmenționate le-a permis beneficiarilor de granturi care se încadrează în categoriile descrise la articolul 75 alineatul (8) din normele financiare ale institutului să utilizeze, la stabilirea proiectelor de buget pentru 2014, rata de 40 % pentru rambursarea forfetară, în vederea finanțării costurilor indirecte; ia act de faptul că CCI care au transmis planurile lor de afaceri în urma cererii din aprilie 2013 au utilizat respectiva dispoziție în vederea elaborării și transmiterii propunerilor lor;

6.

constată, în plus, că, în urma evaluării planurilor de afaceri din 2014 ale CCI de către experții externi, Consiliul de conducere al institutului a hotărât alocarea fondurilor pentru 2014 către CCI la data de 5 decembrie 2013, înainte de adoptarea normelor aplicabile programului Orizont 2020; constată, pe baza informațiilor furnizate de către institut, că acordurile de grant semnate în 2014 erau reglementate de condițiile prevăzute inițial în cererea anuală;

7.

în ceea ce privește măsurile tranzitorii prevăzute de articolul 57 alineatul (2) din normele aplicabile programului Orizont 2020, este de părere că domeniul de aplicare a acestora nu trebuie să se limiteze la asistența acordată prin intermediul celui de Al șaptelea program-cadru, ci ar trebui să includă și alte acțiuni din domeniul cercetării și inovării aflate în curs de desfășurare, care sunt reglementate de normele aplicabile programului Orizont 2020 după intrarea în vigoare a acestora, spre exemplu acordurile de grant din 2014 ale institutului; subliniază că scopul măsurilor tranzitorii prevăzute la articolul 57 din normele aplicabile programului Orizont 2020 este de a oferi certitudine juridică și de a asigura continuitatea cadrului juridic aplicabil la momentul inițierii acestor acțiuni; ia act de faptul că acordurile de grant încheiate ulterior de către institut sunt în conformitate cu normele în vigoare aplicabile programului Orizont 2020, în special în ceea ce privește stabilirea unei rate forfetare de 25 % pentru calcularea costurilor indirecte eligibile aferente granturilor, precum și de faptul că institutul nu a fost în măsură să adopte nicio altă măsură corectivă în ceea ce privește această chestiune; constată, de asemenea, că orice nouă tentativă de recuperare a plăților considerate a fi neregulamentare de către Curte ar putea determina o mare parte dintre beneficiarii institutului să introducă acțiuni în justiție, care riscă să prejudicieze în mod grav reputația institutului, precum și să aducă atingere credibilității programului Orizont 2020 și a Comisiei în ansamblul său;

8.

ia act de faptul că, potrivit raportului Curții, institutul a informat comunitățile de cunoaștere și inovare în 2015 că contribuția sa financiară în primii cinci ani (2010-2014) nu a depășit plafonul de 25 % din totalul cheltuielilor globale ale fiecărei astfel de comunități; observă, cu toate acestea, că definirea deficitară a activităților complementare ale comunităților de cunoaștere și inovare a împiedicat realizarea unei evaluări clare care să determine dacă costurile aferente acestor activități ar trebui acceptate sau nu în valoarea maximă a contribuției institutului; constată, pe baza informațiilor prezentate de institut și Comisie, faptul că acestea au acceptat recomandarea Curții de a elimina condiția referitoare la plafonul de 25 % aplicabil finanțării, în scopul ușurării sarcinii de raportare operațională și financiară care le revine partenerilor din cadrul comunităților; ia act de faptul că, până la adoptarea unei modificări, Institutul urmează să pună în aplicare temeiul juridic existent;

9.

constată, pe baza conturilor anuale finale ale institutului, faptul că eforturile de monitorizare a bugetului depuse de institut în cursul exercițiului financiar 2015 au condus la o rată autorizată a execuției bugetare de 90,58 %, cu 3,55 % mai puțin față de exercițiul precedent; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 96,49 %, ceea ce reprezintă o creștere cu 4,02 % în comparație cu 2014;

10.

