18.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 391/37

—

salută propunerea Comisiei Europene de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii (2014-2020), pentru că reprezintă un angajament în direcția recunoașterii competitivității ca factor fundamental și prioritar în asigurarea unei creșteri economice susținute și a mai multor locuri de muncă în UE;

—

atrage atenția asupra numeroaselor inițiative existente luate de autoritățile locale și regionale din toate statele membre, de exemplu centre locale pentru întreprinderile mici, microcredite acordate de autoritățile locale sau regionale sau consultanța gratuită din partea unor experți cu privire la înființarea micilor întreprinderi, care oferă adesea baza pentru demararea cu succes a unei microîntreprinderi;

—

atrage atenția asupra nevoilor tinerilor întreprinzători, pentru care demararea unei întreprinderi reprezintă adesea singura posibilitate de dezvoltare profesională și care sunt dispuși să-și asume riscuri cu privire la o anumită activitate, extinzând-o adesea pe piața europeană. Acești întreprinzători au potențialul de a fi competitivi pe piețele globale;

—

observă că ajungerea la o competitivitate în plan global este posibilă numai prin eliminarea neajunsurilor de pe piața europeană, din cauza cărora IMM-urile Europei sunt mai puțin capabile să concureze cu omoloagele lor din alte părți ale lumii. IMM-urile trebuie să joace un rol mai important în punerea în aplicare a proiectelor UE, iar poziția lor ar trebui îmbunătățită în raport cu întreprinderile mari, care sunt adesea contractanții generali pentru asemenea proiecte. În acest scop, subliniază importanța asocierii IMM-urilor în rețele de întreprinderi.

Raportor

dl Witold KROCHMAL (PL-AE), membru al Consiliului local Wołów

Document de referință

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii (2014-2020)

COM(2011) 834 final

1.

salută propunerea Comisiei Europene de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii (2014-2020), pentru că reprezintă un angajament în direcția recunoașterii competitivității ca factor fundamental și prioritar în asigurarea unei creșteri economice susținute și a mai multor locuri de muncă în UE;

2.

consideră că regulamentul propus vine în completarea inițiativelor anterioare ale CE din cadrul Strategiei Europa 2020; recunoaște rolul jucat de IMM-uri în sistemul economic al UE și este conștient de neajunsurile și de caracterul turbulent al mediului antreprenorial pentru IMM-uri, care poate încetini sau chiar limita dezvoltarea întreprinderilor și creșterea competitivității lor;

3.

subliniază că poziția CoR se sprijină pe rezultatele anchetei „Regiuni și orașe care favorizează activitatea IMM-urilor” (1), desfășurată în rândul autorităților locale și regionale de către Platforma de monitorizare a Strategiei Europa 2020 a Comitetului;

4.

recunoaște că statele membre și regiunile poartă cea mai mare parte a răspunderii pentru rezolvarea neajunsurilor pieței, dar consideră că UE poate fi de ajutor în anumite domenii, prin promovarea bunelor practici, asigurarea funcționării eficiente a pieței unice și îmbunătățirea condițiilor mediului de afaceri, așa încât întreprinderile, inclusiv IMM-urile, să poată concura durabil la scară globală, ceea ce presupune un efort în direcția unei economii cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficiente din punctul de vedere al resurselor;

5.

consideră că acest program va spori în mod semnificativ încrederea în sectorul antreprenorial al Europei, atât pe piețele europene cât și pe cele globale. Efectul unei încrederi crescute a piețelor va fi un interes mai mare față de întreprinderi și o politică mai expansivă a întreprinderilor existente, inclusiv a IMM-urilor, care reprezintă sursa principală a creșterii economice (58 % din cifra de afaceri totală din UE) și a ocupării forței de muncă (67 % din locurile de muncă din sectorul privat) și care au creat, între 2002 și 2010, 85 % din noile locuri de muncă în acest sector;

6.

consideră că este justificat ca programul să sublinieze importanța sectorului turismului, unde operează un număr mare de IMM-uri din UE, care oferă un loc de muncă multor persoane;

7.

subliniază importanța sprijinirii întreprinderilor și IMM-urilor în diferitele etape ale dezvoltării acestora, de la întreprinderile nou înființate până la cele care există deja sau cele care trebuie restructurate, pornindu-se de la premisa că sprijinul determină intensificarea potențialului de competitivitate al întreprinderii pe piața UE și pe piețele externe;

8.

