10.3.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 75/63

Raportor:

domnul Stefano PALMIERI

1.1.

CESE înțelege eforturile depuse de Comisie pentru propunerea revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020 și apreciază dispozițiile în materie de flexibilitate introduse pentru a face față crizelor neprevăzute din ultimii ani. CESE consideră însă că nu este suficient cadrul propus pentru abordarea provocărilor și priorităților Uniunii Europene (UE), în special în ceea ce privește proiectul politic european, care în prezent este pus în mod serios sub semnul întrebării.

1.1.1.

În prezent, soluția la provocările și crizele globale trebuie să găsească neapărat un răspuns european. Din acest motiv, CESE consideră că actualul CFM și cadrul pentru perioada de după 2020 ar trebui să își concentreze în mod adecvat propriile resurse, direcționându-le către programe în măsură:

1.2.

În opinia CESE, atât revizuirea la jumătatea perioadei a CFM 2014-2020, cât și dezbaterea privind CFM post-2020 ar trebui să se desfășoare cu respectarea deplină a articolului 3 din Tratatul de la Lisabona, asigurându-se că cetățenilor li se garantează condiții de viață decente și li se respectă bunăstarea, precum și a articolului 311 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), conform căruia „Uniunea își asigură mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale și pentru realizarea politicilor sale”.

1.3.

CESE denunță în special o criză a solidarității în cadrul UE, care trebuie abordată și rezolvată. Nu este admisibil ca unele state membre (SM) să accepte principiul just al solidarității atunci când este vorba de distribuirea resurselor CFM 2014-2020 și, în același timp, să îl conteste atunci când trebuie rezolvată situația de urgență legată de refugiați și de migranți.

1.4.

Capacitatea UE de a răspunde provocărilor actuale și viitoare va depinde chiar de natura calitativă și de dimensiunea cantitativă a strategiilor sale de intervenție. Dezbaterea privind CFM trebuie să se axeze pe funcționalitatea acestuia – atât în ceea ce privește resursele alocate, cât și în ceea ce privește structura bugetului – în dotarea UE cu mijloacele necesare realizării priorităților sale strategice, fără a îngreuna sarcina fiscală pe care o suportă cetățenii și întreprinderile, adică pe capacitatea sa de a crea valoare adăugată la nivel european, cu menținerea aceluiași nivel al costurilor pentru cetățeni. O valoare adăugată europeană cu privire la care să existe un consens politic larg în sprijinul acțiunii UE, care să poată asigura beneficii reale pentru propriii cetățeni.

Printre elementele cu valoare adăugată europeană mai mare, CESE identifică: contribuția la finanțarea marilor investiții și a inovării (Fondul european pentru investiții strategice); evidențierea potențialelor beneficii pe care migranții și refugiații le-ar putea aduce pentru economie, piața forței de muncă și dinamismul societății; monitorizarea și sprijinirea punerii în aplicare a ciclului 2014-2020 al fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI); consolidarea pilonului social. Un instrument specific ar putea fi util și necesar pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, locurile de muncă precare și fenomenul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET).

1.4.1.

În ceea ce privește aspectul cantitativ al revizuirii CFM, CESE este de acord cu majorarea resurselor pentru unele capitole de cheltuieli considerate ca având un nivel ridicat de eficacitate, precum Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), Erasmus+, COSME și Wifi4EU, precum și cu extinderea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) și a YEI.

1.4.2.

De asemenea, CESE este de acord cu noile fonduri menite să abordeze criza migrației (Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă, Europol, Agenția pentru Azil, sistemul comun de azil de la Dublin, sprijinul de urgență pe teritoriul UE și sistemul de intrare/ieșire) și condițiile de instabilitate politică și economică din UE și din țările vecine [cadrul de parteneriat, Fondul european pentru dezvoltare durabilă, asistența macrofinanciară, mandatul de finanțare externă pentru Banca Europeană de Investiții (BEI), ajustarea tehnică a alocărilor pentru politica de coeziune].

1.5.

