31.8.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 288/56

Raportor:

Marjolijn BULK

1.1

CESE salută deschiderea procesului de revizuire a directivei privind agenții cancerigeni și dorește să contribuie la această dezbatere importantă.

1.2

CESE solicită Comisiei să efectueze o evaluare de impact cu privire la o posibilă extindere a sferei de aplicare a Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni (DCM) la substanțele toxice pentru reproducere.

1.3

Comitetul recomandă insistent ca revizuirile DCM și modificările planificate pentru 2018 să acorde o atenție sporită expunerilor profesionale la agenți cancerigeni care afectează femeile.

1.4

CESE consideră că este importantă îmbunătățirea de către Comisie a unei metodologii comune pentru adoptarea de valori-limită de expunere profesională (denumite în continuare „VLEP”) obligatorii în DCM, în consultare cu partenerii sociali, statele membre și alte părți interesate.

1.5

VLEP trebuie să fie definite pe baza dovezilor științifice și statistice, luând în considerare diferiți factori, cum ar fi fezabilitatea și posibilitățile de măsurare a nivelurilor de expunere. O abordare bazată pe risc este utilizată în Țările de Jos și în Germania, iar aceasta ajută la definirea VLEP prin luarea în considerare a nivelului de risc ca determinant principal al unui compromis social.

1.6

CESE consideră că este necesar să se creeze programe care propun supravegherea sănătății pe tot parcursul vieții a tuturor persoanelor expuse la agenți cancerigeni la locul de muncă în cadrul sistemelor naționale de securitate socială sau al sistemelor publice de sănătate.

1.7

CESE subliniază faptul că, pentru a îmbunătăți protecția lucrătorilor împotriva agenților cancerigeni, mutageni și a substanțelor toxice pentru reproducere la locul de muncă, statele membre ar trebui să se asigure că inspectoratele de muncă dispun de suficiente resurse financiare și umane pentru a-și îndeplini sarcinile.

1.8

CESE susține poziția comună a partenerilor sociali din Europa și recomandă adoptarea unei VLEP pentru formaldehidă.

1.9

CESE recomandă Comisiei să țină seama de constatarea Comitetului științific pentru stabilirea valorilor-limită de expunere profesională la agenți chimici (SCOEL) în ceea ce privește emisiile de evacuare ale motoarelor diesel (EEMD) la momentul stabilirii unei definiții juridice a acestora.

2.1

Cancerul este principala cauză a mortalității cauzate de condițiile de muncă. În 2013, în UE s-au înregistrat aproximativ 1 314 000 de decese cauzate de cancer. Mai mult de 100 000 de decese în UE au avut drept cauză cancerul profesional. Acesta reprezintă principala cauză a mortalității profesionale în UE. Aproximativ 20 de milioane de lucrători din UE sunt expuși la agenți cancerigeni la locul de muncă. Un studiu publicat în 2015 de către Institutul național pentru sănătate publică și mediu (RIVM) din Țările de Jos (1) estimează costul anual al diferitelor tipuri de cancer provocat de condițiile de muncă la 334 miliarde EUR.

2.2

Legislația privind protecția lucrătorilor abordează problema cancerului profesional într-o serie de directive. Obligațiile generale din directiva-cadru (2) din 1989 se aplică tuturor riscurilor și definesc măsurile generale care trebuie puse în aplicare la locul de muncă. Directiva privind agenții chimici (3) se aplică tuturor substanțelor chimice periculoase. Directiva privind azbestul (4) ia în considerare unele nevoi specifice pentru prevenirea bolilor legate de azbest. Elementul specific cel mai important al legislației este directiva privind agenții cancerigeni adoptată în 1990.

