22.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 316/224

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—

având în vedere Rezoluția sa din 6 februarie 2013 intitulată „Responsabilitatea socială a întreprinderilor: un comportament responsabil și transparent al întreprinderilor și o creștere economică durabilă” (1),

—

având în vedere Rezoluția sa din 19 februarie 2009 referitoare la economia socială (2),

—

având în vedere Rezoluția sa din 2 iulie 2013 referitoare la contribuția cooperativelor la depășirea crizei, (3)

—

având în vedere articolul 184 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 346/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social,

—

având în vedere Rezoluția sa din 20 noiembrie 2012 referitoare la inițiativa pentru antreprenoriatul social – Construirea unui ecosistem pentru promovarea întreprinderilor sociale în cadrul economiei și al inovării sociale (4),

—

având în vedere Declarația sa din 10 martie 2011 (5),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind promovarea antreprenoriatului în rândul generației tinere în vederea sprijinirii incluziunii sociale a tinerilor (6),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”), care introduce componenta referitoare la microfinanțare și antreprenoriat social,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 octombrie 2011 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Inițiativă pentru antreprenoriatul social” (COM(2011)0682),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 februarie 2013 intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii – inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014-2020” (COM(2013)0083),

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0247/2015),

A.

întrucât economia socială și solidară este o sursă de locuri de muncă pentru mai mult de 14 milioane de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 6,5 % din lucrătorii din UE; întrucât există două milioane de întreprinderi în domeniul economiei sociale și solidare în UE, acestea reprezentând 10 % din întreprinderile din Uniune;

B.

întrucât, ca urmare a crizei economice și financiare, nivelul sărăciei și al excluziunii sociale a crescut, precum și șomajul pe termen lung și inegalitățile sociale;

C.

întrucât printre cei mai afectați de criza economică și financiară au fost grupurile cele mai excluse și mai dezavantajate de pe piața muncii, cum ar fi persoanele cu dizabilități, tinerii, persoanele în vârstă, femeile, șomerii de lungă durată și lucrătorii defavorizați;

D.

întrucât criza economică și financiară ar trebuie să fie o oportunitate de a acționa în direcția unui model economic mai durabil al Uniunii Europene, acordând o mai mare atenție coeziunii sociale și teritoriale și durabilității mediului; întrucât orice îmbunătățire a situației economice și financiare ar trebui completată de un sprijin puternic pentru locuri de muncă incluzive, durabile și de calitate; întrucât economia socială și solidară poate contribui la atingerea acestui obiectiv și ar trebui, de asemenea, considerată ca un motor în această tranziție, capabilă să contribuie la echilibrarea aspectelor sociale, de mediu și economice;

E.

întrucât furnizorii de sprijin social și servicii de sănătate, mulți dintre aceștia fiind întreprinderi sociale, reprezintă unul dintre sectoarele esențiale pentru creșterea numărului de locuri de muncă în UE, creând 1,3 milioane de locuri de muncă între 2009 și 2013; întrucât acest lucru demonstrează capacitatea duală a sectorului de a crea noi locuri de muncă, chiar și pe timp de criză și, în același timp, de a consolida coeziunea socială și teritorială în Europa, în special ajutând utilizatorii de servicii să reintegreze piața muncii;

F.

întrucât conferința „Deblocarea potențialului economiei sociale pentru creștere economică în UE”, desfășurată la Roma între 17 și 18 noiembrie 2014, a recunoscut că economia socială și solidară are un rol cheie în țările europene și contribuie la atingerea unui număr de obiective esențiale ale UE, precum crearea și păstrarea locurilor de muncă, coeziunea socială, inovarea socială, dezvoltarea rurală și regională sau protecția mediului înconjurător;

G.

întrucât creșterea ratei de ocupare a forței de muncă a persoanelor între 20 și 64 de ani de la 69 % la cel puțin 75 % și reducerea cu cel puțin 25 % a numărului europenilor care trăiesc sub pragul național de sărăcie, scoțând peste 20 de milioane de persoane din sărăcie, sunt obiective ale strategiei Europa 2020 care încă nu au fost atinse;

H.

întrucât Declarația de la Strasbourg din ianuarie 2014 afirmă că întreprinderile economiei sociale trebuie să aibă un rol mai important în viitorul Europei;

I.

