27.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 366/117

—

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special preambulul la acesta și articolele 3 și 6,

—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 3, 6, 9, 20, 151, 152, 153, 154, 156, 159 și 168,

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 1, 3, 27, 31, 32 și 33,

—

având în vedere Carta socială europeană din 3 mai 1996, în special partea I și partea II articolul 3,

—

având în vedere Declarația de la Philadelphia din 10 mai 1944 privind scopurile și obiectivele Organizației Internaționale a Muncii (OIM),

—

având în vedere convențiile și recomandările OIM în domeniul sănătății și securității în muncă,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 27 februarie 2015 referitoare la Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020 (6535/15) și concluziile Consiliului din 5 octombrie 2015 privind o nouă agendă privind sănătatea și securitatea în muncă pentru promovarea unor condiții de muncă mai bune,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum și la sănătatea și siguranța la locul de muncă (1),

—

având în vedere Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (2) (directivă-cadru) și directivele individuale ale acesteia,

—

având în vedere Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (3),

—

având în vedere Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (4),

—

având în vedere Directiva 2007/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2007 de modificare a Directivei 89/391/CEE a Consiliului, a directivelor speciale ale acesteia și a Directivelor 83/477/CEE, 91/383/CEE, 92/29/CEE și 94/33/CE ale Consiliului în vederea simplificării și a raționalizării rapoartelor privind punerea în aplicare (5),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei referitoare la un cadru strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020 (COM(2014)0332),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Îmbunătățirea calității și productivității în muncă: Strategia comunitară 2007-2012 privind sănătatea și securitatea în muncă” (COM(2007)0062),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Agenda socială reînnoită: oportunități, acces și solidaritate în Europa secolului XXI” (COM(2008)0412),

—

având în vedere raportul Comisiei privind punerea în aplicare a Acordului-cadru privind stresul la locul de muncă adoptat de partenerii sociali europeni (SEC(2011)0241),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „EUROPA 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020), precum și obiectivul principal al acesteia, și anume creșterea la 75 % a nivelului de ocupare a forței de muncă în Uniunea Europeană până la sfârșitul deceniului, inclusiv printr-un grad mai ridicat de implicare a femeilor, a lucrătorilor în vârstă și o mai bună integrare a migranților în câmpul muncii,

—

având în vedere Cartea albă a Comisiei intitulată „O agendă pentru pensii adecvate, sigure și viabile” (COM(2012)0055),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Bilanțul strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2014)0130),

—

având în vedere Analiza anuală a creșterii pentru 2015 (COM(2014)0902) și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă (COM(2014)0906),

—

având în vedere Rezoluția sa din 20 septembrie 2001 referitoare la hărțuirea la locul de muncă (6),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European prin care se transmite acordul-cadru european privind hărțuirea și violența la locul de muncă (COM(2007)0686),

—

având în vedere Rezoluția sa din 24 februarie 2005 referitoare la promovarea sănătății și a siguranței la locul de muncă (7),

—

având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2006 cuprinzând recomandări către Comisie privind protecția lucrătorilor din serviciile de sănătate ale Uniunii Europene împotriva infecțiilor cu transmitere hematogenă cauzate de rănile provocate de ace (8),

—

având în vedere Rezoluția sa din 23 mai 2007 privind promovarea muncii decente pentru toți (9),

—

având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2008 referitoare la strategia comunitară 2007-2012 privind sănătatea și siguranța la locul de muncă (10),

—

având în vedere Rezoluția sa din 26 martie 2009 referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor în acordurile comerciale internaționale (11),

—

având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2011 referitoare la Bilanțul intermediar al Strategiei europene 2007-2012 privind sănătatea și securitatea în muncă (12),

—

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2013 referitoare la amenințările la adresa sănătății la locul de muncă legate de azbest și perspectivele de eliminare completă a azbestului existent (13),

—

având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la inspecțiile eficace la locul de muncă ca strategii de îmbunătățire a condițiilor de muncă în Europa (14),

—

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 decembrie 2014 și avizul Comitetului Regiunilor din 12 februarie 2015 privind Comunicarea Comisiei referitoare la un cadru strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020,

—

având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă,

—

având în vedere Acțiunea comună a UE privind sănătatea mintală și bunăstarea, lansată în 2013,

—

având în vedere principiul „a gândi mai întâi la scară mică” și inițiativa în favoarea întreprinderilor mici („Small Business Act” pentru Europa),

—

având în vedere campania actuală a EU-OSHA intitulată „Locuri de muncă sănătoase – Gestionarea stresului”,

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0312/2015),

A.

întrucât condițiile de muncă bune care protejează sănătatea fizică și mintală reprezintă un drept fundamental al lucrătorilor individuali (15) care are o valoare pozitivă în sine;

B.

întrucât criza economică a condus la creșterea nesiguranței locurilor de muncă și a numărului formelor atipice de ocupare a forței de muncă, precum și la reducerea câștigurilor întreprinderilor, în special în cazul IMM-urilor; întrucât acest lucru nu ar trebui să ducă la pierderea din vedere a importanței sănătății și securității în muncă, precum și a costurilor sociale și individuale ridicate ale accidentelor la locul de muncă care rezultă din nerespectarea normelor;

C.

întrucât sănătatea și securitatea în muncă reprezintă un interes fundamental al societății, precum și o investiție care are un efect pozitiv asupra productivității și competitivității întreprinderilor și îmbunătățește, de asemenea, sustenabilitatea sistemelor de securitate socială și permite oamenilor să lucreze în condiții bune de sănătate până la vârsta legală de pensionare; întrucât accidentele la locul de muncă și bolile profesionale reprezintă o povară societală majoră, iar ameliorarea sănătății și securității în muncă în întreaga Europă poate contribui la redresarea economică și la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, unde s-au înregistrat progrese minime până în prezent în vederea atingerii unei rate a ocupării forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani;

D.

