19.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 271/116

1.1

CESE salută inițiativa Comisiei Europene. Relevanța propunerii este evidentă; ea reflectă ambiția de a veni în întâmpinarea cetățenilor și furnizorilor de servicii de internet în UE, facilitând crearea unei piețe interne pentru accesibilitatea site-urilor web.

1.2

Cu toate acestea, CESE este profund preocupat cu privire la adecvarea măsurilor propuse pentru punerea în practică a acestor ambiții. Este nevoie de un instrument juridic puternic pentru a evita ca acele constrângeri bugetare cauzate de actuala criză economică să servească drept pretext pentru a justifica un eventual eșec al statelor membre de a pune în aplicare directiva.

1.3

Domeniul de aplicare a acestei directive este limitat, ceea ce restrânge categoriile site-urilor web ale organismelor din sectorul public care corespund cerințelor prevăzute de directivă. O posibilă consecință a acestui fapt este lipsa de acces la servicii esențiale puse la dispoziție prin intermediul site-urilor web ale organismelor din sectorul public care nu sunt cuprinse în domeniul de aplicare a directivei.

1.4

În plus, o extindere a domeniului de aplicare a directivei asupra tuturor site-urilor web ale organismelor din sectorul public ar putea fi o condiție necesară pentru acumularea masei critice necesare pentru crearea unei piețe europene pentru servicii web accesibile și, astfel, pentru crearea unui sector competitiv la nivel global pentru accesibilitatea web, ceea ce ar genera posibilități suplimentare de ocupare a forței de muncă în Europa, atât pentru persoane fără handicap, cât și pentru persoane cu handicap.

1.5

Prin urmare, CESE recomandă cu hotărâre extinderea domeniului de aplicare a directivei în vederea includerii, pas cu pas, a tuturor site-urilor web ale organismelor din sectorul public, cu respectarea imperativelor ce țin de ordinea, securitatea și sănătatea publică, precum și de protecția tuturor datelor personale (1). În plus, CESE recomandă Comisiei Europene să elaboreze o propunere de regulament prin care să fie supuse și instituțiile UE obligațiilor care derivă din prezenta directivă.

1.6

În plus, CESE recomandă cu insistență luarea unor măsuri complementare, cum ar fi măsurile de sensibilizare, programele de formare în domeniul accesibilității web, numirea unor coordonatori în materie de accesibilitate la nivelul organismelor mari din domeniul public, precum și posibilitatea ca cetățenii să poată raporta cu privire la accesibilitatea site-urilor web publice în vederea facilitării punerii în aplicare a directivei. Partenerii sociali trebuie să aibă un rol mai proactiv cu privire la aceste chestiuni.

1.7

CESE recomandă Comisiei Europene o evaluare atentă a implicațiilor directivei asupra ocupării forței de muncă în sectorul public și cel privat, insistând în mod special asupra efectului ne asupra ocupării forței de muncă, creării de locuri de muncă de calitate și asupra locurilor de muncă potențiale pentru persoanele cu handicap.

1.8

CESE încurajează organismele europene de standardizare să adopte fără întârziere norma europeană la care se face trimitere în directivă, pentru a facilita corecta punere în aplicare a acesteia. În aceleași timp, punerea în aplicare nu ar trebui întârziată din cauza adoptării normei sus-numite, în condițiile în care Comisia Europeană prevede, ca o parte integrantă a propunerii sale, un instrument juridic temporar care corespunde întocmai acestui obiectiv.

2.1

Accesibilitatea site-urilor web este parte integrantă din multe inițiative politice la nivel european: Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap (accesibilitatea TIC); Planul european de acțiune privind guvernarea electronică 2011-2015 (servicii de e-Guvernare incluzive și accesibile); Agenda digitală pentru Europa (Comisia propune garantarea accesibilității totale a site-urilor web ale organismelor din sectorul public până în 2015).

2.2

În 2006, statele membre ale UE s-au angajat să îmbunătățească accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public prin semnarea așa-numitei Declarații de la Riga. Până în prezent, statele membre nu au reușit să concretizeze aceste angajamente într-un mod satisfăcător. Acest fapt reprezintă un element important al contextului elaborării de către Comisia Europeană a acestei directive.