întrucât Europa este regiunea cu numărul cel mai mare de persoane în vârstă și cu cea mai scăzută creștere a populației din lume; întrucât, potrivit previziunilor, în 2050 vârsta medie cetățenilor UE va depăși 50 de ani; întrucât îmbătrânirea populației și schimbările demografice reprezintă provocări pentru sistemele de protecție socială;

J.

întrucât întreprinderile din economia socială și solidară, pe lângă faptul că au ca obiectiv îmbunătățirea condițiilor economice și sociale, pot oferi, de asemenea, condiții de muncă flexibile și inovatoare și se pot adapta mai bine la circumstanțele economice și sociale;

K.

întrucât întreprinderile din economia socială și solidară se caracterizează prin guvernanța lor democratică, printr-o puternică implicare a membrilor sau a acționarilor lor în administrarea societății și un nivel înalt de transparență a operațiunilor lor și răspund cerințelor adresate tot mai frecvent de cetățeni cu privire la un comportament al întreprinderilor etic, social și respectuos față de mediu;

L.

întrucât întreprinderile din economia socială și solidară cuprind o gamă largă de întreprinderi, iar majoritatea acestora nu sunt recunoscute printr-un cadru juridic la nivel european, ci numai la nivel național în unele state membre ale UE, sub diferite forme juridice;

M.

întrucât societățile cooperative oferă locuri de muncă de calitate care nu sunt vulnerabile la delocalizare, sunt deschise tuturor și rezistente la criză; întrucât, mulțumită modelului de societate cooperativă aplicat de acestea, cifra de afaceri și creșterea societăților cooperative s-au majorat pe durata crizei, fiind afectate în mai mică măsură de faliment și de disponibilizări;

N.

întrucât Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) definește „întreprinderile sociale” și „inovările sociale” la articolul 2 alineatul (1) și articolul 2 alineatul (5);

O.

întrucât inovarea socială are în vedere dezvoltarea și implementarea de noi idei de produse, servicii sau modele de organizare socială, menite să răspundă noilor cerințe și provocări sociale, teritoriale și de mediu, cum ar fi îmbătrânirea populației, depopularea, concilierea vieții profesionale cu viața familială, gestionarea diversității, combaterea șomajului în rândul tinerilor, integrarea celor mai excluși de pe piața muncii și combaterea schimbărilor climatice;

P.

întrucât investițiile sociale sunt investiții în oameni menite să le amelioreze competențele și capacitățile și să-i ajute să participe pe deplin la viața profesională și socială; întrucât investițiile sociale se referă în general la politici în domeniile educației, îngrijirii copiilor, sănătății, formării, asistenței în căutarea unui loc de muncă și reabilitării;

Q.

întrucât lipsa de recunoaștere cu care se confruntă întreprinderile din economia socială și solidară, care uneori nu sunt recunoscute nici măcar ca actori economici, le îngreunează accesul la finanțare atât publică, cât și privată; întrucât fondurile structurale și programele europene ar trebui să contribuie la modernizarea structurilor economice, inclusiv la economia socială și solidară, care acoperă o varietate de tipuri de societăți de diferite dimensiuni (cooperative, societăți mutuale, fundații, asociații sau forme noi ale economiei sociale și solidare), majoritatea lor fiind IMM-uri și microîntreprinderi;

R.

întrucât educația și formarea trebuie să fie domenii prioritare în ceea ce privește promovarea culturii antreprenoriale în rândul tinerilor;

S.

întrucât diferențele de gen în antreprenoriatul social sunt mai reduse decât în formele tradiționale de antreprenoriat; întrucât femeile care activează ca antreprenori sociali contribuie semnificativ la reducerea excluderii sociale și la crearea de noi oportunități de dezvoltare;

T.

întrucât trebuie să se ofere formare și recalificare în sectorul social șomerilor pe termen lung pentru a le oferi noi șanse într-un cadru inovator, precum cel al economiei sociale și solidare;

U.

întrucât economia socială și, în special, întreprinderile de inserție, oferă oportunități de angajare în special persoanelor cele mai excluse de piața forței de muncă, pentru care șomajul adesea este un șomaj pe termen lung; întrucât statele membre ar putea lua în considerare modalități de sprijinire a întreprinderilor din economia socială și solidară care recrutează șomeri sau beneficiari de alocații sociale, inclusiv, dacă este cazul, reduceri de taxe și prime sociale;

V.