întrucât prevenirea riscurilor profesionale, promovarea sănătății și securității în muncă și protejarea lucrătorilor la locul de muncă sunt esențiale pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și, în consecință, pentru protejarea sănătății lucrătorilor, care, la rândul său, conferă beneficii sociale și economice substanțiale lucrătorului vizat și societății în ansamblu; întrucât 9 din 10 unități din UE-28 care efectuează periodic evaluări de risc le consideră un instrument util pentru gestionarea sănătății și securității în muncă (16);

E.

întrucât articolul 153 din TFUE prevede susținerea și completarea de către Uniune a acțiunilor statelor membre în vederea îmbunătățirii în special a mediului de muncă, pentru a proteja sănătatea și securitatea lucrătorilor;

F.

întrucât îmbătrânirea populației UE reprezintă una dintre principalele provocări cu care se confruntă statele membre; întrucât există inegalități între diferitele categorii socioprofesionale în ceea ce privește speranța de viață și gradul de dificultate al muncii; întrucât pe lângă afecțiunile musculo-scheletale (AMS), lucrătorii cu vârsta de peste 55 de ani sunt deosebit de predispuși la cancer, boli de inimă, afecțiuni respiratorii și tulburări de somn (17); întrucât indicatorul privind anii de viață sănătoasă a regresat cu 1,1 ani în cazul femeilor și cu 0,4 ani în cazul bărbaților între 2010 și 2013, fapt care subliniază necesitatea de a crește speranța de viață sănătoasă, ceea ce ar permite, de asemenea, mai multor persoane să rămână pe piața forței de muncă până la atingerea efectivă a vârstei legale de pensionare;

G.

întrucât cancerul constituie prima cauză a mortalității provocate de condițiile de muncă (18), urmat de afecțiunile cardiovasculare și respiratorii, iar accidentele de muncă constituie doar o foarte mică parte a deceselor; întrucât problemele cronice de sănătate precum afecțiunile musculo-scheletale (AMS) sunt răspândite în UE și pot limita capacitatea persoanelor de a se angaja sau de a-și păstra un loc de muncă plătit (19) și întrucât identificarea timpurie a lucrătorilor expuși riscurilor este vitală;

H.

întrucât povara administrativă și costurile directe suportate de către societăți ca urmare a politicilor în domeniul sănătății și securității în muncă (SSM) care promovează bunăstarea, un mediu de lucru de calitate și productivitatea sunt semnificativ mai mici decât cele asociate bolilor și accidentelor profesionale pe care cadrul de reglementare al UE urmărește să le prevină (20); întrucât, potrivit unor studii, pentru societăți profitul generat de prevenire poate fi semnificativ (21);

I.

întrucât rata accidentelor de muncă mortale și proporția lucrătorilor care raportează că securitatea și sănătatea lor fizică și mintală sunt în pericol ca urmare a activității lor diferă în mod semnificativ de la un stat membru la altul (22) și de la un sector de activitate economică la altul, ceea ce subliniază nevoia de a pune un accent mai puternic pe aplicarea și asigurarea respectării legislației în materie de SSM ca element important pentru protejarea sănătății și productivității lucrătorilor;

J.

întrucât stresul la locul de muncă, în special, și riscurile psihosociale, în general, reprezintă o problemă în creștere pentru lucrătorii și angajatorii din întreaga UE, iar aproape jumătate dintre toți lucrătorii consideră că este prezent la locul lor de muncă; întrucât stresul la locul de muncă contribuie la absenteism, afectează în mod negativ productivitatea și este responsabil pentru aproape jumătate din numărul de zile de muncă pierdute anual; întrucât măsurile adoptate pentru gestionarea riscurilor psihosociale variază de la un stat membru la altul (23);

K.

întrucât o legislație puternică în materie de SSM, bine aplicată și respectată, reprezintă o condiție prealabilă importantă pentru respectarea cerințelor în materie de SSM, care protejează sănătatea și productivitatea lucrătorilor pe tot parcursul vieții profesionale; întrucât inspecția muncii joacă un rol esențial în punerea în aplicare a politicilor privind securitatea și sănătatea în muncă la nivel regional și local și întrucât respectarea obligațiilor legale reprezintă principalul motiv datorită căruia multe întreprinderi gestionează SSM și iau măsuri preventive (24);

L.

întrucât implicarea, participarea și reprezentarea amplă a lucrătorilor la nivel de întreprindere și angajamentul conducerii sunt importante pentru prevenirea cu succes a riscurilor la locul de muncă (25) și întrucât ratele accidentelor și ratele de îmbolnăvire sunt mai scăzute în cazul locurilor de muncă organizate în sindicate;

M.

consideră că combaterea accidentelor la locul de muncă în ansamblu poate avea succes doar dacă se promovează o abordare centrată pe persoane a procesului de producție, din toate punctele de vedere;

N.

întrucât sunt necesare resurse suficiente pentru a face față în mod corespunzător atât riscurilor noi și emergente, cât și riscurilor tradiționale în materie de SSM, inclusiv riscurilor legate de azbest și de nanomateriale, precum și riscurilor psihosociale; întrucât mulți lucrători, inclusiv lucrători în construcții, sunt potențial expuși la azbest;

O.

