COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.1.2016

COM(2016) 29 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind sistemul generalizat de preferințe pentru perioada 2014-2015

{SWD(2016) 8 final}

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind sistemul generalizat de preferințe pentru perioada 2014-2015

1.Introducere

1.1.Sistemul generalizat de preferințe (SGP)

Începând cu anul 1971, sistemul generalizat de preferințe al UE (denumit în continuare „SGP”) oferă asistență țărilor în curs de dezvoltare în eforturile lor de a reduce sărăcia și de a promova buna guvernanță și dezvoltarea durabilă. Oferind un acces preferențial pe piața UE, SGP ajută țările în curs de dezvoltare să genereze venituri suplimentare prin intermediul comerțului internațional. Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare 1 (denumit în continuare „regulamentul SGP”) constituie cadrul juridic pentru SGP. Sistemul este în conformitate cu legislația OMC, fiind introdus în cadrul așa-numitei „clauze de abilitare”, care permite o excepție de la principiul OMC al „națiunii celei mai favorizate”.

1.2.Trei regimuri în cadrul SGP

Regulamentul SGP a reformat SGP pentru a concentra mai eficient preferințele SGP asupra acelor țări care au cel mai mult nevoie de sprijin, în special asupra țărilor cel mai puțin dezvoltate (denumite în continuare „țările LDC“) și a altor țări în curs de dezvoltare cu venituri mici sau cu venituri medii inferioare. Reformele aduse SGP au redus în mod semnificativ numărul beneficiarilor, de la 178 la 92 2 . Țările clasificate de Banca Mondială drept țări cu venituri cel puțin medii superioare sunt exceptate de la preferințele SGP. Sunt exceptate, de asemenea, țările care beneficiază de un acord de acces preferențial pe piață încheiat cu UE, care oferă cel puțin același nivel de preferințe tarifare pentru cvasitotalitatea schimburilor comerciale.

Pentru a răspunde eficient nevoilor comerciale, de dezvoltare și financiare ale țărilor în curs de dezvoltare, SGP prevede trei tipuri diferite de regimuri preferențiale: un regim general SGP și două regimuri speciale.

−Regimul general de preferințe (denumit în continuare „SGP standard”) acordă reduceri ale taxelor vamale pentru aproximativ 66 % din totalul de linii tarifare ale UE pentru țările cu venituri reduse sau cu venituri medii inferioare, care nu beneficiază de niciun alt acces comercial preferențial pe piața UE. În prezent, există 30 de beneficiari ai SGP standard.

−Regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (denumit în continuare „SGP+”) acordă suspendarea completă a taxelor vamale pentru, practic, aceleași 66 % din totalul de linii tarifare ca și SGP standard, pentru țările deosebit de vulnerabile din punct de vedere al diversificării economiilor lor și al volumelor importurilor. În schimb, țările beneficiare trebuie să ratifice și să pună efectiv în aplicare 27 de convenții internaționale fundamentale, care sunt enumerate în anexa VIII la Regulamentul SGP. Aceste convenții reglementează drepturile omului și drepturile lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernanță. În prezent, există 13 beneficiari ai SGP+.

−Regimul special „Totul în afară de arme” („Everything But Arms” - denumit în continuare „EBA”) acordă acces fără taxe vamale și fără contingente la toate produsele, cu excepția armelor și a munițiilor, pentru țările clasificate de ONU ca fiind țări LDC. În prezent, există 49 de beneficiari ai EBA.

În 2014, importuri în valoare de aproximativ 50,8 3 miliarde EUR au beneficiat de preferințe SGP după cum urmează: importuri în valoare de 27,3 miliarde EUR din țările care beneficiază de SGP standard, importuri în valoare de aproximativ 6,5 miliarde EUR de la beneficiarii SGP+ și importuri în valoare de 17 miliarde EUR din țările EBA. Informațiile complete sunt prezentate în tabelele 1-4 din prezentul raport.

Figurile 1 și 2 de mai jos oferă o imagine de ansamblu a importurilor efectuate în temeiul celor trei regimuri SGP.

1.3.Obiectivul prezentului raport

Regulamentul SGP prevede obligația Comisiei de a prezenta un raport Parlamentului European și Consiliului privind funcționarea sistemului SGP, o dată la doi ani, începând de la data de 1 ianuarie 2016.

Raportul trebuie să cuprindă efectele tuturor celor trei regimuri preferențiale SGP apărute în cei doi ani anteriori 4 . Cu toate acestea, Regulamentul SGP prevede că raportul trebuie să se axeze în mod special pe SGP+. Raportul ar trebui să descrie în detaliu ratificarea de către țările beneficiare, raportarea și punerea efectivă în aplicare a convențiilor relevante 5 .

