Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52013IP0325

Rezoluţia Parlamentului European din 4 iulie 2013 referitoare la deschiderea negocierilor pentru un acord multilateral privind serviciile (2013/2583(RSP))

JO C 75, 26.2.2016, p. 114–118 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

26.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 75/114


P7_TA(2013)0325

Inițierea negocierilor referitoare la un Acord multilateral privind serviciile

Rezoluţia Parlamentului European din 4 iulie 2013 referitoare la deschiderea negocierilor pentru un acord multilateral privind serviciile (2013/2583(RSP))

(2016/C 075/17)

Parlamentul European,

având în vedere raportul său anterior referitor la servicii, în special Rezoluția sa din 4 septembrie 2008 privind comerțul cu servicii (1),

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la stadiul Agendei de dezvoltare de la Doha (ADD) și la viitorul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), în special Rezoluția sa din 16 decembrie 2009 referitoare la perspectivele Agendei de dezvoltare de la Doha în urma celei de-a 7-a Conferințe Ministeriale a OMC (2) și Rezoluția sa din 14 septembrie 2011 referitoare la stadiul actual al negocierilor privind Agenda de dezvoltare de la Doha (3),

având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2011 referitoare la obstacolele din calea comerțului și a investițiilor (4),

având în vedere Protocolul nr. 26 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind serviciile de interes general și Carta drepturilor fundamentale,

având în vedere Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1995, având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2003 privind Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS) din cadrul OMC, inclusiv diversitatea culturală (5);

având în vedere proiectele de directive de negociere pentru un acord multilateral privind serviciile, prezentate de Comisie la 15 februarie 2013,

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Comerț, creștere și afaceri internaționale: Politica comercială – componentă-cheie a strategiei UE 2020” (6),

având în vedere Raportul Comisiei către Consiliul European intitulat „Raport 2012 privind obstacolele din calea comerțului și a investițiilor” (7),

având în vedere Raportul din 21 aprilie 2011 al președintelui Consiliului pentru comerțul cu servicii din cadrul OMC, ambasadorul Fernando de Mateo, adresat Comitetului de negocieri comerciale cu privire la sesiunea specială de negocieri privind comerțul cu servicii (8),

având în vedere declarația grupului „Really Good Friends of Services” (RGFs) prezentată la 5 iulie 2012,

având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât serviciile reprezintă aproape trei sferturi din PIB-ul și locurile de muncă din UE și sunt esențiale pentru menținerea și consolidarea competitivității sale;

B.

întrucât serviciile reprezintă 28 % din exporturile UE în 2011 și mai mult de jumătate din investițiile străine directe în țările terțe începând din 2011;

C.

întrucât UE joacă un rol important în ceea ce privește comerțul cu servicii, fiind cel mai mare exportator de servicii din lume, cu un aport de 25,65 % din totalul exporturilor de servicii la nivel mondial începând din 2011;

D.

întrucât toate țările ar trebui să fie în măsură să dezvolte, să mențină și să reglementeze serviciile publice în interesul general;

E.

întrucât 129 de membri ai OMC și-au asumat angajamente în temeiul GATS, însă majoritatea acestor țări nu și-au asumat angajamente în toate sectoarele;

F.

întrucât situația economică și financiară actuală a evidențiat mai mult ca oricând rolul fundamental al serviciilor publice în Uniunea Europeană; întrucât în domenii precum sănătatea, îngrijirea copiilor, a vârstnicilor și a persoanelor cu handicap și locuințele sociale, aceste servicii oferă o veritabilă plasă de siguranță pentru cetățeni și ajută la promovarea coeziunii sociale; întrucât serviciile publice în domeniul educației, al formării și al ocupării forței de muncă au un rol esențial în agenda pentru creștere economică și locuri de muncă;

G.

întrucât atunci când a avut loc cea de-a șasea Conferință ministerială a OMC la Hong Kong în 2005, numai 30 de țări depuseseră noi oferte privind serviciile și întrucât negocierile multilaterale privind serviciile aproape că nu au progresat deloc din iulie 2008;

H.

întrucât, în urma crizei economice din 2008 și 2009, au fost introduse noi măsuri protecționiste pentru a restricționa comerțul cu servicii;

I.

întrucât în 2012 au avut loc discuții preliminare între membrii grupului „Really Good Friends of Services” (RGFs) cu privire la formatul și structura unui Acord privind comerțul cu servicii (TISA);

J.

întrucât cei 21 de membri ai OMC (9) care negociază cu UE sunt, în general, țări membre ale OCDE și sunt responsabili de 70 % din comerțul transfrontalier cu servicii la nivel mondial (cu excepția comerțului cu servicii din interiorul UE) și de 58 % din comerțul cu servicii comerciale al UE; întrucât nicio țară BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), niciun membru al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), nicio țară din regiunea Caraibilor și a Pacificului și nicio țară africană nu sunt încă părți la aceste negocieri;

K.

