23.2.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/40

—

consideră că nivelul de finanțare propus ar trebui considerat minimul absolut necesar pentru obiectivele ambițioase convenite de statele membre pentru Uniune în Tratat și în Strategia Europa 2020;

—

își reiterează dezacordul ferm față de orice formă de condiționalitate economică;

—

susține introducerea numai a acelor condiționalități ex-ante care sunt un instrument pentru a îmbunătăți eficiența programelor și solicită ca încheierea unui acord oficial de parteneriat între fiecare dintre statele membre și autoritățile locale și regionale ale acestora să reprezinte o condiție specifică ex-ante;

—

își reiterează dezacordul față de rezerva de performanță propusă și subliniază că condiționalitățile ex-post și suspendarea fondurilor ar trebui să se aplice doar în condiții care trebuie stabilite clar pentru situația în care rezultatele așteptate lasă în mod serios de dorit;

—

susține propunerea CFM referitoare la crearea unei noi categorii de regiuni de „tranziție”;

—

subliniază faptul că pragul de absorbție propus nu ar trebui să ducă, în niciun stat membru, la un nivel de angajare inferior nivelului cheltuielilor reale din perioada 2007-2013;

—

solicită implicarea serioasă a autorităților locale și regionale în supravegherea și gestionarea proiectelor de infrastructură finanțate prin facilitatea „Conectarea Europei”;

—

salută sprijinul semnificativ pentru cercetare și inovare propus în CFM;

—

salută angajamentul de ecologizare a PAC și propunerile legate de convergența plăților și stabilirea unei limite maxime pentru plățile directe;

—

regretă că bugetul destinat dezvoltării rurale va continua să fie mult prea mic în comparație cu fondurile alocate plăților directe;

—

nu consideră că principalele destinații ale cheltuielilor din bugetul UE, cum ar fi Fondul european de dezvoltare (FED) sau programul pentru monitorizare globală pentru mediu și securitate (GMES) ar trebui finanțate în principiu în afara CFM;

—

își exprimă convingerea că introducerea resurselor proprii ale UE ar trebui să înlocuiască contribuțiile naționale și își exprimă sprijinul pentru propunerile Comisiei privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) și taxa pe tranzacțiile financiare.

Raportor

Flo CLUCAS (UK-ALDE), membră a Consiliului local Liverpool

Documente de referință

1.

salută publicarea propunerilor Comisiei din 29 iunie 2011 referitoare la cadrul financiar multianual 2014-2020 (CFM), proiectul de regulament al Consiliului privind punerea în aplicare a CFM, acordul interinstituțional privind chestiunile bugetare (AII) și pachetul privind resursele proprii ale UE. CoR consideră că, împreună, aceste propuneri oferă un cadru credibil pentru finanțarea viitoarelor priorități ale UE și o bază temeinică pentru aprofundarea dezbaterilor;

2.

consideră că bugetul UE, deși limitat, este esențial pentru soluționarea provocărilor cu care se confruntă UE. În raport cu bugetele naționale, specificitatea bugetului UE rezidă în valoarea sa adăugată europeană, în efectul de pârghie pe care îl creează și în faptul că 94,5 % din acesta reprezintă cheltuieli pentru investiții și doar 5,5 % cheltuieli administrative. Din acest motiv, CoR consideră că trebuie declanșată o schimbare de percepție, în special în rândul trezoreriilor naționale, astfel încât responsabilitățile cheie ale UE să fie considerate mai degrabă o investiție decât o cheltuială. CFM ar trebui să urmărească să fie nu numai un model de eficiență financiară și eficacitate, ci și un model de guvernanță democratică și de transparență;

3.

constată cu precădere caracterul grav al dificultăților economice și sociale cu care se confruntă în prezent statele membre și subliniază că bugetul UE, Strategia Europa 2020 și guvernanța economică europeană ar trebui să acționeze împreună, în mod coordonat, pentru a promova stabilitatea, creșterea economică durabilă, protecția mediului, bunăstarea socială și coeziunea teritorială și pentru a restabili încrederea în integrarea europeană;

4.

sprijină principalele principii care stau la baza CFM 2014-2020, printre care se numără concentrarea asupra rezultatelor, mobilizarea investițiilor din alte surse și, mai ales, simplificarea punerii în aplicare, inclusiv unificarea mai multor programe de finanțare diferite. Ar trebui să se pună un accent deosebit pe acele grupuri care întâmpină dificultăți în a obține finanțare UE. Prin urmare, Comitetul solicită extinderea activităților de informare și de promovare, precum și servicii de consiliere privind fondurile, disponibile la nivelul UE;