2.3

DCM stabilește o serie de cerințe minime generale. Angajatorii trebuie să identifice și să evalueze riscurile și trebuie să prevină expunerea atunci când apar riscuri. Este obligatorie înlocuirea cu un proces sau agent chimic nepericulos sau mai puțin periculos, în cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic. În cazul în care înlocuirea nu este posibilă din punct de vedere tehnic, agenții chimici cancerigeni trebuie, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, să fie produși și utilizați într-un sistem închis, pentru a preveni expunerea. În cazul în care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic, expunerea lucrătorilor trebuie să fie redusă la cel mai mic nivel posibil din punct de vedere tehnic.

2.4

Pe lângă aceste cerințe minime generale, DCM stabilește valori-limită de expunere profesională (VLEP) pentru anumiți agenți cancerigeni și mutageni ca parte integrantă a mecanismului de protecție a lucrătorilor. În anexa III la DCM sunt prevăzute VLEP concrete pentru agenți chimici specifici. În prezent, această anexă a definit VLEP numai pentru trei substanțe sau expuneri provocate în cursul anumitor procese. Aceste VLEP acoperă doar un procent mic al lucrătorilor expuși la agenți cancerigeni sau mutageni.

2.5

În anul 2016, Comisia Europeană a anunțat că DCM va fi revizuită în trei etape. Aceasta a adoptat o propunere inițială în luna mai a anului 2016, propunere care este în prezent discutată în Parlamentul European și în Consiliul de Miniștri. O a doua propunere a fost adoptată în ianuarie 2017, iar o a treia este planificată pentru anul 2018.

2.6

Revizuirea DCM este un proces în curs de desfășurare. Prima propunere a revizuit două VLEP existente și a adoptat alte unsprezece VLEP noi. În raportul Ulvskog (5), Parlamentul European a sprijinit procesul de revizuire a DCM și a solicitat, printre altele, extinderea domeniului său de aplicare pentru a include substanțele toxice pentru reproducere, introducerea unor valori-limită de expunere profesională mai stricte pentru șase substanțe, și stabilirea unei valori-limită de tranziție, astfel încât să li se ofere angajatorilor timp suplimentar pentru punerea în aplicare. Parlamentul European a subliniat, de asemenea, că modificările din anii 2017 și 2018 ale anexei III la Directiva 2004/37/CE ar trebui să includă, dar fără a se limita la acestea, substanțe, amestecuri și procese cum ar fi emisiile de evacuare ale motoarelor diesel, formaldehida, cadmiul și compușii săi, beriliul și compușii săi, compușii nichelului, arsenicul și compușii săi și acrilonitrilul. O foarte mare majoritate a grupurilor politice a sprijinit compromisul propus de Parlamentul European.

2.7

Scopul principal al celei de-a doua propuneri este de a adopta cinci noi VLEP. Deși amestecurile complexe de HAP (hidrocarburi aromatice policiclice) și uleiurile de motor uzate apar în anexa care definește domeniul de aplicare a directivei, nu au fost stabilite valori limită pentru aceste două materiale cancerigene. Pe baza propriei sale analize, Comisia a decis că nu ar trebui să fie întreprinsă nicio acțiune în acest stadiu pentru cinci agenți cancerigeni (6).

3.1

Domeniul de aplicare a DCM este în prezent limitat la agenții cancerigeni și mutageni; o posibilă extindere la substanțele toxice pentru reproducere ar trebui luată în considerare. Conform Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA): „Efectele expunerii profesionale asupra sistemului reproducător al bărbaților și femeilor se pot manifesta prin modificări ale nivelului hormonilor sexuali, diminuarea libidoului și a potenței, tulburări menstruale, menopauză prematură, menarhă întârziată, disfuncție ovariană, deprecierea calității materialului seminal și scăderea fertilității masculine și feminine. Expunerile toxice pot provoca deteriorarea directă a celulelor din spermă și a ovulelor în curs de formare. Expunerea mamei in timpul sarcinii poate perturba dezvoltarea fetală (…). Expunerile toxice pot induce o largă gamă de efecte, de exemplu moartea fetală, întârzierea dezvoltării intrauterine, nașterea prematură, malformații congenitale, moartea postnatală, tulburări în dezvoltarea cognitivă și modificări ale sensibilității imunologice sau cancer în copilărie. Expunerea mamei la agenți chimici la locul de muncă poate provoca, de asemenea, contaminarea laptelui matern. Unele substanțe chimice cu activitate hormonală, cunoscute sub denumirea de perturbatori endocrini, pot altera funcția sistemului endocrin și, prin urmare, pot cauza efecte adverse asupra reproducerii, de exemplu calitatea slabă a materialului seminal și țesuturi reproducătoare deteriorate la bărbați și unele afecțiuni medicale ginecologice la femei.”

