19.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 271/75

1.1

Europa are de înfruntat provocări uriașe și toate statele membre au datoria să contribuie cu spirit critic la soluționarea problemelor scoase în evidență de criza economică și cea financiară. Una din principalele probleme – șomajul – indiferent de tipul acestuia și de categoriile sociale afectate, impune eforturi comune și concertate ale statelor membre, care trebuie să se încadreze într-o strategie comună cu modalități de aplicare diferite, în funcție de caracteristicile și posibilitățile fiecărei țări.

1.2

În acest context, Comisia Europeană a propus Planul de acțiune Antreprenoriat 2020, în scopul de a încuraja o cultură a antreprenoriatului și a inovării, care să facă posibilă relansarea economiilor și crearea unui adevărat „spirit antreprenorial european”, capabil să mobilizeze societatea în vederea atingerii obiectivelor care ne privesc pe toți.

1.3

Prezentul aviz analizează valoarea adăugată a instituirii Planului de acțiune Antreprenoriat 2020 – un angajament realist de relansare a spiritului de întreprindere și antreprenorial ca instrument cu adevărat european care să contribuie la depășirea crizei, centrat pe investirea în acțiuni specifice și politici structurate pe termen scurt, mediu și lung, suficient de eficiente ca să modifice situația actuală prin intermediul consolidării și promovării unei atitudini întreprinzătoare și mobilizatoare a societății în jurul inovării și creșterii economice. Această politică antreprenorială trebuie să stimuleze crearea de întreprinderi sub toate formele acestora. În plus, trebuie încurajată lansarea într-o activitate independentă sau meșteșugărească sau în exercitarea unei profesii liberale, precum și înființarea de întreprinderi familiale, de cooperative sau de întreprinderi sociale.

1.4

În opinia CESE, antreprenoriatul nu trebuie privit de societate ca o posibilă soluție pentru toate problemele, ci mai degrabă ca o contribuție la schimbările de atitudine necesare pentru a crea o cultură a inovării, a cunoașterii și a explorării oportunităților de afaceri, care să urmărească creșterea economică durabilă și bunăstarea socială pentru toate formele de întreprinderi.

1.5

CESE se teme că, în urma aprobării de către Consiliul European a cadrului financiar multianual, aplicarea Planului de acțiune Antreprenoriat 2020 va fi pusă în pericol, iar planul se va reduce la un simplu ansamblu de bune intenții, lipsit de viabilitate financiară.

1.6

CESE atrage atenția Parlamentului European și îl invită să reflecteze asupra necesității de a se aloca resursele necesare pentru ca planul să fie implementat în mod substanțial și durabil și reamintește că fondurile structurale pot juca un rol important în acest sens.

1.7

CESE reamintește necesitatea de a înzestra diferiții actori de pe teren cu mijloacele necesare pentru a disemina și difuza cele mai bune practici în materie de antreprenoriat, indiferent dacă provin din mediul public sau privat și indiferent de domeniul de activitate vizat.

1.8

CESE recomandă ca Planul de acțiune Antreprenoriat 2020 să fie implementat de Comisia Europeană și de statele membre în strânsă colaborare cu diferitele organizații reprezentative ale IMM-urilor, dată fiind importanța și răspândirea acestora în contextul european.

1.9

CESE este de acord că politica de promovare a antreprenoriatului trebuie să fie coordonată cu politicile din domeniul educației, implicând cadrele didactice și difuzând acest concept încă din primii ani de școală. De asemenea, CESE pledează pentru coordonarea acestor acțiuni, atât la nivel național, cât și european, pentru a se asigura o punere în aplicare armonioasă a acțiunilor propuse.

1.10

CESE consideră că, după modelul celorlalte manifestări de acest gen, Comisia ar trebui să desemneze unul din următorii doi ani drept „Anul european al antreprenoriatului”, promovând inițiative comune și relansând astfel conceptul de „antreprenoriat european”. Această propunere nu afectează organizarea „Zilei antreprenoriatului din UE” (EU Entrepreneurship Day), menționată în documentul Comisiei.

1.11

CESE invită Comisia să instituie o a patra axă de intervenție, menită să consolideze acțiunile de îndrumare, de consiliere și de asistență destinate întreprinderilor, îndeosebi celor mai mici dintre ele, prin intermediul organizațiilor intermediare.

