25.8.2011

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 248/130

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială”

COM(2010) 758 final

2011/C 248/22

Raportor: dna Maureen O'NEILL

La 16 decembrie 2010, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială

COM(2010) 758 final.

Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 27 mai 2011.

În cea de-a 472-a sesiune plenară, care a avut loc la 15 și 16 iunie 2011 (ședința din 15 iunie 2011), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 147 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri.

Avizul CESE privind Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale se încadrează în contextul Strategiei Europa 2020 pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Avizul subliniază noua abordare holistică prin care aceasta este strâns legată de celelalte inițiative emblematice și de cele cinci obiective principale ale UE. De asemenea, subliniază nevoia de coerență între nivelul UE și politicile naționale, precum și implicarea și rolul esențial al părților interesate neguvernamentale (1).

1.   Recomandări

CESE formulează următoarele recomandări:

—	având în vedere că sărăcia reprezintă o încălcare a drepturilor omului, guvernele, partenerii sociali și societatea civilă trebuie să-și asume răspunderea pentru eradicarea acesteia;

—	în Strategia Europa 2020 trebuie să existe o coerență politică între măsurile economice, cele financiare, cele pentru ocuparea forței de muncă și cele sociale, toate acestea trebuind să contribuie la coeziunea socială;

—	măsurile de austeritate nu ar trebui să sporească riscul de sărăcie; trebuie făcută o evaluare reală a impactului social și trebuie să se dezbată pe marginea acesteia;

—	ar trebui pusă în aplicare o strategie de incluziune activă ca abordare integrată pentru a asigura un sprijin adecvat în materie de venituri, o piață a forței de muncă incluzivă și acces la locuri de muncă și la servicii de calitate;

—	ar trebui pus un accent mai puternic pe reducerea inegalităților și pe asigurarea respectării drepturilor fundamentale, printre altele, printr-o distribuție mai echitabilă a veniturilor, precum și pe implementarea clauzelor sociale orizontale formulate în Tratatul de la Lisabona;

—	ar trebui să se pună un accent mai puternic pe investiția în capitalul uman prin învățare de-a lungul vieții în cadrul educației și formării, inclusiv prin îmbunătățirea nivelului de competențe care să corespundă nevoilor de pe piața forței de muncă și din afara acesteia;

—

ar trebui consolidată participarea la platformă a părților implicate din societatea civilă, inclusiv a persoanelor care se confruntă cu sărăcia, a ONG-urilor și a partenerilor sociali, prin dialog structurat la nivelul UE și la nivel național, și ar trebui sprijinită printr-o finanțare adecvată din partea UE; CESE ar trebui să joace un rol activ și de promovare a colaborării în cadrul acestui dialog și în convenția anuală;

—	trebuie sporită finanțarea UE care vizează reducerea sărăciei, în special prin intermediul fondurilor structurale, și trebuie acordată o mai mare atenție simplificării procedurilor, sporirii transparenței și monitorizării punerii efective în practică;

—

metoda deschisă de coordonare (MDC) în domeniul social trebuie consolidată, ceea ce implică dezvoltarea unor strategii naționale pentru protecția socială și pentru incluziune socială, precum și a unor planuri de acțiune la nivel național și local. Trebuie clarificată relația acesteia cu inițiativa emblematică privind sărăcia.

2.   Context

„Se consideră ca trăind în sărăcie persoanele ale căror venituri și resurse sunt insuficiente în așa măsură încât le împiedică să dispună de condiții de viață considerate acceptabile în societatea în care acestea trăiesc. Din cauza sărăciei, acestea pot suferi de dezavantaje multiple prin șomaj, venituri scăzute, locuințe de calitate inferioară, condiții de sănătate inadecvate și pot întâmpina obstacole în a beneficia de învățare de-a lungul vieții, de cultură, sport și de activități de divertisment. Acestea sunt adesea excluse și marginalizate de la participarea la activități (economice, sociale și culturale) care reprezintă norma pentru alți oameni, iar accesul lor la drepturi fundamentale poate fi restricționat.  (2)”

2.1   Peste 80 de milioane de persoane de pe teritoriul UE trăiesc sub pragul de sărăcie (3), peste 50 % dintre acestea fiind femei, iar 20 de milioane fiind copii. Deși datele statistice privind sărăcia materială sunt importante, trebuie recunoscută și existența unei sărăcii imateriale, cum ar fi, de exemplu, analfabetismul. Actuala criză economică i-a atins cel mai grav pe cei mai vulnerabili și mai dezavantajați membri ai comunităților noastre.