recunoaște faptul că una din principalele condiții pentru succesul programului este promovarea și dezvoltarea unei culturi a antreprenoriatului și a unei etici antreprenoriale în societatea europeană; ca atare, salută posibilitatea de a lua parte la competiția Premiul european pentru spirit antreprenorial la nivel național, regional și local, precum și la alte proiecte de acest tip;

9.

menționează că, în fiecare an, trei regiuni europene primesc premiul de Regiune europeană întreprinzătoare, ca recunoaștere a condițiilor favorabile pe care le asigură pentru IMM-uri;

10.

consideră că promovarea antreprenoriatului ar trebui să înceapă din școală, prin dezvoltarea unor atitudini pozitive cu privire la antreprenoriat și prin promovarea autonomiei economice. Aceasta va permite luarea de decizii bazate pe informații suficiente cu privire la natura activității pe care doresc să o desfășoare studenții în momentul în care trebuie să intre pe piața forței de muncă. Pentru ca absolvenții de liceu și ai universităților să poată începe să lucreze pe cont propriu pe baza competențelor dobândite, astfel încât probabilitatea cererii pentru serviciile pe care le oferă aceștia să fie ridicată, trebuie avut grijă ca formarea lor să nu piardă din vedere nevoile pieței;

11.

solicită integrarea în formarea profesională a tendințelor antreprenoriale și a temelor referitoare la dezvoltarea întreprinderii, având în vedere că educația continuă pentru întreprinzători este esențială pentru nivelul competitivității;

12.

atrage atenția asupra nevoilor tinerilor întreprinzători, pentru care demararea unei întreprinderi reprezintă adesea singura posibilitate de dezvoltare profesională și care sunt dispuși să-și asume riscuri cu privire la o anumită activitate, extinzând-o adesea pe piața europeană. Acești întreprinzători au potențialul de a fi competitivi pe piețele globale;

13.

atrage atenția asupra numeroaselor inițiative existente luate de autoritățile locale și regionale din toate statele membre, de exemplu centre locale pentru întreprinderile mici, microcredite acordate de autoritățile locale sau regionale sau consultanța gratuită din partea unor experți cu privire la înființarea micilor întreprinderi, care oferă adesea baza pentru demararea cu succes a unei microîntreprinderi;

14.

de asemenea, atrage atenția asupra poziției întreprinzătorilor femei și a grupurilor-țintă specifice, inclusiv – printre alții – a întreprinzătorilor imigranți și expatriați, care au nevoie de inițiative speciale pentru a dezvolta competitivitatea propriilor întreprinderi, ținându-se seama de politicile existente ale UE în acest domeniu;

15.

face apel la autoritățile locale și regionale să pună în aplicare programul; atrage îndeosebi atenția asupra nevoii de a elimina sau reduce birocrația și obstacolele din calea obținerii fondurilor externe și de a se simplifica documentația prezentată pentru contracte și de a se renunța la cerința prezentării unor garanții bancare în cazul lucrărilor de dimensiuni mici;

16.

observă că ajungerea la o competitivitate în plan global este posibilă numai prin eliminarea imperfecțiunilor de pe piața europeană, din cauza cărora IMM-urile Europei sunt mai puțin capabile să concureze cu omoloagele lor din alte părți ale lumii. IMM-urile trebuie să joace un rol mai important în punerea în aplicare a proiectelor UE, iar poziția lor ar trebui îmbunătățită în raport cu întreprinderile mari, care sunt adesea contractanții generali pentru asemenea proiecte. În acest scop, subliniază importanța asocierii IMM-urilor în rețele de întreprinderi;

17.

arată că UE, împreună cu statele membre, trebuie să asigure o funcționare efectivă a pieței unice și să îmbunătățească mediul de afaceri prin eliminarea sau reducerea dificultăților cu care se confruntă IMM-urile legate de obținerea accesului la finanțare, de posibilitățile reduse pe care le au acestea de a se extinde pe piețe din afara țării lor de origine, atât în cadrul pieței unice, cât și în afara ei, precum și de poverile fiscale excesive și de birocrație. Aceste condiții trebuie îndeplinite, asigurându-se totodată accesul la cunoaștere și la noi tehnologii inovatoare, precum și cooperarea cu instituțiile locale de învățământ profesional și universitar, care trebuie să țină seama, în programele lor, de IMM-uri ca forță motrice a economiei europene;

18.

consideră că programul ar trebui să pună un accent mai mare pe participarea sporită a IMM-urilor la activitățile, proiectele și programele UE de cercetare și inovare, inclusiv prin instituirea unor parteneriate public-privat. O participare mai activă în cadrul proiectelor de cercetare îmbunătățește competențele la nivelul întreprinderilor și, astfel, competitivitatea lor pe plan mondial.