1.12

CESE solicită Comisiei, Parlamentului și Consiliului ca, pornind de la experiențele mai multor state membre, să elaboreze și să implementeze sisteme care să acorde sprijin persoanelor în vârstă dornice să înceapă o activitate independentă pe perioada pensiei și să simplifice cadrul în care acestea își desfășoară activitatea.

2.1

În opinia CESE, cele trei domenii de intervenție imediată, care urmăresc să contribuie la crearea durabilă a unui spirit de întreprindere și antreprenorial în Europa, sunt pertinente, însă ele trebuie însoțite de măsuri specifice, aplicate pe plan local, însă dintr-o perspectivă europeană și orientată către piețele globale. Chiar dacă acțiunile de întreprins sunt pertinente din punct de vedere conceptual, CESE îndeamnă Comisia să se asigure că ele sunt și viabile financiar.

Domeniile de intervenție imediată sunt bine definite:

Cu alte cuvinte, ceea ce se urmărește este aplicarea unor măsuri legate de pregătirea și formarea persoanelor, facilitarea condițiilor care favorizează antreprenoriatul și promovarea conceptului pe baza condițiilor create între timp.

CESE reafirmă că conceptul este bine definit și că pentru a-l realiza, statele membre au nevoie de un angajament comun și de clarificări cu privire la viabilitatea financiară a planului.

3.1

Antreprenoriatul este, în sine, un concept deja definit și recunoscut ca factor de diferențiere al societăților dezvoltate, care trebuie să fie una din trăsăturile pozitive ale unei societăți organizate (1).

3.2

Pentru a obține o schimbare de atitudine a societății europene în ceea ce privește antreprenoriatul, trebuie să se recurgă la bunele practici și la exemplele de reușită deja existente, combinate cu noțiuni fundamentale legate de cultura antreprenorială, fără să se piardă din vedere că investițiile de realizat trebuie să pună accentul pe valorificarea imensului capital uman din Europa. Va trebui ca resursele cadrului financiar multianual să țină seama de această necesitate de a promova și de a difuza bunele practici existente în rândul organizațiilor și reprezentanților IMM-urilor din diferitele state membre.

3.3

Pentru ca schimbarea de atitudine dorită să aibă loc, trebuie luate în considerare și unele concepte pe care documentul nu le evidențiază suficient. Un exemplu în acest sens îl constituie noțiunile de proprietate intelectuală și drepturi de autor. CESE îndeamnă Comisia să introducă aceste concepte de o importanță crucială pentru îndeplinirea obiectivelor generale ale documentului în elaborarea acțiunilor programatice care urmează să fie întreprinse (2). În aceste domenii, CESE revendică o luare de poziție fermă din partea Comisiei Europene și a statelor membre în cadrul instanțelor care organizează comerțul mondial.

3.4

În ciuda intențiilor sale lăudabile, documentul este oarecum vag în ceea ce privește modalitățile de punere în practică și de monitorizare a politicilor pe care le vor promova statele membre. În opinia CESE, va trebui să se țină seama de faptul că multe dintre aceste politici nu vor avea efecte concrete decât dacă statele membre participă activ la procesul de transformare culturală – ceea ce pare destul de dificil, în condițiile economice actuale, dacă nu se va recurge la resurse financiare provenite din programele europene. CESE subliniază, de asemenea, că implementarea Planului de acțiune Antreprenoriat 2020 va fi cu atât mai eficientă cu cât vor fi mai implicați diverșii reprezentanți ai IMM-urilor, garantându-se astfel participarea actorilor relevanți pentru problemele de abordat și pentru schimbarea de atitudine necesară.

3.5

CESE constată cu îngrijorare faptul că nu există un buget specific pentru punerea în aplicare a acțiunilor cuprinse în acest plan, motiv pentru care se întreabă cum poate fi implementat acest plan în condițiile în care nu se bazează pe un buget real care să vină în întâmpinarea propunerilor menționate. CESE reamintește că fondurile structurale pot juca un rol vital în cadrul sistemului și de aceea invită Comisia și statele membre să utilizeze fondurile în așa fel încât să permită promovarea antreprenoriatului în viitorul cadru de referință european. La punerea în aplicare a fondurilor structurale trebuie să se aibă în vedere monitorizarea și evaluarea acțiunilor.