întrucât Comisia a prezentat Consiliului proiectele de directive de negociere la 15 februarie 2013 și a primit un mandat pentru a participa la negocierile pentru TISA la 18 martie 2013,

1.

consideră că sistemul comercial multilateral, reprezentat de OMC, rămâne cel mai eficace cadru pentru realizarea unui comerț liber și echitabil la nivel mondial; este de acord, cu toate acestea, că, din cauza blocajului de după cea de-a opta Conferință ministerială a OMC din decembrie 2011, au fost necesare noi inițiative bilaterale și multilaterale pentru a impulsiona negocierile comerciale de la Geneva; subliniază totuși că este necesar ca toate noile inițiative să rămână ancorate în cadrul OMC;

2.

regretă faptul că s-a acordat o atenție limitată comerțului cu servicii de când a început Runda de la Doha; subliniază faptul că serviciile reprezintă coloana vertebrală a economiilor, iar în secolul XXI, de la apariția lanțurilor globale de valori, comerțul se bazează pe prestarea de servicii; subliniază importanța serviciilor de interes general ca plase de siguranță pentru cetățeni și pentru promovarea coeziunii sociale la nivel local, regional, național, precum și al Uniunii;

3.

regretă faptul că listele de angajamente specifice contractate de membrii OMC în cadrul GATS sunt depășite și nu reflectă nivelul real al restricțiilor pentru comerțul cu servicii în aceste țări, în special în cele care au realizat o liberalizare autonomă substanțială, și faptul că membrii OMC au încă niveluri foarte diferite și neclare de liberalizare și disciplină în ceea ce privește angajamentele acestor țări privind comerțul cu servicii;

4.

salută deschiderea negocierilor privind TISA și participarea de la început a UE la aceste discuții pentru a promova interesele UE și pentru a-și apăra punctele de vedere cu privire la formatul și structura acordului; consideră că participarea UE poate favoriza coerența dintre TISA și sistemul multilateral și poate contribui la garantarea controlului parlamentar corespunzător în ceea ce privește procesul de negociere;

5.

regretă faptul că Consiliul a acordat un mandat fără să ia în considerare punctul de vedere al Parlamentului;

6.

reamintește Comisiei obligația de a informa Parlamentul imediat și pe deplin în toate etapele negocierilor (înainte și după rundele de negocieri);

7.

invită Comisia să se asigure că negocierile pentru TISA se desfășoară în conformitate cu normele OMC privind transparența și că toți membrii OMC primesc, în timp util, informații complete cu privire la acestea;

8.

consideră cu nu a fost atinsă masa critică care ar permite extinderea beneficiilor acestui viitor TISA la toți membrii OMC și consideră, prin urmare, că nu ar trebui să i se aplice clauza națiunii celei mai favorizate din GATS (10);

9.

observă, cu toate acestea, cu îngrijorare că printre părțile la negocieri nu se află piețe emergente (ce excepția Turciei), în special țările BRIC, în care are loc creșterea comerțului cu servicii și a investițiilor în servicii și în care obstacolele, în special cele din calea investițiilor străine, sunt cele mai semnificative; invită, prin urmare, China și alte economii emergente să participe la negocieri;

10.

consideră că menținerea posibilității ca alte țări, inclusiv economiile emergente, să participe la aceste negocieri nu ar trebui să ducă la scăderea nivelului de ambiție al acestui acord, întrucât numai un grad ridicat de liberalizare și de convergență a disciplinei ar putea convinge aceste țări să participe la negocieri;

11.

recomandă, pentru a menține posibilitatea ca viitorul TISA să aibă mai multe părți participante, ca acesta să fie conceput respectând formatul și arhitectura GATS, inclusiv conceptul de listă pozitivă a angajamentelor, precum și definițiile și principiile fundamentale stabilite în GATS și normele privind tratamentul la nivel național, accesul pe piață și disciplina;

12.

îndeamnă Comisia să elaboreze o ofertă inițială apropiată de ultima sa ofertă de program GATS și să vizeze următoarele obiective atunci când negociază angajamentele privind accesul pe piață:

asigurarea unor condiții de concurență mai echitabile, reducând dezechilibrele aferente angajamentelor GATS dintre părți, sectoare și moduri;

promovarea unei agende ambițioase pentru interesele ofensive ale UE, în special în ceea ce privește serviciile pentru întreprinderi, serviciile TIC, serviciile financiare și juridice, comerțul electronic, transporturile maritime și aeriene, serviciile din domeniul mediului, turismului și construcțiilor; apărarea intereselor UE pe piețele din țările terțe, incluzând în același timp în TISA excepția prudențială a GATS care le permite țărilor participante să realizeze reglementarea internă a piețelor financiare și a produselor în scopuri prudențiale; solicitarea includerii excepției prudențiale a GATS în materie de servicii financiare în TISA pentru a le permite părților la acord să adopte măsuri prudențiale, fără a aduce atingere altor prevederi din TISA;

apărarea sensibilităților europene în ceea ce privește serviciile publice și serviciile de interes general (astfel cum sunt definite în tratatele UE), din domeniul educației publice, al sănătății publice, al furnizării apei și al gestionării deșeurilor, continuând, așa cum este cazul în cadrul GATS și al acordurilor ALS bilaterale, să nu își asume angajamente în materie de servicii audiovizuale sau culturale;