3.1.1

În contextul REACH și al unei serii de acte legislative specifice (privind produsele cosmetice, biocidele și pesticidele), substanțele cancerigene, mutagene și toxice pentru reproducere sunt tratate într-un grup generic de substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită. Acestea au câteva caracteristici comune, printre care impactul acut asupra sănătății, dificultatea percepției riscului (deoarece consecințele expunerii apar adesea după o lungă perioadă de latență), dificultatea de gestionare a riscului și probleme legate de „efectele de cocktail”, respectiv expunerea la două sau mai multe substanțe sau procese diferite. Legislația națională din unele state membre a adoptat o astfel de abordare cu sprijinul partenerilor sociali de la nivelul național. CESE solicită Comisiei să efectueze o evaluare de impact cu privire la o posibilă extindere a domeniului de aplicare a Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni (DCM) la substanțele toxice pentru reproducere.

3.2

Strategia UE împotriva cancerului profesional ar trebui să acorde mai multă atenție femeilor.

3.2.1

Tiparul expunerii și tiparul localizărilor cancerului pot fi diferite pentru bărbați și femei. Cancerul de sân, de exemplu, este o boală foarte rară la bărbați, în timp ce acesta este cel mai frecvent tip de cancer la femei. O serie de expuneri profesionale pot contribui la apariția cancerului de sân.

3.2.2

Comitetul solicită insistent Comisiei ca în revizuirea directivei și în modificările planificate pentru 2018 să acorde o atenție mai sistematică expunerilor profesionale la agenți cancerigeni care afectează femeile. Multe tipuri de activitate în care sunt concentrate femeile (sănătate, curățenie, coafură și așa mai departe) implică expuneri la substanțe cancerigene care sunt neglijate. Este necesar să se definească criterii pentru identificarea și clasificarea perturbatorilor endocrini care contribuie la aceste tipuri de cancer. Ar trebui intensificată prevenția și în ceea ce privește utilizarea produselor citostatice (respectiv, pentru chimioterapie) în profesiile din domeniul sănătății. Deși radiațiile ionizante nu intră în domeniul de aplicare a prezentului aviz, CESE insistă cu fermitate asupra necesității de a consolida alte directive și, în special, Directiva 2013/59/Euratom.

3.3

Există un larg consens în rândul părților interesate cu privire la rolul și importanța VLEP. VLEP sunt importante deoarece acestea contribuie la reducerea riscului, chiar și atunci când nu există niciun nivel sigur de expunere. Acestea trebuie să fie stabilite la un nivel adecvat, luând în considerare dovezile științifice și aspectele de fezabilitate.

3.3.1

Cu toate acestea, nu există o metodologie uniformă în UE pentru determinarea VLEP. În prezent, Comisia acționează „de la caz la caz”. Transparența și consecvența ar putea fi, în cea mai mare parte, îmbunătățite. Unele VLEP sunt bune, în timp ce altele oferă o protecție insuficientă. CESE consideră că, atunci când sunt vizate sănătatea și viețile omenești, ambițiile trebuie să fie pe măsura provocării.

3.3.2

Un alt factor este faptul că statele membre au abordări diferite. Unele dintre acestea au definit VLEP pentru mai mult de o sută de CMR diferite, altele pentru mai puțin de zece. Nivelul acestor VLEP poate diferi de la o țară la alta. Aceasta creează dificultăți pentru întreprinderile care operează în diferite țări cu standarde variabile și, în unele cazuri, ar putea duce la o concurență neloială.