3.6

CESE consideră că după modelul celorlalte manifestări de acest gen, Comisia ar trebui să desemneze unul din următorii doi ani drept „Anul european al antreprenoriatului”, sprijinind inițiative pertinente și comune în vederea promovării conceptului de „antreprenoriat european”.

3.7

CESE salută eforturile pe care Comisia intenționează să le depună pentru a încuraja eliminarea birocrației legate de înființarea și dezvoltarea întreprinderilor și îndeamnă statele membre să adopte măsuri comune care să protejeze piața europeană de concurența neloială a celorlalte țări sau regiuni ale lumii.

3.8

CESE atrage atenția asupra necesității ca, în cadrul programelor proprii de promovare a antreprenoriatului, statele membre să se angajeze să instituie măsuri specifice în sistemele de securitate socială, care să asigure, în general, întreprinzătorilor, același tip de protecție ca și lucrătorilor, contribuind astfel la o mai bună protecție a celor pentru care „riscul” este cheia succesului în cadrul inițiativelor pe care le lansează.

3.9

CESE pledează pentru crearea unor echipe virtuale de „ambasadori ai antreprenoriatului”, care să evoce cazuri reale de succes antreprenorial pentru a contribui la îmbunătățirea imaginii întreprinzătorului și a omului de afaceri, astfel încât aceștia să se bucure de o percepție favorabilă în societate. Aceste echipe ar putea servi la difuzarea valorilor antreprenoriatului și ar putea promova inițiative comune. Comisia a făcut deja un prim pas în acest sens, publicând în fiecare an, cu ocazia Săptămânii europene a IMM-urilor, broșura „Secret of success”, în care figurează întreprinzători-ambasadori prezenți în statele membre. Aceeași observație este valabilă și în ceea ce privește inițiativa „Start-up Europe” din cadrul Agendei digitale.

4.1.1

CESE împărtășește și subliniază ideea că investițiile în promovarea antreprenoriatului și a educației antreprenoriale au o importanță crucială pentru atingerea obiectivelor propuse în ceea ce privește schimbările culturale necesare la nivelul societății. În opinia CESE, este esențial ca această promovare să înceapă încă din primii ani de școală.

Cu toate acestea, CESE reamintește că conceptul de antreprenoriat acoperă diverse realități în funcție de sectoarele societății și de diferitele etape ale existenței cetățenilor. De aceea, antreprenariatul trebuie promovat din această perspectivă cuprinzătoare. În mod normal, societatea civilă este un incubator al antreprenoriatului social, esențial pentru dezvoltarea conceptului general de antreprenoriat. CESE recomandă ca această noțiune să fie recunoscută și sprijinită.

4.1.2

În toate statele membre există un ansamblu semnificativ de bune practici, care pot și trebuie să fie difuzate și aplicate, în funcție de caracteristicile și necesitățile fiecărei țări. Difuzarea și promovarea adecvată a acestor inițiative poate contribui la crearea unui mediu favorabil în ceea ce privește modul în care este percepută importanța antreprenoriatului și a culturii antreprenoriale. Este important ca, pe viitor, cadrul financiar multianual să pună la dispoziție resurse suficiente pentru ca autoritățile și diferiții reprezentanți ai IMM-urilor să difuzeze și să promoveze aceste bune practici.

4.1.3

În principiu, CESE salută facilitarea promovării bunelor practici în aceste domenii, atrăgând însă atenția asupra necesității de a se ține seama întotdeauna de specificitățile fiecărui stat membru, în sensul de a se adapta întotdeauna măsurile în funcție de caracteristicile fiecărei țări.

4.1.4

CESE reamintește că potențialul existent al Rețelei întreprinderilor europene (EEN) poate fi canalizat în scopul promovării și informării statelor membre cu privire la planul de acțiune. Pentru a valorifica aceste eforturi, trebuie încurajată cooperarea dintre EEN și diferitele organizații implicate în procesul de promovare a antreprenoriatului, în special cele legate de IMM-uri. Trebuie să se țină seama de faptul că rețeaua EEN este mai mult sau mai puțin dinamică, în funcție de țară.

4.2.1

CESE este de acord cu politicile de mobilizare a societății în jurul antreprenoriatului, pe baza modelelor de reușită și a cazurilor deja confirmate. În general, societatea tinde să imite exemplele bune, ceea ce reprezintă o modalitate eficientă de a crea o imagine pozitivă a spiritului antreprenorial și o mai mare încredere în sine în diferitele tipuri de public-țintă.