2.2   Comisia Europeană a plasat reducerea sărăciei în centrul programului său economic, social și de ocupare a forței de muncă – Strategia Europa 2020 (4). Șefii de stat și de guvern au ajuns la un acord politic privind un obiectiv comun de reducere a numărului de persoane afectate de sărăcie și de excluziunea socială cu cel puțin 20 de milioane în deceniul următor. Inițiativa emblematică referitoare la Platforma de combatere a sărăciei reprezintă o parte integrantă a Strategiei, împreună cu orientarea 10, care va sta la baza contribuției statelor membre la combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în cadrul programelor naționale de reformă.

2.3   Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale a scos în evidență complexitatea și aspectele multidimensionale ale abordării sărăciei, precum și nevoia urgentă de a acționa pentru a combate sărăcia în contextul crizei economice și a măsurilor de austeritate.

2.4   Tinerii, migranții și persoanele cu calificări reduse se confruntă cu șanse tot mai scăzute de angajare. „Lucrătorii săraci”, incapabili să câștige un salariu suficient pentru a-și acoperi nevoile zilnice, precum și persoanele în vârstă și familiile cu venituri reduse se confruntă cu o situație de sărăcie severă în creștere, care afectează 8 % din cetățenii Europei, iar în anumite state membre, până la 30 % din populație (5).

2.5   Consiliul European a fost de acord că obiectivul principal de reducere a sărăciei în contextul Strategiei Europa 2020 ar trebui să se bazeze pe trei indicatori: rata riscului de sărăcie, indicele stării de sărăcie severă și procentajul persoanelor care locuiesc în gospodării ai căror membri nu au un loc de muncă. Obiectivele de reducere a sărăciei ar trebui să fie corelate cu prioritățile locale și regionale.

3.   Platforma de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale

3.1   Platforma propusă reprezintă una dintre cele șapte inițiative emblematice ale acțiunii prezentate în Strategia Europa 2020, care are trei priorități, menite să ducă la obținerea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială:

—	creșterea inteligentă;

—	creșterea durabilă;

—	creșterea favorabilă incluziunii.

3.2   Platforma are ca scop crearea unui angajament comun al statelor membre, al instituțiilor europene și al principalelor părți implicate față de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, prin schițarea unui „cadru dinamic de acțiune” pentru coeziunea socială și teritorială, astfel încât să se asigure distribuția mai echitabilă în UE a locurilor de muncă, a creșterii economice și a incluziunii sociale.

3.3   Pentru a atinge acest scop, Comisia a identificat următoarele domenii de acțiune:

—	realizarea de acțiuni în cadrul întregului spectru politic;

—	utilizarea în mai mare măsură și în mod mai eficient a fondurilor UE în sprijinul incluziunii sociale;

—	promovarea inovării sociale bazate pe dovezi;

—	lucrul în parteneriat și valorificarea potențialului economiei sociale;

—	sporirea coordonării politice între statele membre.

4.   Observații generale

4.1   Sărăcia este inacceptabilă în Europa secolului XXI și reprezintă o încălcare a drepturilor omului. CESE salută angajamentul față de reducerea sărăciei și obiectivul de a reduce numărul persoanelor sărace cu cel puțin 20 de milioane (6), alături de înființarea platformei și de măsurile împotriva sărăciei, dintre care multe reflectă avizele anterioare ale CESE, însă solicită totodată acțiuni mai concrete pentru a combate cauzele simultan cu consecințele sărăciei și pentru a se pune în aplicare drepturile omului.

4.2   Există o lipsă de coerență între politicile economice, financiare și sociale de la nivelul UE și realitățile trăite la nivelul statelor membre. CESE subliniază importanța unei abordări coerente și integrate și își exprimă mai ales preocuparea ca politicile UE axate pe guvernanța economică, creștere și ocuparea forței de muncă în contextul crizei să nu sporească riscul de sărăcie. CESE solicită efectuarea unei evaluări reale a impactului social al acestor măsuri și supunerea acesteia la o amplă dezbatere.