2.3

Propunerea de directivă privind accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public are ca obiectiv sprijinirea statelor membre în demersul lor de concretizare a angajamentelor naționale în materie de accesibilitate a site-urilor web, sprijinind astfel mai ales angajamentul statelor membre față de dispozițiile Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap referitoare la site-urile web ale organismelor din sectorul public. Articolul 9 din UNCRPD obligă statele membre și UE să adopte măsurile corespunzătoare privind garantarea accesului persoanelor cu handicap, în condiții de egalitate cu ceilalți, la tehnologiile informării și comunicării, inclusiv la internet.

2.4

Lipsa unor abordări armonizate cu privire la accesibilitatea site-urilor web creează bariere la nivelul pieței interne. În condițiile în care mai puțin de 10% din site-urile web sunt accesibile, piața europeană în materie de accesibilitate a site-urilor web ar putea cunoaște o creștere semnificativă, iar abordările armonizate ar putea facilita acest proces, punând capăt fragmentării existente și lipsei de încredere în piața accesibilității site-urilor web.

Prin urmare, accesibilitatea site-urilor web reprezintă un domeniu în care piața internă ar putea servi intereselor cetățenilor într-o măsură mult mai mare decât în prezent. Legislația în materie ar putea contribui la rândul ei la crearea unei veritabile piețe europene în materie de accesibilitate a site-urilor web, deschizând piețe la nivelul statelor membre în care riscul incertitudinii juridice împiedică activitatea dezvoltatorilor de site-uri web din alte state membre.

2.5

Nu în ultimul rând, o astfel de abordare armonizată privind accesibilitatea site-urilor web la nivelul întregii UE ar reduce costurile pentru companiile care dezvoltă site-uri web și, astfel, costurile pentru organismele din sectorul public care fac uz de serviciile acestor companii.

2.6

În plus, este important să se sublinieze că organismele din sectorul public, precum și multe alte instituții foarte importante pentru cetățeni furnizează informații și servicii esențiale prin intermediul site-urilor web. De aceea, toți cetățenii, inclusiv persoanele cu handicap, cele care suferă de tulburări funcționale, copiii, persoanele în vârstă și orice altă persoană trebuie să dispună de acces la aceste site-uri web și la funcționalitățile acestora. Acest imperativ vizează aspecte precum adaptabilitatea tehnică (versiunea textului, posibilitatea de a modifica dimensiunile caracterelor, modificarea contrastului, posibilitatea de a accesa site-uri cu un browser diferit și prin intermediul unor programe care facilitează accesul) și claritatea limbajului folosit. Numărul de site-uri web care furnizează servicii de e-Guvernare și numărul site-urilor web aparținând sectorului public în general crește cu rapiditate. În viitor, accesul la informații și servicii puse la dispoziție prin intermediul site-urilor web joacă un rol major în exercitarea drepturilor cetățenești fundamentale, inclusiv accesul la locuri de muncă.

2.7

Propunerea este, de asemenea, importantă pentru facilitarea e-incluziunii, în condițiile în care accesibilitatea site-urilor web reprezintă un instrument în cadrul eforturilor depuse în vederea realizării obiectivului de a include în societate persoanele cu handicap și de a oferi tuturor cetățenilor acces la serviciile puse la dispoziție prin intermediul site-urilor web.

2.8

CESE consideră că accesibilitatea trebuie considerată ca făcând parte integrantă din principiul egalității între cetățeni. În acest context, în ceea ce privește site-urile web, accesibilitatea necesită îndeplinirea unor condiții prealabile importante, precum:

3.1

Directiva urmărește apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public prin definirea cerințelor armonizate.

3.2

Propunerea stabilește normele tehnice prin intermediul cărora statele membre trebuie să facă accesibil conținutul anumitor tipuri de site-uri web ale organismelor din sectorul public. Tipurile de site-uri web enumerate cuprind informații și servicii furnizate de organismele din sectorul public, care sunt esențiale pentru participarea cetățenilor UE în cadrul economiei, inclusiv la piața forței de muncă, și pentru societate în ansamblu, precum și pentru exercitarea drepturilor cetățenești. Categoriile relevante de site-uri web provin din exercițiul de referință din 2001 privind guvernarea electronică (4); lista acestora este prezentată în anexă.

4.1.1

Articolul 1 definește domeniul de aplicare a directivei, cu o trimitere la anexa care cuprinde o listă a anumitor tipuri de site-uri web provenind din exercițiul de referință din 2001 privind guvernarea electronică. Tipurile de site-uri web cuprinse în această listă sunt site-uri web importante. Cu toate acestea, lista site-urilor web relevante nu include un număr mare de servicii indispensabile pentru integrarea cetățenilor în viața economică și în societate în ansamblul ei.

