29.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 252/116

—

având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea IV – Curtea de Justiție,

—

având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0136/2017),

A.

întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune subliniază că este deosebit de important să se consolideze și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin creșterea transparenței și a răspunderii și prin aplicarea conceptelor de întocmire a bugetului în funcție de performanțe și de bună gestiune a resurselor umane,

1.

constată cu satisfacție că, în Raportul său anual pentru 2015, Curtea de Conturi nu a identificat, în cazul Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „Curtea de Justiție”), nicio deficiență semnificativă în legătură cu aspectele auditate referitoare la resursele umane și la procedurile de achiziții;

2.

salută faptul că, pe baza activităților sale de audit, Curtea de Conturi a concluzionat că, per ansamblu, plățile pentru cheltuielile administrative și pentru alte cheltuieli ale Curții de Justiție, aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2015, nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare;

3.

observă că, în 2015, Curtea de Justiție a dispus de credite în valoare de 357 062 000 EUR (355 367 500 EUR în 2014), iar rata de execuție a fost de 99 %; salută rata de utilizare foarte ridicată din 2015, identică ratei din 2014;

4.

constată că veniturile estimate ale Curții de Justiție pentru exercițiul financiar 2015 au fost de 44 856 000 EUR; solicită Curții de Justiție să explice motivul pentru care creanțele constatate în cursul exercițiului financiar 2015 sunt cu 10,4 % mai mari decât cele estimate (49 510 442 EUR);

5.

constată că veniturile din creanțe reportate din 2014 în 2015 se ridică la 84 620,37 EUR și că 84,28 % reprezintă venituri de la persoane care lucrează cu instituții și alte organisme ale Uniunii Europene;

6.

constată faptul că bugetul Curții de Justiție este în principal administrativ, fiind utilizat în proporție de aproximativ 75 % pentru cheltuielile cu persoanele care lucrează în cadrul Curții de Justiție, iar suma rămasă fiind destinată pentru clădiri, mobilier, echipamente și funcțiile specifice exercitate de către aceasta; subliniază totuși că introducerea principiului bugetului în funcție de performanțe nu ar trebui să vizeze numai bugetul Curții de Justiție în ansamblu, ci ar trebui să includă stabilirea de obiective specifice, măsurabile, abordabile, relevante și încadrate în timp (SMART) pentru planurile anuale ale departamentelor individuale, ale unităților și ale personalului; în acest sens, invită Curtea de Justiție să introducă principiul bugetului în funcție de performanțe în mai mare măsură în activitățile sale zilnice;

7.

salută productivitatea activității judiciare a Curții de Justiție în 2015, când au fost trimise 1 711 cauze la cele trei instanțe și au fost finalizate 1 755 de cauze; constată că acesta este cel mai ridicat număr anual de cauze din istoria Curții de Justiție;

8.

observă că Curtea de Justiție a finalizat 616 cauze în 2015, ceea ce reprezintă o scădere comparativ cu anul 2014 (719 cauze au fost finalizate în 2014), și a fost sesizată pentru 713 cauze noi (comparativ cu 622 în 2014);

9.

constată că, în 2015, Tribunalul a înregistrat 831 de cauze noi și a tratat 987 de cauze, ceea ce constituie o creștere generală față de anii anteriori;

10.

observă că, în 2015, Tribunalul Funcției Publice a finalizat 152 de cauze, la fel ca în 2014, și a fost sesizat pentru 167 de cauze noi; subliniază că, la zece ani de la înființare, 2015 a reprezentat ultimul an de existență a Tribunalului Funcției Publice; consideră că Curtea de Justiție ar trebui să efectueze o evaluare aprofundată a celor zece ani de activitate;

11.

observă că statisticile din 2015 pentru cele trei instanțe confirmă tendința observată în ultimii ani în ceea ce privește durata medie a procedurilor, care continuă să fie satisfăcătoare [pentru Curtea de Justiție, 15,3 luni pentru cererile de decizie preliminară (față de 15 luni în 2014), 1,9 luni pentru cererile de decizie preliminară de urgență (față de 2,2 luni în 2014), 17,6 luni pentru acțiunile directe (față de 20 luni în 2014), 14 luni pentru recursuri (față de 14,5 luni în 2014); pentru Tribunal și Tribunalul Funcției Publice, respectiv, 20,6 luni (față de 23,4 luni în 2014) și 12,1 luni (față de 12,7 luni în 2014) pentru toate tipurile de cauze]; consideră că modificarea statutului Curții de Justiție adoptată în 2015 nu poate decât să contribuie la acest efort de optimizare;

12.

salută faptul că numărul cauzelor soluționate a crescut cu 57 % în perioada 2007-2015, datorită, în mare parte, efortului de coordonare între instanțe și serviciile personalului auxiliar, în ciuda faptului că personalul auxiliar a crescut extrem de puțin în această perioadă;

13.