4.3   În cursul elaborării avizului, CESE a luat în considerare următoarele alte efecte ale sărăciei: sărăcia intensifică migrația economică și socială, iar, la nivelul anumitor state membre, prejudiciază amortizarea investițiilor în resursele umane. Persoanele sărace care nu-și pot apăra interesele pot ajunge într-o situație și mai defavorabilă dacă reformele economice, fiscale, sociale, în domeniul sănătății și al educației menite să reducă cheltuielile publice nu au în vedere protecția persoanelor care trăiesc în sărăcie. Creșterea numărului de persoane care trăiesc sub pragul sărăciei poate duce la sporirea necesității de redistribuire a resurselor publice.

5.   Observații specifice

5.1   Protecția socială

5.1.1   CESE apreciază importanța măsurilor destinate creșterii nivelului de ocupare a forței de muncă și creării de locuri de muncă, însă subliniază faptul că este esențial să se consolideze protecția socială, să nu se reducă prestațiile sociale și să nu se facă presiuni pentru reducerea salariilor, ceea ce ar afecta în mod disproporționat persoanele cele mai sărace.

5.1.2   Sistemele de protecție socială reduc riscul de sărăcie cu o treime (7) și sunt vitale pentru garantarea drepturilor omului. Acestea funcționează ca stabilizatori automați ai economiei, care reduc sărăcia și promovează coeziunea economică și socială, promovează creșterea și sunt vitali pentru asigurarea sprijinului opiniei publice față de proiectul european (8).

5.1.3   CESE sprijină preocuparea Comisiei de a asigura sustenabilitatea sistemelor de protecție socială și de pensii ale statelor membre pentru a garanta venituri adecvate pe tot parcursul ciclului vieții, inclusiv la vârste înaintate (9).

5.2   Strategii de incluziune activă

5.2.1   Trebuie să se pună un accent continuu și coordonat pe o strategie integrată de incluziune activă, care să cuprindă cei trei piloni – o piață a forței de muncă inclusivă, acces la servicii de calitate și un sprijin adecvat în materie de venituri  (10) – pentru a se elimina obstacolele cu care se confruntă persoanele afectate de sărăcie.

5.2.2   CESE susține ideea de a pune un accent puternic pe prevenire și eradicare, printr-o creștere durabilă, pentru a se combate sărăcia. Esențiale sunt locurile de muncă de calitate și moderne și sistemele eficiente de protecție socială, alături de abordarea disparităților existente în ceea ce privește veniturile, bogăția și accesul la servicii. Raportul anual al Comisiei privind progresele înregistrate (2011) a subliniat faptul că „creșterea nu poate fi considerată durabilă decât atunci când beneficiile acesteia se răsfrâng asupra tuturor segmentelor societății” și că „asigurarea coexistenței creșterii și a coeziunii sociale reprezintă un obiectiv-cheie” (11).

5.2.3   Deși stabilirea unor politici la nivelul UE este de o importanță vitală, rolul statelor membre, în special al autorităților locale și regionale, trebuie consolidat, pentru a se asigura punerea în practică a schimbărilor. CESE ar dori să colaboreze în acest sens cu Comitetul Regiunilor.

5.2.4   CESE subliniază rolul esențial pe care ar trebui să-l joace atât partenerii sociali, cât și organizațiile economiei sociale, inclusiv cooperativele, în dezvoltarea unei piețe a forței de muncă inclusive și în promovarea unei distribuții mai echitabile a veniturilor, elemente care reprezintă contribuții-cheie la punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020.

5.2.5   CESE solicită punerea unui accent mai puternic pe crearea unor locuri de muncă durabile și de calitate, precum și pe măsuri care să combată sărăcia în rândul persoanelor care au un loc de muncă, printre care salarii care să asigure un trai decent, condiții de muncă bune și reducerea la minimum a capcanelor sărăciei existente în tranziția de la protecția socială la un loc de muncă.

5.2.6   În cadrul Strategiei UE pentru incluziunea activă, trebuie luate măsuri specifice pentru a se crea o piață a forței de muncă inclusivă (12), pentru a se depăși obstacolele din calea accesului anumitor grupuri, printre care se numără și tinerii și persoanele mai în vârstă, minoritățile etnice, inclusiv romii, migranții, femeile, părinții unici și persoanele cu handicap (13).