În ceea ce privește aspectul calitativ al revizuirii CFM, CESE sprijină obiectivul realizării unor norme financiare generale și sectoriale mai simple și mai flexibile și, prin urmare, salută în special simplificarea cerințelor administrative aplicabile beneficiarilor de fonduri comunitare, precum și a controalelor, auditării și raportării.

1.5.1.

Cu toate acestea, introducerea principiilor pentru o mai bună gestionare a cheltuielilor (better spending) și pentru elaborarea unui buget bazat pe rezultate (performance based budgeting) nu trebuie să servească fără temei la reducerea cheltuielilor în anumite domenii sau programe mai greu de evaluat decât altele, din cauză că beneficiile apar abia pe termen lung sau sunt mai greu de cuantificat. Acest lucru s-ar putea dovedi deosebit de dăunător pentru unele programe, cum ar fi Orizont 2020, MIE și COSME.

1.5.2.

CESE susține, pe de o parte, stimulentele în măsură să promoveze responsabilitatea cu privire la cheltuieli și, pe de altă parte, un sistem de monitorizare corespunzătoare și promptă a obiectivelor pentru diferitele domenii de politici din bugetul UE.

1.6.

În ceea ce privește dezbaterea privind propunerea pentru CFM post-2020, CESE cere să se evalueze cu atenție, încă de pe acum, rezultatele actualului buget, ținându-se cont inclusiv de revizuirea la jumătatea perioadei și discutând prioritățile ce trebuie abordate, precum și modificările care trebuie aduse.

1.7.

CESE consideră că ar fi util ca durata următoarelor CFM să coincidă cu ciclul politic al Comisiei și al Parlamentului. Este de acord cu propunerea de a se stabili o perioadă de 5 + 5 ani, cu o revizuire obligatorie la jumătatea perioadei pentru anumite elemente care necesită o planificare pe termen lung (în special, politicile de coeziune și de dezvoltare rurală), și, pentru toate celelalte elemente, o perioadă de cinci ani, pe termen mediu, care să coincidă cu alegerile europene.

1.8.

CESE sprijină eforturile Comisiei de a introduce noi tipuri de resurse proprii și activitatea desfășurată de Grupul la nivel înalt privind resursele proprii (HLGOR). Se recomandă totuși ca propunerile care vor fi prezentate de Comisie privind sistemul de resurse proprii să fie discutate și să se adopte o decizie în această privință în cursul anului 2017, asociind în mod adecvat CESE la pregătirea CFM post-2020.

1.8.1.

În acest context, CESE subliniază necesitatea ca UE să se doteze cu un sistem de resurse proprii autonom, transparent și echitabil, reducând sistemul de contribuții naționale ale statelor membre, fără însă a spori presiunea fiscală, în special asupra cetățenilor mai defavorizați. De asemenea, CESE subliniază importanța combaterii evaziunii fiscale [inclusiv prin sporirea transparenței (1)] și a tuturor formelor de concurență fiscală neloială între statele membre.

1.8.2.

CESE solicită Comisiei să elaboreze fără întârziere o estimare a pierderilor bugetare cauzate de ieșirea Regatului Unit din UE.

1.9.

CESE este de acord cu ideea că Uniunea are nevoie de „mai multă (și mai bună) Europă”, nu de mai puțină (2). Criza din UE este provocată de lipsa unei viziuni strategice privind viitorul Europei. Această criză riscă să se acutizeze dacă CFM post-2020 nu îi va aborda cauzele, legate de deficitul democratic și al statului de drept și de impactul asupra grupurilor sociale și a sectoarelor de producție „perdante” în contextul procesului de globalizare. Uniunea trebuie să revină la o viziune măreață asupra viitorului său, pentru a concura cu principalii actori mondiali, iar acest lucru impune un CFM ambițios, care să se ridice la înălțimea provocărilor ce ne așteaptă.

1.10.

Pentru ca obiectivele noului CFM să fie realizate efectiv, noul buget al UE va trebui să fie exemplar, eficient, eficace și transparent, astfel încât să dobândească credibilitate în fața cetățenilor europeni, iar aceștia să poată constata cu ușurință care sunt avantajele Europei și costurile „non-Europei”.