preîntâmpinarea angajamentelor și a normelor privind serviciile financiare ce ar contraveni măsurilor recente de reglementare a piețelor și produselor financiare;

adoptarea unei abordări precaute în ceea ce privește ofertele de la „modul 4”, ținând seama de faptul că UE are interese ofensive în domeniul mâinii de lucru înalt calificate și că UE ar trebui, mai întâi de toate, să reafirme în cadrul TISA faptul că circulația temporară a persoanelor fizice în vederea prestării unui serviciu în temeiul modului 4 trebuie să respecte acordurile naționale în materie de muncă și drepturi sociale, precum și convențiile colective și că, în conformitate cu GATS, nicio parte nu este împiedicată să aplice măsuri pentru reglementarea intrării persoanelor fizice pe teritoriul său, cu condiția ca aceste măsuri să nu aducă atingere avantajelor care decurg din angajamentul părților;

menținerea neutralității în ceea ce privește caracterul public sau privat al dreptului de proprietate al agenților economici care fac obiectul angajamentelor;

asigurarea faptului că orice liberalizare a fluxurilor de date respectă pe deplin acquis-ul comunitar privind protecția datelor și confidențialitatea;

13.

ia act de faptul că UE a încheiat deja acorduri comerciale bilaterale sau este în curs de a negocia astfel de acorduri cu unii dintre partenerii la negocierile pentru TISA (inclusiv cu Japonia și, în curând, cu SUA), care includ capitole importante privind serviciile, în cadrul cărora sunt abordate mai bine chestiuni bilaterale specifice fiecărei țări; consideră că, în ceea ce privește accesul pe piață, miza UE în cadrul acestor negocieri ține de ceilalți parteneri (de exemplu Australia, Noua Zeelandă, Mexic, Taiwan și Turcia);

14.

subliniază faptul că includerea principiilor privind „statu-quo-ul” și „ratchet” în cadrul programelor ar trebui să permită stabilirea unei legături între angajamentele părților și nivelurile actuale și să ducă la o și mai mare deschidere treptată;

15.

consideră că TISA ar trebui să prevadă o disciplină mai fermă privind reglementarea în domeniul transparenței, al concurenței, al cerințelor privind autorizarea și al reglementărilor specifice sectoarelor, fără a aduce atingere dreptului țărilor de adopta reglementări justificate corespunzător de motive de ordine publică (11);

16.

consideră că este indispensabil ca Uniunea și statele sale membre să își mențină posibilitatea de a păstra și dezvolta propriile politici culturale și audiovizuale, acest lucru realizându-se în cadrul actelor lor legislative, normative și convenționale; salută, prin urmare, excluderea de către Consiliu a serviciilor culturale și audiovizuale din mandatul de negociere;

17.

subliniază faptul că aceste negocieri reprezintă o oportunitate de a îmbunătăți normele privind achizițiile publice (12) și subvențiile (13) referitoare la servicii, domeniu în care negocierile privind GATS se află în impas;

18.

consideră că TISA ar trebui să conțină o clauză de aderare, prevederi care să definească condițiile și procedurile pentru ca la acord să poată participa toți membrii OMC și un mecanism specific de soluționare a litigiilor, fără a aduce atingere posibilității de a se recurge la mecanismul general de soluționare a litigiilor al OMC;

19.

ia act de faptul că mandatul de negociere al UE a fost propus de Comisie și adoptat de Consiliu fără nicio evaluare a impactului; insistă ca Comisia să dea curs intenției sale de a pregăti o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile și să facă acest lucru consultându-se cu părțile interesate în ceea ce privește aspectele sociale, de mediu și de altă natură; solicită Comisiei să publice evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile pentru a putea lua în considerare concluziile sale în negocieri;

20.

consideră că un termen de doi ani pentru încheierea acestor negocieri este foarte ambițios; subliniază că ar trebui să prevaleze calitatea asupra duratei și insistă asupra faptului că negocierile trebuie să fie transparente și să permită o marjă de negociere suficientă și suficient timp pentru dezbateri publice și parlamentare în cunoștință de cauză;

21.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.


(1)  JO C 295 E, 4.12.2009, p. 67.

(2)  JO C 286 E, 22.10.2010, p. 1.

(3)  JO C 51 E, 22.2.2013, p. 84.

(4)  JO C 168 E, 14.6.2013, p. 1.

(5)  JO C 61 E, 10.3.2004, p. 289.

(6)  COM(2010)0612.

(7)  COM(2012)0070.

(8)  TN/S/36.

(9)  Australia, Canada, Chile, China, Columbia, Costa Rica, Elveția, Hong Kong, Israel, Japonia, Republica Coreea, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Pakistan, Panama, Paraguay, Peru, Statele Unite, Taiwan și Turcia.

(10)  Articolul II din GATS.

(11)  Articolele XIV și XIVa din GATS.

(12)  Articolul XIII din GATS.

(13)  Articolul XV din GATS.


Top