4.1.2

Exemple de sectoare esențiale care nu intră sub incidența prezentei directive sunt:

Următoarea listă de exemple nu este exhaustivă. Site-urile web din domeniul public care furnizează informații și servicii aparținând acestor sectoare esențiale nu sunt reglementate în mod explicit de prezenta directivă.

4.1.3

Comisia Europeană menționează așa-numitele „efecte de contaminare (IATE)” asupra acelor site-uri web din sectorul public care nu sunt cuprinse în domeniul de aplicare a directivei.

4.1.4

Conform raționamentului care stă la baza acestei teorii privind efectele de contaminare, organismele publice vor face accesibile și acele site-uri web care nu intră în domeniul de aplicare a directivei în același timp sau după acele site-uri web care sunt reglementate de directivă, ca urmare a faptului că procesul de accesibilizare a fost deja inițiat. Un factor care ar putea contribui la generarea acestor efecte de contaminare ar putea consta în aplicarea legislației europene privind achizițiile publice: autoritățile contractante ar putea fi obligate să includă în specificațiile lor tehnice normele europene cu privire la accesibilitatea site-urilor web. Rolul pe care îl poate juca acest factor depinde de voința politică a factorilor de decizie și de voința și capacitatea autorităților contractante de a aborda chestiunea accesibilității site-urilor web.

4.1.5

CESE este însă îngrijorat de fragilitatea presupunerilor privind legăturile de cauzalitate referitoare la aceste efecte colaterale. În opinia CESE, buna funcționare a acestui mecanism nu a putut fi demonstrată. Prin urmare, CESE salută măsura prevăzută în directivă care încurajează statele membre să extindă cerințele privind accesibilitatea site-urilor web și asupra altor site-uri web decât cele menționate în mod explicit în anexa la directivă. În condițiile actuale, CESE continuă să fie îngrijorat cu privire la pertinența acestei măsuri.

4.1.6

Studiul de referință intitulat „Evaluarea progreselor înregistrate în domeniul e-accesibilității în Europa” (2006 - 2008) a arătat că există o legătură clară între existența unei legislații în domeniu în statele membre și nivelul de accesibilitate al site-urilor web. Astfel, efectul ca atare al legislației a fost demonstrat.

4.1.7

CESE este îngrijorat că, prin definirea domeniului de aplicare al directivei în baza unui studiu de referință din 2001, Comisia Europeană creează o ruptură între abordarea directivei și situația cu care se confruntă dezvoltatorii de site-uri web, organismele publice și cetățenii într-o societate a informațiilor și a comunicării supusă unor modificări rapide. De atunci, statele membre și-au revizuit strategiile de digitalizare a sectorului public și vor continua să le revizuiască și în viitor.

4.1.8

În concluzie, cetățenii, care depind de accesibilitatea web, se confruntă cu riscul considerabil de a fi excluși parțial sau integral de la beneficiile serviciilor și informațiilor puse la dispoziție prin intermediul site-urilor web care nu sunt cuprinse în domeniul de aplicare relativ restrâns al directivei. CESE consideră că această situație ar putea aduce atingere principiului egalității cetățenilor (articolele 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale).

4.1.9

Pentru organismele publice, aceasta înseamnă că se vor confrunta cu un mediu politic cu cerințe legale obligatorii diferite pentru diferitele tipuri de site-uri web. Acest fapt riscă să aibă drept urmare ca punerea în aplicare a directivei să fie mai complexă decât este necesar. În vederea reducerii complexității, CESE recomandă, ca cerință minimă, ca textul directivei să stabilească în mod explicit că domeniul de aplicare al directivei cuprinde întregul site web care pune la dispoziție un anume serviciu și doar o anumită funcționalitate a acestui serviciu.

4.1.10

O altă consecință pentru sectorul public din statele membre ar fi că serviciile inaccesibile pentru anumiți cetățeni trebuie puse la dispoziția acestora prin alte modalități, ceea ce ar duce la un tratament inegal al anumitor grupuri de cetățeni. Acest lucru ar putea duce la o creștere a costurilor pentru asistență personală practică destinată persoanelor cu handicap, a costurilor pentru soluții specializate de transport adaptate acestei categorii de cetățeni și la necesitatea de a pune la dispoziție asistență, de exemplu pentru persoanele în vârstă, care se deplasează personal la sediul organismului public respectiv.