întrucât efectul complementar și suplimentar al economiei sociale și solidare este, de asemenea, important alături de alte măsuri de promovare a ocupării forței de muncă; întrucât trebuie acordată o mai mare atenție soluțiilor de promovare a reintegrării pe piața muncii a persoanelor care nu dispun de capacitățile de bază și de mijloacele competitive pentru a beneficia de avantajele oferite de soluțiile mai inovatoare ale economiei sociale și solidare;

W.

întrucât dialogul social este esențial pentru funcționarea economiei sociale de piață a UE și crucial pentru promovarea competitivității și a echității; întrucât dialogul social și consultarea partenerilor sociali în elaborarea politicilor UE reprezintă o inovare socială majoră;

X.

întrucât adeseori achizițiile publice iau forma unor oferte unice mari de servicii sau bunuri, ceea ce poate exclude actorii de dimensiuni mai mici;

1.

afirmă că întreprinderile din economia socială și solidară, care nu trebuie să fie neapărat organizații fără scop lucrativ, sunt acele întreprinderi al căror scop constă în realizarea obiectivului lor social, care poate fi crearea de locuri de muncă pentru grupurile vulnerabile, furnizarea de servicii membrilor lor sau, în general, generarea unui impact social și de mediu pozitiv, și care își reinvestesc profiturile în principal în scopul atingerii acestor obiective; subliniază că întreprinderile din economia socială și solidară sunt caracterizate de angajamentul lor de a respecta următoarele valori:

2.

consideră că Comisia ar trebui să recunoască diversitatea întreprinderilor sociale și să se asigure că se adoptă măsuri la nivelul UE pentru a sprijini toate tipurile de întreprinderi sociale și solidare;

3.

invită Comisia și statele membre să implementeze în mod consecvent și fără întârziere toate măsurile stabilite în inițiativa pentru antreprenoriatul social din 2012; invită Comisia să prezinte a doua etapă a inițiativei cât mai curând posibil, în parteneriat cu statele membre și autoritățile locale și regionale, organizațiile societății civile și actorii cheie din economia socială și solidară, care ar lărgi și ar adânci domeniul de aplicare al respectivei inițiative;

4.

constată că economia socială și solidară nu poate să înlocuiască statul social și serviciile publice;

5.

observă faptul că modelul antreprenoriatului social atrage adeseori tinerii și le oferă o oportunitate de a găsi soluții inovatoare la actualele provocări economice, sociale și ecologice;

6.

subliniază faptul că întreprinderile sociale și solidare se caracterizează printr-o puternică ancorare locală și regională, care le asigură avantajul de a înțelege mai bine nevoile specifice și de a oferi produse și servicii, majoritatea de proximitate, în conformitate cu acestea, precum și de a îmbunătăți coeziunea socială și teritorială; consideră că trebuie promovată cooperarea între întreprinderile sociale și solidare din țări și sectoare diferite pentru a permite schimbul de cunoștințe și practici astfel încât să poată fi sprijinită în special creșterea acestor întreprinderi;

7.

solicită Comisiei și statelor membre să propună planuri și măsuri pentru a îmbunătăți organizarea teritorială, în special în zone cu dezavantaje naturale sau demografice permanente, ceea ce va contribui la crearea și dezvoltarea întreprinderilor din economia socială și solidară și la promovarea inovării și a antreprenoriatului social și va permite consolidarea coeziunii sociale și teritoriale în UE și va facilita abordarea cu succes a provocărilor demografice cu care se confruntă UE;

8.

salută călduros creșterea numărului de întreprinderi tradiționale care pun în aplicare strategii de responsabilitate socială a întreprinderilor în cadrul programele lor comerciale; subliniază totuși că punerea în aplicare a acestor strategii nu este o condiție suficientă pentru ca o societate să fie considerată întreprindere din economia socială și solidară;

9.

consideră că este important să se stabilească originea disparității de gen mai reduse în antreprenoriatul social pentru ca acești factori să poată fi avuți în vedere de actorii care elaborează politici, promovând, în același timp, antreprenoriatul social și tradițional;

10.

consideră că inovarea socială contribuie în mod semnificativ la stabilirea bazelor unei creșteri economice în serviciul unei societăți mai sustenabile, bazate pe incluziune și generatoare de coeziune economică, socială și teritorială; observă faptul că inovarea socială trebuie să vizeze îmbunătățirea calității serviciilor într-o manieră mai eficientă, în loc de a reduce pur și simplu costurile;