constată că 2015 a fost anul în care s-a adoptat reforma arhitecturii judiciare a Curții de Justiție, ce a fost însoțită de elaborarea unui nou regulament de procedură pentru Tribunal; înțelege că, grație unei dublări a numărului judecătorilor Tribunalului printr-un proces în trei etape desfășurate până în 2019, această reformă va permite Curții de Justiție să facă în continuare față creșterii numărului de cauze; așteaptă cu interes să analizeze rezultatele acestei reforme în ceea ce privește capacitatea Curții de Justiție de a soluționa cauzele într-un termen rezonabil și cu respectarea cerințelor privind o audiere echitabilă;

14.

consideră că reforma respectivă va permite Curții de Justiție să soluționeze într-un termen mai scurt și într-un mod mai eficient numărul din ce în ce mai mare al cauzelor introduse și să servească interesele justițiabililor în conformitate cu obiectivele unei justiții calitative și eficiente și cu respectarea dreptului acestora la un proces echitabil, care să se desfășoare într-un termen rezonabil;

15.

ia act de viitoarea reformare a Codului de conduită pentru membri, în cadrul căreia vor fi clarificate condițiile de desfășurare a activităților externe și de publicare a intereselor lor financiare; solicită un grad mai ridicat de transparență în ceea ce privește activitățile externe ale fiecărui judecător; solicită Curții de Justiție să furnizeze informații privind alte posturi și activități externe plătite ale judecătorilor pe site-ul său și în rapoartele sale anuale de activitate;

16.

constată că, în ceea ce privește angajamentele misiunilor, din 295 500 de euro s-au utilizat numai 41 209 euro; subliniază că această investiție insuficientă ar putea fi evitată; solicită Curții de Justiție să-și îmbunătățească maniera de întocmire a bugetului și responsabilitatea în ceea ce privește bugetul pentru misiuni și subliniază principiul misiunilor de a fi eficiente din punctul de vedere al costurilor;

17.

consideră că Curtea de Justiție ar trebui să pună la dispoziție o vedere de ansamblu a participanților și a conținutului reuniunilor sale cu părțile interesate externe, altele decât cele legate de activitatea sa judiciară;

18.

solicită Curții de Justiție să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune o listă a reuniunilor cu persoanele care desfășoară activități de lobby, cu asociațiile profesionale și cu societatea civilă până în iunie 2017; solicită Curții să prezinte, până în iunie 2017, procesele-verbale ale acestor reuniuni;

19.

constată cu satisfacție îmbunătățirile aduse aplicației e-Curia și faptul că toate statele membre au utilizat-o în 2015; consideră că, pe lângă dematerializarea documentelor, ar trebui îmbunătățită securitatea datelor;

20.

constată că, în conformitate cu raportul său anual de gestiune pentru 2015, Curtea de Justiție colaborează îndeaproape cu echipa Curții de Conturi desemnată să realizeze evaluarea performanței sale; în acest sens, constată că, la începutul procesului de audit, Curtea de Justiție a ridicat obstacole în calea activității echipei de audit; constată cu satisfacție faptul că Curtea de Justiție și-a îmbunătățit cooperarea cu auditorii și a pus la dispoziția Curții de Conturi documente suplimentare; este conștient de faptul că principiul secretului deliberărilor este necesar pentru a contribui la menținerea independenței factorilor de decizie, pentru a promova coerența și caracterul definitiv al deciziilor și pentru a garanta că factorii de decizie nu vor petrece mai mult timp depunând mărturie privind deciziile adoptate decât adoptând efectiv aceste decizii; subliniază, totuși, că secretul deliberărilor, ca principiu ab ovo, împiedică orice control extern; invită Curtea de Justiție să dezvolte un mecanism intern de control/căi de atac pentru a asigura, în astfel de cazuri, un anumit nivel de control;

21.

observă că Curtea de Justiție a respectat acordul interinstituțional de reducere a personalului cu 5 % pe o perioadă de cinci ani;

22.

ia act de proporția ridicată a posturilor ocupate (98 %), în pofida ratei înalte de rotație a personalului în cadrul Curții de Justiție și sprijină politica sa activă de recrutare; solicită Curții de Justiție să stabilească norme privind practica „ușilor turnante”;

23.

salută schimbul de personal realizat între Curtea de Justiție și Banca Centrală Europeană în 2015 și se așteaptă ca această cooperare să continue și în anii următori;

24.

salută inițiativa Curții de Justiție de a îmbunătăți echilibrul de gen în posturile de conducere și faptul că echilibrul de gen în posturile de conducere de nivel mediu și superior a ajuns la un nivel de 35 % la 65 % în 2015; consideră totuși că mai pot fi realizate multe progrese în acest domeniu în cadrul instituției; observă, de asemenea, că Parlamentul și Consiliul au declarat că obiectivul lor este de a asigura o reprezentare egală a femeilor și bărbaților la numirea noilor judecători ai Tribunalului (1);