5.

atrage atenția asupra faptului că procesul de elaborare și punere în aplicare a CFM poate avea mult de câștigat ca urmare a contribuției autorităților locale și regionale. Responsabilitățile pentru investițiile publice aparțin în egală măsură autorităților locale și regionale și guvernelor de la nivel central. În acest context, ele joacă un rol extrem de important nu numai în gestionarea proiectelor finanțate de UE, cât și în promovarea accesului la fonduri și în asigurarea unor cheltuieli coordonate între diferitele fonduri;

6.

de aceea, consideră că, în elaborarea și punerea în aplicare a CFM, există suficient potențial pentru promovarea guvernanței pe mai multe niveluri. În acest scop, solicită Comisiei să aibă în vedere noi modalități de lucru și noi forme de parteneriat cu autoritățile locale și regionale, ca element fundamental al tuturor noilor forme de guvernanță și finanțare legate de CFM;

7.

regretă că în Comunicarea Comisiei nu se acordă o importanță specială egalității de șanse și egalității între femei și bărbați și solicită statelor membre și Parlamentului European să se implice pentru luarea în considerare a chestiunii egalității între femei și bărbați în planificarea bugetară (gender budgeting);

8.

reiterează ideea că UE trebuie să dispună de un buget credibil de cel puțin 1 % (1) din VNB-ul UE, astfel încât să realizeze obiectivele majore europene, în concordanță cu obiectivele Strategiei Europa 2020 și cu nevoile de la nivel local și regional. CoR consideră că, la nivelul de 1 025 miliarde EUR sau 1,05 % din VNI-ul UE, propunerile de față reușesc cu greu să răspundă acestui deziderat;

9.

în consecință, consideră că nivelul de finanțare propus ar trebui considerat minimul absolut necesar pentru obiectivele ambițioase convenite de statele membre pentru Uniune în Tratat și în Strategia Europa 2020. Propunând un CFM modest, care este echivalent în termeni reali cu cel precedent, Comisia Europeană și Parlamentul, cu sprijinul ferm al Comitetului Regiunilor, trebuie să facă, în prezent, tot ce le stă în putință pentru a preîntâmpina, în cadrul negocierilor, orice eventuale reduceri ale nivelului propus;

10.

salută faptul că rubricile bugetare au primit titluri noi pentru a reflecta mai îndeaproape prioritățile Strategiei Europa 2020, însă regretă faptul că nu a fost valorificată ocazia de a plasa toate fondurile UE care promovează dezvoltarea teritorială în cadrul unei rubrici unice;

11.

de asemenea, constată că Comisia nu a valorificat prilejul de a face trecerea către o perioadă bugetară de zece ani, însă salută posibilitatea de a adopta acest ciclu bugetar începând cu anul 2020, ceea ce ar asigura o finanțare stabilă și pe termen lung și un control democratic mai bun;

12.

regretă absența flexibilității din cadrul bugetului actual și subliniază necesitatea unei flexibilități mai mari pentru deplasarea alocărilor în interiorul rubricilor bugetare, în viitor;

13.

regretă că nu există nicio referire la o posibilitate de transfer către o rezervă de flexibilitate a UE al creditelor bugetare sau al marjelor neutilizate, în locul restituirii fondurilor către statele membre;

14.

ia notă de propunerea de a prezenta o „evaluare” a punerii în aplicare a CFM în 2016, însă subliniază faptul că, în locul acesteia, ar trebui realizată o revizuire la jumătatea perioadei completă (care să includă evaluarea propusă), în 2017, cu posibilitatea de a adapta cheltuielile pe baza priorităților care ar putea să apară, cu respectarea anumitor limite;

15.