constată, din raportul Curții, faptul că, deși are dreptul de a reintegra creditele neutilizate în bugetele aferente următoarelor trei exerciții, institutul nu și-a adaptat la timp procesele pentru a reintegra o sumă de 26 600 000 EUR, disponibilă din acordurile de grant din 2014, în bugetele pentru exercițiile 2015-2017; constată, în plus, faptul că aceste credite sunt rezultatul unei utilizări sub așteptări a fondurilor de către CCI; ia act de faptul că institutul a realizat în 2015 o revizuire bugetară și de faptul că acesta a solicitat CCI să își revizuiască planurile de afaceri și bugetele pentru 2015, bugetele modificate fiind prezentate ulterior; observă faptul că reducerea bugetelor comunităților de cunoaștere și inovare i-a permis institutului să dezangajeze sumele necheltuite, care au fost apoi anulate și reintroduse în estimarea veniturilor și cheltuielilor pentru 2016; ia act de faptul că acest lucru i-a permis institutului să asigure o mai bună gestionare a bugetului său, în strânsă colaborare cu CCI;

11.

constată, din raportul Curții, că volumul total al creditelor de angajament reportate la titlul II a fost de 400 000 EUR (44 %), comparativ cu 500 000 EUR (36 %) în 2014; ia act de faptul că aceste reportări sunt legate în special de contracte pentru servicii informatice, a căror prestare continuă în anul calendaristic următor, precum și de reuniuni pentru care nu fuseseră încă primite facturile;

12.

observă că reportările pot adesea să fie justificate parțial sau în totalitate de natura multianuală a programelor operaționale ale agențiilor și nu indică neapărat deficiențe în planificarea și execuția bugetului și nici nu contravin întotdeauna principiului bugetar al anualității, mai ales dacă sunt prevăzute din timp și comunicate Curții;

13.

reamintește că, în conformitate cu articolul 34 din normele aplicabile programului Orizont 2020, certificatul privind situațiile financiare pe care partenerii CCI au obligația de a-l furniza în cazul în care solicită rambursarea unei sume de peste 325 000 EUR contribuie la verificarea ex ante de către institut a declarațiilor de cheltuieli; ia act însă de observațiile formulate de Curte în raportul său, potrivit cărora calitatea acestor certificate variază în mod semnificativ, ceea ce limitează asigurarea care poate fi obținută pe baza lor, astfel încât institutul se vede nevoit să efectueze verificări suplimentare; constată, din informațiile furnizate de institut, că acesta aplică metodologia certificatului de audit elaborată de Direcția Generală Cercetare și Inovare din cadrul Comisiei pentru programul Orizont 2020, pornind de la acordurile de grant din 2014; observă, în plus, metodologia revizuită include instrucțiuni mai detaliate și proceduri convenite, precum și 63 de constatări de fapt standard care acoperă toate categoriile de costuri; recunoaște faptul că institutul și-a elaborat o strategie cuprinzătoare de asigurare de grant, care se bazează pe verificarea ex ante și ex post, inclusiv pe certificatul privind situațiile financiare, pentru a garanta legalitatea și regularitatea operațiunilor;

14.

ia act de faptul că declarațiile anuale de interese ale membrilor Consiliului de conducere, ale directorului interimar și ale membrilor personalului de conducere sunt publicate pe site-ul institutului; constată, de asemenea, că declarațiile depuse fac obiectul unei examinări pentru a verifica acuratețea conținutului acestora; constată că, în cazul experților, institutul respectă normele aplicabile programului Orizont 2020 privind conflictele de interese;

15.

