16.7.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 226/28

1.1

CESE salută noua comunicare, menită să ofere statelor membre orientări cu privire la modul în care pot valorifica la maximum intervențiile publice. CESE consideră că este vorba de o oportunitate de recalibrare a politicilor, în lumina experienței dobândite de statele membre, și de a da un nou impuls procesului de integrare a pieței UE a energiei electrice, printr-o concentrare mai marcată asupra beneficiilor potențiale pentru cetățeni (în special pentru persoanele cele mai vulnerabile), și a eradicării sărăciei energetice din UE.

1.2

CESE recomandă Comisiei să clarifice termenii intervenție publică și ajutoare publice. Valorificarea la maximum a intervenţiilor publice nu înseamnă că intervenția sau ajutoarele ar trebui reduse sau extinse în mod sistematic, ci că ar trebui optimizate.

1.3

CESE pledează pentru mai multă coerență europeană în intervențiile publice naționale și locale, pentru a se evita orice risc de impact negativ.

1.4

CESE recomandă Comisiei să aibă grijă ca obiectivele comunicării sale să nu împiedice realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

1.5

O piață a energiei electrice mai bine integrată, mai aprofundată și mai fluidă ar urma să furnizeze beneficii producătorilor și consumatorilor (printre altele, IMM-urilor, meșteșugarilor și altor mici producători). Cu toate acestea, frontierele naționale continuă să reprezinte obstacole redutabile în materie de reglementări, capacitate de transport și structură a prețurilor etc.

1.6

CESE reamintește că trebuie dezvoltate urgent infrastructurile de transport și că este necesară consolidarea interconexiunilor electrice.

1.7

CESE sprijină ideea de a conferi un caracter european schemelor de ajutoare pentru formele de energie din surse regenerabile și recomandă Comisiei să înlesnească și mai mult mecanismele de cooperare dintre statele membre, pentru promovarea asistenței transfrontaliere.

1.8

CESE este de acord cu faptul că sprijinul acordat noilor tehnologii trebuie să fie reevaluat pe măsură ce acestea ajung la maturitate. CESE consideră că Comisia ar trebui să ofere o definiție clară a termenului sursă matură de energie, care să poată, însă, evolua ulterior.

1.9

CESE împărtășește opinia conform căreia piața internă a energiei electrice nu reprezintă un scop în sine. Aceasta trebuie concepută în așa fel încât să aducă beneficii tuturor consumatorilor, în special al celor mai vulnerabili. CESE sprijină ideea conceperii unor acțiuni la nivel european care să-i responsabilizeze pe utilizatori, transformându-i în actori-cheie (consumactori) pe piața europeană a energiei electrice. CESE invită Comisia Europeană să-și intensifice eforturile în acest sens, prezentând acțiuni și inițiative pentru fructificarea optimă a intervențiilor publice, în vederea eradicării sărăciei energetice.

1.10

CESE subliniază că energia electrică este un bun esențial de bază și trebuie gestionată ca atare. În interesul economic general, un stat membru poate să adauge în acest cadru anumite obligații de serviciu public. Accesul universal la energie ar trebui să fie înscris printre obiectivele prioritare ale politicii energetice europene și să fie menționat în tratatele europene. Din rațiuni legate de concurență, valorificarea la maximum a intervenției publice în sectorul energiei electrice nu trebuie să ducă la reducerea sau îngrădirea obligațiilor de serviciu public pentru care au optat statele membre. CESE solicită Comisiei Europene să fie foarte vigilentă din această perspectivă și să lanseze inițiative pentru ca aceste obligații de serviciu public să fie mai bine protejate și consolidate, oricare ar fi rigorile actualei situații de austeritate.

2.1

În 2008, Uniunea Europeană și-a stabilit obiective ambițioase în domeniile climei și energiei (20-20-20). Noul cadru european privind clima și energia pentru 2030, prezentat la 22 ianuarie 2014, va face obiectul unui viitor aviz al CESE. Statele membre au înregistrat progrese în realizarea obiectivelor în materie de energie din surse regenerabile, în special prin intermediul intervențiilor publice.