își reiterează dezacordul ferm față de orice formă de condiționalitate economică care ar implica o discontinuitate în finanțarea acordată autorităților locale și regionale, ca urmare a deciziilor economice adoptate de guvernele naționale;

16.

cu toate acestea, susține introducerea, în gestionarea programelor UE, numai a acelor condiționalități ex-ante care sunt un instrument pentru a îmbunătăți eficiența programelor și a evalua mai curând capacitatea tehnică și administrativă reală decât punerea în aplicare a legislației UE; cerința de a elabora strategii, planuri sau măsuri, ca o condiționalitate ex-ante, nu trebuie să însemne că fondurile sunt condiționate de realizarea acestora, inclusiv a celor care nu sunt cofinanțate cu fonduri UE, întrucât acest lucru ar putea încălca principiile proporționalității și subsidiarității;

17.

solicită ca încheierea unui acord oficial de parteneriat între fiecare dintre statele membre și autoritățile locale și regionale ale acestora să reprezinte o condiție specifică ex-ante care să fie verificată de Comisie;

18.

subliniază că condiționalitățile ex-post și suspendarea fondurilor ar trebui să se aplice doar în condiții care trebuie stabilite clar pentru situația în care rezultatele așteptate lasă în mod serios de dorit și solicită să se țină seama de condițiile naționale privind recuperarea banilor deja acordați. De asemenea, ar trebui să existe o colaborare strânsă între autoritățile naționale, regionale și locale pentru stabilirea acestor condiționalități ex-post, evitând riscul de întrerupere a finanțării din cauza unor criterii care nu sunt strict obiective și măsurabile;

19.

subliniază că rezultatele și obiectivele trebuie stabilite împreună cu autoritățile locale și regionale, iar sarcinile administrative care ar putea să apară trebuie menținute la un nivel cât mai scăzut. Trecerea către măsurarea rezultatelor ar trebui să determine eliminarea, în consecință, a sistemului actual de măsurare a inputurilor și a outputurilor detaliate. Abordarea bazată pe condiționalități necesită explicarea mai clară și mai bună a modului în care va funcționa aceasta în practică pentru părțile interesate;

20.

subliniază că noul cadru financiar multianual al UE ar trebui să fie pe deplin în acord cu utilizarea durabilă a resurselor și solicită o analiză îmbunătățită a amprentei de carbon a investițiilor realizate cu sprijin de la bugetul UE;

21.

este de acord cu caracterul paneuropean propus pentru politica de coeziune, care să acopere toate regiunile; în cadrul acesteia, cea mai mare parte a fondurilor ar trebui să fie alocate regiunilor celor mai sărace, iar regiunilor mai prospere ar trebui să li se permită să facă față provocărilor cu care se confruntă. CoR salută trimiterea explicită la coeziunea economică, socială și teritorială ca subplafon al rubricii bugetare 1, însă își exprimă regretul că nu se prevede o marjă. Aceasta ar permite o creștere a fondurilor din cadrul acestui subplafon, în situația în care ar exista fonduri rămase necheltuite în altă parte;

22.

constată de asemenea că sumele propuse pentru fondurile structurale (336 miliarde EUR pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune, însă fără facilitatea „Conectarea Europei”) reprezintă cu 3 % mai puțin decât în runda actuală, în care se alocă 347 miliarde EUR. Obiectivul ar trebui să fie acela de a acorda programelor finanțate din fondurile structurale resurse cel puțin constante în termeni reali în raport cu runda de față.

23.

nu este de acord cu propunerea ca regiunile mai bogate să trebuiască să își aloce cu prioritate totalitatea fondurilor structurale primite – cu excepția FSE – chestiunilor legate de energie, dezvoltarea IMM-urilor și inovării. Deși un anumit grad de concentrare este esențial în cadrul fiecărui program operațional, aceste limitări la nivelul UE nu vor genera o valoare adăugată, având în vedere natura diversă a regiunilor Europei și provocările diferite cu care se confruntă acestea. Ar trebui să se permită o libertate de alegere mai mare dintr-o ofertă mai largă din rândul obiectivelor tematice ale Strategiei Europa 2020;

24.

își reiterează dezacordul față de rezerva de performanță propusă de 5 % din bugetul alocat politicii de coeziune. Aceasta riscă să se transforme într-un scenariu perdant-perdant, ținând seama de faptul că rezerva este alocată pe baza unor pachete financiare naționale prestabilite. În cazul în care criteriile de performanță nu sunt îndeplinite (putând exista motive obiective și externe), sumele alocate pentru rezerva de performanță sunt pur și simplu pierdute. Punerea în aplicare cu succes a programului va fi suficientă prin ea însăși ca răsplată, fiind mai utilă alocarea cheltuielilor pentru măsurile de prevenire, cum ar fi asistența tehnică destinată construirii capacității instituționale;

25.

susține propunerea CFM referitoare la crearea unei noi categorii de „tranziție” pentru regiunile cu un PIB cuprins între 75 % și 90 % din PIB-ul UE și salută mecanismul de siguranță propus pentru regiunile care nu mai sunt eligibile pentru fondurile de convergență. Subliniază totuși faptul că, utilizând datele privind PIB, care sunt cu câțiva ani în urma condițiilor economice reale, este afectată credibilitatea politicii de coeziune;

26.