4.2.2

Cu toate acestea, așa cum s-a menționat anterior, este absolut necesar ca antreprenoriatul să fie promovat cât mai devreme posibil în rândul tinerilor. Există o relație cauză-efect în rândul publicului-țintă al acțiunilor de promovare a antreprenoriatului și inovării. Tinerii devin mai motivați și reacționează bine la stimulentele legate de promovarea unei culturi și a unui mediu favorabile „creării a ceva” pornind de la o idee care le aparține și pentru care sunt responsabili, și se entuziasmează în legătură cu realizările care le aparțin cu adevărat. Cu cât intervine mai devreme această implicare a tinerilor în proiecte în care pot învăța în mod practic cum să fie întreprinzători și în care se arată exemple de cultură antreprenorială și de cooperare între persoane care împărtășesc obiective și valori comune, cu atât vor fi mai bune rezultatele viitoare. Rolul profesorilor este prin urmare esențial în ce privește schimbarea de atitudine, motiv pentru care CESE pledează pentru inițiative prin care comunitatea cadrelor didactice să fie ajutată să difuzeze și să promoveze acest concept. Un bun exemplu de program de mobilizare în favoarea antreprenoriatului, care îi implică pe profesori, este F1 in Schools  (3). De asemenea, CESE reamintește concluziile raportului „Spiritul antreprenorial și educația”, care oferă o privire de ansamblu a diferitelor strategii aplicate în Europa în vederea promovării educației antreprenoriale (4).

4.2.3

CESE subliniază că nu există o cultură antreprenorială uniformă, ci culturi diferite, în funcție de dimensiunile, natura și sectorul de activitate respectiv. Prin urmare, trebuie ca acțiunile de promovare să vizeze, pe de o parte, toate tipurile de întreprinderi, evitând privilegierea unui model unic. Pe de altă parte, aceste acțiuni ar trebui să se adreseze și partenerilor întreprinderii, în special băncilor, autorităților publice și mass-mediei, pentru ca ei să poată ține cont de aceste diferențe culturale în activitățile lor de informare și în alegerile lor în materie de politici.

4.2.4

CESE subliniază necesitatea protejării și salvgardării diverselor forme de întreprindere, pentru a valorifica și realiza pe deplin piața unică și modelul social european, recomandând instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre să acționeze în acest sens. Într-adevăr, toate formele de întreprindere oglindesc un aspect al istoriei europene și fiecare din ele este purtătoare a memoriei și a culturilor noastre antreprenoriale (5). De asemenea, pentru a realiza pe deplin și a promova spiritul întreprinzător european, diversitatea și pluralismul formelor de întreprindere trebuie să fie explicitate și valorificate într-un plan de acțiune european.

4.3.1

Pare evident că trebuie să se atragă atenția diferitelor categorii de public asupra faptului că crearea de întreprinderi este rezultatul unor eforturi ale întregii comunități, care recunoaște, apreciază și este dispusă să primească valoarea adăugată creată de omul de afaceri și de întreprinzător. Cu toate acestea, având în vedere situația economică actuală, este și mai important ca rolul acestora din urmă să fie înțeles în mod constructiv de către toți.

4.3.2

Odată realizată promovarea adecvată a culturii antreprenoriale, este necesară și crearea unor condiții cu adevărat durabile și stabile, mai ales din punct de vedere legislativ, pentru cei care doresc să investească și să-și asume riscuri pentru a dezvolta o idee, un concept, o afacere.

4.3.3

În definitiv, statele membre trebuie să armonizeze într-un sens favorabil condițiile care creează un cadru optim pentru dezvoltarea afacerilor și a activităților antreprenoriale și sociale, luând în considerare cele mai diverse tipuri de structuri ale întreprinderilor. Încă o dată, exemplele de reușită, cum ar fi diferitele forme de participare colectivă la capitalul întreprinderilor sau chiar și asocierea în cooperative, pot servi drept catalizator pentru schimbările pe care statele membre vor trebui să le promoveze.