11.

salută faptul că patru state membre ale UE (Spania, Franța, Portugalia și Belgia) dispun de legislație națională privind economia socială, în timp ce Polonia a lansat o strategie pentru dezvoltarea economiei sociale și solidare, iar în România se dezbate adoptarea unei normative de reglementare a economiei sociale și solidare;

12.

consideră că Comisia ar trebui să recunoască și să sprijine, din punct de vedere politic și financiar, rolul furnizorilor de servicii sociale fără scop lucrativ;

13.

subliniază nevoia de a promova schimburile de practici între întreprinderile sociale și solidare inovatoare, școli, mediul academic și părțile interesate din domeniul investițiilor sociale, ținând seama de nevoile societale, pentru a stimula competențele antreprenoriale și consolida condițiile care să permită întreprinderilor din economia socială și solidară să se dezvolte și să crească, precum și să creeze poluri de inovare socială; consideră important să se ia în considerare opiniile părților interesate, inclusiv partenerii sociali și organizațiile de consumatori; invită statele membre să promoveze modelul de întreprindere cooperativă;

14.

subliniază necesitatea cooperării între toate statele membre pentru a crea condițiile-cadru necesare pentru un sistem de inovare socială în toate statele membre, deoarece economia socială și solidară nu poate combate singură simptomele și cauzele celor mai presante probleme sociale;

15.

recunoaște că UE este departe de atingerea obiectivelor stabilite în Strategia Europa 2020, în special a celor referitoare la locuri de muncă, inovare și reducerea sărăciei și a excluziunii sociale; remarcă faptul că economia sociala și solidară contribuie nu numai la un model economic mai durabil, mai inteligent și mai bazat pe incluziune, dar și la modelul social european, fiind o parte a pieței unice și, prin urmare, merită o recunoaștere deplină și un sprijin total din partea UE și a statelor membre, astfel cum prevăd constituțiile unora dintre statele membre și diferite documente fundamentale ale UE; solicită, prin urmare, să se ia în considerare economia socială și solidară la revizuirea Strategiei Europa 2020, dată fiind contribuția semnificativă pe care o poate avea în atingerea obiectivelor strategiei;

16.

subliniază că tendințele demografice sunt legate de noile modele de consum și că îmbătrânirea populației în țările dezvoltate conduce la creșterea cererilor pentru servicii sociale, însă va oferi, de asemenea, oportunități pentru crearea de întreprinderi responsabile din punct de vedere social;

17.

subliniază faptul că economia socială și solidară, având în vedere caracterul său social și favorabil incluziunii, oferă locuri de muncă grupurilor cel mai adesea excluse de pe piața deschisă a forței de muncă, contribuind astfel la solidaritate, coeziunea socială, precum și la creșterea economică;

18.

consideră că întreprinderile din sectorul economiei sociale și solidare pot dezvolta procese care să permită o gestionare mai eficientă, responsabilă și transparentă a resurselor aflate în scădere și pot intensifica punerea în aplicare a unor măsuri de responsabilitate socială;

19.

invită statele membre să integreze mai bine întreprinderile din economia socială în planurile de acțiune privind ocuparea forței de muncă și integrarea socială, precum și în programele naționale de reformă pentru a elibera și exploata pe deplin potențialul de creare de locuri de muncă din acest sector și contribuția pe care o pot aduce la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

20.

salută faptul că bugetul de prefinanțare pentru inițiative privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor a crescut cu 30 %; invită statele membre să coordoneze măsuri de promovare a spiritului antreprenorial social cu planurile lor naționale de punere în aplicare a garanției pentru tineret; invită Comisia și statele membre să încurajeze antreprenoriatul social și inovarea socială în programele operaționale naționale din cadrul FSE; solicită ca programele privind garanția pentru tineret să fie implementate efectiv și eficient;

21.