4.1.11

În aceste condiții, întreprinderile din sectorul web sunt expuse riscului de a-și continua activitatea în cadrul unei piețe fragmentate în funcție de diferitele niveluri de cerințe cu privire la accesibilitate. La nivelul UE, numărul de site-uri web din sectorul public care cad sub incidența cerințelor directivei s-ar putea să rămână scăzut, iar statele membre ar putea extinde sau limita domeniul de aplicare al acesteia într-o anumită măsură.

4.1.12

Dacă potențialul pe care îl reprezintă crearea unei piețe interne pentru servicii web accesibile nu va fi exploatat pe deplin, acest lucru va împiedica și crearea de locuri de muncă în acest domeniu. Aceasta ar fi o șansă pierdută, în special în ce privește potențialul pentru crearea de locuri de muncă specializate pentru persoane cu handicap. Un cadru juridic clar și cuprinzător la nivel european reprezintă o condiție necesară pentru sectorul european al accesibilității site-urilor web competitiv la nivel mondial și, astfel, o condiție necesară pentru crearea de noi locuri de muncă în UE.

4.1.13

Prin urmare, CESE recomandă cu insistență ca domeniul de aplicare al directivei să fie reconsiderat. CESE consideră că domeniul de aplicare ar trebui extins pentru a cuprinde toate site-urile web care furnizează în mod nemijlocit servicii către cetățeni. O astfel de extindere ar putea fi acompaniată de o extindere a termenelor pentru respectarea cerințelor directivei pentru acele site-uri web care se adresează unor grupuri de persoane limitate ca număr, prevăzând, astfel, o punere în aplicare graduală a directivei.

4.1.14

Ca o cerință minimă, CESE recomandă o actualizare a listei de servicii elaborată cu ocazia exercițiului de referință din 2001 privind guvernarea electronică, cu includerea unor servicii esențiale, care în prezent ocupă un loc de frunte în strategiile de digitalizare ale statelor membre. Luarea în considerare a acestor servicii suplimentare ar reprezenta contribuția lor potențială la crearea unei piețe interne pentru servicii web accesibile. Dezavantajul acestei abordări constă în necesitatea unei actualizări permanente a acestei liste, în funcție de progresul tehnologic și digitalizarea sectorului public în întreaga UE.

4.1.15

CESE recomandă cu insistență ca domeniul de aplicare al directivei să cuprindă în mod explicit și versiuni ale site-urilor web publice care să poată fi accesate prin dispozitive mobile, precum și funcții concepute pentru facilitarea generală a accesului mobil. Dispozitivele mobile devin într-o măsură din ce în ce mai mare modalitatea de acces preferată; directiva ar trebui să țină seama de acest lucru. În ciuda faptului că dispozitivele mobile au fost incluse în specificațiile tehnice de punere în aplicare a directivei, s-ar emite un semnal important dacă s-ar recunoaște acest aspect, fapt care ar contribui și la viitoarea relevanță a directivei.

4.1.16

În aceeași ordine de idei, CESE recomandă ca funcțiile puse la dispoziție de site-uri web externe față de organismul public respectiv, de exemplu prin intermediul unor linkuri externe, să fie cuprinse în domeniul de aplicare al directivei. Printr-o astfel de clarificare s-ar evita incertitudinea juridică cu privire la răspunderea pentru accesibilitatea unui anumit serviciu.

4.1.17

În plus, CESE recomandă Comisiei Europene să propună un regulament care să oblige instituțiile UE, cu includerea CESE, care este gata să preia un rol proactiv și de pionierat în acest sens, să se supună obligațiilor impuse prin prezenta directivă.

4.2.1

Directiva include o soluție pentru prezumția de conformitate cu standardele armonizate aplicabile site-urilor web respective, pentru a facilita respectarea cerințelor privind accesibilitatea web. Utilizarea standardelor armonizate permite actualizarea standardelor corespunzătoare fără să fie necesară în mod obligatoriu modificarea legislației UE sau naționale.