constată că institutul intenționează să finalizeze normele sale interne privind denunțarea în prima jumătate a anului 2017; îndeamnă institutul să adopte politica sa internă privind denunțătorii, care va promova o cultură a transparenței și a responsabilității la locul de muncă, să își informeze și să își instruiască în mod periodic angajații cu privire la drepturile și responsabilitățile lor cu privire la respectiva politică, să garanteze faptul că denunțătorii sunt protejați împotriva măsurilor de retorsiune, să adopte măsurile necesare pentru a aborda în timp util și în mod concret aspectele semnalate de denunțători și să instituie un canal intern de raportare care să garanteze anonimatul persoanelor care îl utilizează; îndeamnă institutul să publice rapoarte anuale cu privire la numărul de cazuri de semnalare a neregulilor și la acțiunile întreprinse în privința lor și să transmită aceste rapoarte anuale autorității care acordă descărcarea de gestiune; invită institutul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

16.

constată, pe baza informațiilor furnizate de Curte, că, pentru selecția experților externi care evaluează propunerile și planurile de afaceri ale comunităților de cunoaștere și inovare, institutul recurge la articolul 89 din regulamentul său financiar, pentru a deroga de la obligația de a lansa o cerere de exprimare a interesului; constată, cu toate acestea, că institutul nu a stabilit încă proceduri interne complete care să reglementeze punerea în aplicare a acestei derogări; constată că, în practică, institutul și-a întocmit o rezervă de experți utilizând listele și bazele de date existente ale altor instituții și organe ale Uniunii, incluzând însă și persoane care nu figurau pe aceste liste, în urma recomandărilor formulate de Consiliul de conducere al institutului și de unii membri ai personalului; salută faptul că s-au realizat mai multe îmbunătățiri în cadrul procesului de selecție a experților în contextul propunerilor transmise de CCI și încurajează institutul să își onoreze angajamentele asumate cu privire la creșterea eficienței și a eficacității acestui proces și la asigurarea unui nivel maxim de transparență și de integritate în cadrul procedurii de selecție a experților, prin adoptarea măsurilor relevante pe plan intern, asigurând, în același timp, absența potențialelor conflicte de interese;

17.

constată cu îngrijorare că institutul nu a luat inițiative specifice pentru a mări transparența în ceea ce privește contactele sale cu părțile interesate și lobbyiștii; invită institutul să pună în aplicare o politică proactivă privind transparența activităților desfășurate de lobbyiști;

18.

constată cu satisfacție că institutul a reușit să își completeze schema de personal prin intermediul unei serii de măsuri puse în aplicare în 2015 și 2016 pentru a îmbunătăți gestionarea personalului, procesul de recrutare și mediul de lucru; observă că, începând cu decembrie 2016, institutul are 59 de angajați pentru cele 63 de posturi autorizate, reușind, astfel, să completeze cel mai ridicat număr de posturi din schema de personal de la înființarea sa, precum și că procesul de recrutare pentru posturile vacante rămase este în curs de desfășurare; recunoaște, cu toate acestea, că acțiunile întreprinse de institut nu pot compensa pe deplin efectele negative generate de nivelul redus și de scăderea constantă a coeficientului corector care afectează nivelurile salariale din Ungaria;

19.

remarcă, pe baza observațiilor Curții, că termenul-țintă stabilit inițial de Comisie pentru obținerea autonomiei financiare de către institut era anul 2010; constată, în plus, că institutul a obținut doar o autonomie financiară parțială în luna iunie 2011, sub rezerva continuării aprobării ex ante a operațiunilor aferente granturilor și a achizițiilor cu o valoare mai mare de 60 000 EUR realizate de către Direcția Generală Educație și Cultură a Comisiei; constată, pe baza informațiilor furnizate de institut, că acesta a solicitat Comisiei relansarea procedurii care duce la o autonomie financiară deplină; în plus, ia act de faptul că Comisia a stabilit, în mai 2016, o foaie de parcurs și un calendar pentru acest proces și așteaptă cu interes rezultatele evaluării autonomiei financiare pe care Comisia urmează să o realizeze în primul semestru al lui 2017; constată că institutul speră că va obține autonomia financiară deplină până la sfârșitul anului 2016 și institutului să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluțiile legate de această chestiune;

20.