2.2

Pe de altă parte, în februarie 2011, șefii de stat și de guvern din UE au afirmat că obiectivul este finalizarea până în 2014 a pieței interne a energiei. Comisia a publicat între timp o serie de documente în acest sens. La 15 noiembrie 2012, Comisia a publicat comunicarea „Eficientizarea pieței interne a energiei”, care stabilea un prim bilanț al pieței interne a energiei și cuprindea un plan de acțiuni pentru finalizarea integrării acesteia. Această comunicare a fost urmată de o consultare publică privind piața internă a energiei, adecvarea capacităților de producere a energiei și mecanismele de asigurare a capacității.

2.3

La 5 noiembrie 2013, Comisia a publicat o altă comunicare, „Realizarea pieței interne a energiei electrice și valorificarea la maximum a intervenției publice”, însoțită de 5 documente ale serviciilor Comisiei care cuprind orientări cu privire la mecanismele de asigurare a capacității, mecanismele de sprijinire a formelor de energie din surse regenerabile, mecanismele de cooperare între statele membre pentru formele de energie din surse regenerabile și reacția din partea cererii.

2.4

Comisia constată că realizarea pieței interne și urmărirea obiectivelor privind clima și energia a scos la iveală noi aspecte, care determină noi forme de intervenție publică, cele mai multe la nivel național: așa se explică dezvoltarea semnificativă a formelor de energie din surse regenerabile și sprijinul acordat acestora, preocuparea pentru adecvarea capacităților de producție etc.

2.5

Prin această comunicare, Comisia dorește să ofere statelor membre orientări cu privire la modul în care acestea pot să fructifice la maximum intervențiile publice, să-și adapteze măsurile de intervenție și să conceapă altele noi. Dacă intervențiile publice nu sunt bine gândite, ele pot perturba grav funcționarea pieței și pot duce la creșterea prețurilor energiei atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderi. Din acest motiv, Comisia prezintă o listă de măsuri ce trebuie luate înaintea oricărei intervenții publice: identificarea unei probleme anume, a cauzei acesteia și demonstrarea faptului că piața nu o poate rezolva; evaluarea interacțiunilor cu celelalte obiective ale politicii energetice și coordonarea diverselor instrumente de politică publică; evaluarea opțiunilor alternative; minimizarea efectelor asupra sistemelor de energie electrică; menținerea la un nivel scăzut a costurilor măsurilor de intervenție; luarea în considerare a costurilor pentru întreprinderi și pentru persoanele fizice; supravegherea, evaluarea și eliminarea treptată a acestor măsuri de intervenție în momentul în care obiectivul este atins.

2.6

Comisia consideră că obiectivul este de a realiza treptat o piață a energiei în Europa în care oferta și cererea funcționează corect, semnalele de preț sunt conforme cu obiectivele strategice, actorii operând pe picior de egalitate, iar producerea energiei este eficientă. Pe măsură ce se maturizează, tehnologiile vor trebui să se încadreze treptat în prețurile pieței, iar – în cele din urmă – sprijinul acordat prin schemele de ajutoare va trebui să fie eliminat. În practică, aceasta va presupune eliminarea treptată a tarifelor fixe, în favoarea primelor fixe și a altor instrumente de sprijin care îi încurajează pe producători să se adapteze la evoluția pieței. Tot astfel, Comisia invită statele membre să-și coordoneze mai bine strategiile în materie de energie din surse regenerabile, pentru a limita costurile pentru consumatori în ceea ce privește prețurile și impozitarea energiei. Trebuie progresat mai mult pe calea armonizării schemelor de sprijin.

2.7

Deși nu este obligatorie din punct de vedere juridic, această comunicare stabilește principiile de bază pe care Comisia le va aplica în cadrul evaluării intervențiilor publice referitoare la schemele de sprijin pentru energiile din surse regenerabile, a mecanismelor de asigurare a capacității sau a măsurilor de adaptare a cererii consumatorilor. Prin urmare, aceste principii vor avea un impact asupra punerii în aplicare a normelor Uniunii Europene în materie de ajutoare de stat și a modului de implementare a legislației Uniunii în domeniul energiei. De asemenea, Comisia intenționează să propună instrumente juridice, care să garanteze că aceste principii vor fi puse în aplicare în întregime.