Prin urmare, prezentul raport se referă la toate cele trei elemente ale SGP: regimul SGP standard, regimul EBA, cu un accent special pe regimul SGP+ 6 .

2.Regimul SGP standard

Lista de beneficiari ai SGP a fost modificată de mai multe ori, pentru a reflecta încetarea participării la SGP a unor țări, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul SGP (și anume țările care au fost clasificate de Banca Mondială drept țări cu venituri medii superioare timp de trei ani consecutivi sau care au început să beneficieze de regimuri de acces preferențial pe piața UE, care oferă aceleași preferințe tarifare sau preferințe tarifare mai favorabile).

Lista beneficiarilor a fost, de asemenea, modificată pentru a include noile țări care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru SGP. În special:

−Iranul și Azerbaidjanul și-au încheiat participarea la 23 februarie 2014 7

−Croația a încetat să mai fie țară eligibilă și beneficiară în momentul aderării sale la UE 8  

−Sudanul de Sud și Myanmar au fost incluse la 1 ianuarie 2014 9

−China, Ecuador, Maldive și Thailanda au fost graduate la 1 ianuarie 2015 10

−Botswana, Camerun, Côte d’Ivoire, Fiji, Ghana, Kenya, Namibia și Swaziland au fost incluse la 1 octombrie 2014 11 .

Următoarele 30 de țări beneficiază de SGP standard 12 :

−Africa: Botswana*, Camerun, Côte d’Ivoire, Republica Congo, Kenya, Ghana, Namibia, Nauru, Nigeria, Swaziland

−Asia: Kârgâzstan, India, Indonezia, Sri Lanka, Vietnam, Tadjikistan, Turkmenistan**, Uzbekistan

−Australia și Pacific: Insulele Cook, Fiji, Insulele Marshall, Micronezia (Statele Federale), Niue, Tonga

−Europa: Ucraina

−Orientul Mijlociu: Irak, Siria

−America de Sud: Columbia**, Honduras**, Nicaragua**

Astfel cum reiese din figurile 3 și 4 de mai jos, încetarea participării Chinei a avut un impact major asupra domeniului de aplicare al sistemului. Atât pragurile de graduare a produselor din anexa VI 13 cât și pragul de vulnerabilitate din anexa VII 14 au fost modificate în consecință.

O dată la trei ani, se revizuiește lista secțiunilor de produse originare dintr-o țară beneficiară a SGP standard care devine prea competitivă (și pentru care, în consecință, preferințele sunt suspendate) 15 . Următoarea listă se va aplica de la 1 ianuarie 2017.

Tabelul 2 de mai jos 16 prezintă valoarea importurilor totale, eligibile și preferențiale 17 către UE, defalcate pe țări beneficiare ale SGP standard. Importurile eligibile au înregistrat o ușoară scădere (de la 43,5 miliarde EUR în 2013 la 38,7 miliarde EUR în 2014), în pofida unei mici creșteri a importurilor totale. În plus, rata de utilizare generală a fost de 70,3 % în 2014, puțin mai redusă față de rata de 71,5 % înregistrată cu un an mai devreme. Rata de utilizare diferă considerabil de la o țară la alta. Figura 5 de mai jos arată că India este de departe cel mai mare utilizator al SGP standard, fiind urmată de Vietnam și de Indonezia. În 2014, importurile cumulate ale acestor trei beneficiari au reprezentat 87,8 % din importurile totale în cazul cărora au fost aplicate preferințele SGP standard.

3.Regimul EBA

Următoarele 49 de țări beneficiază în prezent de regimul EBA:

−Africa: Angola, Burkina Faso, Burundi, Benin, Ciad, Republica Democratică Congo, Republica Centrafricană, Djibouti, Eritreea, Etiopia, Gambia, Guineea, Guineea-Bissau, Guineea Ecuatorială, Insulele Comore, Liberia, Lesotho, Madagascar, Malawi, Mali, Mauritania, Mozambic, Niger, Ruanda, Sierra Leone, Senegal, Somalia, Sudanul de Sud, Sudan, Sao Tome și Principe, Tanzania, Togo, Uganda, Zambia

−Asia: Afganistan, Bangladesh, Bhutan, Cambodgia, Republica Democrată Populară Laos, Myanmar/Birmania, Nepal, Timorul de Est, Yemen

−Australia și Pacific: Kiribati, Samoa 18 , Insulele Solomon, Tuvalu, Vanuatu

−Caraibe: Haiti.