întrucât locurile de muncă precare au efecte negative asupra sănătății și securității în muncă și subminează structurile existente în materie de sănătate și securitate în muncă; întrucât locurile de muncă precare pot exclude lucrătorii de la formare și acces la serviciile SSM și sunt asociate cu stresul psihic din cauza insecurității locurilor de muncă (26); întrucât, conform Directivei-cadru 89/391/CEE, angajatorii sunt responsabili cu punerea în aplicare a unei politici de prevenire sistematice care include toate riscurile; întrucât externalizarea muncii prin subcontractare și muncă temporară poate îngreuna identificarea responsabililor pentru dispozițiile în materie de SSM; întrucât munca nedeclarată și activitatea independentă falsă constituie o provocare importantă pentru punerea în aplicare a măsurilor în materie de SSM, precum și pentru sănătatea și securitatea lucrătorilor;

P.

întrucât partenerii sociali joacă un rol important în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor privind securitatea și sănătatea în muncă, atât la nivel național și internațional, cât și la nivelul UE; întrucât articolele 153-155 din TFUE stabilesc domeniul de aplicare și autoritatea partenerilor sociali pentru a negocia și a pune în aplicare acorduri privind sănătatea și securitatea în muncă;

Q.

întrucât cadrul de reglementare al UE are ca scop prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale în cazul tuturor lucrătorilor; întrucât cu cât este mai mică societatea, cu atât lucrătorii pot fi mai puțin informați cu privire la riscurile în materie de securitate și sănătate în muncă; întrucât nu s-a putut stabili nicio corelație între numărul de accidente și mărimea întreprinderii; întrucât rata accidentelor nu depinde de tipul de producție și de sectorul de activitate (27);

R.

întrucât disponibilitatea și comparabilitatea datelor privind bolile profesionale la nivelul UE sunt deficitare (28);

S.

întrucât ar trebui combătute hărțuirea sexuală la locul de muncă, precum și sentimentul de insecuritate pe care aceasta îl provoacă;

T.

întrucât segregarea profesională, diferența de remunerare, timpul de lucru, locurile de muncă, condițiile de lucru precare, sexismul și discriminarea bazată pe criteriul de sex, precum și diferențele legate de specificitatea fizică a maternității constituie factori care pot influența condițiile de lucru ale femeilor;

U.

întrucât există un stereotip conform căruia femeile ar avea locuri de muncă ce prezintă riscuri mai scăzute, iar opinia generală în Europa este că diviziunea muncii între femei și bărbați nu este niciodată neutră și întrucât, în general, diviziunea respectivă ascunde problemele de sănătate ale femeii, lucru care are drept consecință luarea unui număr mai mic de măsuri preventive în contextul locurilor de muncă deținute de femei;

V.

întrucât în UE gradul de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor este mult mai ridicat în sectorul serviciilor decât în industrie, femeile fiind angajate în special în sectorul sănătății și în cel social, în sectorul comerțului cu amănuntul, al industriei de prelucrare, al educației și al activităților comerciale, cu un număr din ce în ce mai mare de femei care au locuri de muncă cu fracțiune de normă sau ocazionale, lucru care are implicații semnificative pentru SSM;

W.

întrucât natura anumitor tipuri de activități profesionale desfășurate în majoritatea cazurilor de către femei le expune unor riscuri specifice, în special problemelor musculo-scheletice sau anumitor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de sân sau endometrial (29);

X.

întrucât femeile raportează un nivel mai ridicat de probleme de sănătate profesionale decât bărbații (30), indiferent de tipul de activitate, și întrucât sunt în special expuse bolilor legate de vârstă; întrucât, de aceea, măsurile privind sănătatea și securitatea în muncă necesită o abordare bazată pe gen și ciclul de viață;

Y.

întrucât sănătatea reproductivă ar putea fi amenințată de efectele pe care poluarea mediului și factorii de risc prezenți în mediul de lucru le pot avea asupra viitorului părinte sau asupra fătului;

Z.

întrucât cercetările empirice sugerează că femeile sunt subreprezentate în procesul decizional legat de sănătate și securitate;

AA.

întrucât femeile din zonele rurale întâmpină mai multe dificultăți să își exercite drepturile din domeniul muncii și al sănătății și sunt private într-o măsură mai mare de accesul la servicii de bază de sănătate publică, de tratamentele medicale speciale și de examinările precoce pentru detectarea cancerului,

1.

subliniază că toți angajații, inclusiv din sectorul public, au dreptul la cel mai ridicat nivel de protecție a sănătății și securității în muncă, care trebuie asigurat indiferent de dimensiunea angajatorului, de tipul de muncă, de contractul de bază sau de statul membru în care sunt angajați; invită Comisia să elaboreze strategii specifice de muncă pentru toate formele de angajare în conformitate cu cadrul de reglementare al UE privind SSM; subliniază necesitatea unor norme clare și eficiente în domeniul SSM;

2.

salută faptul că numeroase domenii de acțiune sunt identificate în Cadrul strategic al UE privind SSM; regretă, cu toate acestea, faptul că Comisia nu a stabilit obiective specifice în cadrul respectiv; subliniază, în acest context, că, în cazul în care sunt susținute de dovezi științifice și de rezultatele evaluării ex-post a legislației UE privind SSM, ar trebui să fie incluse în cadru mai multe măsuri legislative și/sau nelegislative concrete, precum și instrumente de punere în aplicare și de asigurare a respectării, după revizuirea din 2016;

3.

solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze obiective indicative pentru reducerea nivelului bolilor profesionale și al accidentelor la locul de muncă în urma revizuirii din 2016 a cadrului strategic al UE privind SSM și să se bazeze pe cele mai recente rezultate ale cercetării evaluate inter pares atunci când va revizui cadrul; îndeamnă Comisia să acorde prioritate absolută acelor sectoare în care lucrătorii sunt expuși la cele mai ridicate riscuri și să elaboreze orientări și să încurajeze schimbul de bune practici pentru punerea în aplicare a politicilor privind SSM;

4.

regretă întârzierea întâmpinată în ceea ce privește redactarea cadrului strategic actual al UE privind SSM; consideră că numeroasele provocări cu care se confruntă lucrătorii, întreprinderile și piețele muncii din Europa, inclusiv cele identificate de Comisie, impun aplicarea eficace și la timp a acestor măsuri;

5.

subliniază că este vital să se asigure un mediu de lucru sigur și sănătos la nivel fizic și psihic pe parcursul vieții profesionale a persoanelor în vederea realizării obiectivului privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate pentru toți lucrătorii; consideră că prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale și acordarea unei atenții sporite efectelor cumulative ale riscurilor profesionale creează valoare adăugată pentru lucrători și pentru societate în ansamblu;

6.

subliniază necesitatea unor acțiuni concrete pentru a contracara efectele crizei, ajutând întreprinderile care întreprind acțiuni de ameliorare a securității și sănătății în muncă;

7.

subliniază că strategiile naționale în materie de SSM sunt esențiale și contribuie la îmbunătățirea SSM în statele membre; evidențiază că prezentarea în mod regulat de rapoarte privind progresele înregistrate ar trebui să fie încurajată; consideră că este indispensabil să se inițieze și coordoneze în continuare politici la nivelul UE, punând un accent mai mare pe aplicarea și asigurarea respectării legislației existente în materie de SSM, cu scopul de a asigura un nivel ridicat de sănătate și securitate în muncă pentru toți lucrătorii; consideră că ar fi necesară armonizarea, atât la nivel european, cât și la nivel național, a politicilor SSM cu celelalte politici publice și că cerințele de conformitate ar trebui să fie clare, facilitând conformarea întreprinderilor, în special a IMM-urilor; consideră că ar trebui asigurată integrarea principiului egalității între femei și bărbați pentru a reflecta mai bine riscurile specifice cu care se confruntă lucrătorii bărbați și femei;

8.

invită statele membre și Comisia să se asigure că strategiile naționale în materie de SSM reflectă cadrul strategic al UE privind SSM și sunt pe deplin transparente și deschise la contribuțiile partenerilor sociali și ale societății civile, inclusiv ale părților interesate din domeniul sănătății, în conformitate cu obiceiurile și practicile statelor membre; consideră că schimbul de bune practici, precum și dialogul social reprezintă un mijloc important de a îmbunătăți sănătatea și securitatea în muncă;

9.

încurajează statele membre să includă în strategiile lor naționale obiective adecvate contextului care să fie măsurabile și comparabile; consideră că ar trebui să fie încurajate mecanisme regulate și transparente de raportare privind progresele; subliniază importanța datelor fiabile;

10.

recunoaște că este important să se ia în considerare situația, nevoile specifice și dificultățile legate de îndeplinirea obligațiilor de către microîntreprinderi și întreprinderile mici, precum și de anumite sectoare ale serviciilor publice în cadrul punerii în aplicare a măsurilor SSM la nivel de întreprindere; subliniază faptul că conștientizarea, schimbul de bune practici, consultarea, ghidurile ușor de utilizat și platformele online sunt extrem de importante pentru a sprijini IMM-urile și microîntreprinderile în vederea respectării cerințelor reglementare în materie de SSM; solicită Comisiei, EU-OSHA și statelor membre să continue elaborarea unor instrumente și orientări practice, care vor sprijini, facilita și ameliora respectarea de către IMM-uri și microîntreprinderi a cerințelor în materie de SSM;

11.

invită Comisia să țină seama în continuare de caracterul și situația specifică a IMM-urilor și microîntreprinderilor la revizuirea cadrului strategic, pentru a le ajuta să îndeplinească obiectivele stabilite în materie de securitate și sănătate în muncă; subliniază faptul că conceptul de IMM în forma sa actuală acoperă aproximativ 99 % din totalul întreprinderilor; invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile pentru a colecta date fiabile privind punerea în aplicare efectivă a măsurilor SSM în microîntreprinderi și în întreprinderile mici;

12.

salută introducerea Aplicației online interactive de evaluare a riscurilor (OiRA) a EU-OSHA, precum și a altor instrumente electronice în statele membre, care facilitează evaluarea riscurilor și vizează promovarea conformității și a unei culturi de prevenire, în special în cadrul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici; îndeamnă statele membre să utilizeze finanțarea europeană pentru acțiunile în materie de securitate și sănătate în muncă, precum și pentru dezvoltarea instrumentelor electronice pentru a sprijini IMM-urile; subliniază importanța campaniilor de conștientizare, de exemplu a campaniilor „Locuri de muncă sănătoase” din domeniul SSM, și subliniază importanța sensibilizării angajatorilor și a lucrătorilor cu privire la drepturile și obligațiile de bază în materie de securitate și sănătate în muncă;

13.

invită statele membre și partenerii sociali să adopte inițiative pentru a îmbunătăți competențele reprezentanților și administratorilor din domeniul sănătății și securității, în conformitate cu legislațiile și practicile naționale; invită statele membre să sprijine implicarea activă a lucrătorilor în procesul de punere în aplicare a măsurilor preventive în materie de SSM și în garantarea faptului că reprezentații din domeniul sănătății și securității pot să beneficieze de formare dincolo de modulele de bază;