3.2

CESE a fost întotdeauna de acord cu inițiativele Comisiei Europene de definitivare a pieței interne a energiei. De asemenea, CESE reamintește că, în acest sens, sprijină principiul înființării unei comunități europene a energiei (CEE). Aceasta ar permite consolidarea optimă a guvernanței comune a problemelor energetice, prin promovarea solidarității, a cooperării și integrării în ceea ce privește aspectele de piață și infrastructură.

3.3

Piața internă nu poate exista atâta timp cât există încă „frontiere naționale” pentru comerțul cu energie, iar capacitatea transfrontalieră ar trebui tratată ca orice altă linie sau conductă ce nu traversează frontiere. Comunicarea ar trebui să sublinieze faptul că, pe lângă diferențele dintre reglementările naționale, și gradul de accesare a capacităților transfrontaliere rămâne o piedică importantă în calea eliminării de facto a obstacolelor din cadrul pieței interne a energiei. Pentru a da un exemplu, generalizarea metodei „intrare-ieșire” de stabilire a prețurilor și de alocare a capacităților de transport în toate statele membre ar putea stimula schimburile transfrontaliere și ca atare trebuie să fie preferată modelului „punct cu punct” pentru că încurajează operatorii de transport și de sistem (OTS) să investească în eliminarea blocajelor de capacitate dincolo de frontierele regiunilor deservite. Acest aspect va fi în favoarea tuturor operatorilor de pe piață, inclusiv a celor de pe piața energiei din surse regenerabile intermitente. În plus de Rețelele europene ale operatorilor de sisteme de transport (ENTSO), Comisia și Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) trebuie să revizuiască mecanismele de alocare și să impună obligații operatorilor de sisteme de transport cu privire la bursele de energie. Este nevoie de o revizuire a mecanismelor de alocare, pentru a garanta că la granițele naționale nu va apărea niciun blocaj artificial care să poată îngrădi fluxurile de energie dintre statele membre. Aceste blocaje artificiale pot apărea ca rezultat al politicilor naționale protecționiste care urmăresc introducerea unor tarife naționale uniforme sau ca eventuale abuzuri comerciale ale operatorilor naționali de transport și de sistem care transferă blocajele de capacitate electrică de la nivel intern către frontierele regiunilor deservite. Astfel de reguli ar reprezenta pentru operatorii de transport și de sistem o încurajare pentru a-și canaliza investițiile în îmbunătățirea interconexiunilor transfrontaliere ale rețelelor de transport.

3.4

CESE pledează pentru consolidarea interconexiunilor electrice, în vederea realizării depline a pieței interne a energiei. CESE sprijină toate iniţiativele prin care utilizarea rețelelor electrice și îmbunătățirea eficienței acestora pot fi fluidizate, în condițiile dezvoltării formelor regenerabile de energie, salutând ca atare unele instrumente de cooperare de tipul Coreso, formă embrionară a unui dispecerat european pentru energia electrică.

3.5

Pe de altă parte, CESE a pledat constant pentru recurgerea în proporție tot mai mare la energia din surse regenerabile (2). CESE sprijină obiectivele din Perspectiva energetică 2050.