Comisia trebuie să țină seama de multele regiuni al căror PIB a scăzut în raport cu perioada de referință 2006-2008, să profite de marjele de flexibilitate din cadrul financiar propus, să utilizeze procesul de ajustare propus în conformitate cu articolul 5 al proiectului de regulament al Consiliului privind CFM și să efectueze o revizuire intermediară a CFM în 2017. În documentele de programare trebuie luate în calcul efectele regionale diferite ale recesiunii economice;

27.

reiterează faptul că Fondul social european trebuie să rămână parte integrantă a politicii de coeziune a UE. Într-adevăr, FSE este pus în aplicare cel mai bine la nivel teritorial, prin programe integrate, bazate pe situația din teren, și mai puțin prin programe tematice sau sectoriale separate, adoptate la nivel național;

28.

subliniază importanța promovării egalității de șanse și a egalității dintre femei și bărbați în UE și în țările terțe, prin alocarea unor resurse suficiente FSE, Fondului european de dezvoltare și altor programe sociale;

29.

salută propunerea ca, în statele membre eligibile (cele cu un VNB sub 90 % din media UE), volumul sumelor alocate Fondului de coeziune să fie menținut la o treime din totalul finanțării dedicate coeziunii la nivel național;

30.

susține creșterea bugetului alocat cooperării europene teritoriale de la 9 miliarde EUR la 13 miliarde EUR și ia notă de importanta valoare adăugată a programului INTERREG și a altor programe care încurajează regiunile europene să conlucreze pentru a răspunde provocărilor comune;

31.

susține cu fermitate propunerea de a adopta un cadru strategic comun (CSC), care să ducă la elaborarea unui set de orientări strategice pentru principalele fonduri UE care prezintă o dimensiune teritorială. CSC trebuie însă să meargă dincolo de alinierea fondurilor la nivelul strategic, pentru a asigura practici și proceduri de punere în aplicare comune fondurilor pe perioada implementării;

32.

este de acord cu abordarea de a stabili rata actuală de reducere a alocărilor pentru coeziune la un nivel care să reflecte rata reală de executare și capacitățile de absorbție reale din fiecare stat membru, însă subliniază faptul că noua rată de reducere trebuie stabilită la un nivel care să permită realizarea unei politici de coeziune eficiente în toate statele membre. Astfel, pragul de absorbție propus nu ar trebui să ducă, în nici un stat membru, la un nivel de angajare inferior nivelului cheltuielilor reale (adaptate la inflație) din perioada 2007-2013;

33.

insistă asupra ideii că principiul parteneriatului trebuie să devină realitate, trebuie să fie promovat în mod activ și aplicat cu strictețe. CoR salută acordurile de parteneriat, întrucât acestea reprezintă o posibilitate de a se face o planificare strategică a programelor, însă subliniază că forma concretă a acordurilor de parteneriat trebuie să respecte principiul subsidiarității și repartizarea competențelor în statele membre. Prin urmare, domeniul de aplicare al acestor contracte trebuie să rămână limitat la măsurile din cadrul politicii de coeziune și la alte fonduri din cadrul strategic comun. Autoritățile locale și regionale competente trebuie tratate ca parteneri egali ai autorităților naționale în pregătirea, punerea în aplicare și evaluarea programelor finanțate prin fondurile structurale și a contractelor de parteneriat asociate acestora. Pactele teritoriale între autoritățile locale, regionale și cele naționale ar trebuie să fie la rândul lor o opțiune pentru formalizarea parteneriatelor existente împreună cu guvernele naționale;

34.