subliniază faptul că întreprinderile din economia socială și solidară se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește accesul la achizițiile publice, cum ar fi obstacolele legate de dimensiunea acestora și de capacitatea lor financiară; solicită punerea în aplicare rapidă și eficace a noilor directive privind achizițiile publice și concesiunile (Directivele 2014/24/UE, 2014/25/UE și 2014/23/UE), cu scopul de a se ajunge la o participare mai mare a întreprinderilor din sectorul economiei sociale și solidare în cadrul procedurilor de licitație pentru contracte de achiziții publice, de a se îmbunătăți atribuirea contractelor pentru aceste întreprinderi, pentru a încuraja rolul lor și a promova incluziunea socială și inovarea socială; solicită ca participarea acestor întreprinderi la achizițiile publice să fie facilitată prin furnizarea de consiliere adecvată, simplificarea procedurilor și întocmirea ofertelor astfel încât să fie accesibile pentru micii operatori; solicită ca în cadrul achizițiilor publice să se acorde prioritate mai curând ofertelor care aduc mai multă valoare economică și societală, decât celor care propun cel mai mic preț, introducând criterii sociale sau de mediu în cadrul achizițiilor publice;

22.

salută reforma directivelor privind achizițiile publice și concesiunile, care include clauze și criterii sociale pentru a promova incluziunea și inovarea sociale și contracte rezervate pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul persoanelor cele mai defavorizate de pe piața muncii; invită statele membre să pună în aplicare în mod corespunzător aceste principii privind achizițiile publice în cadrul tuturor procedurilor de selecție și de atribuire, utilizând pe scară largă principiul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, în conformitate cu obligațiile de mediu, sociale și cu cele legate de dreptul a muncii; încurajează statele membre să introducă clauze și criterii sociale în cadrul procedurilor de achiziții publice, pentru consolidarea poziției persoanelor vulnerabile pe piața forței de muncă, reducerea sarcinilor administrative, simplificarea procedurilor și adoptarea unor măsuri mai eficiente împotriva corupției;

23.

regretă faptul că strategia Comisiei privind piața unică digitală pentru Europa nu menționează întreprinderile din sectorul economiei sociale și solidare și contribuția lor potențială la realizarea obiectivelor Uniunii; regretă faptul că strategia nu ia în considerare necesitatea de a se asigura un acces deplin, egal și neîngrădit pentru toți la noile tehnologii, piețe și telecomunicații digitale, în special pentru persoanele cu handicap; subliniază faptul că întreprinderile din sectorul economiei sociale și solidare axate pe tehnologie pot juca un rol important în soluționarea provocărilor societale într-un mod simplu și rentabil;

24.

regretă faptul că întreprinderile din economia socială întâmpină chiar mai multe probleme decât întreprinderile tradiționale pentru a găsi finanțare, fie publică, fie privată, și solicită, prin urmare, autorităților publice și furnizorilor de servicii financiare să elaboreze o gamă largă de instrumente financiare adecvate, care să sprijine în mod eficient întreprinderile sociale în toate etapele lor de dezvoltare, în special la înființarea lor, și să creeze un cadru adaptat în scopul de a reuni investitorii potențiali și fondurile specializate;

25.

ia act de faptul că necunoașterea situației întreprinderilor sociale și solidare de către administratorii intermediarilor financiari îngreunează accesul la finanțare; subliniază necesitatea de a îmbunătăți formarea acestor administratori cu privire la aceste întreprinderi pentru a facilita accesul acestora la finanțare; solicită, prin urmare, introducerea unui marcaj de garanție european pentru „antreprenoriatul social” care să le permită investitorilor să identifice fondurile cu un portofoliu care cuprinde întreprinderile sociale, în special fondul european de antreprenoriat social;

26.

subliniază necesitatea de a oferi mai multe stimulente pentru crearea și susținerea unor rețele de întreprinderi sociale în scopul de a promova sinergiile în organizarea, schimbul și diseminarea de tehnologii, precum și în dezvoltarea de servicii între producătorii din diferite regiuni;

27.

subliniază necesitatea de a promova un dialog mai structurat între IMM-uri, întreprinderile sociale și solidare și instituțiile financiare, prin intermediul platformelor online specializate;

28.

salută adoptarea regulamentului privind fondurile europene de antreprenoriat social;

29.

salută faptul că o parte din fondurile pentru programul EaSI este alocată pentru a contribui la finanțarea întreprinderilor sociale și solidare; subliniază rolul pe care trebuie să îl dețină componenta privind antreprenoriatul social din programul EaSI, precum și FSE și toate celelalte programe relevante ale UE, pentru îmbunătățirea finanțării acestor întreprinderi; subliniază necesitatea îmbunătățirii informării cu privire la oportunitățile de finanțare; invită statele membre să înființeze puncte de contact naționale sau ghișee unice care să asiste actorii economiei sociale și solidare în ceea ce privește accesul la programele de finanțare ale UE;