3.6

Mecanismele de sprijinire a energiei din surse regenerabile au fost instituite într-o perioadă în care cota acestor forme de energie era scăzută și tehnologiile aferente la începuturi. În prezent, cota energiei din surse regenerabile în mixul energetic a sporit considerabil și va continua să crească pe termen lung. CESE este de acord cu Comisia că intervenția publică trebuie să fie evaluată, cu respectarea principiului subsidiarităţii, în lumina gradului de maturizare a surselor de energie și a tehnologiilor. Comitetul consideră totuși că Comisia Europeană trebuie să definească în mod clar noțiunea de sursă matură de energie și să o reevalueze în lumina viitoarelor progrese tehnologice. De asemenea, CESE dorește să sublinieze că evaluarea și adaptarea mecanismelor de asistență pentru energia din surse regenerabile ar trebui să se facă astfel încât să garanteze că consumatorii, în special cei mai vulnerabili, vor putea beneficia pe deplin de piața europeană a energiei electrice. CESE recomandă să se acționeze cu precauție, astfel încât adaptarea ajutoarelor să nu îngreuneze sau să complice realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. CESE recomandă Comisiei să fie atentă la acest aspect în momentul pregătirii noilor orientări ale Uniunii privind ajutoarele de stat pentru mediu și energie.

3.7

În aceeași ordine de idei, ar trebui ca sprijinul pentru formele de energie din surse regenerabile în ceea ce privește tehnologiile ajunse la maturitate să fie eliminat treptat, fiind totodată corelat în mod adecvat cu dezvoltarea unei piețe funcționale de comercializare a emisiilor. CESE împărtășește punctul de vedere al Comisiei, conform căruia sprijinul acordat energiei din surse regenerabile trebuie să fie flexibil, proporțional, degresiv și competitiv, permițând energiei din surse regenerabile să răspundă din ce în ce mai mult semnalelor de piață și să concureze cu formele convenționale de energie. Sprijinirea directă a formelor regenerabile de energie ar trebui să fie înlocuită treptat printr-o piață funcțională de comercializare a certificatelor de emisii și, ca atare, să fie progresiv eliminată.

3.8

CESE întâmpină favorabil inițiativele Comisiei de a conferi un caracter european schemelor de sprijin pentru formele de energie din surse regenerabile. Comisia ar trebui să înlesnească și mai mult mecanismele de cooperare dintre statele membre, pentru promovarea asistenței transfrontaliere, puțin utilizată în prezent. De asemenea, acordarea de sprijin la nivel european este improbabilă atâta timp cât statele membre vor avea posibilitatea să-și elaboreze propriile politici, să practice parazitismul sau să impună țărilor vecine constrângeri negative (de exemplu, sprijinirea dezvoltării rapide a energiei din surse regenerabile în Germania generează fluxuri de curent în buclă în Polonia și Republica Cehă, ceea ce presupune costuri suplimentare ale electricității în aceste două țări, pentru a echilibra și securiza aprovizionarea). Este mai ușor de abordat aceste probleme acum, când sistemul este încă relativ tânăr, decât mai târziu, când efectele dependenței de opțiunile anterioare se vor adânci.

3.9

O temă de preocupare în ceea ce privește integrarea energiei din surse regenerabile este faptul că producția acestui tip de energie este intermitentă, necesitând o echilibrare și capacități auxiliare sau de rezervă. Comunicarea subliniază că asistența acordată de statele membre capacităților auxiliare riscă de fapt să ducă la sprijinirea unor centrale electrice ineficiente sau la subvenționarea combustibililor fosili. Problema ar trebui limitată prin instituirea unor piețe intrazilnice, de echilibrare și auxiliare, care să fie eficiente. Dacă acestea sunt într-adevăr eficiente, funcționează transfrontalier și emit semnale de preț corecte, ele ar putea – la urma urmei – să regleze suficient piața astfel încât să nu mai fie necesar un mecanism suplimentar de asigurare a capacității. Toate mecanismele de rezervă sau de remunerare a capacității trebuie „să se bazeze pe piață, să fie neutre din punct de vedere tehnologic, nediscriminatorii și deschise unei participări transfrontaliere” (3).