își reiterează apelul pentru introducerea și promovarea „obligațiunilor cetățenești”, pentru a sprijini dezvoltarea locală. Aceste obligațiuni ar putea permite proiectelor finanțate de UE să beneficieze de surse suplimentare din partea cetățenilor și a altor fonduri publice, care ar investi, motivate de un profit corect și garantat;

35.

de asemenea, subliniază necesitatea de a dezvolta soluții în materie de energie produsă pe plan local prin intermediul inițiativei „Orașe inteligente”, care promovează aprovizionarea ecologică și eficientă cu energie, și solicită acordarea unui sprijin sporit orașelor și regiunilor, în special pentru furnizarea expertizei tehnice necesare la elaborarea unor planuri de acțiune locale sau regionale pentru combaterea schimbărilor climatice și pentru a încuraja emulația ideilor. În acest sens, evidențiază rolul jucat de Convenția primarilor, al cărei buget ar trebui sporit pentru a permite extinderea domeniului său de acțiune în direcția furnizării de expertiză tehnică autorităților locale și regionale în materie de elaborare a planurilor de acțiune împotriva schimbărilor climatice și de confruntare cu provocări mai specifice privind energia și resursele, cum ar fi politica în domeniul apei;

36.

ia notă de propunerea de creare a unei noi facilități, facilitatea „Conectarea Europei”, cu un buget de 40 de miliarde EUR, pentru susținerea investițiilor în transport, energie și infrastructură TIC de importanță europeană, și consideră că eliminarea blocajelor de pe aceste rețele va reprezenta o valoarea adăugată importantă pentru societate; este nevoie însă de implicarea serioasă a autorităților locale și regionale în supravegherea și gestionarea acestor proiecte de infrastructură, aspect care nu este prevăzut în cadrul mecanismelor de gestionare centralizată propuse în prezent;

37.

reamintește sprijinul său în favoarea introducerii obligațiunilor europene pentru finanțarea de proiecte, destinate finanțării infrastructurii, precum și faptul că aceste obligațiuni pot avea un efect de pârghie extrem de benefic asupra bugetului UE. Cu toate acestea, instrumentele menționate ar trebui privite mai degrabă ca un element suplimentar, decât ca un înlocuitor al granturilor acordate prin fondurile structurale;

38.

consideră că bugetul actual al Uniunii pentru cercetare este inadecvat și, de aceea, salută creșterea semnificativă propusă în CFM (o creștere de la 53 miliarde EUR la 80 miliarde EUR). Aceasta aduce Uniunea mai aproape de obiectivul Strategiei Europa 2020 de a investi 3 % din PIB-ul UE în cercetare și inovare, în acord cu obiectivul de a crea o „Uniune a inovării”. CoR solicită mai ales consolidarea programului „Regiunile cunoașterii”, însă consideră că este vital să se accelereze aplicarea rezultatelor cercetării pe piață. CoR sprijină ideea unei implicări mai ample în inițiative legate de clusterele economice și alte parteneriate locale, care contribuie la consolidarea potențialului de inovare;

39.

susține crearea unui cadru strategic comun pentru cercetare și inovare, „Orizont 2020”, întrucât acesta ar avea potențialul de a simplifica și consolida diferitele programe de finanțare din acest domeniu, cum ar fi Programul-cadru pentru cercetare (PC 7) și Programul pentru competitivitate și inovare (PCI). Cu toate acestea, CoR atrage atenția că CSC pentru cercetare și inovare ar trebui să fie bine coordonat și coerent cu CSC propus pentru fondurile teritoriale;

40.

salută propunerea de creștere a bugetului pentru programele UE specifice în domeniul educației, formării și tineretului (inclusiv sport) cu 15 miliarde EUR. Aceste programe trebuie completate cu cheltuieli din cadrul FSE. CoR salută cu precădere accentul care se pune pe raționalizarea și simplificarea setului actual de programe în materie de tineret, educație și formare în cadrul unui program unic, integrat, proces care să fie însoțit de o simplificare a procedurilor. Cu toate acestea, programul „Europa educației” nu ar trebui să se adreseze doar celor care frecventează instituții de învățământ superior, ci să se ocupe și de fenomenul complex al părăsirii timpurii a școlii, în privința căruia autoritățile locale și regionale au un rol important de jucat. De asemenea, CoR subliniază importanța economică și socială din ce în ce mai mare a sectorului cultural și a celui creativ, precum și necesitatea de a acorda un sprijin suficient acestor sectoare, prin utilizarea FEDER și FSE;

41.