constată din raportul Curții că, deși rațiunea de a fi este validă, cadrul operațional complex al institutului și problemele sale de management au afectat eficacitatea globală a acestuia; constată faptul că institutul are capacitatea de a oferi sprijin tuturor actorilor din cadrul sistemului de inovare, de la întreprinderi nou-înființate până la proiecte axate pe inovare, care sunt derulate de consorții de parteneri din cadrul CCI; remarcă, în ciuda acestui fapt, că nu există o coordonare suficientă, la nivelul Uniunii, între activitatea institutului și DG-urile relevante din cadrul Comisiei, precum și că gradul de interacțiune dintre CCI și alte inițiative ale Uniunii este insuficient;

21.

constată că institutul finanțează programul de masterat EIT Digital, al cărui model de rambursare combină o sumă forfetară în valoare de maximum 8 000 EUR pentru fiecare student cu rambursarea costurilor reale, inclusiv a costurilor indirecte pe baza unei rate forfetare; observă, pe baza observațiilor Curții, faptul că acest model de finanțare nu a fost niciodată definit în mod formal și nu permite realizarea unei distincții între activitățile acoperite de suma forfetară și cele cărora li se aplică costurile reale; ia act, din informațiile prezentate de institut, că acesta are în vedere introducerea unui model de finanțare pentru aceste programe care să fie bazat pe o sumă forfetară unică, cu scopul de a simplifica raportarea costurilor, urmând ca tranziția la acest sistem să se facă de îndată ce sunt puse la dispoziție date statistice suficiente pentru a stabili o sumă forfetară unică; invită institutul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la punerea în practică a noului model de finanțare;

22.

constată, din raportul Curții, că o entitate juridică a unei CCI a plătit prime bazate pe performanță în valoare totală de 646 000 EUR unui număr de 55 de angajați ai săi, pe baza deciziei Consiliului de supraveghere al CCI, prime pe care institutul le-a rambursat în proporție de 100 %; ia act de opinia Curții, potrivit căreia plata unor astfel de prime bazate pe performanță din fonduri publice este o practică neobișnuită; cu toate acestea, acceptă faptul că CCI sunt organizații orientate către profit care urmăresc să își asigure viabilitatea financiară și în cazul cărora folosirea unor elemente variabile ca parte a remunerației de bază poate oferi stimulente puternice pentru asigurarea unei performanțe bune și a unui raport optim costuri-beneficii; constată, de asemenea, că programul Orizont 2020 prevede în mod expres faptul că elementele variabile ale remunerației de bază constituie costuri eligibile; subliniază faptul că contribuția institutului la salariile plătite personalului de conducere al CCI, inclusiv la primele bazate pe performanță, trebuie să se situeze sub plafonul stabilit de institut la încheierea acordurilor de grant din 2016 și pentru perioada ulterioară; remarcă faptul că, potrivit noilor norme care prevăd aplicarea unui plafon dublu, aflate în vigoare începând din 2016, valoarea primelor bazate pe performanță acordate nu mai poate fi atât de ridicată ca în 2015;

23.

remarcă faptul că un alt caz de nerespectare a principiului bunei gestiuni financiare a survenit atunci când un partener din cadrul unei CCI a achiziționat servicii de relații publice, pentru care tarifele zilnice percepute variau între 800 EUR și 3 250 EUR pe persoană, tarife care au fost, de asemenea, rambursate în integralitate de către institut;

24.

ia act de faptul că, în 2015, 45 de angajați ai institutului au participat la „alte evenimente”, al căror cost total a fost de 10 730,21 EUR (238,45 EUR de persoană);

25.

constată cu preocupare că gradul de vizibilitate al institutului este scăzut și că unii dintre partenerii CCI nu sunt informați cu privire la afilierea lor la institut; solicită să se asigure o mai bună vizibilitate și promovare a institutului ca simbol al unui model unic de comunitate de inovare; salută includerea recentă a 18 membri ai comunității afiliate institutului în lista „Forbes 30 under 30”, care este elaborată prin selectarea celor mai buni tineri inovatori și întreprinzători la nivel european și consideră că acest fapt constituie o reușită a institutului;

26.

face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 (4) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.