Tabelul 3 de mai jos 19 prezintă valoarea importurilor totale, eligibile și preferențiale către UE, defalcate pe țări beneficiare ale EBA. Atât importurile eligibile (de la 17,4 miliarde EUR în 2013 la 19,5 miliarde EUR în 2014), cât și rata de utilizare au crescut (de la 83,1 % la 87,1 %). Din nou, rata de utilizare diferă considerabil de la o țară la alta. Figura 6 de mai jos arată că Bangladesh este de departe cel mai mare utilizator al EBA, fiind urmat de Cambodgia. În 2014, importurile cumulate ale acestor doi beneficiari au reprezentat 85,4 % din importurile totale în cazul cărora au fost aplicate preferințele EBA.

4.Regimul SGP+

4.1.Beneficiarii SGP+

SGP+ acordă preferințe tarifare suplimentare țărilor în curs de dezvoltare care sunt vulnerabile din cauza lipsei de diversificare atunci când exportă către UE și din cauza insuficientei lor integrări în sistemul comercial internațional. Regimul sprijină aceste țări în punerea efectivă în aplicare a celor 27 de convenții internaționale fundamentale privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernanță 20 .

Pentru a solicita acordarea preferințelor SGP+, o țară trebuie să fi ratificat deja aceste 27 de convenții. Pe de altă parte, solicitanții SGP+ trebuie să ofere, în scris 21 un angajament ferm de a menține ratificarea acestor convenții și de a le pune în aplicare în mod efectiv. Solicitanții trebuie, de asemenea, să accepte, fără rezerve, cerințele de raportare și monitorizare prevăzute în aceste convenții și trebuie să accepte să coopereze cu procedura UE de monitorizare condusă de Comisia Europeană.

Perioada de raportare 2014-2015 cuprinde un număr total de 14 beneficiari ai SGP+ 22 . Armenia, Bolivia, Capul Verde, Costa Rica, Ecuador 23 , Georgia, Mongolia, Pakistan, Paraguay și Peru au primit statutul SGP+ la 1 ianuarie 2014 24 . El Salvador, Guatemala și Panama au primit statutul SGP+ începând de la 28 februarie 2014 25 , iar Filipine începând de la 25 decembrie 2014 26 .

Costa Rica, Guatemala, El Salvador, Panama și Peru au încetat să mai fie beneficiari ai SGP/SGP+ 27 începând cu 1 ianuarie 2016, întrucât beneficiază de acces preferențial pe piață în temeiul acordurilor comerciale bilaterale. În mod similar, Georgia va înceta să mai fie beneficiară a SGP/SGP+ începând cu 1 ianuarie 2017 28 . La 25 noiembrie 2015, Comisia a decis să acorde statutul SGP+ pentru Kârgâzstan 29 ; în prezent, decizia este în curs de revizuire de către Parlamentul European și Consiliu.

Tabelul 4 de mai jos prezintă valoarea importurilor totale și preferențiale către UE, defalcate pe beneficiari ai SGP+. Totalul importurilor preferențiale SGP+ a crescut (de la 5,99 miliarde EUR în 2013 la 6,48 miliarde EUR în 2014). Odată cu începerea aplicării de către mai mulți beneficiari a noilor acorduri de liber schimb cu UE 30 , rata globală de utilizare a scăzut ușor (de la 69,7 % în 2013 la 66,1 % în 2014). Având în vedere aceste noi regimuri de acces pe piață, rata de utilizare a variat în mod semnificativ de la o țară la alta. După cum se arată în figura 7 de mai jos, în 2014, importurile cumulate din Pakistan și din Filipine reprezentau 87,8 % din importurile preferențiale SGP+.

4.2.Monitorizarea SGP+

4.2.1.Scopul și obiectivul monitorizării SGP+

Regimul SGP+ este un instrument bazat pe stimulente, care urmărește să sprijine beneficiarii să pună efectiv în aplicare cele 27 de convenții internaționale. Astfel cum prevede Regulamentul SGP, durata inițială de validitate a SGP+ este de 10 ani (mai precis, acesta se va aplica până la 31 decembrie 2023 31 ). Acesta este un proces pe termen lung. Deficiențele care afectează punerea în aplicare efectivă a convențiilor sunt adesea legate de chestiuni care necesită soluții pe termen mediu și lung. Convențiile SGP+ acoperă o gamă variată de aspecte precum drepturile omului și drepturile lucrătorilor, protecția mediului, schimbările climatice și lupta împotriva traficului de droguri și a corupției. În plus, deficiențele sunt adesea rezultatul unei serii de probleme complexe și interconectate, care cuprind aspecte sociale, culturale, istorice, de securitate sau evoluțiile economice. Se preconizează că, întrucât sunt țări în curs de dezvoltare, toate țările beneficiare se vor confrunta cu provocări în ceea ce privește punerea în aplicare, în special pe termen scurt și mediu.