consideră că este imperios necesar ca, în cadrul restructurării programelor de finanțare, să fie prevăzut în continuare un program de sprijinire a tinerilor, adaptat nevoilor specifice ale acestora. Acest nou program integrat s-ar baza pe rezultatele pozitive ale actualului program „Tineretul în acțiune”. Acesta ar promova, în conformitate cu strategia UE pentru tineret, pe lângă dezvoltarea schimburilor de tineri și de specialiști, și o participare mai mare a tinerilor la viața democratică în Europa;

42.

ia notă, ca și în cazul fondurilor structurale, de scăderea finanțării propuse pentru politica agricolă comună (PAC) de la 396 miliarde EUR la 372 miliarde EUR. Cu toate acestea, remarcă faptul că PAC – atât pilonul I, cât și pilonul II – rămâne în continuare un segment al cheltuielilor bugetare care depășește suma de 336 miliarde EUR, propusă pentru fondurile structurale;

43.

consideră că, dată fiind cerința urgentă ca PAC nu numai să satisfacă nevoile alimentare, dar și să realizeze obiectivele centrale ale Europei, ea ar trebui mai bine armonizată cu Strategia Europa 2020, astfel încât să permită agricultorilor să primească, pe o bază echitabilă, plăți pentru furnizarea bunurilor publice precum acordarea unei atenții sporite siguranței alimentare, gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția biodiversității, combaterea schimbărilor climatice și regenerarea zonelor rurale în ansamblul lor;

44.

salută în mod special faptul că Comisia nu a făcut alegerea de a fragmenta și mai mult peisajul financiar, instituind un fond special destinat schimbărilor climatice, ci a optat, în schimb, pentru abordarea mai integrată și „simplificatoare” de a „ecologiza” 30 % din cheltuielile din cadrul pilonului I, dar subliniază că ecologizarea nu trebuie să ducă la subminarea programelor de agricultură ecologică ale statelor membre;

45.

salută angajamentul de ecologizare a PAC și solicită ca ecologizarea PAC să includă criterii clare, obligatorii și explicite pentru beneficiari, referitoare la protecția solului și la utilizarea eficientă a apei subterane, precum și măsuri progresive de abolire a tuturor subvențiilor care au un impact negativ asupra mediului;

46.

salută propunerile legate de convergența plăților și stabilirea unei limite maxime pentru plățile directe. Aceasta ar trebui să ducă la un sistem mai echitabil de alocare între statele membre. CoR susține, de asemenea, pe deplin propunerea de a permite o mai mare flexibilitate între cei doi piloni ai PAC: plățile directe și dezvoltarea rurală;

47.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că noua „rezervă pentru crizele din sectorul agricol” de 3,5 miliarde EUR propusă și extinderea domeniului de aplicare al Fondului de adaptare la globalizare reflectă preferința Comisiei pentru măsurile reactive în defavoarea celor preventive și consideră că, pentru a răspunde situațiilor de criză, ar trebui să existe o mai mare flexibilitate bugetară, în locul creării unei game din ce în ce mai largi de rezerve, fonduri și instrumente pentru situații de urgență în afara CFM. În acest sens, consideră că viabilitatea politicii agricole comune este indisolubil legată de menținerea mecanismelor de reglementare a pieței, în vederea combaterii volatilității prețurilor și garantării stabilității acestora, atât pentru producători, cât și pentru consumatori;

48.

regretă că bugetul destinat dezvoltării rurale (90 miliarde EUR) va continua să fie mult prea mic în comparație cu fondurile alocate plăților directe, însă salută faptul că FEADR va fi pus într-o relație mai strânsă cu celelalte fonduri teritoriale cuprinse în cadrul strategic comun. PAC și politica de coeziune nu pot fi tratate izolat una de cealaltă și trebuie să fie coordonate mai îndeaproape decât este cazul în prezent. În ceea ce privește eliminarea abordării „pe axe”, CoR subliniază că, în acest caz, alte proiecte, fără caracter agricol, cum ar fi cele de promovare a incluziunii sociale, de reducere a sărăciei și de dezvoltare economică a zonelor rurale (noua prioritate 6) nu trebuie să beneficieze de mai puțină atenție în viitor;

49.

solicită continuarea programului european de ajutor alimentar destinat persoanelor celor mai defavorizate și dotarea acestuia cu mijloace similare celor din actuala perioadă. Dacă acest program este transferat din domeniul de aplicare a politicii agricole comune în cel al Fondului social european, finanțarea ar trebui adaptată în consecință în structura bugetului;

50.