3.3.3

Prin urmare, CESE consideră importantă definirea de către Comisie a unei metodologii pentru adoptarea VLEP în DCM. Un astfel de proces ar trebui să implice o amplă consultare cu partenerii sociali, cu statele membre și cu alte părți interesate, inclusiv cu ONG-uri. Experiența națională ajută la definirea bunelor practici. În opinia CESE, două elemente ar trebui să fie luate în considerare în mod deosebit:

3.3.3.1

În primul rând, coerența VLEP, pentru a se evita o situație în care lucrătorii expuși la anumite substanțe ar putea avea un nivel de risc mult mai ridicat de cancer decât lucrătorii expuși la alte substanțe. În Germania și în Țările de Jos există sprijin din partea partenerilor sociali pentru o abordare bazată pe risc. Aceasta ajută la definirea VLEP prin luarea în considerare a nivelului de risc ca determinant principal al unui compromis social.

3.3.3.2

În al doilea rând, VLEP trebuie să fie definite pe baza unor dovezi științifice. Acestea trebuie să ia în considerare diferiți factori, cum ar fi fezabilitatea și posibilitățile de măsurare a nivelurilor de expunere. Pentru a ajuta angajatorii să stabilească o listă de priorități a măsurilor de prevenire, acestea ar trebui să se refere în mod explicit la nivelul de risc asociat cu nivelul de expunere.

3.4

În cele mai multe cazuri, există o perioadă de latență îndelungată între expunere și cancer. Prin urmare, CESE consideră că este necesar să fie protejați lucrătorii expuși sau lucrătorii cu risc de expunere, prin oferirea unei supravegherii a stării de sănătate pe tot parcursul vieții, instituită în cadrul sistemelor naționale de sănătate sau de securitate socială pentru toți lucrătorii expuși.

3.5

CESE recomandă concentrarea în mai mare măsură a eforturilor asupra domeniilor studiilor științifice și statistice. Cancerul profesional poate fi, de asemenea, cauzat de: stres; factori organizatorici de la locul de muncă (spre exemplu, lucrul în schimburi etc.). O mai mare atenție și mai multă finanțare ar trebui acordate cercetării consecințelor și potențialei sinergii a expunerii combinate la diferiți factori, precum agenții chimici, biologici sau fizici, substanțe chimice și factori organizatorici de la locul de muncă, etc.

3.6

CESE subliniază că una dintre principalele sarcini în domeniul protecției lucrătorilor împotriva substanțelor cancerigene, mutagene și a celor toxice pentru reproducere la locul de muncă este de a consolida controlul asupra punerii în aplicare și a respectării DCM. Statele membre ar trebui să se asigure că inspectoratele de muncă dispun de suficiente resurse financiare și umane pentru a-și îndeplini sarcinile, sprijinind totodată întreprinderile, în special IMM-urile, pentru a se conforma acestor noi prevederi. Acestea ar trebui să își consolideze cooperarea cu Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), care a creat diferite instrumente care ar putea îmbunătăți calitatea prevenției la locul de muncă. Unul din aceste instrumente este OIRA (Evaluarea interactivă online a riscurilor), o platformă web care permite crearea unor instrumente de evaluare a riscurilor la nivel sectorial în orice limbă, într-un mod simplu și standardizat.

4.1

Cea de a doua propunere privind DCM introduce VLEP pentru cinci substanțe cancerigene suplimentare.

4.1.1

Epiclorhidrina (ECH) este un agent cancerigen pentru care nu există o valoare-prag. Numărul lucrătorilor expuși în UE este de 43 813. Comisia propune o VLEP de 1,9 mg/m3. 15 state membre vor trebui să introducă (7) sau să își actualizeze (8) VLEP-urile pentru a le reduce până la 1,9 mg/m3. Se estimează că în jur de 69 % dintre lucrătorii expuși lucrează în aceste 15 state membre și, prin urmare, ar beneficia de o protecție juridică îmbunătățită ca urmare a introducerii acestei VLEP. CESE consideră că VLEP propusă ar contribui la reducerea numărului de cazuri de cancer profesional.