4.3.4

CESE reamintește că este, desigur, esențial să se promoveze crearea de noi întreprinderi sau să se faciliteze transferurile întreprinderilor amenințate cu încetarea activității sau cu falimentul, dar că, în același timp, este la fel de important să se acorde sprijin întreprinderilor existente. Între înființare și închidere se desfășoară un întreg ciclu de viață al întreprinderii, impunând politici specifice, care combină o mai bună reglementare, menită să genereze locuri de muncă și activități economice durabile, inovare și competitivitate pe piața internă și în cadrul economiei globalizate (6).

4.3.5

CESE pledează pentru ca informarea privind condițiile de creare a întreprinderilor să fie mai clară și mai armonizată între statele membre, astfel încât stabilirea unui cadru echitabil să poată contribui la încurajarea spiritului antreprenorial. De asemenea, este important să se ofere accesul la servicii de asistență care să țină seama de diferitele forme de întreprinderi.

4.3.6

CESE este de acord că problema finanțării se pune la scară europeană și că trebuie abordată cu multă prudență de toate statele membre. Lichiditățile financiare sunt limitate, iar în aceste condiții, micul întreprinzător care dorește să inițieze un anumit proiect este cel mai grav afectat. Devine astfel indispensabilă consolidarea mecanismelor de finanțare care sprijină astfel de inițiative, ca de exemplu sistemele de garanții reciproce sau liniile de credit cu dobândă avantajoasă – mecanisme esențiale pentru micii întreprinzători, care nu reușesc să obțină finanțare pe piețele așa-zis „normale” (7).

4.3.7

Ca atare, CESE este de acord cu consolidarea instrumentelor de sprijin pentru proiectele inovatoare și al căror grad de risc este direct proporțional cu gradul de inovare integrată. În acest sens, CESE consideră justă și opțiunea de a consolida sprijinul financiar pentru testarea, demonstrarea și implementarea noilor tehnologii, dat fiind efectul lor multiplicator în societate.

4.3.8

Având în vedere că perioada actuală este deosebit de complexă pentru întreprinderi, CESE salută politica de facilitare a transferului de întreprinderi, deoarece aceste operațiuni trebuie văzute ca tot atâtea oportunități de a relansa sectoare economice capabile să redinamizeze piața forței de muncă.

4.3.9

La fel de importantă în acest sens este calitatea legislației în vigoare în contextul pieței interne. Mai sunt încă multe de făcut de către statele membre, însă nu există cale de întoarcere.

4.4.1

Se vorbește mult de cultura „americană” sau „anglo-saxonă” și de acordarea unei „a doua șanse” după ce se înregistrează un eșec. CESE este de acord că societatea, în general, trebuie să facă un efort pentru a-i privi pe întreprinzători cu alți ochi, în ceea ce privește capacitatea lor de reziliență în fața primelor eșecuri. De aceea CESE atrage atenția asupra necesității de a crea mecanisme care să permită celor dotați cu spirit antreprenorial și care doresc, de fapt, să creeze ceva inovator, să poată persevera pe calea opțiunilor lor. Eșecul unei prime tentative de a crea ceva poate și trebuie să fie văzut, mai ales de către sistemul financiar, ca o oportunitate de îmbunătățire și de consolidare a competențelor de a realiza noi proiecte antreprenoriale, în loc să fie considerat „sfârșitul drumului”. De asemenea, CESE consideră că promovarea excesivă a unei anumite culturi poate, la rândul ei, să devină contraproductivă; bunul simț și echilibrul trebuie să aibă prioritate.

4.5.1

CESE împărtășește ideea că normele aplicabile întreprinderilor trebuie să fie simple și clare pentru toți cei care doresc să aibă un cuvânt de spus în procesul de creare și dezvoltare a acestora. CESE salută eforturile Comisiei și ale statelor membre în vederea reducerii la minimum a tuturor aspectelor birocratice asociate creării și modernizării întreprinderilor. Crearea unei întreprinderi, în domeniul industrial, al serviciilor sau al tehnologiei, trebuie să fie un proces simplu, rapid și, în același timp, suficient de bine încadrat pentru a evita exagerările sau neînțelegerile, atât pentru cei care doresc să înființeze întreprinderi, cât și pentru organismele de reglementare.

4.5.2

CESE salută intenția declarată a Comisiei de a crea un grup de lucru pentru a analiza necesitățile specifice ale întreprinzătorilor din profesiile liberale, pe teme precum simplificarea administrativă, internaționalizarea și accesul la finanțare. De asemenea, CESE reamintește că trebuie să se ia în considerare principiul subsidiarității și funcția specifică a profesiilor liberale în multe state membre, pentru a se încuraja dezvoltarea unei „Carte europene a profesiilor liberale”, după modelul așa-zisei „Carte UE a micilor întreprinderi”.