3.10

În prezent există norme și mecanisme diferite în funcție de statele membre în ceea ce privește adecvarea capacității de producție, dat fiind că problemele de echilibru dintre ofertă și cerere se pun în mod diferit de la un stat membru la altul. Intervenția publică se dovedește necesară pentru asigurarea securității aprovizionării și a rezervelor (prin definiție, naționale). Cu toate acestea, dat fiind că piețele sunt din ce în ce mai interconectate și mai interdependente și pentru a evita coexistența unor sisteme diferite și fragmentate, ar trebui încurajate toate formele de concertare și cooperare dintre state, în special în cadrul Grupului de coordonare pentru electricitate, iar Comisia ar trebui să analizeze fezabilitatea unei piețe europene a capacităților, pe baza bunelor practici existente.

3.11

CESE este de acord cu opinia Comisiei conform căreia intervenția publică joacă un rol important în realizarea obiectivelor politicii europene privind energia și clima. Comitetul consideră că fructificarea optimă a intervenției publice nu ar trebui să însemne neapărat reducerea sau extinderea acesteia, ci – mai curând – optimizarea eforturilor publice. CESE consideră că acest tip de intervenție trebuie să joace un rol și mai important în materie de combatere a sărăciei energetice și că trebuie fructificate mai bine intervențiile publice din domeniu, invitând Comisia să facă propuneri și să lanseze inițiative cu privire la aceste aspecte.

3.12

Cu toate acestea, CESE subliniază că este important ca aceste intervenții publice de la nivel național, regional sau local să fie corelate la nivel european, dat fiind că, în caz contrar, efectele la acest din urmă nivel pot fi, în anumite condiții, contraproductive.

3.13

CESE subliniază în același timp că mixul energetic este o componentă a suveranității naționale, în măsura în care nu denaturează în mod semnificativ concurența și respectă regulile privind ajutoarele de stat. Din cauză că aceste intervenții afectează celelalte țări europene, CESE consideră că ar trebui consolidată coordonarea dintre statele membre, în special în cadrul Grupului de coordonare pentru electricitate, pentru a conferi mai multă coerență la nivel european.

3.14

În acest sens, Comisia ar trebui, în opinia CESE, să facă o distincție clară între intervenții publice și ajutoare publice.

3.15

Intervențiile publice influențează costurile și prețurile energiei electrice. Comisia recunoaște că este greu de determinat costul fiecărei tehnologii energetice pe o bază comparabilă și de a evalua astfel nivelul necesar de intervenție publică. Într-un aviz viitor, CESE va analiza cu atenție raportul și comunicarea Comisiei privind prețurile și costul energiei în Europa, documente publicate la 22 ianuarie 2014. CESE reamintește recomandarea sa adresată Comisiei, de a oferi în acest raport o analiză a sărăciei energetice în UE, o strategie și o foaie de parcurs europeană pentru combaterea fenomenului.

3.16

Cu cât piața energiei electrice este mai extinsă, mai aprofundată și mai fluidă, cu atât mai mult îi va fi asigurată stabilitatea și nu va mai fi nevoie de diverse forme de intervenții publice ad-hoc sau temporare, care pun în prezent probleme de coordonare.

3.17

Comisia a evidențiat destul de corect unele aspecte precum securitatea aprovizionării sau scăderea competitivității prețurilor pentru economia UE, care nu sunt totdeauna compatibile cu obiectivele 20-20-20 sau cu obiectivele pentru 2050. În acest mod, realizarea obiectivelor pachetului privind clima sporește costurile energetice pentru cetățeni și industrie, împiedicând competitivitatea. Pe de altă parte, sprijinul acordat formelor regenerabile de energie poate duce la costuri foarte scăzute ale energiei electrice livrate angro, denaturând semnalele de investiții în capacități de rezervă. Instrumentele de realizare a obiectivelor 20-20-20 trebuie să facă obiectul unei monitorizări adecvate, pentru a veghea ca denaturările să nu fie mai mari decât beneficiile.