4.2.2

Directiva indică într-un considerent faptul că Criteriile și cerințele de succes privind conformitatea de nivel AA din versiunea 2.0 a Orientărilor privind accesibilitatea conținutului web (WCAG 2.0) emise de Consorțiul World Wide Web (W3C) vor fi luate în considerare în standardul european care va rezulta în urma Mandatului 376 și, ulterior, în standardul armonizat care ar trebui să se bazeze pe rezultatele acestei activități. Aceste specificații tehnologice neutre stau la baza cerințelor privind accesibilitatea site-urilor web în sensul prevăzut de directivă.

4.2.3

CESE salută decizia Comisiei Europene în favoarea unor specificații privind accesibilitatea web cu recunoaștere internațională, ca o referință pentru directiva propusă. CESE ia notă de faptul că WCAG 2.0, nivelul AA, reprezintă punctul de referință pentru accesibilitatea web și va rămâne un punct de referință în viitorul apropiat. Prin urmare, adoptarea și punerea în aplicare a directivei nu va fi întârziată de procesul european de standardizare.

4.2.4

De asemenea, CESE salută și decizia Comisiei Europene în favoarea standardelor armonizate, ceea ce va permite integrarea evoluțiilor viitoare ale specificațiilor privind accesibilitatea web, atunci când dezvoltarea tehnologică sau de altă natură va impune acest lucru, pentru a păstra nivelul de accesibilitate prevăzut de directivă.

4.2.5

În același timp este esențial ca accesul la standardele relevante să rămână liber și gratuit pentru toate părțile interesate și ca răspunderea pentru aplicarea și dezvoltarea în continuare a acestor standarde să nu revină numai autorităților de standardizare și actorilor comerciali.

4.2.6

Neutralitatea tehnologică reprezintă o condiție necesară pentru orice activitate în domeniul accesibilității web într-un mediu TIC supus unor schimbări rapide. Acest fapt permite inovarea continuă. Astfel, neutralitatea tehnologică a WCAG 2.0 va contribui la relevanța pe viitor a acestei directive.

4.2.7

În plus, opțiunea în favoarea unor specificații recunoscute la nivel internațional sporește probabilitatea ca dezvoltatorii de site-uri web, activi la nivel global și nu doar la nivelul UE, să fie supuși unor cerințe convergente privind accesibilitatea web, ceea ce simplifică punerea lor în aplicare în cadrul site-urilor web pe care le pun la dispoziție. Acestui aspect trebuie să i se acorde importanța cuvenită pe o piață care, prin natura ei, este internațională și globală. Este important ca utilizatorii să beneficieze, la rândul lor, de criterii comune în ceea ce privește o posibilitate omogenă de acces și de participare, precum și în ceea ce privește prezentarea și amplasamentul (amplasamentele) diverselor elemente structurale care ar facilita în mod semnificativ navigarea pe site-uri.

4.3.1

În articolul 6, statele membre sunt încurajate să ia măsuri care să contribuie la creșterea gradului de sensibilizare, la stabilirea unor acorduri de cooperare, precum și la creșterea pieței în domeniul accesibilității site-urilor web.

4.3.2

CESE recomandă includerea unei prevederi juridice obligatorii pentru statele membre pentru creșterea gradului de sensibilizare în rândul organismelor publice, dezvoltatorilor de site-uri web și altor părți interesate. Cunoștințele în legătură cu această tematică și cu importanța acesteia reprezintă o condiție necesară pentru punerea efectivă în aplicare a directivei.

4.3.3

În aceeași ordine de idei, CESE recomandă introducerea unei obligații juridice pentru statele membre privind crearea de programe de formare pentru angajații organismelor publice, prin intermediul unei consultări cu partenerii sociali, în vederea facilitării în continuare a punerii concrete în aplicare a cerințelor privind accesibilitatea site-urilor web. Valoarea adăugată a coordonării și asigurării calității unor astfel de programe la nivel european ar fi considerabilă, acestea putând valorifica totodată bunele practici existente.

4.3.4

CESE recomandă cu insistență ca partenerii sociali să fie pe deplin implicați în elaborarea și punerea în practică a programelor de formare și de sensibilizare. Partenerii sociali ar putea juca un rol important în propagarea ideilor și temerilor angajaților și cadrelor de conducere care răspund, în munca lor cotidiană, pentru asigurarea accesibilității site-urilor web. Mai mult, partenerii sociali s-ar putea implica și prin introducerea accesibilității site-urilor web pe ordinea de zi a organismelor relevante.

4.3.5

Atât sensibilizarea cât și pregătirea specialiștilor reprezintă instrumente necesare, dar nu suficiente pentru a garanta că așa-numitele efecte de contaminare, pe care le preconizează Comisia, se fac simțite.