4.1.2

Dibromura de etilenă (EDB) este un agent genotoxic cancerigen fără prag. Se estimează că mai puțin de 8 000 de lucrători din UE ar fi potențial expuși la 1,2-dibrometan. Comisia propune o VLEP de 0,8 mg/m3 (0,1 ppm). 20 de state membre vor trebui să introducă (11) sau să își actualizeze (9) VLEP-urile pentru a le reduce până la 0,8 mg/m3. Se estimează că 81 % dintre lucrătorii expuși lucrează în aceste 20 de state membre și, prin urmare, ar beneficia de o protecție juridică îmbunătățită, grație introducerii acestei VLEP. Se preconizează că, pentru întreprinderi (printre care microîntreprinderile și micile întreprinderi),costurile suplimentare vor fi foarte scăzute. CESE consideră că VLEP propusă ar contribui la reducerea numărului de cazuri de cancer profesional.

4.1.3

Diclorura de etilenă (EDC) este clasificată ca agent cancerigen din categoria 1B, în conformitate cu Regulamentul CLP. Mai puțin de 3 000 de lucrători sunt potențial expuși în Europa (7). Comisia propune o VLEP de 8,2 mg/m3 sau 2 ppm. 23 de state membre vor trebui să introducă (5) sau să își actualizeze (18) VLEP-urile pentru a le reduce până la 2 ppm, astfel încât este de așteptat ca o mare parte a lucrătorilor expuși să poată beneficia de o protecție juridică îmbunătățită. CESE consideră că VLEP propusă ar contribui la reducerea numărului de cazuri de cancer profesional.

4.1.4

4,4'-metilendianilina (MDA) este un agent cancerigen genotoxic. Se estimează că aproximativ 70-140 de persoane sunt expuse la MDA în aer în industria chimică. Numărul de persoane afectate de expunerea cutanată este considerabil mai mare și este de așteptat să se situeze în intervalul cuprins între 390 000 și 3,9 milioane de lucrători (8). Comisia propune o VLEP de 0,08 mg/m3. 23 de state membre vor trebui să introducă (12) sau să își actualizeze (11) VLEP-urile pentru a le reduce până la 0,08 mg/m3. CESE consideră că VLEP propusă ar contribui la reducerea numărului de cazuri de cancer profesional.

4.1.5

Tricloretilena (TCE) este clasificată ca agent cancerigen din grupa 2A de către Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (denumită în continuare „IARC”) și ca substanță cancerigenă din categoria 1B în UE, în conformitate cu CLP. Se estimează că aproximativ 74 000 de lucrători din UE sunt potențial expuși la TCE. Comisia propune combinarea unei VLEP de 54,7 mg/m3 sau 10 ppm cu o limită de expunere pe termen scurt (în continuare: LETS) de 164,1 mg/m3 sau 30 ppm. Dintre cele 22 de state membre care aplică deja o VLEP națională pentru TCE, 16 au adoptat și o LETS. 17 state membre vor trebui să introducă (6) sau să își actualizeze (11) VLEP-urile pentru a le reduce până la 54,7 mg/m3 (10 ppm). Se estimează că aproape 74 % dintre lucrătorii expuși lucrează în cele 17 state membre și, prin urmare, ar beneficia de o protecție juridică îmbunătățită ca urmare a introducerii acestei VLEP. CESE remarcă faptul că o VLEP mai mică pentru tricloretilenă a fost pusă în aplicare în mai multe state membre și este susținută de organizațiile patronale și de sindicate. La nivelul UE, ar trebui avută în vedere o VLEP mai mică, în scopul de a reduce numărul cazurilor de cancer profesional.

4.2

Deși amestecurile complexe de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) și uleiurile de motor uzate apar în anexa care definește domeniul de aplicare a directivei, nu au fost stabilite valori-limită pentru aceste două materiale cancerigene.