își exprimă preocuparea cu privire la faptul că includerea politicii în domeniul pescuitului în cadrul unei politici maritime integrate, sub forma Fondului european în domeniul maritim și al pescuitului (EMFF), ar putea implica o reducere a nivelurilor de finanțare alocate pescuitului. O astfel de reducere este nepotrivită, date fiind provocările cu care se confruntă comunitățile de pescuit;

51.

subliniază valoarea programului LIFE+ și salută creșterea bugetului acestuia la 3,2 miliarde EUR;

52.

salută propunerile bugetare din cadrul acestei rubrici și subliniază importanța unui buget adecvat pentru imigrație, azil și securitate. CoR subliniază în mod special necesitatea adoptării unei abordări coordonate în ceea ce privește gestionarea granițelor externe ale Uniunii și salută progresele în sensul dezvoltării unui sistem european comun în materie de azil: domeniu în care cooperarea la nivelul UE este în mod cert singura soluție. Cu toate acestea, trebuie găsit un echilibru între cheltuielile legate de securitate (inclusiv securitatea internă) și cele legate de frontiere, pe de o parte, și cheltuielile în domenii precum integrarea migranților și condițiile de primire pentru solicitanții de azil, pe de altă parte, domenii în care măsurile adoptate de autoritățile locale și regionale pot aduce o valoare adăugată clară;

53.

subliniază importanța asigurării unor resurse corespunzătoare pentru promovarea drepturilor fundamentale, a democrației și a participării cetățenilor la eforturile de a construi o cetățenie europeană și, de aceea, consideră că accentul pus în cadrul Programului „Europa pentru cetățeni” pe parteneriatele destinate sprijinirii societății civile la nivelul UE este de o importanță capitală;

54.

consideră că securitatea UE este strâns legată de promovarea democrației, a bunei guvernanțe și a statului de drept atât în interiorul Uniunii, cât și în țările terțe și că Uniunii în revine sarcina de a promova aceste valori pe plan mondial;

55.

subliniază importanța bugetului de 396 milioane EUR propus pentru programul de sănătate publică al UE și subliniază că trebuie să fie disponibile suficiente fonduri pentru inovarea socială și inovarea în domeniul biologiei și tehnologiei în sectorul serviciilor de sănătate. CoR constată importanța serviciilor sociale și în materie de sănătate, ele fiind un motor important pentru ocuparea forței de muncă în viitor și subliniază, de aceea, că lupta împotriva inegalităților trebuie să constituie o prioritate bugetară;

56.

subliniază importanța finanțării de 1,6 miliarde EUR propuse pentru programul „Europa creativă” și subliniază că toți actorii din sectorul cultural și cel creativ, care contribuie semnificativ la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, trebuie să aibă acces la fonduri suficiente;

57.

recunoaște că UE deține o pondere importantă la nivel internațional, mai mare decât aceea a sumei statelor membre, și că provocările cu care se confruntă UE necesită un răspuns global. În consecință, CoR salută alocarea unui buget crescut (36 miliarde EUR) politicii de vecinătate și politicii în materie de cooperare pentru dezvoltare;

58.

susține propunerea Comisiei de simplificare a instrumentelor aplicabile în materie de extindere, prin crearea unui instrument de preaderare integrat unic;

59.

reiterează solicitarea de a se permite autorităților locale și regionale din țările destinatare ale politicii europene de vecinătate (PEV) să primească sprijin financiar pentru participarea lor la structurile relevante;

60.

subliniază angajamentul său în favoarea eradicării sărăciei și mai ales a Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, care trebuie atinse până în 2015, și susține obiectivul de a aloca 0,7 % din PIB-ul statelor membre dezvoltării teritoriilor de peste mări. Subliniază în mod special rolul important pe care îl joacă UE în asigurarea unei abordări coordonate în furnizarea ajutorului umanitar și solicită statelor membre să ia măsuri pentru a se asigura că își respectă angajamentele în domeniul dezvoltării;

61.

subliniază necesitatea de a urmări și a genera în mod continuu economii ca urmare a eficientizării administrative în toate instituțiile și organele consultative ale UE, fără a prejudicia rolul vital al acestora în îndeplinirea obiectivelor europene;

62.