În lumina celor de mai sus, monitorizarea SGP+ reformat oferă un stimulent puternic pentru ca beneficiarii SGP+ să îmbunătățească punerea în aplicare și raportarea. Aceasta necesită un angajament nu doar pe termen scurt, ci și pe termen mediu și lung, monitorizarea SGP+ urmărind să reflecte în întregime acest fapt.

4.2.2.Promovarea standardelor internaționale

SGP+ este conform cu angajamentul UE de a sprijini și de a consolida punerea în aplicare a dreptului internațional, astfel cum este consacrat în Tratatul privind Uniunea Europeană. Acesta urmărește să garanteze că beneficiarii își îndeplinesc angajamentele care decurg din ratificarea convențiilor internaționale. Sistemul SGP+ nu le impune beneficiarilor să adopte sau să pună în aplicare standardele UE - mai degrabă, beneficiarii au obligația de a îndeplini obligațiile pe care le-au acceptat deja în temeiul acestor convenții internaționale.

Prin urmare, Comisia intenționează să colaboreze din ce în ce mai mult cu organizațiile internaționale relevante [de exemplu, Organizația Internațională a Muncii („OIM”) și Organizația Națiunilor Unite („ONU”)] pentru a se asigura că monitorizarea și evaluarea SGP+ de către UE continuă să țină seama de punctele de vedere și de experiențele lor. O legătură strânsă cu birourile locale ale organizațiilor internaționale în țările beneficiare este importantă.

Această colaborare este deosebit de importantă având în vedere durata lungă a ciclului de raportare al multora dintre convențiile enumerate în anexa VIII la Regulamentul SGP+. De exemplu, rapoartele ONU sunt publicate o dată la 4-5 ani, ceea ce constituie un interval mai lung decât ciclul de raportare de doi ani al SGP+. Colaborarea activă cu organizațiile internaționale relevante este, prin urmare, deosebit de benefică între ciclurile de raportare.

În plus, experiența acestor organizații poate fi foarte utilă pentru proiectele de cooperare în țările beneficiare. Comisia și OIM sunt în curs de lansare a unui proiect pilot SGP+ privind consolidarea capacităților în Pakistan, Mongolia, Guatemala și El Salvador. Comisia va continua să colaboreze îndeaproape cu organizațiile internaționale pe întreaga durată de valabilitate a SGP+, inclusiv prin proiecte specifice.

În sfârșit, SGP+ permite UE să discute în mod constructiv angajamentele beneficiarilor față de aceste convenții în cadrul organizațiilor internaționale relevante, cum ar fi Comitetul tripartit al OIM pentru aplicarea standardelor OIM sau Organismul de conducere al OIM.

4.2.3.Procesul de monitorizare a SGP+

Regulamentul SGP prevede o monitorizare sporită de către UE a respectării de către beneficiarii SGP+ a angajamentelor care le revin. Împreună cu Serviciul European de Acțiune Externă („SEAE”), serviciile Comisiei au creat, în acest scop, un proces structurat de monitorizare: un „dialog SGP+” continuu cu autoritățile beneficiare, oficializat prin listele anuale cu aspecte discutate (denumite în continuare „fișele de evaluare”).

Atunci când un beneficiar aderă la SGP+, Comisia elaborează o evaluare inițială a respectării de către beneficiar a angajamentelor sale SGP+ (prima fișă de evaluare oficială). Această fișă de evaluare oficială prezintă principalele deficiențe identificate de către organismele de monitorizare a convențiilor internaționale. Aceasta începe dialogul SGP+ continuu, în cadrul căruia Comisia atrage atenția beneficiarului asupra domeniilor enumerate în fișa de evaluare.

Ori de câte ori este posibil, în cursul dialogului se utilizează legăturile politice și instituționale existente între UE și beneficiari 32 . Lista problemelor semnalate este actualizată în fiecare an și este de așteptat ca beneficiarii să depună eforturi serioase pentru a soluționa problemele identificate.

În conformitate cu regulamentul SGP, procesul de monitorizare SGP+ ia în considerare opinii dintr-o gamă variată de surse, în afara organismelor de monitorizare a convențiilor internaționale, printre care societatea civilă, partenerii sociali, Parlamentul European și Consiliul. O gamă largă de părți interesate sunt implicate, de asemenea, în țările beneficiare – nu numai administrația centrală, ci și autoritățile locale sau regionale, societatea civilă (de exemplu, parteneri sociali, organizații neguvernamentale), asociații profesionale, precum și cu birourile locale ale organizațiilor internaționale.