Propunerea privind programul de cercetare și inovare „Orizont 2020” insistă în mod deosebit asupra necesității de a îmbunătăți participarea IMM-urilor la proiectele de cercetare. O participare mai strânsă ar înlesni acestor IMM-uri, care uneori sunt lideri mondiali în domeniul lor, accesul la informații și cunoștințe;

19.

observă că numai o astfel de abordare le va permite întreprinderilor și IMM-urilor să se dezvolte într-un mod care să țină seama de angajamentele pentru o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, bazată pe cele mai recente tehnologii ecologice care să permită realizarea obiectivelor în domeniile politicii climatice și energetice;

20.

salută bugetul propus pentru acest program, de 2,522 mld EUR. Observă totodată că suma de 1,4 mld EUR alocată instrumentelor financiare care trebuie să susțină direct întreprinderile și IMM-urile reprezintă numai 56 % din bugetul total al programului. În cazul în care cererea de instrumente financiare este mai ridicată decât se poate prevedea în mod rezonabil, ar trebui ca procentajul de fonduri alocate să fie modificat printr-o decizie a comitetului în care sunt reprezentate toate țările care beneficiază de Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii (COSME), prevăzut la articolul 16 al propunerii de regulament. Partea rămasă a bugetului, alocată activităților de sprijinire a mediului IMM, garantează faptul că fondurile alocate pentru întregul program pe perioada 2014-2020 sunt utilizate eficient și cu succes;

21.

consideră adecvată alocarea a 1,7 % din bugetul programului pentru susținerea din punct de vedere administrativ a acestuia, deoarece aceste fonduri trebuie să garanteze funcționarea eficientă a programului, fără să prezinte o povară excesivă asupra bugetului;

22.

este de părere că măsurile finanțate de la bugetul programului nu pot constitui un substitut pentru inițiativele de la nivel național, regional sau local, ci ar trebui să consolideze aceste măsuri și să le facă mai eficiente, conferindu-le o dimensiune UE, prin coordonarea eficientă și înlăturarea obstacolelor transfrontaliere din calea cooperării între actorii privați și autoritățile publice. Această cooperare ar trebui încurajată prin intermediul creării de rețele „pe orizontală”, mai degrabă decât printr-o centralizare „pe verticală”;

23.

consideră că sprijinul oferit ar trebui să fie pe deplin justificat de obiective și ar trebui să genereze efecte pozitive pe teritoriul Europei prin efecte de stimulare și de multiplicare, precum și de fructificare a rezultatelor obținute;

24.

subliniază că există o mare dependență a competitivității de productivitate, inovare și eficiență (sursa creșterii durabile a veniturilor), de capacitatea întreprinderilor de a profita pe deplin de oportunități precum piața unică europeană și de soluțiile instituționale care creează condiții pentru creșterea durabilă a întreprinderilor. De aceea, proiectele care consolidează factorii cu impactul cel mai mare asupra competitivității durabile a întreprinderilor și a IMM-urilor trebuie tratate ca prioritate;

25.

atrage atenția asupra faptului că participarea țărilor terțe la program pe baza unor protocoale la acordurile de asociere și pe baza altor acorduri ar trebui considerată o oportunitate de a extinde domeniul de activitate al întreprinderilor active în zona UE și de a acumula experiență cu privire la modul de funcționare a întreprinderilor în afara pieței UE; ar trebui să fie posibilă și participarea altor țări terțe la program, finanțarea fiind asigurată din alte programe destinate cooperării statelor membre UE cu țările din afara UE;

26.

atrage atenția asupra importanței evoluției educației în spiritul antreprenorial, inclusiv printr-o formare pe tot parcursul vieții, în direcția dezvoltării unor competențe, atitudini și a integrării RSI, care să le permită întreprinzătorilor să facă față mizelor de pe piața globală modernă, respectând totodată etica profesională tradițională din Europa;

27.

crede că eforturile de a promova antreprenoriatul și de a dezvolta atitudini favorabile spiritului întreprinzător ar trebui să-i cuprindă și pe acei întreprinzători care pornesc pe calea activității independente, aflați la începutul vieții lor profesionale, printre care se numără și femeile care fac acest efort și-și asumă riscurile aferente;