subliniază faptul că se pot realiza economii importante prin restructurare și cooperare interinstituțională și printr-o mai bună organizare a activităților instituționale, prin aplicarea integrată de soluții electronice;

63.

nu consideră că principalele destinații ale cheltuielilor din bugetul UE, cum ar fi Fondul european de dezvoltare (FED), Fondul de adaptare la globalizare (FAG), programul pentru monitorizare globală pentru mediu și securitate (GMES), precum și alte instrumente, care totalizează 58 de miliarde EUR, ar trebui finanțate în principiu în afara CFM. Aceasta limitează acțiunea democrației parlamentare și dăunează transparenței. În principiu, toate posturile de cheltuieli UE, chiar și cele proiectate pe termen mai lung sau care ar putea să nu fie angajate, ar trebui să facă obiectul unor dezbateri similare celor privind CFM;

64.

susține simplificarea anunțată a sistemului foarte complex de rabaturi și corecții și salută faptul că noile corecții, sub forma unor sume forfetare, sunt limitate în timp; de asemenea, salută propunerea Comisiei de a înlocui sistemele de rabaturi existente cu un mecanism de corecție general. Un asemenea mecanism de corecție ar trebui în orice caz să garanteze că, în principiu, sumele respective nu vor suferi o creștere și că se va ajunge prin urmare la un just echilibru între statele membre. O serie de mecanisme de corecție vor lua sfârșit în mod automat în 2013, însă corecția acordată Marii Britanii și rabaturile legate de aceasta acordate Germaniei, Olandei, Austriei și Suediei nu au deocamdată un termen limită. Cu toate acestea, CoR consideră că o revizuire a mecanismelor de corecție se poate realiza numai dacă motivele legitime care stau la baza acestor mecanisme sunt la rândul lor abordate;

65.

își exprimă convingerea că introducerea resurselor proprii ale UE ar trebui să înlocuiască contribuțiile naționale și reamintește că toate statele membre și parlamentele naționale au aderat la articolul 311 din TFUE, care reprezintă un angajament ca bugetul UE să fie finanțat în întregime din resurse proprii. În consecință, CoR susține inițiativele menite să reducă contribuțiile directe ale statelor membre la bugetul UE, crescând în același timp resursele proprii ale UE disponibile pentru soluționarea provocărilor viitoare;

66.

de aceea, își exprimă sprijinul pentru propunerile Comisiei de a institui o nouă resursă bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA). Deși aceste propuneri sunt ambițioase, sunt extrem de necesare;

67.

salută propunerea de introducere a unei taxe pe tranzacțiile financiare, coordonată la nivel european. Impozitarea sectorului financiar ar aduce o contribuție importantă la o mai mare echitate și ar limita numărul activităților financiare, în special al speculațiilor;

68.

consideră că orice sistem nou de finanțare a bugetului Uniunii ar trebui să garanteze respectarea principiilor echității, stabilității economice, solidarității, transparenței și simplității și să se aplice tuturor statelor membre. În acest scop, înainte de luarea unei decizii cu privire la introducerea unor resurse proprii noi, trebuie realizată o evaluare detaliată a impactului și a fezabilității unei astfel de măsuri. De asemenea, este încă și mai important să se lanseze o dezbatere cu participarea statelor membre, la care să fie implicate îndeaproape și autoritățile locale și regionale;

69.

salută faptul că CFM conține dispoziții specifice pentru situația în care nu va fi adoptat până la finele anului 2012, deși recunoaște că acest lucru ar putea de fapt să fie un factor de descurajare a părților implicate pentru a ajunge la timp la un acord. În consecință, CoR face apel la instituțiile UE să ajungă la un acord cu privire la aceste propuneri în termenul stabilit;

70.

își exprimă regretul că Parlamentul European va continua să aibă doar competența de a da un aviz conform cu privire la CFM, și nu dreptul de a participa la adoptarea acestuia în cadrul unei proceduri de codecizie, care ar fi mai complete, ceea ce înseamnă că nu poate face propuneri de amendamente în mod formal, și, în consecință, solicită Consiliului și Comisiei să asigure o angajare maximă a Comitetului Regiunilor și a Parlamentului European prin stabilirea unor mecanisme de cooperare consolidată;

71.

este posibil să revizuiască prezentul aviz în cursul anului 2012, în funcție de evoluția negocierilor privind CFM.