Ca parte a procesului său de monitorizare, Comisia poate participa la atelierele locale sau la vizite pe teren în diferite sectoare industriale. Implicarea părților interesate de la nivel local, în special în timpul vizitelor de monitorizare SGP+, este importantă nu numai pentru a culege informații în mod direct, ci și pentru a asigura o mai bună înțelegere a modului în care funcționează SGP+, precum și a așteptărilor UE din partea beneficiarilor. Acest lucru ajută părțile interesate de la nivel local să joace un rol constructiv în acordarea de asistență autorităților centrale, regionale și locale cu scopul îndeplinirii angajamentelor asumate de acestea în temeiul convențiilor. În special, în calitate de beneficiari direcți ai preferințelor tarifare, se preconizează că operatorii economici vor juca un rol-cheie în sprijinirea punerii în aplicare a convențiilor.

În cursul acestei prime perioade de raportare, interacțiunea cu societatea civilă din țările beneficiare a fost foarte pozitivă. Societatea civilă și-a exprimat, în general, sprijinul ferm pentru participarea țării lor la sistemul SGP+. În mai multe rânduri, societatea civilă a salutat în mod special monitorizarea SGP+, precum și faptul că aceasta oferă oportunități mai bune de a semnala autorităților principalele probleme legate de drepturile omului și de drepturile lucrătorilor. Prin urmare, Comisia va continua colaborarea cu părțile interesate de la nivel local în cursul monitorizării și va căuta să o extindă, dacă este posibil.

4.2.4.Asistență și proiecte de dezvoltare

Rapoartele organismelor internaționale de monitorizare - principala sursă pentru fișele de evaluare - identifică nu numai deficiențele și progresele înregistrate, ci și constrângerile care ar putea să împiedice un beneficiar să pună în aplicare o convenție. Acest lucru este important, întrucât o serie de astfel de constrângeri pot fi în afara controlului sau sferei de influență directă a autorităților publice, fapt care ar putea explica anumite deficiențe. Deși este evident că un stat are responsabilitatea să își îndeplinească pe deplin angajamentele internaționale, monitorizarea de către Comisie ar trebui să țină seama de factori cum ar fi lipsa de resurse, sărăcia, catastrofele naturale sau lipsa controlului asupra anumitor zone în care se înregistrează situații de conflict armat. În 2015, Comisia a lansat proiecte comune cu OIM pentru a sprijini capacitatea administrativă a țărilor SGP+ de a pune în aplicare în mod eficient și de a raporta cu privire la convențiile fundamentale ale OIM. În următoarea perioadă de raportare, Comisia va continua să analizeze modalitățile de sprijinire a beneficiarilor pentru a elimina astfel de constrângeri prin expertiză, asistență tehnică și prin proiecte specifice de consolidare a capacităților.

4.2.5.Organizarea internă a beneficiarilor în ceea ce privește SGP+

Modul în care beneficiarii s-au organizat pentru a aborda chestiunile care fac obiectul convențiilor SGP+ a oferit o primă indicație cu privire la angajamentul politic față de procesul SGP+. Convențiile adesea acoperă competențele deținute de diverse departamente și agenții guvernamentale, care pot avea niveluri variabile de resurse și de influență.

Beneficiarii trebuie să coordoneze, prin urmare, atât la nivelul administrației centrale, cât și la nivelul administrațiilor locale. Unii beneficiari au optat pentru înființarea de grupuri operative speciale SGP+ conduse de funcționari de rang înalt (de exemplu Pakistan), în timp ce alții au preferat să coordoneze pe bază ad hoc în subordinea Ministerului Comerțului și Afacerilor Externe (de exemplu, Filipine, Guatemala). Se anticipează că, în timp, această coordonare va deveni mai eficientă. Vizitele de monitorizare SGP + efectuate de Comisia Europeană, cu sprijinul delegațiilor UE, s-au dovedit a fi benefice din acest punct de vedere 33 . Eforturile de coordonare ale beneficiarilor cu privire la SGP+ și convențiile relevante sunt un instrument important și necesar pentru ameliorarea punerii în aplicare pe teren. Prin urmare, Comisia va continua să acorde o atenție deosebită coordonării.