4.4.1

Având în vedere actualizările periodice ale conținuturilor, accesibilitatea unui site web trebuie monitorizată în permanență. Conform articolului 7 din directivă, statele membre sunt rugate să monitorizeze site-urile web ale organismelor din sectorul public în cauză prin intermediul metodologiei stabilite de Comisia Europeană în conformitate cu procedura prevăzută de directivă. Statele membre raportează anual rezultatele monitorizării desfășurate, cu includerea unei extinderi posibile a listei de site-uri web relevante, precum și orice alte măsuri luate în domeniul accesibilității site-urilor web publice. În opinia CESE, Comisia ar trebui să țină seama de faptul că poate nu toate statele membre vor reuși să pună în aplicare directiva și să-i includă pe toți cetățenii până la sfârșitul anului 2015. Comitetul este favorabil elaborării unor standarde europene. Parlamentul European va fi desigur atent ca actele delegate să nu dea naștere, din cauza aspectelor tehnice, unor efecte politice care le-ar aduce prejudicii cetățenilor europeni.

4.4.2

CESE salută recunoașterea din partea Comisiei Europene a necesității unei monitorizări permanente a accesibilității site-urilor web publice.

4.4.3

CESE recomandă ca statele membre să fie obligate să pună rezultatele acestor monitorizări permanente la dispoziția cetățenilor, într-un format accesibil, cu includerea unor eventuale concluzii generale trase de autoritățile competente în urma monitorizării.

4.4.4

CESE recomandă, de asemenea, ca statele membre să fie obligate să creeze mecanisme corespunzătoare, astfel încât cetățenii și organizațiile reprezentative să poată raporta cu privire la accesibilitatea și inaccesibilitatea unor site-uri web aparținând organismelor publice. Informațiile dobândite pe această cale ar putea fi incluse în eforturile generale de monitorizare.

4.4.5

CESE solicită Comisiei Europene să ia considerare introducerea cerinței ca organismele publice de mari dimensiuni să numească un coordonator pentru accesibilitatea site-urilor web, care să urmărească punerea în aplicare a cerințelor directivei și a cerințelor conexe. Experiența a arătat că angajamentul la nivel de organizație este crucial pentru punerea în practică a cerințelor de accesibilitate.

4.5.1

În lumina faptului că legislația europeană în materie de soluții de identificare digitală este în curs de adoptare și că legislația privind accesibilitatea pentru persoanele cu handicap în alte domenii ale societății, așa-numitul Act european privind accesibilitatea, este avut în vedere, este important să se garanteze că organismele din sectorul public și dezvoltatorii de site-uri web se vor confrunta deopotrivă cu un cadru politic coerent în toate sectoarele. Relevanța acestui punct este subliniată și prin faptul că pachetul legislativ privind achizițiile publice, în curs de adoptare la nivelul UE, va conține probabil de asemenea dispoziții privind accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

4.5.2

Prin urmare, CESE recomandă cu insistență ca, prin intermediul unei analize legale și tehnice aprofundate, să se asigure coerența necesară între cerințele impuse de directiva care face obiectul acestui aviz și celelalte propuneri legislative cu relevanță pentru accesibilitatea site-urilor web.

4.6.1

Disponibilitatea, funcționalitatea și utilizarea soluțiilor TIC sunt supuse unor schimbări rapide. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă numărul din ce în ce mai mare de servicii oferite prin intermediul unor aplicații pentru telefoane inteligente și tablete, inclusiv din partea unor organisme din sectorul public.

4.6.2

CESE recomandă ca aplicațiile pentru telefoanele inteligente și tablete, în măsura în care funcționalitatea acestora este integrată în serviciile puse la dispoziție prin intermediul site-urilor web din sectorul public, să fie incluse în mod explicit în domeniul de aplicare a directivei, în condițiile în care acest tip de aplicații face deja parte integrantă din interacțiunea dintre cetățeni și organismele din sectorul public.

4.6.3

Trebuie semnalat că accesul la site-urile web este direct legat de dreptul persoanelor la liber acces la informație și la participarea la viața politică. Un exemplu de bună practică demn de aplicat în Uniunea Europeană îl constituie adăugarea, pe site-urile internet ale tuturor organelor de administrație publică, a unei rubrici consacrate participării, care să fie ușor accesibilă.