30.

invită Comisia să verifice dacă plafonul privind împrumuturile pentru întreprinderile sociale, stabilit în cadrul programului EaSI, corespunde condițiilor pieței;

31.

subliniază necesitatea de a sprijini întreprinderile din economia socială și solidară prin mijloace financiare suficiente la nivel local, regional, național și la nivelul UE, creând sinergii între diferitele tipuri de întreprinderi; invită statele membre și Comisia să recunoască faptul că finanțarea necesară trebuie pusă la dispoziție; consideră, prin urmare, că este necesar să se îmbunătățească accesul la finanțare al întreprinderilor din economia socială și solidară prin diferite mijloace, cum ar fi fondurile europene, fondurile de capital de risc, microcreditele, precum și finanțarea participativă (crowdfunding);

32.

invită statele membre să consolideze serviciile publice (de exemplu sănătatea și educația) prin intermediul autorităților locale, utilizându-le ca forță motrice pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor, în scopul de a oferi oportunități de angajare și de a ridica nivelul serviciilor prestate cu obiectivul de a reduce sărăcia și excluziunea socială;

33.

subliniază faptul că normele privind ajutoarele de stat nu ar trebui să constituie un obstacol pentru finanțarea publică acordată întreprinderilor din sectorul economiei sociale și solidare și al serviciilor sociale; în acest sens, invită Comisia să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește aplicarea normelor privind ajutoarele de stat pentru întreprinderile din economia socială și serviciile sociale, și să ajute autoritățile locale și regionale să înțeleagă și să aplice corect ajutoarele de stat destinate acestor întreprinderi;

34.

regretă faptul că regulamentul de instituire a Fondului european pentru investiții strategice se referă la economia socială numai în considerente; solicită Comisiei să continue politica de investiții sociale din cadrul pachetului privind investițiile sociale și să se ia în considerare proiectele legate de economia socială și solidară atunci când se evaluează proiectele Fondului european pentru investiții strategice;

35.

regretă faptul că întreprinderile de inserție profesională, create pe baza unor parteneriate între întreprinderile din sectorul economiei sociale și solidare, sunt, în general, împiedicate să acceseze fondurile destinate IMM-urilor; invită Comisia să propună o nouă excepție de la definiția juridică a „IMM-urilor”, similară celor care se aplică deja societăților publice de investiții, societăților cu capital de risc și universităților și centrelor de cercetare fără scop lucrativ, astfel încât o întreprindere de inserție profesională să poată fi clasificată ca o întreprindere autonomă, chiar dacă o altă întreprindere deține, singură sau împreună cu alte întreprinderi, peste 25 % din capitalul său sau din drepturile de vot în consiliul de administrație al acesteia;

36.

invită statele membre să promoveze o cultură antreprenorială și modelul întreprinderii cooperative și să includă în programele lor de învățământ și formare antreprenoriatul social, pe lângă principiile economiei sociale și solidare; invită, de asemenea, statele membre să încurajeze crearea în cadrul universităților a unor incubatoare pentru întreprinderile sociale și solidare;

37.

subliniază că economia socială și solidară ar putea contribui în mod considerabil la reducerea șomajului în rândul tinerilor în UE; invită statele membre să promoveze o participare mai activă a întreprinderilor din sectorul economiei sociale și solidare în programele de educație și de formare din statele membre, în special prin intermediul sistemelor de formare duală;

38.

invită statele membre să doteze centrele de ocupare a forței de muncă astfel încât să asigure informarea eficientă a persoanelor care intenționează să lucreze în sectorul întreprinderilor sociale și solidare;

39.

subliniază că unele întreprinderi din sectorul economiei sociale și solidare sunt competitive și dețin o poziție de lider în acest sector, în timp ce altele au nevoie de cunoștințe specializate pentru înființarea, dezvoltarea și gestionarea întreprinderilor lor; invită statele membre să dezvolte programe de formare orientate și adaptate în mod special pentru antreprenorii din sectorul social, în special pentru grupurile cu rate de ocupare mai scăzute, precum femeile, tinerii și lucrătorii defavorizați, cu scopul de a dezvolta competențele și cunoștințele de bază în materie de management al întreprinderilor;