4.5.3

CESE este de acord cu existența unor mecanisme de consiliere și de asistență pentru întreprinderi, însă atrage atenția asupra necesității de a crea echipe multidisciplinare și bune cunoscătoare ale pieței și ale specificităților acesteia, motiv pentru care reamintește posibilitatea de a utiliza experiența acumulată de către foștii oameni de afaceri și de întreprinzătorii mai experimentați, care sunt dispuși să ajute la transmiterea cunoștințelor, dar și cea a „tinerilor” întreprinzători, permițând astfel un dialog profitabil între generații. În acest scop, CESE consideră că este important ca aceste activități să nu se bazeze numai pe voluntariat, ci să fie sprijinite și prin mecanisme de stimulare care să le permită atât mentorilor, cât și întreprinzătorilor să beneficieze de pe urma creării de valoare adăugată. În plus, aceasta este o modalitate de a integra persoane care încă au capacitatea de a aduce o contribuție societății, dar care nu mai sunt complet active pe piața forței de muncă.

4.5.4

Ar trebui încurajate rețelele de colaborare între IMM-uri, deoarece ele consolidează substanțial viabilitatea IMM-urilor, mulțumită economiilor de scară (prin partajarea costurilor în materie de marketing, de achiziții sau de alte servicii comune, cooperarea între entități producătoare de bunuri sau servicii complementare și posibilitatea de a inova și de a avea acces la piața internațională).

4.5.5

Pe lângă eforturile de simplificare administrativă și de îndrumare a noilor întreprinzători, CESE insistă asupra rolului esențial de consiliere (îndrumare și mentorat) jucat de organizațiile de întreprinderi. În absența acestui sprijin, IMM-urile, în special microîntreprinderile, nu reușesc să aibă acces prin forțe proprii la finanțări și la fonduri europene, să inoveze, să-și dezvolte competitivitatea și să implementeze măsurile prioritare ale Strategiei Europa 2020, chiar dacă acestea li se adresează direct. CESE regretă că consolidarea acțiunilor de îndrumare și/sau mentorat desfășurate de organizațiile de întreprinderi nu figurează în planul de acțiune. Comitetul solicită instituirea unei a patra axe de intervenție, menite să consolideze aceste acțiuni prin intermediul sprijinului acordat organizațiilor intermediare. Aceste acțiuni ar trebui să se adreseze în mod special întreprinderilor celor mai mici.

4.6.1

CESE este de acord cu eforturile specifice pentru a sensibiliza acele grupuri ale societății care joacă un rol tot mai important în cadrul efortului comun de atingere a obiectivelor din acest domeniu.

4.6.2

CESE susține politicile de mobilizare a grupurilor menționate în planul de acțiune (șomeri, femei, persoane în vârstă, tineri, persoane cu handicap și migranți) în jurul temelor referitoare la antreprenoriat, la crearea de întreprinderi și de valoare adăugată pentru societate. Promovarea și difuzarea bunelor practici existente de către aceste grupuri ar putea face posibilă o abordare mai cuprinzătoare, precum și implementarea unor politici adecvate. CESE este de acord cu identificarea acestor grupuri drept catalizatori ai implicării societății în favoarea acestor teme și pledează pentru politici care să promoveze valorile legate de antreprenoriat și de inovare în rândul acestor grupuri, pentru a le stimula participarea la această provocare europeană.

4.6.3

CESE atrage în mod deosebit atenția instituțiilor asupra tendinței tot mai marcate a persoanelor în vârstă aflate la pensie de a lansa sau de a relansa o nouă activitate independentă. Acest fenomen se datorează printre altele creșterii longevității, progreselor înregistrate în materie de sănătate, precum și necesității de a dispune de un venit complementar, ca urmare a efectelor crizei asupra pensiilor primite. CESE solicită Comisiei, Parlamentului și Consiliului ca, pornind de la experiențele mai multor state membre, să conceapă și să implementeze sisteme care să acorde sprijin persoanelor în vârstă dornice să se angajeze pe această cale și să simplifice cadrul în care acestea își desfășoară activitatea.