4.2.1

Amestecurile complexe de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) cu benzo[a]piren ca indicator. HAP sunt o clasă mare de compuși organici. CESE consideră că măsura propusă ar contribui la reducerea numărului de cazuri de cancer profesional.

4.2.2

Uleiurile minerale precum uleiurile de motor uzate. Expunerea la uleiuri minerale, precum uleiurile de motor uzate, poate cauza cancer de piele. Numărul lucrătorilor expuși este estimat la 1 milion, angajați în principal în întreținerea și repararea autovehiculelor. CESE consideră că măsura propusă ar contribui la reducerea numărului de cazuri de cancer profesional.

5.1

Formaldehida (FA). Comisia nu a propus o VLEP pentru formaldehidă (FA). În 2009, IARC a concluzionat că există suficiente dovezi la om privind o asociere cauzală a formaldehidei cu leucemia mieloidă. Informațiile disponibile pentru FA sunt adecvate pentru determinarea unei VLEP bazate pe starea de sănătate, a unei medii ponderate în timp de 8 ore (MPT) și a unei LETS. Pe baza datelor disponibile, SCOEL determină o valoare limită de expunere profesională de 0,3 ppm (8h MPT) cu o LETS de 0,6 ppm. Ca urmare a acestui fapt, Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă (denumit în continuare „ACSH”) a decis, de asemenea, să recomande această valoare limită Comisiei. În 2016, partenerii sociali europeni au solicitat Comisiei să includă valorile bazate pe starea de sănătate propuse de SCOEL drept VLEP pentru acest produs chimic (9). CESE susține această poziție comună și consideră că ar trebui să fie adoptată o VLEP.

5.2

Emisiile de evacuare ale motoarelor diesel (EEMD). În 2012, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) a clasificat toate emisiile de evacuare ale motoarelor diesel ca agenți cancerigeni din Clasa 1 (agenți cancerigeni umani dovediți). Potrivit Comisiei, peste trei milioane de lucrători din Uniunea Europeană sunt expuși la emisiile de evacuare ale motoarelor diesel la locul de muncă. Numărul total al lucrătorilor expuși la aceste gaze cel puțin pe o anumită perioadă din cariera lor profesională s-a ridicat la 12 milioane în 2010, putând crește până la 20 de milioane până în 2060. Evaluarea impactului realizată de Comisie arată că lipsa legislației care să interzică expunerea la emisiile de evacuare ale motoarelor diesel la locul de muncă va avea ca rezultat 230 000 de decese în UE între 2010 și 2069.

5.2.1

Argumentul principal al Comisiei pentru excluderea EEMD din anexa I și anexa III la DCM este că ar fi dificil să se găsească o definiție juridică prin care să facă distincția între motoarele noi și cele vechi. În opinia CESE, scopul DCM nu este de a defini standarde tehnice pentru motoare, ci de a stabili o definiție juridică a EEMD ca proces cancerigen în conformitate cu dovezile științifice și evaluarea IARC. La locul de muncă, lucrătorii ar putea fi expuși la emisii de evacuare ale mai multor motoare care se încadrează în standarde de expunere diferite. Alți factori joacă un rol important în caracterizarea expunerii: temperaturile de combustie și întreținerea și curățarea motoarelor. Ar putea fi stabilită o VLEP luând în considerare concentrația de carbon elementar din aer. CESE consideră că următoarea constatare din SCOEL ar trebui să fie luată în considerare: „Cu toate că datele toxicologice susțin un prag (eventual la 0,02 mg DEP/m3 sau mai mic, corespunzând unei valori de 0,015 mg EC/m3), datele epidemiologice sugerează riscuri semnificative de cancer chiar și la aceste niveluri de expunere și sub ele. Prin urmare, pe baza datelor și a analizelor disponibile în prezent, nu poate fi stabilită o limită de expunere profesională care ar oferi în mod adecvat protecție lucrătorilor. Cu toate acestea, sunt colectate și evaluate în continuare atât date toxicologice cât și date epidemiologice umane” (10).