14.

subliniază importanța promovării unei culturi a încrederii reciproce, a încrederii și a învățării, în care angajații să fie încurajați să contribuie la dezvoltarea unui mediu de lucru sănătos și sigur, care promovează, de asemenea, integrarea socială a lucrătorilor și competitivitatea întreprinderilor; subliniază, în acest context, că lucrătorii nu ar trebui să sufere niciun prejudiciu dacă își exprimă preocupările în materie de sănătate și securitate;

15.

subliniază faptul că elementele-cheie ale unei gestionări și performanțe adecvate în domeniul SSM le reprezintă actele legislative bine implementate și aplicabile, precum și evaluarea documentată pe deplin a riscurilor, care permite stabilirea unor măsuri preventive adecvate la locul de muncă;

16.

invită Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a monitoriza punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației în materie de SSM în statele membre; consideră că evaluarea ex post a punerii în practică a directivelor UE privind SSM în statele membre oferă o bună ocazie pentru desfășurarea acestui exercițiu și se așteaptă ca rezultatele referitoare la punerea în aplicare a legislației existente să fie luate în considerare ca parte a revizuirii cadrului strategic;

17.

consideră că asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe întreg teritoriul UE și eliminarea concurenței neloiale și a dumpingului social sunt cruciale; subliniază faptul că inspectoratele de muncă joacă un rol esențial în a asigura respectarea dreptului lucrătorilor la un mediu de lucru sigur și sănătos din punct de vedere fizic și psihic și în a oferi consultanță și orientare angajatorilor, în special IMM-urilor și microîntreprinderilor; încurajează statele membre să respecte standardele și orientările OIM privind inspecția muncii, să asigure personal și resurse suficiente la inspectoratele muncii și să îmbunătățească formările destinate inspectorilor de muncă, în conformitate cu recomandarea Comitetului Economic și Social European (31); salută cooperarea dintre inspectoratele de muncă naționale în cadrul Comitetului inspectorilor de muncă principali (SLIC);

18.

subliniază problema implementării dispozițiilor privind sănătatea și securitatea în muncă în ceea ce privește lucrătorii care desfășoară activități nedeclarate; reamintește faptul că inspectoratele de muncă joacă un rol important în ceea ce privește împiedicarea muncii nedeclarate; cere statelor membre să desfășoare inspecții severe și să impună penalizări adecvate pentru angajatorii care folosesc lucrători nedeclarați; îndeamnă Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare de combatere a muncii nedeclarate; subliniază faptul că majoritatea accidentelor mortale de muncă au loc în sectoarele cu utilizare intensivă a forței de muncă, în care munca nedeclarată este mai frecventă decât în alte sectoare;

19.

consideră că aplicarea efectivă a legislației privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) depinde, de asemenea, în mare măsură de inspecțiile muncii; consideră că resursele ar trebui îndreptate către sectoarele în care s-au constatat cele mai ridicate riscuri pentru lucrători; îndeamnă autoritățile competente ca, în timp ce efectuează în continuare inspecții aleatorii, să utilizeze monitorizarea bazată pe risc și să se concentreze pe autorii recidiviști, pentru a-i trage la răspundere pe angajatorii care nu respectă cerințele în materie de SSM; solicită statelor membre să asigure schimbul de informații și să îmbunătățească coordonarea dintre inspectoratele de muncă pentru a îmbunătăți cooperarea transfrontalieră;

20.

salută eforturile de îmbunătățire a calității cadrului de reglementare și așteaptă ca în acest domeniu să se înregistreze mai multe progrese; reamintește însă Comisiei că prezentarea directivelor referitoare la SSM în cadrul REFIT și modificările legislative ar trebui să fie democratice și transparente, să implice partenerii sociali și nu ar trebui în niciun caz să ducă la reducerea nivelului sănătății și securității la locul de muncă; subliniază, în acest context, că ar trebui să ia în considerare modificările de la locul de muncă care rezultă din progresele tehnologice; subliniază că statele membre au libertatea de a adopta standarde mai ridicate decât cerințele minime privind SSM; cu toate acestea, consideră că normele existente ar trebui îmbunătățite, printre altele prin evitarea suprapunerilor și prin promovarea unei mai bune integrări a SSM în alte domenii de politici, totodată păstrând și vizând creșterea în continuare a nivelului de protecție a sănătății și securității angajaților;

21.

subliniază faptul că participarea lucrătorilor și a partenerilor sociali de la toate nivelurile, în conformitate cu legislația și practicile naționale, reprezintă o condiție prealabilă pentru punerea în aplicare eficace a legislației privind SSM și că implicarea partenerilor sociali de la nivelul UE poate asigura relevanța cadrului strategic în materie de SSM pentru angajatorii și angajații din UE; cere partenerilor sociali și Comisiei să se angajeze într-un dialog constructiv cu privire la modul în care se poate îmbunătăți cadrul de reglementare existent și consideră că este necesară consolidarea rolului partenerilor sociali;

22.

subliniază importanța protejării lucrătorilor împotriva expunerii la substanțe cancerigene, mutagene și substanțe toxice pentru reproducere; în acest context, subliniază faptul că femeile sunt deseori expuse la amestecuri de substanțe care pot crește riscurile asupra sănătății, inclusiv asupra viabilității urmașilor; reînnoiește cu insistență cererea adresată Comisiei de a prezenta o propunere de revizuire a Directivei 2004/37/CE pe baza unor dovezi științifice, adăugând mai multe valori-limită obligatorii de expunere profesională acolo unde este necesar și, în colaborare cu Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă, să dezvolte un sistem de evaluare bazat pe criterii clare și explicite; consideră că, în acest context, ar trebui abordate posibilele suprapuneri în materie de reglementare, care cauzează nerespectarea involuntară a cerințelor;