4.2.6.Concluzii privind prima perioadă de monitorizare SGP+ (2014-2015)

După cum s-a subliniat mai sus, monitorizarea începe odată cu aderarea fiecărui beneficiar la sistemul SGP+. O imagine de ansamblu a deficiențelor pentru fiecare dintre convențiile SGP+, astfel cum au fost prezentate de organismele internaționale de monitorizare, stabilește baza pentru monitorizarea continuă a fiecărui beneficiar. Este de așteptat ca beneficiarii să depună eforturi serioase în ceea ce privește îmbunătățirea punerii în aplicare a celor 27 de convenții principale și abordarea acestor deficiențe. Monitorizarea acoperă toate aspectele punerii în aplicare a celor 27 de convenții internaționale, inclusiv discuții privind constrângerile în materie de capacitate sau privind progresele înregistrate. Pe de altă parte, monitorizarea SGP+ ia în considerare cadrul juridic și administrativ deja existent în țările beneficiare, ca parte din valorile de bază.

Prima perioadă de monitorizare a constituit un proces de învățare pentru toți beneficiarii și pentru Comisie. Cu toate acestea, toți beneficiarii au manifestat un puternic angajament față de procesul SGP+, atât în ceea ce privește voința politică, cât și introducerea de reforme legislative și instituționale. În mod special, beneficiarii au demonstrat Comisiei un nivel de implicare reală prin faptul că au răspuns în timp util la documentele aferente fișei de evaluare anuală, prin permiterea efectuării de vizite specifice de monitorizare SGP+ și prin înființarea unor structuri de guvernanță SGP+ specifice. În plus, toți beneficiarii au luat măsuri – chiar dacă uneori acestea au fost marginale – în vederea îmbunătățirii punerii în aplicare pe teren a angajamentelor asumate în cadrul convențiilor SGP+, inclusiv prin transmiterea mai multor rapoarte de țară restante.

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei anexat oferă o evaluare cuprinzătoare a beneficiarilor individuali, inclusiv evoluțiile pozitive și constrângerile interne care pot limita capacitatea beneficiarilor de a realiza o punere în aplicare eficace. S-a efectuat o evaluare pentru fiecare convenție în parte și o evaluare globală pentru fiecare grup al convenției (drepturile omului, drepturile lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernanță). În această etapă, având în vedere natura diversă a celor 27 de convenții fundamentale din cadrul SGP+ și termenul scurt al primei perioade de raportare (18 luni), nu s-a considerat adecvat și nici realist să se cuantifice progresele realizate dincolo de punctele de referință evidente (de exemplu, trimiterea la timp a rapoartelor naționale). Încercarea de a atașa o valoare standardizată, cuantificabilă, la performanțele beneficiarilor ar putea induce în eroare și, într-o anumită măsură, ar putea fi arbitrară.

Instrumentele de monitorizare vor continua, totuși, să fie îmbunătățite. În special, pe parcursul următoarei perioade de raportare va fi important ca beneficiarii să își asume responsabilitatea procesului și să fie mai proactivi în abordarea problemelor semnalate în fișele de evaluare. Comisia va acorda o atenție sporită priorităților de acțiune proprii ale beneficiarilor și termenelor acestora pentru remedierea deficiențelor, precum și resurselor puse la dispoziție pentru punerea în aplicare. În acest sens, Comisia își va consolida angajamentul față de beneficiari, cu scopul de a identifica priorități de acțiune.

De fapt, acesta este principalul obiectiv al reformei SGP+. După ce se asigură de conformitatea deplină cu criteriile de aderare, SGP+ asistă beneficiarii cu stimulentele comerciale, printr-o îmbunătățire progresivă a punerii în aplicare a convențiilor relevante. Se preconizează, prin urmare, că beneficiarii SGP+ își vor îmbunătăți rezultatele în mod continuu. Cu toate acestea, circumstanțele individuale și constrângerile cu care se confruntă beneficiarii vor fi luate în considerare. În acest sens, Regulamentul SGP prevede că, în cazul în care un beneficiar nu își respectă angajamentul obligatoriu, preferințele pot fi retrase temporar 34 .

În următoarea perioadă de raportare (2016-2017), Comisia va continua să monitorizeze beneficiari într-un mod structurat. Până la următoarea revizuire, aceasta va lua în considerare acțiunile de răspuns, dacă este necesar, inclusiv posibilitatea de a deschide o anchetă în cazul în care un beneficiar nu își respectă angajamentul asumat în cadrul SGP+.

4.2.7.Atașat la prezentul raport: documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind SGP+

Regulamentul SGP prevede că prezentul raport trebuie să se axeze în mod special pe funcționarea SGP+. Prin urmare, prezentul raport este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei (denumit în continuare „documentul de lucru”) referitor la regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe („SGP+”) vizând perioada 2014-2015, care a fost elaborat în comun de către serviciile Comisiei și de Serviciul European de Acțiune Externă („SEAE”).