2.1.

Pachetul propus de Comisia Europeană în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020 se referă la modificările normative și la realocări de resurse în valoare de 12,8 miliarde EUR până la sfârșitul perioadei de programare, inclusiv pentru proiectul de buget pe 2017, care să vizeze creșterea economică și ocuparea forței de muncă, migrația și securitatea. În special, revizuirea prevede:

2.2.

CESE a afirmat deja (3) și reiterează în prezentul aviz că înțelege echilibrul obținut în 2013 de Comisia Europeană în ceea ce privește CFM, realizând medierea între două cerințe opuse, într-un context social, economic și politic complex. Prima cerință a fost dorința anumitor state membre de a limita angajarea resurselor publice ca urmare a crizei economice și financiare. Cea de-a doua a fost necesitatea de a se face față, în mod corespunzător și eficient, provocărilor ambițioase pe care și le-a fixat Uniunea Europeană (UE), atât prin Tratatul de la Lisabona, cât și prin Strategia Europa 2020.

2.3.

Revizuirea la jumătatea perioadei a CFM se află în prezent într-o situație oarecum diferită față de cea din 2013. UE continuă să se afle în dificultate, din cauza consecințelor – încă puternice în unele state membre – ale crizei economice și financiare, în special în ceea ce privește persoanele cu venituri medii și mici, combinate cu lipsa unei reacții concertate la această criză la nivelul UE. În plus, la acestea s-au adăugat noi probleme sociale, politice și instituționale, inclusiv recentele atacuri teroriste din Europa.

2.3.1.

În primul rând, sporește afluxul spre Europa al migranților și refugiaților alungați de războaiele și sărăcia din Africa și Orientul Mijlociu, stârnind îngrijorare în rândul opiniei publice europene, mai ales în țările mediteraneene și balcanice (care se confruntă cu impactul inițial) și în țările de destinație (care trebuie să favorizeze integrarea acestor persoane).

2.3.2.

În al doilea rând, se manifestă un scepticism general cu privire la capacitatea politică, inclusiv la nivelul statelor membre și al UE, de a menține prosperitatea economică și coeziunea socială (4), ceea ce a dus la solicitarea de a da mai mult spațiu de manevră guvernelor naționale, tocmai într-un moment istoric în care UE ar trebui, dimpotrivă, să se evidențieze ca actor global.

2.3.3.

În al treilea rând, în urma referendumului privind ieșirea Regatului Unit din UE (așa-numitul Brexit), devine limpede că UE nu este o alegere evidentă și ireversibilă; în plus, acest eveniment ridică probleme instituționale și financiare fără precedent cu privire la CFM, în cazul în care un stat membru este pe cale să părăsească Uniunea.

2.4.

În acest context în rapidă schimbare, evaluarea cu privire la eficacitatea CFM depinde de respectarea deplină a principiilor de bază ale legislației UE, în special a articolului 3 din Tratatul de la Lisabona, al cărui obiectiv este să garanteze că cetățenilor europeni li se asigură condiții de viață decente și li se respectă bunăstarea (5), și a articolului 311 din TFUE, conform căruia „Uniunea își asigură mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale și pentru realizarea politicilor sale”.

2.5.

Capacitatea UE de a răspunde provocărilor actuale și viitoare va depinde chiar de natura calitativă și de dimensiunea cantitativă a strategiilor sale de intervenție. Trebuie înțeles spre ce domenii trebuie direcționate fondurile în vederea obținerii creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a înfruntării noilor provocări; cum să se cheltuiască cât mai eficient; care sunt modalitățile de efectuare a unei evaluări serioase, și nu doar formale, a investițiilor; în fine, cum trebuie aduse la cunoștința publicului măsurile adoptate de instituțiile europene într-un context de neîncredere pe scară largă din partea cetățenilor (6).

2.6.

Din aceste motive, se poate spune că, în prezent, deși sunt apreciate eforturile depuse de Comisie pentru a propune revizuirea la jumătatea perioadei a CFM 2014-2020, cadrul propus este departe de a fi suficient pentru a aborda provocările și prioritățile UE.