25.

subliniază faptul că echilibrul geografic, și anume raportul dintre naționalitatea personalului și mărimea statelor membre, trebuie să rămână un element important al gestionării resurselor umane, în special în ceea ce privește statele membre care au aderat la Uniune în 2004 sau ulterior;

26.

salută faptul că Curtea de Justiție a ajuns la o componență mai echilibrată de funcționari din statele membre care au aderat la Uniune înainte de 2004 și din statele membre care au aderat în 2004 sau ulterior; cu toate acestea, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la dezechilibrul geografic considerabil în cazul posturilor de conducere de nivel mediu și superior, în defavoarea statelor membre care au aderat la Uniune în 2004 sau ulterior; invită Curtea de Justiție să depună eforturi pentru a corecta această situație și să informeze Parlamentul cu privire la progresele realizate în această privință;

27.

regretă faptul că normele interne ale Curții de Justiție privind denunțarea neregulilor au fost adoptate numai la începutul anului 2016; recomandă Curții de Justiție să difuzeze aceste norme în rândul membrilor personalului său, astfel încât toți angajații să le cunoască; solicită Curții de Justiție să furnizeze, până în iunie 2017, detalii referitoare la cazurile de semnalare a unor nereguli din 2015, dacă există, și la modul în care acestea au fost gestionate și finalizate;

28.

îndeamnă Curtea să prevadă depunerea declarațiilor de interese în locul declarațiilor privind lipsa conflictelor de interese, întrucât autoevaluarea conflictelor de interese constituie, în sine, un conflict de interese; consideră că evaluarea unei situații de conflict de interese trebuie efectuată de o terță parte; solicită Curții de Justiție să prezinte, până în iunie 2017, un raport privind modificările introduse și să indice cine este responsabil cu verificarea situațiilor de conflict de interese; afirmă încă o dată că transparența reprezintă un element esențial pentru a câștiga încrederea populației; îndeamnă Curtea de Justiție să introducă norme clare privind „ușile turnante” și să stabilească măsuri și sancțiuni disuasive, precum reducerea pensiilor sau interdicția de a lucra cel puțin trei ani în organisme similare în scopul de a preveni „ușile turnante”;

29.

ia act de cooperarea dintre Curtea de Justiție și serviciile de interpretare ale Comisiei și Parlamentului în cadrul Comitetului Interinstituțional pentru Traducere și Interpretare, în special în domeniul interpretării; se așteaptă ca această cooperare să fie extinsă la domeniul traducerii și susține acest lucru, în cazul în care este posibil și fără subminarea responsabilităților Curții de Justiție;

30.

invită Curtea de Justiție să prezinte Parlamentului costurile de traducere în conformitate cu metodologia armonizată convenită în cadrul Grupului de lucru interinstituțional privind indicatorii-cheie de activitate și performanță la nivel interinstituțional;

31.

constată că volumul de lucru al Direcției de traduceri din cadrul Curții de Justiție a înregistrat o creștere de 1,4 %, iar productivitatea acesteia a crescut cu 7 % în 2015 ca urmare a controlului externalizării sarcinilor și a utilizării unor noi instrumente de sprijin pentru traducere;

32.

sprijină examinarea cheltuielilor, cât și a condițiilor de utilizare a autoturismelor oficiale, desfășurată în comun de serviciile de audit intern ale Curții de Justiție și Curții de Conturi; solicită Curții de Justiție să ia în considerare, în cadrul acestei examinări, posibilitatea de a reduce numărul autoturismelor oficiale puse la dispoziția membrilor săi și a personalului; solicită Curții de Justiție ca, în plus, să își îmbunătățească controalele împotriva utilizării autoturismelor oficiale în scopuri personale;

33.

salută angajamentul Curții de Justiție, care și-a fixat obiective de mediu ambițioase; încurajează instituția să aplice principiile achizițiilor publice ecologice și solicită stabilirea de norme și alocarea unui buget suficient pentru compensarea emisiilor de dioxid de carbon;

34.

ia act de informațiile detaliate cu privire la politica imobiliară a Curții de Justiție, în special în ceea ce privește realizarea celei de-a cincea extinderi a complexului de clădiri actual;

35.

salută deschiderea arhivei istorice a Curții de Justiție în cadrul Arhivelor Istorice ale Uniunii de la Florența;

36.

salută inițiativa Curții de Justiție de a-și publica raportul anual într-un format nou; solicită Curții de Justiție să publice raportul anual al Curții de Conturi, îndeosebi părțile care fac referire la Curtea de Justiție;

37.

solicită Curții de Justiție să își îmbunătățească politica sa de comunicare cu cetățenii Uniunii;

38.

consideră incomplet răspunsul dat de Curtea de Justiție la întrebarea Parlamentului (întrebarea 26) privind indemnizațiile; solicită Curții de Justiție precizări și un răspuns clar și detaliat.