Documentul de lucru oferă mai multe detalii despre funcționarea SGP+ de la data de 1 ianuarie 2014, când Regulamentul 978/2012 privind SGP a intrat în vigoare. Documentul de lucru cuprinde, de asemenea, o evaluare detaliată a fiecărui beneficiar SGP+ în temeiul convențiilor SGP+ și rapoarte cu privire la modul de utilizare a SGP+ în rândul țărilor beneficiare.

5.Viitoarele rapoarte ale Comisiei

Regulamentul SGP prevede obligația Comisiei de a prezenta un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea regulamentului SGP în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a regulamentului SGP, adică până în noiembrie 2017. Acesta va viza întregul sistem SGP pe o perioadă de cinci ani, din 2012 până în 2017. Raportul va ține seama de implicațiile sistemului pentru nevoile comerciale, financiare și în materie de dezvoltare ale beneficiarilor acestuia. Comisia va evalua, de asemenea, necesitatea de a revizui sistemul, inclusiv SGP+ și dispozițiile de retragere temporară a preferințelor tarifare, însoțite, după caz, de o propunere legislativă. De asemenea, raportul va include o analiză detaliată privind impactul regulamentului SGP asupra comerțului și a veniturilor din taxe vamale ale UE, acordând o atenție specială efectelor asupra țărilor beneficiare. În sfârșit, acest raport, publicat în noiembrie 2017, va acoperi, de asemenea, evoluțiile specifice din cursul celui de-al doilea ciclu de raportare privind SGP+ (2016-2017).

6.Tabelele cu informații statistice privind țările beneficiare de SGP la data de 1 decembrie 2015

Tabelul 1 - Valoarea importurilor preferențiale pentru toate țările beneficiare de SGP (mii EUR)

Tabelul 2 - Valoarea importurilor preferențiale către UE, defalcate pe țări beneficiare de SGP standard (mii EUR)

Tabelul 3 - Valoarea importurilor preferențiale către UE, defalcate pe țări beneficiare de EBA (mii EUR)*

* „Importurile totale” acoperă toate importurile, inclusiv produsele care beneficiază în mod automat de clauza națiunii celei mai favorizate (denumită în continuare „NCMF”) de tarife zero. „Importurile eligibile pentru EBA” se referă doar la produsele care fac obiectul sistemului EBA și care nu beneficiază într-un alt mod de scutirea de tarife în temeiul NCMF.

Tabelul 3 (continuare) - Valoarea importurilor preferențiale către UE, defalcate pe țări beneficiare de EBA (mii EUR)

Tabelul 4 - Valoarea importurilor preferențiale către UE, defalcate pe țări beneficiare de SGP+ (mii EUR)*

* Costa Rica, Guatemala, El Salvador, Panama și Peru încetează să mai fie beneficiare ale SGP+, începând cu ianuarie 2016. Importurile efectuate în temeiul SGP+ originare din aceste țări au scăzut semnificativ în 2014 și, respectiv, în 2015, deoarece aceste țări utilizează preferințele alternative disponibile în temeiul Acordului de asociere UE-America Centrală. În mod similar, Georgia beneficiază de acordul bilateral de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) începând din 2014 și se preconizează că se va reduce utilizarea SGP+ până în 1 ianuarie 2017, când această țară va ieși din sistemul SGP+.

(1) JO L 303, 31.10.2012, p. 1.

(2) Cu excepția cazului în care se prevede altfel, prezentul raport reflectă situația existentă la 1 decembrie 2015 De asemenea, datele incluse în prezentul raport se referă exclusiv la beneficiarii SGP din data de 1 decembrie 2015.

(3) Date Eurostat din data de 1 septembrie 2015

(4) Articolul 40 din Regulamentul SGP. Cu excepția cazului în care se prevede altfel, prezentul raport reflectă situația existentă la 1 decembrie 2015.

(5) Articolul 14 din Regulamentul SGP.

(6) Un raport complet privind punerea în aplicare a întregului regulament SGP va fi prezentat Parlamentului European și Consiliului la cinci ani după intrarea în vigoare a Regulamentului SGP (adică până în noiembrie 2017).