3.1.

În ceea ce privește aspectul calitativ al revizuirii CFM, CESE sprijină obiectivul realizării unor norme financiare generale și sectoriale mai simple și mai flexibile și, prin urmare, salută în special simplificarea cerințelor administrative aplicabile beneficiarilor de fonduri comunitare, precum și a controalelor, auditării și raportării.

3.2.

Cu toate acestea, introducerea principiilor pentru o mai bună gestionare a cheltuielilor (better spending) și pentru elaborarea unui buget bazat pe rezultate (performance based budgeting) nu trebuie să servească fără temei la reducerea cheltuielilor în anumite domenii sau programe mai greu de evaluat decât altele, din cauză că beneficiile apar abia pe termen lung sau sunt mai greu de cuantificat. Acest lucru s-ar putea dovedi deosebit de dăunător pentru unele programe, cum ar fi Orizont 2020, MIE și COSME.

3.2.1.

CESE susține, pe de o parte, stimulentele în măsură să promoveze responsabilitatea cu privire la cheltuieli și eficiența acestora și, pe de altă parte, un sistem de monitorizare corespunzătoare și promptă a obiectivelor pentru diferitele domenii de politici din bugetul UE.

3.3.

Însă, în sine, acest sistem nu pare a fi suficient pentru a răspunde în mod concret la preocupările de natură economică, socială și politică tot mai accentuate, relansând creșterea economică, crearea de locuri de muncă și pilonul social. Acest lucru este valabil cu atât mai mult în lipsa unor resurse suplimentare în sectoarele în care bugetul UE are o valoare adăugată față de politicile pe care le pot stabili statele membre la nivel individual.

3.4.

După cum s-a afirmat în avizele anterioare ale CESE, provocările cu care se confruntă UE fac nu numai recomandată, ci și necesară creșterea dimensiunii bugetului UE (7).

3.5.

Răspunsul la aceste provocări constă, în primul rând, într-un sprijin puternic, care să stimuleze investițiile, atât publice, cât și private. În 2014, nivelul investițiilor a fost cu 15 % mai mic decât cel înregistrat în 2007, imediat înainte de marea criză economică și financiară, ceea ce corespunde unei reduceri cu 430 de miliarde EUR în comparație cu nivelul maxim atins și cu aproximativ 300 de miliarde EUR în comparație cu media din ultimii ani. Trebuie notat că doar la nivelul a cinci țări (Spania, Italia, Grecia, Regatul Unit și Franța) se înregistrează 75 % din această scădere (8).

3.6.

Pentru a compensa, în mod indirect, lipsa de investiții, Comisia a propus și a activat FEIS, care – prin intermediul BEI – ar trebui să atragă resurse private, care să vină în completarea resurselor UE. Evaluarea lui depinde de capacitatea de a sprijini proiecte suplimentare față de cele care ar fi finanțate în mod normal. Cu toate acestea, primele analize au indicat că marea majoritate a proiectelor FEIS prezintă un grad înalt de asemănare cu alte proiecte finanțate în mod normal de către BEI, în special în regiunile mai dezvoltate (9). CESE cere o concentrare mai mare a eforturilor pe proiecte cu adevărat inovatoare, care implică riscuri, nu pot fi finanțate altminteri și pot asigura cu adevărat o creștere economică reală și mai multe locuri de muncă în UE.

3.7.

Criza migranților și refugiaților nu presupune doar obligația de a îi găzdui. Resursele alocate de UE pot fi folosite, de asemenea, pentru a transforma în oportunități temutele riscuri pentru securitatea internă, evidențiind beneficiile potențiale pentru economie, piața forței de muncă și dinamismul societății. CESE – în concordanță cu Parlamentul European (10) – consideră că resursele alocate la rubrica 3 („Securitate și cetățenie”) și la rubrica 4 („Europa globală”), în special în ceea ce privește criza refugiaților și ajutorul extern, se pot dovedi a fi insuficiente în lunile și în anii următori și solicită, prin urmare, creșterea plafoanelor de cheltuieli prevăzute.

3.7.1.