3.18

În același timp, propunerea Comisiei de promovare a contractelor pe termen lung pentru construirea unor noi centrale electrice, care urmează să fie încheiate între producătorii de electricitate și viitorii consumatori finali pentru a garanta competitivitatea industriilor energofage, trezește preocupări suplimentare. Comisia recunoaște că există un risc de împiedicare a accesului pe piață, aceste contracte trebuind să fie analizate cu atenție, pentru a vedea dacă beneficiile sunt mai mari decât costurile sau dacă, de fapt, reprezintă o piedică în calea concurenței. În plus, consumatorii intensivi de energie au tendința de a fi mai interesați de centralele cu combustibili convenționali, care furnizează energie în mod fiabil. Acest sprijin riscă să nu convină altor politici europene, de la sprijinirea formelor regenerabile de energie și până la conformarea cu dispozițiile directivei privind emisiile industriale. În situații extreme, factorul de decizie este plasat într-o poziție foarte stânjenitoare dacă în cele din urmă, dintr-un motiv sau altul, un consumator industrial decide o delocalizare.

3.19

CESE împărtășește pe deplin opinia conform căreia piața internă a energiei electrice nu reprezintă un scop în sine. De pe urma pieței energiei electrice trebuie să beneficieze toți, în special persoanele cele mai vulnerabile. Sunt necesare eforturi pentru realizarea ei, pentru că piața este prea fragmentată în prezent. Această situație afectează negativ libertatea consumatorului european de a-și alege furnizorul și bugetul acestuia (prețurile sunt prea mari), securitatea aprovizionării, eforturile privind combaterea schimbărilor climatice și tranziția energetică. Politica energetică europeană ar trebui să-și sporească eforturile de eradicare a sărăciei energetice.

3.20

Echilibrul cerere-ofertă și eficiența energetică oferă un potențial enorm de reducere a vârfurilor de consum. Aceste posibilități rămân insuficient exploatate, în ciuda progreselor tehnologice. CESE pledează cu hotărâre pentru ca cetățenii să fie încurajați să devină protagoniști ai propriilor acțiuni în materie de energie, consum-actori. Unele tehnologii, precum cea a contoarelor inteligente, trebuie să fie concepute efectiv pentru toți consumatorii, inclusiv pentru cei mai vulnerabili, și să fie întru totul eficiente și utile prin informațiile lizibile și transparente furnizate, fără costuri suplimentare, permițând astfel o adaptare inteligentă a cererii de energie (și asigurând securitatea/confidențialitatea datelor). CESE sprijină promovarea cercetării și dezvoltării în sectorul energiei (în principal cu privire la instrumentele inteligente și la stocarea energiei).

3.21

Intervenția publică este crucială și pentru că reacţia din partea cererii (RPC)/gestionarea cererii de energie (GCE) are tendința să-i penalizeze pe nedrept pe consumatorii cei mai vulnerabili. Ca atare, trebuie adaptat tipul de asistență oferită consumatorilor vulnerabili la situația lor specifică, iar criteriile de eligibilitate ar trebui să fie echitabile și previzibile.

3.22

CESE consideră că tehnologiile RPC/GCE nu sunt suficiente pentru a adapta și reduce cererea. CESE a pledat pentru îmbunătățirea sensibilizării și responsabilizării cetățenilor la nivel european, prin intermediul unor inițiative diverse, sprijinite prin Fondul de solidaritate energetică (4). CESE sprijină reabilitarea energetică a clădirilor (cu certificarea profesională a performanțelor energetice), pentru a determina eradicarea locuințelor de tip „strecurătoare termică” și eliminarea treptată a comercializării acestora prin vânzare sau închiriere.

3.23

În prezent, consumatorii europeni de energie se numără printre cei mai puțin satisfăcuți în legătura cu piața energiei. Din perspectiva consumatorilor, trebuie rezolvate aspecte esențiale pentru a favoriza dezvoltarea unei piețe a energiei care să funcționeze bine, cum ar fi: accesul la energie; furnizarea de informații obiective și fiabile privind ofertele, inclusiv instrumente independente de comparare; transparența clauzelor contractuale; protecția împotriva practicilor comerciale înșelătoare și agresive; un singur punct de contact pentru informare; inteligibilitatea informațiilor pentru consumatori; eficiența implementării Directivei privind eficiența energetică; posibilitatea de a schimba ușor furnizorii; mijloace de atac eficiente în caz de reclamații justificate (5) și măsuri de combatere a sărăciei energetice. De asemenea, monitorizarea independentă a piețelor energiei este esențială pentru a asigura o concurență loială și pentru generarea de beneficii pentru consumatori. Progresele din aceste domenii pot aduce un sprijin politic și social mai larg pentru politicile energetice ale UE.