23.

subliniază necesitatea de a introduce standarde mai severe pentru protecția lucrătorilor, care să ia în considerare nu numai perioadele de expunere, ci și amestecurile de substanțe chimice și/sau toxice la care sunt expuși; subliniază că mulți lucrători din domeniul sănătății sunt expuși la substanțe chimice la locul de muncă; solicită Comisiei să adopte măsuri cu privire la factorii de risc chimici din sectorul asistenței medicale și să includă în cadrul strategic privind sănătatea și securitatea în muncă dispoziții specifice cu privire la expunerea lucrătorilor din domeniul sănătății la medicamentele periculoase; solicită Comisiei să se asigure toți lucrătorii implicați direct sau indirect în utilizarea sau eliminarea echipamentelor medicale ascuțite sunt protejați în mod adecvat; subliniază că acest fapt ar putea conduce, dacă va fi cazul, la o revizuire a Directivei 2010/32/UE privind prevenirea rănirilor grave în spitale și în sectorul asistenței medicale;

24.

subliniază că mulți lucrători sunt încă expuși la azbest la locul de muncă; solicită UE să colaboreze îndeaproape cu partenerii sociali și statele membre pentru a promova și a coordona eforturile statelor membre de a elabora planuri naționale de acțiune, să pună la dispoziție finanțarea adecvată și să ia măsurile adecvate pentru gestionarea și eliminarea azbestului în condiții de siguranță;

25.

reamintește apelul (32) adresat Comisiei de a elabora și a implementa un model privind monitorizarea și înregistrarea azbestului, potrivit articolului 11 din Directiva 2009/148/CE; solicită adoptarea unei campanii europene privind azbestul și cere statelor membre să acorde compensații lucrătorilor expuși la azbest;

26.

invită Comisia să adopte măsuri cu privire la una dintre cele mai răspândite probleme de sănătate la locul de muncă în Europa și să înainteze fără întârziere o propunere privind un act legislativ cuprinzător referitor la afecțiunile musculo-scheletice (AMS), pentru a îmbunătăți prevenirea eficace și pentru a aborda cauzele AMS, ținând seama de problema cauzelor multiple și a riscurilor specifice cu care se confruntă femeile; subliniază faptul că îmbunătățirea legislației UE prin stabilirea de cerințe minime pentru protecția lucrătorilor de expunerea la factori de risc de natură ergonomică poate aduce beneficii atât lucrătorilor, cât și angajatorilor, prin facilitarea aplicării și respectării cadrului de reglementare; de asemenea, subliniază importanța schimbului de bune practici și necesitatea de a se sensibiliza și de a se informa mai bine lucrătorii cu privire la factorii de risc din punct de vedere ergonomic;

27.

invită statele membre să aplice în cel mai scurt timp Directiva 2002/44/CE din 25 iunie 2002 privind cerințele minime de sănătate și securitate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici;

28.

atrage atenția Comisiei asupra importanței îmbunătățirii prevenirii expunerilor profesionale la factori care declanșează tulburări endocrine, care au efecte nocive multiple asupra sănătății lucrătoarelor și a lucrătorilor, precum și asupra urmașilor acestora (33); solicită Comisiei să definească fără întârziere o strategie cuprinzătoare cu privire la substanțele care declanșează tulburări endocrine, care ar putea să includă, dacă este cazul, punerea în aplicare a legislației UE referitoare la introducerea pe piață a pesticidelor și a biocidelor și consolidarea normelor de prevenire a riscurilor profesionale; subliniază faptul că sprijinul UE pentru cercetarea alternativelor mai sigure este esențial pentru aplicarea principiilor precauției și substituirii;

29.

salută implicarea Comisiei în Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020 pentru a îmbunătăți prevenirea bolilor profesionale, în special în domeniile nanotehnologiei și biotehnologiei; subliniază incertitudinea cu privire la distribuirea și utilizarea nanotehnologiei și consideră că este nevoie să se continue cercetările cu privire la riscurile în materie de SSM asociate noilor tehnologii; consideră, în acest sens, că ar trebui să se aplice principiul precauției pentru a reduce riscurile potențiale pentru sănătatea și siguranța lucrătorilor din domeniul nanotehnologiei;

30.

atrage atenția Comisiei asupra numărului crescut de lucrători afectați de boli cronice din rândul forței de muncă; consideră că ar trebui să fie disponibile locuri de muncă accesibile și sigure pentru persoanele afectate de boli în stadii terminale, de condiții cronice și de lungă durată și de dizabilități; invită statele membre să se concentreze pe păstrarea și integrarea persoanelor afectate de boli cronice, precum și să sprijine adaptarea rezonabilă a locurilor de muncă, care să asigure întoarcerea în timp util la locul de muncă; invită Comisia să promoveze măsuri de integrare și de reabilitare pentru persoanele cu handicap și să sprijine eforturile statelor membre prin creșterea gradului de informare și prin identificarea și schimbul de bune practici cu privire la acomodarea și modificările efectuate la locul de muncă; invită Eurofound să examineze și să analizeze în continuare oportunitățile de ocupare a forței de muncă și capacitatea de inserție profesională pentru persoanele cu boli cronice;

31.