În plus, în această privință, CESE denunță, în cadrul UE, o criză a solidarității care trebuie abordată și rezolvată. Nu este admisibil ca unele state membre să accepte principiul just al solidarității atunci când este vorba de distribuirea resurselor CFM 2014-2020 și, în același timp, să îl conteste atunci când este vorba să facă față situației de urgență legate de refugiați și de migranți.

3.8.

Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) se află în centrul Strategiei Europa 2020 și al obiectivelor acesteia, cu un buget de 454 de miliarde EUR pentru ciclul de programare 2014-2020. Reprezentând principalul instrument de investiții în UE, aceste fonduri pot contribui la creșterea economică și la crearea de noi locuri de muncă de calitate, prin consolidarea coeziunii sociale și teritoriale. Punerea în aplicare a ciclului lansat de curând trebuie să fie monitorizată și gestionată cu atenție de instituțiile europene, pentru a asigura atingerea rezultatelor scontate, după cum s-a convenit între Comisie, state membre și regiuni. Aceasta presupune, în mod necesar, implicarea plenară a organizațiilor societății civile și a partenerilor sociali reprezentați în cadrul CESE.

3.9.

Șomajul în rândul tinerilor [circa 20 % din forța de muncă, deși cu diferențe semnificative între statele membre (11)], precaritatea încadrării în muncă și fenomenul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare [NEET, 19 % din populația cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani (12)] rămân la niveluri inacceptabil de ridicate în UE, în detrimentul nivelului lor de educație și, în general, al capitalului uman al Europei. Pentru a face față acestor probleme, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) trebuie consolidată și finanțată cu resurse mai mari în cadrul Fondului social european (FSE), odată cu creșterea plafoanelor de cheltuieli stabilite pentru rubrica 1B („Coeziune economică, socială și teritorială”).

3.10.

În cele din urmă, trebuie soluționată problema arieratelor. Decalajul care s-a creat în ultimii ani între angajamentele de cheltuieli și plățile efectuate către statele membre a ajuns la sfârșitul anului 2014 la aproximativ 25 de miliarde EUR și ar trebui să fie în curs de eliminare până la sfârșitul anului 2016. Efectele negative ale arieratelor aferente cheltuielilor îi afectează pe toți beneficiarii bugetului UE, inclusiv întreprinderile, institutele de cercetare și autoritățile locale. Cu un buget deja foarte limitat în comparație cu PIB-ul european, este cel puțin necesar să se asigure plata la timp a angajamentelor asumate, prin adoptarea tuturor măsurilor adecvate, pentru a se evita ca această situație să fie raportată sau să reapară și în următorul CFM.

3.11.

Prin urmare, CESE este de acord cu majorarea resurselor pentru unele capitole de cheltuieli considerate foarte eficiente, și anume Orizont 2020, MIE pentru transporturi, Erasmus+, COSME și Wifi4EU, precum și cu extinderea FEIS și YEI.

3.11.1.

De asemenea, CESE este de acord cu noile fonduri menite să abordeze criza migrației (Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă, Europol, Agenția pentru Azil, sistemul comun de azil de la Dublin, sprijinul de urgență pe teritoriul UE și sistemul de intrare/ieșire) și condițiile de instabilitate politică și economică din UE și din țările vecine (cadrul de parteneriat, Fondul european pentru dezvoltare durabilă, asistența macrofinanciară, mandatul de finanțare externă pentru BEI, ajustarea tehnică a alocărilor pentru politica de coeziune).

4.1.

Comisia Europeană va prezenta, până la 1 ianuarie 2018, propunerea privind CFM post-2020. În ceea ce privește dezbaterea privind propunerea pentru CFM post-2020, CESE cere să se evalueze cu atenție, încă de pe acum, rezultatele actualului buget, ținându-se cont inclusiv de revizuirea la jumătatea perioadei și discutând prioritățile ce trebuie abordate, precum și modificările care trebuie aduse. Obiectivul este ca CFM să se ridice la nivelul provocărilor și al priorităților pe termen lung ale UE.

4.2.