40.

invită statele membre să promoveze învățarea continuă și orientarea profesională în rândul lucrătorilor în vârstă, al șomerilor de lungă durată și al persoanelor cu dizabilități prin intermediul întreprinderilor din sectorul economiei sociale și solidare pentru a-i ajuta în acest fel să se integreze pe piața forței de muncă;

41.

subliniază faptul că o înțelegere adecvată a drepturilor omului este esențială pentru realizarea obiectivelor sociale ale întreprinderilor sociale și solidare; invită, prin urmare, statele membre să elaboreze programe de pregătire pentru a forma personalul specializat din domeniul social cu privire la aplicarea corectă a principiilor drepturilor omului în Europa;

42.

invită Comisia și statele membre să exploateze pe deplin potențialul unor programe precum Erasmus +, încurajând astfel schimburile de studenți și profesori, precum și de antreprenori inovatori;

43.

subliniază faptul că sectoarele cu o marjă importantă de creștere economică și de creare de locuri de muncă, precum sectorul alb sau sectorul verde, sunt cele în care economia socială și solidară este foarte prezentă; îndeamnă, în consecință, statele membre să promoveze educația și formarea profesională în aceste sectoare;

44.

regretă profund nivelul scăzut de recunoaștere a economiei sociale și solidare la nivel european; consideră că îmbunătățirea colectării de date defalcate în funcție de gen, schimbul de informații și de bune practici la nivel european, precum și o mai mare mediatizare a economiei sociale și solidare și a realizărilor sale, ar favoriza o mai mare implicare a societății în economia socială și solidară, asigurând astfel acestui sector o mai bună înțelegere, recunoaștere și vizibilitate;

45.

este în favoarea creării unei platforme digitale multilingve pentru schimbul de informații destinate întreprinderilor sociale, incubatoarelor de afaceri, grupurilor de afaceri și investitorilor în întreprinderile sociale, precum și a facilitării schimbului de informații și a accesului la sprijinul oferit de programele UE; consideră că dezvoltarea acestei platforme ar trebui precedată de consultări cu grupurile interesate;

46.

invită Comisia să realizeze un studiu comparativ privind sistemele naționale de certificare și de etichetare ale economiei sociale și sociale și să faciliteze schimbul de bune practici, în strânsă cooperare cu întreprinderile din economia socială și solidară;

47.

solicită Comisiei și statelor membre să favorizeze crearea de incubatoare pentru întreprinderile din economia socială și solidară, precum și să pună în aplicare și să promoveze în mod eficient platforma de internet pentru schimbul de date între investitorii sociali și antreprenorii sociali (platforma „Social Innovation Europe”), ale cărei detalii au fost deja convenite;

48.

invită statele membre să intensifice schimbul de cele mai bune practici privind posibilele modalități de a sprijini întreprinderile din economia socială și solidară și investițiilor sociale inclusiv, dacă este cazul, reduceri de impozite sau stimulente acordate întreprinderilor care lucrează cu grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilități;

49.

solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape măsurile concrete puse în aplicare de statele membre pentru a garanta persoanelor care au optat pentru antreprenoriatul social și solidar aceleași drepturi ca și celorlalți lucrători în materie de protecție socială, de protecție a sănătății și de siguranță a locului de muncă;

50.

solicită Comisiei să se asigure că nicio măsură adoptată de statele membre nu reprezintă un obstacol în calea liberei circulații a lucrătorilor, astfel încât persoanele care au optat pentru antreprenoriatul social și solidar să își poată desfășura activitățile oriunde doresc pe teritoriul Uniunii;

51.

susține ideea conform căreia întreprinderile sociale și solidare ar putea forma o categorie specifică de întreprinderi, cu un statut juridic propriu și cu alte obiective decât doar profitul pentru acționari; invită Comisia, în conformitate cu Strategia de la Roma adoptată de reprezentanții europeni ai economiei sociale și solidare, să prezinte un cadru juridic pentru aceste întreprinderi prin intermediul unui statut european pentru societăți cooperative, asociații, fundații și societăți mutuale;

52.

solicită Comisiei să consolideze dialogul social în cadrul economiei sociale și solidare pentru a facilita inovarea socială, îmbunătățirea condițiilor de muncă și pentru a recunoaște pe deplin potențialul de creare de locuri de muncă din acest sector;

53.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.