28.

este de părere că măsurile de îmbunătățire a accesului IMM-urilor la finanțare, printre care mecanismul de capitaluri proprii și mecanismul de garantare a împrumuturilor, ar trebui să vină în completarea instrumentelor financiare folosite în prezent în cadrul politicii de coeziune. Ar trebui să existe și posibilitatea de a le corela cu alte fonduri specific desemnate din statele membre;

29.

subliniază importanța posibilității acordării transfrontaliere de credit și de împrumuturi, IMM-urile putând profita astfel de potențialul uriaș al pieței unice, ceea ce ar trebui să consolideze competitivitatea și durabilitatea inițiativelor de afaceri, de exemplu în sectorul turismului;

30.

acordă o atenție deosebită concentrării mecanismului de capitaluri proprii pentru creștere (EFG) asupra fondurilor care oferă capital de risc. Subliniază că, pe baza unei evaluări adecvate a riscurilor, gestionarul programului ar trebui să contribuie la sprijinirea cât mai multor IMM-uri, inclusiv a celor care, în condițiile unor proceduri bancare obișnuite, au șanse reduse de a obține asistență, însă pot contribui la consolidarea potențialului general al IMM-urilor și pot reduce semnificativ șomajul;

31.

rămâne sceptic cu privire la nivelul mecanismului de garantare a împrumuturilor și solicită Comisiei să precizeze ce criterii au fost folosite la stabilirea acestui nivel, cu atât mai mult cu cât Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (PCI) nu a stabilit niciun plafon. Comitetul subliniază că împrumuturile pentru întreprinderile nou înființate, investițiile sau transferurile depășesc adesea în mod semnificativ limitele stabilite, exprimându-și în acest sens preocuparea că acest fenomen ar putea duce la situația în care împrumuturi mai mari ar putea fi garantate prin programul Orizont, cu toate că acesta ar trebui utilizat doar pentru proiecte de inovare;

32.

ca atare, solicită reîntoarcerea la precedentul Program-cadru pentru competitivitate și inovare, care nu stabilea niciun plafon;

33.

consideră legitimă abordarea individuală a negocierilor cu instituțiile aflate în căutare de finanțare cu partajarea riscurilor pentru împrumuturile pe care le acordă, atât în ceea ce privește dimensiunile împrumuturilor, care depind de valoarea riscului de portofoliu garantat și de perioada pentru care sunt acordate împrumuturile;

34.

solicită ca ambele instrumente financiare orientate către capitalul de risc și fondurile alocate acoperirii portofoliilor de datorii ale IMM-urilor să fie supuse unor controale continue în materie de reducere a riscurilor;

35.

consideră adecvat transferul gestiunii indirecte a programului către Fondul european de investiții și către alte entități însărcinate cu punerea în aplicare în numele Comisiei, aceasta din urmă fiind răspunzătoare pentru monitorizarea constantă a programului. Această formă de gestiune garantează faptul că se va face uz de experiențele pozitive ale FEI, acumulate timp de peste 10 ani, ca instrument de sprijinire a IMM-urilor;

36.

recomandă să se folosească cunoștințele în acest domeniu ale Băncii Europene de Investiții (BEI) și ale Rețelei întreprinderilor europene, cu experiență în domeniul internaționalizării IMM-urilor, inclusiv în afara UE;

37.

consideră că, pentru a asigura implementarea cu succes a programului și eficiența acestuia, trebuie să se coopereze îndeaproape cu autoritățile locale și regionale și cu instituțiile care gestionează programul, ceea ce va facilita fluxul de informație în fiecare domeniu de implementare a programului;

38.

consideră importante experiențele în domeniul internaționalizării IMM-urilor în afara UE și transferul de informații pe acest subiect; acestea ar trebui să ajute IMM-urile să reducă costurile de tranzacție legate de activitățile transfrontaliere. Acesta este un domeniu care trebuie dezvoltat de experți din cadrul instituțiilor UE, în colaborare cu autoritățile naționale și regionale;

39.

atrage atenția și asupra posibilității de a crea centre de difuzare a informațiilor cu privire la IMM-uri. Comitetul nu dorește însă să sugereze o formă anume sau un mod anume de funcționare a acestor organisme. Aceste aspecte trebuie stabilite în cadrul acordurilor de cooperare multilaterală dintre țări și regiuni;

40.