ia act de faptul că inovarea tehnologică poate fi benefică pentru societate în ansamblul ei; își exprimă îngrijorarea totuși cu privire la noile riscuri care rezultă din aceste schimbări; salută, în acest context, intenția Comisiei de a crea o rețea de profesioniști și cercetători științifici în materie de securitate și sănătate în muncă pentru a aborda mai bine provocările viitoare; subliniază utilizarea în creștere a roboților de colaborare inteligenți, de exemplu, în ceea ce privește producția industrială, spitalele și azilele de bătrâni; invită Comisia și statele membre să identifice riscurile potențiale în materie de SSM care apar în urma inovațiilor tehnologice și să adopte măsuri adecvate pentru a le combate;

32.

invită Comisia și statele membre să elaboreze și să pună în aplicare un program pentru monitorizarea sistematică, gestionarea și sprijinirea lucrătorilor afectați de riscuri psihosociale, inclusiv de stres, depresie și surmenaj, pentru a elabora, printre altele, recomandări și orientări eficiente privind combaterea acestor riscuri; subliniază că stresul la locul de muncă este recunoscut drept un obstacol major în calea productivității și a calității vieții; ia act, în acest sens, de faptul că sănătatea mintală și riscurile psihosociale pot fi influențate de mulți factori, care nu sunt în totalitate legați de locul de muncă; subliniază totuși faptul că riscurile psihosociale și stresul de la locul de muncă reprezintă o problemă structurală referitoare la organizarea muncii și că prevenirea și gestionarea riscurilor psihosociale și ale stresului profesional sunt posibile; subliniază că este nevoie să se realizeze studii, să se îmbunătățească prevenirea și să se aibă în vedere măsuri noi bazate pe schimbul de bune practici și pe instrumente de reintegrare pe piața muncii, la revizuirea cadrului strategic privind SSM în 2016;

33.

salută campania „Locuri de muncă sănătoase – Gestionarea stresului”; subliniază că inițiativele care vizează combaterea stresului la locul de muncă trebuie să includă dimensiunea de gen și să țină seama de condițiile de lucru specifice pentru femei;

34.

atrage atenția asupra problemei hărțuirii la locul de muncă și asupra consecințelor posibile ale acesteia asupra sănătății psihosociale; subliniază importanța combaterii hărțuirii și violenței la locul de muncă și, prin urmare, cere Comisiei ca, în strânsă cooperare cu partenerii sociali, să aibă în vedere prezentarea unei propuneri de act legislativ pe baza unui acord cadru privind hărțuirea și violența la locul de muncă; în plus, cere statelor membre să elaboreze strategii naționale eficace de combatere a violenței la locul de muncă;

35.

invită Comisia și statele membre să adopte o abordare specifică pentru a elimina munca precară și să țină seama de efectele negative pe care munca precară le are asupra sănătății și securității în muncă; subliniază că lucrătorii cu contracte atipice pot avea dificultăți mai mari în ceea ce privește accesul la formare și la serviciile privind securitatea și sănătatea în muncă; subliniază că este extrem de important să se îmbunătățească sănătatea și securitatea tuturor lucrătorilor în cadrul tuturor formelor de ocupare a locurilor de muncă, inclusiv pentru persoanele care pot fi vulnerabile, cum ar fi tinerii și persoanele care s-au confruntat anterior cu șomajul pe termen lung; invită statele membre să respecte cerințele prevăzute în Directiva 96/71/CE pentru a combate dumpingul social și, în acest context, să adopte toate măsurile necesare pentru a aplica și a proteja drepturile lucrătorilor detașați și pentru a le oferi egalitate de tratament în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă;

36.

subliniază că activitatea în sectorul casnic ar trebui avută în vedere atunci când se analizează modalități de îmbunătățire a sănătății și siguranței la locul de muncă; îndeamnă angajatorii și factorii politici să asigure și să faciliteze echilibrul dintre viața de familie și cea profesională, luând în considerare numărul în creștere de lucrători care trebuie să combine munca și îngrijirea; subliniază că este important să se abordeze numărul excesiv de ore de muncă, pentru a asigura echilibrul dintre muncă și viața de familie; invită statele membre să aplice pe deplin Directiva 2003/88/CE și subliniază, în acest context, importanța monitorizării respectării dispoziției privind numărul maxim de ore de muncă;

37.

invită Comisia și statele membre să elaboreze politici adecvate pentru a aborda îmbătrânirea forței de muncă; subliniază faptul că prin cadrul de reglementare în materie de SSM ar trebui să se promoveze durabilitatea vieții profesionale și îmbătrânirea în condiții bune de sănătate; solicită statelor membre să promoveze măsuri de reabilitare și reintegrare pentru lucrătorii în vârstă prin punerea în aplicare a rezultatelor proiectului-pilot al UE privind sănătatea și siguranța lucrătorilor în vârstă;

38.

subliniază importanța măsurilor în materie de securitate și sănătate în muncă pentru a aborda provocările specifice și riscurile cu care se confruntă femeile la locul de muncă, inclusiv hărțuirea sexuală; solicită Comisiei și partenerilor sociali să asigure reprezentarea egală a femeilor și a bărbaților în cadrul tuturor proceselor de dialog social; îndeamnă Comisia să ia în considerare dimensiunea egalității de gen ca parte a revizuirii din 2016 a cadrului strategic privind SSM; solicită Comisiei să dezvolte o strategie europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor la locul de muncă și, ca parte a acestui proces, să evalueze dacă Directiva 2006/54/CE ar trebui revizuită pentru a lărgi domeniul de aplicare al directivei astfel încât să includă noi forme de violență și de hărțuire; invită statele membre să pună în aplicare Recomandarea 92/131/CEE a Comisiei pentru a promova sensibilizarea cu privire la hărțuirea sexuală și alte tipuri de comportamente neadecvate cu caracter sexual;