Criza din UE este provocată de lipsa unei viziuni strategice privind viitorul Europei. Această criză riscă să se acutizeze dacă CFM post-2020 nu îi va aborda cauzele, legate de deficitul democratic și al statului de drept și de impactul asupra grupurilor sociale și a sectoarelor de producție „perdante” în contextul procesului de globalizare. În timp ce normele fiscale ale UE au redus capacitatea statelor membre de a acționa în mod independent (generând incertitudine pe piața forței de muncă și în sistemul de asigurări sociale), până în prezent ele nu au creat pentru cetățeni rețele de protecție socială la nivel european, cu atât mai puțin un sistem economic european cu adevărat inovator și competitiv, capabil să abordeze mizele globale (13).

4.3.

Este, prin urmare, esențial să se acorde o mai mare atenție în noul CFM, inclusiv prin alocarea de noi resurse, celor mai mari priorități strategice pentru Europa, decisive pentru însăși existența UE:

4.4.

Cu privire la reforma duratei CFM, CESE – împreună cu Parlamentul European (14) – consideră utilă alinierea acesteia la ciclul politic al Comisiei și al Parlamentului, astfel încât campania electorală pentru alegerile europene să se axeze pe dezbaterea privind prioritățile bugetului UE. Este de acord cu propunerea de a se stabili o perioadă de 5 + 5 ani, cu o revizuire obligatorie la jumătatea perioadei pentru anumite elemente care necesită o planificare pe termen lung (în special, politicile de coeziune și de dezvoltare rurală), și, pentru toate celelalte elemente, o perioadă de 5 ani, pe termen mediu, care să coincidă cu alegerile europene.

4.5.

Comisia ar trebui să elaboreze, cât mai curând posibil – ținând cont și de propunerea CFM pentru perioada de după 2020 – o analiză detaliată a efectelor Brexit din punctul de vedere al impactului asupra veniturilor și cheltuielilor (15) UE.

4.6.

În plus, în cadrul zonei euro, un buget adecvat trebuie să fie capabil să facă față problemelor specifice cu care se confruntă statele membre care adoptă euro. Reiterând propunerea anterioară a CESE, „va trebui inițiat un parcurs către un buget propriu corespunzător al zonei euro, cu reguli general acceptate; aceasta este singura modalitate care permite evoluția către o politică bugetară comună și absorbirea eventualelor șocuri viitoare” (16).

4.7.

În ceea ce privește veniturile, noul CFM trebuie să țină seama de propunerile în curs de elaborare de către Grupul la nivel înalt privind resursele proprii (HLGOR), prezidat de Mario Monti, al cărui raport final este așteptat să apară înainte de sfârșitul anului 2016, împreună cu elaborarea de către Comisie a unei propuneri legislative în acest sens.

4.7.1.

CESE consideră că este extrem de important să existe un nou buget, caracterizat de predominanța resurselor proprii, bine orientate și durabile, spre deosebire de contribuțiile naționale, care – dimpotrivă – consolidează principiul eronat al beneficiului echitabil („juste retour”). În acest scop, CESE își reiterează poziția adoptată în avizele sale anterioare (17), sprijinind propunerea Comisiei Europene privind resursele proprii, ale cărei venituri ar ajunge direct în bugetul Uniunii Europene, fără a trece prin statele membre. Prin utilizarea noului sistem, trebuie evitată creșterea presiunii fiscale și, în special, asupra cetățenilor mai defavorizați și a întreprinderilor mici și mijlocii.

4.7.2.

Trebuie definită o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB), pentru a spori transparența fiscală, a combate evaziunea fiscală și a stimula crearea de locuri de muncă, investițiile și comerțul în UE.

4.8.

CESE este de acord cu ideea că Uniunea are nevoie de „mai multă (și mai bună) Europă”, nu de mai puțină. Pentru ca obiectivele noului CFM să fie realizate efectiv, noul buget al UE va trebui să fie exemplar, eficient, eficace și transparent, astfel încât să dobândească credibilitate în fața cetățenilor europeni, iar aceștia să poată constata cu ușurință care sunt avantajele Europei și costurile „non-Europei”.