3.24

CESE sprijină producerea la nivel local a energiei din surse regenerabile de către consumatori (prosumatori (6)). Acest fenomen evoluează rapid în multe țări, în special în Germania și în Regatul Unit. Este vorba de un aspect esențial pentru echilibrul energetic al Europei, pentru o aprovizionare cu o energie mai ieftină și pentru reducerea emisiilor de CO2. Rolul prosumatorilor pe piața energiei este legat de combaterea sărăciei energetice. Grație rețelelor inteligente și contoarelor inteligente, un prosumator poate furniza un schimb de servicii energetice generate de o mică centrală electrică. Până la sfârșitul anului 2020, vor exista în Regatul Unit aproximativ 8 milioane de instalații de acest tip, care vor produce circa 40 GW de electricitate. Numărul persoanelor angajate va depăși 1 00  000. Prosumatorii ar trebui să beneficieze de sprijin public pentru eliminarea obstacolelor juridice și de sprijin financiar și operațional sub forma unor servicii de montare și întreținere, în special în ceea ce privește investițiile. Cu toate acestea, trebuie stabilite și reguli eficiente care să garanteze că prosumatorii sunt pe deplin responsabili pentru orice dezechilibru pe care l-ar putea produce atunci când aprovizionează rețeaua cu energie și care să instituie instrumente bazate pe piață și mecanisme de fixare a prețurilor care să-i stimuleze să reducă aceste dezechilibre.

3.25

Energia electrică nu este o marfă ca oricare alta. Este un bun comun esențial, care se cere gestionat ca atare. În interesul economic general, un stat membru poate să adauge în acest cadru anumite obligații de serviciu public. CESE a pledat constant pentru ca accesul universal la energie să fie înscris printre obiectivele politicii energetice a UE și să fie menționat în tratat. În consecință, CESE subliniază că se cuvine acționat cu atenție, pentru ca, în momentul în care vor fi puse în aplicare în virtutea Directivei 2009/72/CE, obligațiile de servicii publice care îndeplinesc misiuni de interes general (fiind vorba mai ales de securitate, accesul la energie și prețuri accesibile ale energiei, caracterul regulat, calitatea și prețurile energiei electrice, precum și protecția mediului, inclusiv eficiența energetică și protecția climei, așa cum sunt acestea definite în articolele 3.2 și 3.3 din această directivă) să nu fie limitate în cadrul procesului de raționalizare a intervențiilor publice, prin prisma respectării principiului concurenței. CESE solicită Comisiei Europene să fie foarte vigilentă în acest sens, să întocmească în fiecare an rapoarte cu privire la acest aspect esențial și să includă în rapoartele sale anuale privind piața internă nu doar o evaluare mai specifică și aprofundată referitoare la modul în care obligațiile de serviciu public sunt îndeplinite de statele membre, ci și solicitări de inițiative specifice, astfel încât aceste obligații să aibă garanții sporite sau chiar să fie consolidate la nivel european.

3.26

Transparența și integritatea comerțului angro cu energie sunt, în cele din urmă, cruciale pentru protecția intereselor tuturor, evitându-se astfel tarifarea excesivă a consumatorilor finali și sprijinindu-se buna guvernanță a întreprinderilor de energie, indiferent dacă aceste întreprinderi sunt de stat sau private. Comisia ar trebui să evalueze situația implementării Regulamentului privind integritatea și transparența pieței energiei (REMIT) și, dacă este necesar, să propună soluții. Transparența în comerțul angro ar putea permite identificarea rapidă a unor probleme, precum abuzul de piață sau comportamentele anticoncurențiale și ar veni în sprijinul intervenției autorităților în materie de concurență.