39.

atrage atenția Comisiei asupra rolului pe care comitetele sectoriale de dialog social îl pot juca în abordarea riscurilor sectoriale specifice în materie de SSM și în crearea de potențială valoare adăugată prin acorduri între partenerii sociali, folosindu-și cunoștințele aprofundate cu privire la situațiile specifice fiecărui sector;

40.

subliniază că Comisia ar trebui să colecteze date, să realizeze analize și să elaboreze metode statistice specifice pe sexe și vârste pentru evaluarea prevenirii, cu scopul de a viza provocările specifice cu care se confruntă grupurile vulnerabile, inclusiv femeile, la locul de muncă;

41.

subliniază că este important să se investească mai mult în politicile de prevenire a riscurilor, precum și în promovarea, dezvoltarea și sprijinirea culturii prevenirii în ceea ce privește sănătatea și siguranța la locul de muncă; invită statele membre să promoveze informarea și să acorde mai multă vizibilitate prevenirii și securității și sănătății în muncă, în cadrul programelor de învățământ la toate nivelurile, inclusiv pe parcursul uceniciilor; consideră că este important să se vizeze prevenirea, cât mai devreme cu putință în cadrul procesului de producție, și să se promoveze implementarea unor programe sistematice de prevenire, care să încurajeze angajatorii și angajații să contribuie la un mediu de lucru sigur și sănătos; subliniază faptul că, în multe state membre, calitatea serviciilor preventive este esențială pentru a sprijini întreprinderile, în special IMM-urile, în vederea efectuării evaluării de risc și a adoptării unor măsuri preventive adecvate; invită Comisia să examineze sarcinile și cerințele de formare privind serviciile preventive prevăzute în legislația națională de către statele membre;

42.

subliniază că femeile trebuie incluse în procesele decizionale care vizează elaborarea unor practici îmbunătățite în materie de sănătate și siguranță în mediul profesional din care fac parte;

43.

invită Comisia să nu scape din vedere problema îmbolnăvirilor de cancer cauzate de condițiile de lucru, cum ar fi tumorile cavității nazale, a căror incidență este mai ridicată în cazul lucrătorilor al căror sistem respirator nu este protejat în mod adecvat de tipuri de pulberi ce sunt relativ răspândite, deoarece se degajă în procesul de prelucrare a lemnului, a pieilor, a făinii, a textilelor, a nichelului și a altor materiale;

44.

încurajează statele membre să asigure oportunități egale în ceea ce privește exercitarea drepturilor lucrătorilor și acces egal la servicii publice de sănătate pentru toți cetățenii, în special pentru femeile din zonele rurale și alte grupuri vulnerabile;

45.

invită Comisia și statele membre să îmbunătățească colectarea de date fiabile și comparabile privind bolile, expunerile și riscurile profesionale, la nivelul tuturor sectoarelor, inclusiv la nivelul sectorului public, cu scopul de a identifica cele mai bune practici, de a promova învățarea comparativă și de a crea o bază de date comună referitoare la expunerile la substanțe la locul de muncă, fără a cauza costuri disproporționate; subliniază importanța implicării experților naționali și a păstrării la zi a bazei de date; invită statele membre și Comisia să colecteze mai multe date cu privire la riscurile asociate cu digitalizarea, siguranța rutieră profesională și efectele pe care criza ar fi putut să le aibă asupra sănătății și siguranței la locul de muncă;

46.

invită Comisia și statele membre să colecteze date statistice de înaltă calitate specifice legate de gen și de vârstă cu privire la bolile profesionale pentru a îmbunătăți și a adapta constant, după caz, cadrul legislativ, în conformitate cu riscurile noi și emergente;

47.

îndeamnă statele membre să efectueze studii, defalcate pe sexe, categorii de vârstă și domenii de activitate economică, privind incidența afecțiunilor musculo-scheletice în rândul populației active de la nivel național, cu scopul de a preveni și a combate aceste afecțiuni, care reprezintă o urgență;

48.

subliniază că este important să se actualizeze și să se furnizeze indicatori comuni privind sănătatea și definiții comune ale bolilor profesionale, inclusiv stresul la locul de muncă, precum și date statistice la nivelul UE, cu scopul de a stabili obiective pentru reducerea incidenței bolilor profesionale;

49.

subliniază dificultățile în materie de colectare a datelor în numeroase state membre; cere consolidarea EU-OSHA și Eurofound; invită statele membre să adopte toate măsurile necesare pentru a se asigura că angajatorii raportează accidentele de muncă;

50.

invită Consiliul și Comisia să se asigure că toate acordurile comerciale încheiate cu țările terțe îmbunătățesc mediul de lucru pentru a proteja securitatea și sănătatea lucrătorilor;

51.

subliniază faptul că UE are interesul și obligația de a crește standardele de muncă, inclusiv nivelurile de securitate și sănătate în muncă la nivel mondial;

52.

îndeamnă Comisia să consolideze cooperarea în materie de securitate și sănătate în muncă cu organizațiile internaționale, inclusiv cu OIM, OCDE, G20 și OMS;

53.

regretă faptul că nu toate statele membre au ratificat Convenția OIM nr. 187 privind cadrul de promovare a sănătății și securității în muncă; invită toate statele membre să ratifice convenția;

54.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.