(7) Regulamentul delegat (UE) nr. 154/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2012 (JO L 48 21.2.2013, p. 1)

(8)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1421/2013 al Comisiei din 30 octombrie 2013 (JO L 355, 31.12.2013, p. 1)

(9) La fel ca 8

(10) Regulamentul delegat (UE) nr. 1015/2014 al Comisiei din 22 iulie 2014 (JO L 283, 27.9.2014, p. 20)

(11) Regulamentul delegat (UE) nr. 1016/2014 al Comisiei din 22 iulie 2014 (JO L 283, 27.9.2014, p. 23)

(12) *până la 31 decembrie 2015, Regulamentul delegat (UE) nr. 1015/2014 al Comisiei; **până la 31 decembrie 2016, Regulamentul delegat (UE) 2015/1979 al Comisiei (JO L 289/3, 5.11.2015, p. 3)

(13) Pragurile de graduare a produselor din anexa VI la Regulamentul SGP au fost modificate prin Regulamentul delegat (UE) nr. 2015/1978 al Comisiei din 28 august 2015 (JO L 289/1, 5.11.2015, p. 1)

(14)  Pragul de vulnerabilitate din anexa VII la Regulamentul SGP utilizat pentru a evalua integrarea țărilor candidate a fost ridicat de la 2 % la 6,5 % prin Regulamentul delegat (UE) nr. 2015/602 al Comisiei din 9 februarie 2015 (JO L 100/8, 17.4.2015, p. 8)

(15) Lista actuală a secțiunilor de produse graduate este stabilită în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1213/2012 al Comisiei din 17 decembrie 2012 (JO L 348, 18.12.2012, p. 11).

(16) A se vedea secțiunea 6 de mai jos.

(17) Cifrele importurilor eligibile și importurilor totale sunt diferite deoarece SGP nu se aplică tuturor produselor, ci doar celor enumerate în anexa V la Regulamentul SGP, precum și din pricina secțiunilor de produse graduate în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul SGP. Importurile preferențiale sunt importurile eligibile pentru care preferințele SGP au fost efectiv utilizate.

(18) Până la 1 ianuarie 2019, Regulamentul delegat (UE) nr. 1979/2015 al Comisiei. La momentul respectiv, Samoa va fi o țară beneficiară a SGP standard, deoarece nu mai este identificată de ONU drept țară LDC.

(19) A se vedea secțiunea 6 de mai jos.

(20) Anexa VIII la Regulamentul SGP.

(21) Regulamentul delegat (UE) nr. 155/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2012 (JO L 48, 21.2.2013, p. 5)

(22) La 25 noiembrie 2015, Comisia a decis să acorde statutul SGP + pentru Kârgâzstan [C(2015) 8213]. Decizia este în prezent în curs de examinare de către Consiliu și Parlamentul European.

(23) Ecuador a încetat să mai fie beneficiară a SGP/SGP+ începând cu 1 ianuarie 2015. A se vedea Regulamentul delegat (UE) nr. 1015/2014 al Comisiei.

(24) Regulamentul delegat (UE) nr. 1/2014 al Comisiei din 28 august 2013 (JO L 1, 4.1.2014, p. 1)

(25) Regulamentul delegat (UE) nr. 182/2014 al Comisiei din 17 decembrie 2013 (JO L 57/48, 27.2.2014, p. 1)

(26) Regulamentul delegat (UE) nr. 1386/2014 al Comisiei din 19 august 2014 (JO L 369/33, 24.12.2014, p. 33)

(27) Regulamentul delegat (UE) nr. 1015/2014 al Comisiei.

(28) Regulamentul delegat (UE) 2015/1979 al Comisiei.

(29) [C (2015) 8213]

(30) Acordul de asociere UE-America Centrală, Acordul de liber schimb UE-Peru.

(31) Articolul 43 alineatul (3) din Regulamentul SGP. Data expirării nu se aplică regimului EBA care este un regim cu durată nedeterminată.

(32) Datorită diferitelor obiective urmărite în cadrul fiecăreia dintre cele 27 de convenții, SGP+ vizează o serie de domenii care, în mod tradițional, nu se încadrează în politica comercială, cum ar fi drepturile omului, dezvoltarea, ocuparea forței de muncă, mediu etc. Aceste domenii de politici intră în sfera de competență a diferitelor servicii ale Comisiei și a SEAE. Prin urmare, problemele care fac obiectul SGP+ au fost dezbătute în cadrul dialogurilor bilaterale existente purtate cu beneficiarii sub diferite forme cum ar fi, de exemplu, dialogurile comerciale, dialogurile privind drepturile omului, comitetele comune etc.

(33) Aceasta poate contribui, de asemenea, la consolidarea poziției și a implicării ministerelor și agențiilor de resort, cum ar fi cele în sectorul forței de muncă și al mediului.

(34) Articolul 15 din Regulamentul SGP.