14.9.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 246/357

—

având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Eurojust aferent exercițiului financiar 2014,

—

având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0099/2016),

A.

întrucât, potrivit situațiilor sale financiare, bugetul definitiv al Eurojust pentru exercițiul financiar 2014 a fost de 33 667 239 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 4,04 % față de 2013; întrucât bugetul Eurojust provine în întregime de la bugetul Uniunii;

B.

întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Eurojust pentru exercițiul financiar 2014 („raportul Curții”), a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Eurojust și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

1.

ia act, pe baza informațiilor furnizate de Eurojust, de următoarele:

2.

ia act cu satisfacție de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2014 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,82 %, reprezentând o creștere de 0,21 % față de exercițiul 2013; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 87,31 %, ceea ce reprezintă o scădere de 2,34 % față de 2013;

3.

în conformitate cu declarația făcută de Eurojust, ia act de faptul că acest organism și-a redus numărul de linii bugetare pentru bugetul său pe 2015 pentru a reduce deficiențele de planificare și execuție bugetară; constată totodată că acest demers va continua și pentru bugetele pe 2016 și 2017;

4.

constată cu îngrijorare din raportul Curții că impactul financiar al ajustărilor salariale și al creșterii coeficientului de corecție nu a fost inclus în bugetul inițial pentru exercițiul financiar 2014; regretă faptul că acest deficit de circa 1,8 milioane EUR al bugetului pentru salarii a determinat reduceri temporare ale cheltuielilor de funcționare și transferuri substanțiale de la liniile bugetare administrativă și operațională la sfârșitul exercițiului; constată că deficitul a fost parțial acoperit de un buget rectificativ, care a alocat o sumă suplimentară de 1,2 milioane EUR pentru Eurojust și că au fost asumate angajamentele corespunzătoare cu privire la continuarea procesului de punere în aplicare a proiectelor programate;

5.

ia act de faptul că Eurojust oferă subvenții din bugetul propriu pentru a sprijini echipele comune de anchetă (ECA); mai constată că până la sfârșitul anului s-au efectuat doar 32,8 % din plăți, principala cauză fiind că execuția bugetară a depins de beneficiari și de cererile de rambursare transmise de aceștia, fapt ce a pus în pericol execuția bugetară; solicită Eurojust să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile adoptate pentru a rezolva această problemă și să își consilieze mai bine beneficiarii;

6.

constată din raportul Curții că nivelul total al creditelor angajate de a fost ridicat, de 99 %; constată totuși că nivelul reportărilor la titlul III a fost ridicat, de 35 %, ceea ce reprezintă o creștere de 2 % în comparație cu exercițiul 2013; confirmă că nivelul ridicat al reportărilor este cauzat în principal de deficitul bugetar temporar din cursul exercițiului, care a întârziat angajarea unor plăți, precum și de acordarea de granturi pentru proiecte ECA, lansate în ultimele luni din 2014 și pentru care plățile erau scadente abia în 2015;

7.

salută faptul că Eurojust va lua în calcul utilizarea de credite diferențiate pentru a asigura finanțarea activităților sale operaționale; mai remarcă faptul că această inițiativă este luată în consultare cu Direcția Generală Justiție și Consumatori și Direcția Generală Buget; invită Eurojust să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune un raport privind rezultatele acestei inițiative și măsurile adoptate;

8.

constată eforturile depuse de Eurojust pentru a oferi un plan de achiziții mai detaliat și îndeamnă Eurojust să publice lista completă a contractelor atribuite;

9.

salută prezentarea detaliată a structurii organizatorice a Eurojust, a membrilor săi și a structurilor sale administrative, precum și publicarea codului său de conduită administrativă pe site-ul internet propriu;

10.

reamintește Eurojust că trebuie să adopte norme interne obligatorii pentru protecția persoanelor care semnalează nereguli, în conformitate cu articolul 22c din Statutul funcționarilor, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014;

11.

solicită Eurojust să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune un istoric al cazurilor de conflicte de interese identificate și să stabilească reguli stricte și clare împotriva cazurilor de „uși turnante”;

12.

constată, potrivit informațiilor furnizate de Eurojust, că Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS) a efectuat evaluări ale riscului în 2014 și că rezultatele acestor evaluări au fost folosite de IAS ca bază pentru Planul său strategic de audit intern pentru 2014-2016, precum și de Eurojust pentru a identifica posibile îmbunătățiri ale proceselor administrative; ia act de faptul că acțiunile întreprinse de Eurojust în privința implementării standardelor de control intern au fost legate de valori etice și organizaționale, precum și de procesul de management al riscului;

13.

ia act de observația Eurojust cu privire la faptul că, pentru exercițiul 2014, IAS nu a făcut nicio recomandare critică; mai notează că IAS a făcut o recomandare rămasă nerezolvată din 2013 pentru primul trimestru din 2015; așteaptă cu interes rezultatele reviziei și solicită Eurojust să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune concluziile acesteia;

14.

ia act de declarația Eurojust cu privire la faptul că chestiunea pendinte identificată de Curte în 2011 legată de suprapunerea responsabilităților directorului administrativ cu cele ale colegiului Eurojust poate fi rezolvată doar de autoritatea legislativă în cadrul procedurii legislative în curs pentru un nou regulament privind Eurojust (1); crede că acest nou regulament ar trebui adoptat în conformitate cu Directiva PIF (2) și Regulamentul EPPO (3); îndeamnă autoritatea legislativă să procedeze la adoptarea reformelor necesare incluse în aceste propuneri de legislație;

15.

ia act de declarația Eurojust cu privire la faptul că, în 2014, acest organism a hotărât să suspende proiectele legate de revizuirea structurii sale organizatorice; observă că noul Regulament Eurojust ar putea rezolva problemele de guvernanță care au dus la inițierea ambelor proiecte în trecut;

16.

salută planul anual de formare întocmit în 2014 pentru a acoperi nevoile profesionale ale personalului, precum și întocmirea unui tablou al competențelor cu scopul de a reflecta nevoile de bază și în materie de cadre de conducere ale Eurojust; observă că munca începută în 2014 la proiectul de tablou al competențelor trebuia terminată în 2015, când tabloul trebuia să fie pus la dispoziția întregului personal; invită Eurojust să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune o actualizare a stadiului implementării tabloului competențelor;

17.

invită instituțiile și agențiile Uniunii care au introdus coduri de conduită, inclusiv Parlamentul European, să accelereze măsurile de punere în aplicare a codurilor, cum ar fi verificarea declarațiilor de interese financiare;

18.

invită Eurojust să își perfecționeze procedurile și practicile menite să apere interesele financiare ale Uniunii și să contribuie activ la un proces de descărcare de gestiune orientat spre rezultate;

19.

reamintește că, în conformitate cu articolul 41a din decizia de consolidare a Eurojust (4), înainte de 4 iunie 2014 colegiul Eurojust trebuia să comande o evaluare externă independentă a implementării acestei decizii și a activităților desfășurate de Eurojust; salută publicarea raportului final (5) și ia act de cele opt recomandări strategice pe care le conține;

20.

consideră că trebuie luate măsuri suplimentare atât pentru a trata aspectele etice legate de rolul politic al lobby-urilor, de practicile acestora și de influența lor, cât și pentru a promova o serie de garanții de integritate, cu scopul de a crește nivelul de transparență al activităților de lobby; propune adoptarea unui regulament comun tuturor instituțiilor și agențiilor UE referitor la condițiile de desfășurare a activităților de lobby în interiorul lor;

21.

face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 (6) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.