propune ca gestionarea directă a programului să aibă loc în principal la nivel regional, cu sprijinul și supravegherea autorităților naționale. Acest nivel de gestiune ar trebui să conceapă totodată un sistem de monitorizare a riscurilor asociate proiectelor desfășurate;

41.

propune ca monitorizarea proiectelor să reprezinte totodată o parte a evaluării punerii în aplicare, pe baza indicatorilor pentru realizarea obiectivelor pe termen mediu stabiliți în anexa 1 la propunere. Monitorizarea ar trebui să cuprindă totodată informații cu privire la punerea în practică, în cadrul programului, a unor măsuri legate de protecția climei și de alte politici ale UE;

42.

subliniază că aceste activități trebuie să fie coerente și coordonate cu activitățile de monitorizare desfășurate de Comisia Europeană, ai cărei reprezentanți, alături de angajați ai Curții de Conturi și ai Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), vor efectua audituri, controale și inspecții la fața locului;

43.

consideră că strategiile de auditare ar trebui să fie orientate către evaluarea obiectivă a punerii în aplicare a programului și nu ar trebui să constituie o povară pentru beneficiarii acestuia. Sistemele de monitorizare ar trebui să ia în seamă etapele de implementare a proiectelor, așa încât să nu aibă un impact negativ asupra ritmului punerii în aplicare și să nu ducă la costuri suplimentare exagerate;

44.

atrage atenția asupra faptului că, în contextul situației bugetare actuale din multe țări, guvernele naționale caută metodele cele mai simple de sporire a veniturilor la buget prin sporirea nivelului diverselor contribuții care sporesc costul mâinii de lucru, ceea ce poate duce, în practică, la prăbușirea IMM-urilor sau a tranziției acestora către o economie ecologică. Solicităm de aceea protejarea IMM-urilor, deoarece politica descrisă mai sus va întârzia ieșirea din criza economică și ar putea anula în final valoarea adăugată a programului. IMM-urile reprezintă un instrument eficace de reducere a șomajului;

45.

consideră că sarcinile administrative legate de înființarea noilor întreprinderi și poverile fiscale impuse societăților care funcționează pot face dificilă îmbunătățirea competitivității întreprinderilor, și mai ales a IMM-urilor, în multe țări europene. Ca atare, Comitetul Regiunilor solicită reducerea cu 25 % a sarcinii administrative nete în toată legislația relevantă a UE până în 2020 și consideră că ar fi o idee bună să se ia în considerare înlăturarea unei game mai largi de obstacole din calea părților interesate din sectorul IMM-urilor;

46.

consideră că programul ar trebui să ofere premii suplimentare pentru țările și regiunile care au adoptat sistemele cele mai favorabile IMM-urilor, permițându-le acestora să se dezvolte, să-și sporească competitivitatea și să se extindă pe piețele externe, în scopul de a sprijini astfel de activități. Promovarea unei atitudini pozitive urmărește încurajarea unor tendințe corespunzătoare în diferite țări și regiuni;

47.

face apel la Comisia Europeană să facă toate eforturile de îmbunătățire a accesului la informațiile privind dezvoltarea piețelor în țările aflate în creștere rapidă, modalitățile de a investi în aceste țări, sistemele juridice actuale și modurile locale tradiționale de a face afaceri;

48.

consideră că informațiile cu privire la piețele externe trebuie să fie ușor accesibile pentru IMM-uri, adică ar trebui să fie ieftine, corecte și disponibile în termen foarte scurt. Alături de centrele de informare pentru IMM-uri, reprezentanțele diplomatice ale UE în acele regiuni ale lumii ar trebui să joace un rol esențial;

49.

subliniază că dezvoltarea spiritului întreprinzător al cetățenilor UE necesită schimbări în sistemul de învățământ și în formare, ceea ce reprezintă o activitate pe termen lung. Există, de aceea, riscul ca obiectivele pe termen mediu și lung să nu poată fi realizate;

50.

atrage atenția asupra posibilității ca activitățile IMM-urilor să fie reglementate excesiv la nivelul UE, la nivel național sau local. O astfel de reglementare excesivă ar putea complica inutil procedurile asociate activităților propriu-zise și obținerii de sprijin în cadrul diverselor programe, ceea ce va avea un impact negativ asupra competitivității IMM-urilor. Reducerea birocrației și a obstacolelor care împiedică demararea și administrarea unei afaceri trebuie să fie considerată prioritară.