5.2.7   CESE subliniază importanța muncii în condiții legale pentru toți și este preocupat de impactul muncii nedeclarate, al fraudei și al evaziunii fiscale asupra finanțării durabile a sistemelor de protecție socială și asupra ocupării forței de muncă și a drepturilor sociale. Sunt necesare măsuri integrate la nivelul UE, un amestec de sancțiuni și controale eficiente, precum și acordarea de stimulente pentru munca legală.

5.2.8   CESE solicită o foaie de parcurs detaliată pentru implementarea strategiilor de incluziune activă la nivel local. Acesta susține solicitarea Parlamentului European către Comisie de a studia impactul unei propuneri legislative vizând introducerea unui venit minim adecvat de cel puțin 60 % din venitul median în fiecare stat membru.

5.2.9   CESE îndeamnă la colectarea unor date comparabile și la crearea unor indicatori mai buni pentru a reflecta beneficiile economice și sociale ale eradicării sărăciei, precum și costurile inacțiunii.

5.3   Implicarea părților interesate

5.3.1   CESE consideră esențială implicarea părților interesate relevante într-un dialog structural regulat la nivel național și la nivelul UE pentru a căuta soluții eficace și pentru a monitoriza punerea în aplicare a programului platformei.

5.3.2   CESE salută propunerea Comisiei de a colabora cu instituțiile UE, cu persoanele afectate de sărăcie, cu ONG-urile, organizațiile economiei sociale, partenerii sociali și alți actori ai societății civile în cadrul unei convenții anuale, pentru a inventaria progresele înregistrate în cadrul dialogului structurat mai sus menționat de la nivel național și de la nivelul UE. Aceasta trebuie să includă o analiză a impactului social al analizei anuale a creșterii și a progreselor realizate.

5.3.3   CESE ar dori să aibă loc o consolidare a rolului pe care ar putea să-l joace Parlamentul European în asigurarea punerii în aplicare a programului platformei în statele membre. Această dorință este în armonie cu propunerile venite din partea Agorei cetățenilor organizate de PE.

5.3.4   CESE susține ferm propunerea menționată în platforma emblematică de a se adopta orientări pe bază voluntară pentru implicarea părților interesate la nivelul UE și în programele naționale de reformă.

5.3.5   CESE ar trebui să fie un partener activ pentru realizarea obiectivelor platformei și să joace un rol central în reunirea intereselor partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile. Acesta ar putea include:

—	organizarea unei audieri anuale pentru a analiza progresele înregistrate în direcția obiectivului privind sărăcia;

—	o contribuție la evaluarea intermediară preconizată să aibă loc în 2014, în contextul Strategiei Europa 2020;

—	o contribuție în cadrul convenției anuale;

—	participarea la dialogul sistematic cu alte părți interesate, inclusiv Comitetul Regiunilor și CES naționale, și elaborarea de avize privind prioritățile centrale.

5.4   Combaterea inegalităților

5.4.1   CESE salută accentul pus pe eforturile platformei împotriva discriminării, în direcția echității și a integrării, pentru a asigura incluziunea persoanelor cu handicap sau probleme de sănătate psihică, a tinerilor, a persoanelor mai în vârstă și a persoanelor aparținând comunităților de migranți sau minorităților etnice, inclusiv a romilor, precum și în direcția dezvoltării egalității între bărbați și femei (14). CESE evidențiază nevoia de a se include o referință transversală la drepturile fundamentale ale omului, precum și propuneri concrete pentru punerea în aplicare a clauzelor sociale orizontale din articolele 5, 8, 9, și 10 din TFUE.

5.4.2   CESE susține prioritatea acordată combaterii problemelor de excluziune în materie de locuințe și de lipsă de adăpost, precum și a sărăciei energetice și excluziunii financiare. CESE subliniază importanța promovării accesului la servicii de calitate la prețuri rezonabile, inclusiv la servicii TI. Acestea trebuie dezvoltate, prin strategii naționale de protecție socială și de incluziune socială, în cadrul unei MDC sociale consolidate.

5.4.3   CESE subliniază necesitatea de a se investi în capitalul uman și pune accentul pe importanța educației și formării pentru competențele necesare la angajare, pentru dezvoltarea personală și pentru incluziunea socială. Aceasta ar trebui să cuprindă primii ani de viață, școala, învățământul complementar, cel profesional și formarea la locul de muncă, ca parte a unui angajament față de învățarea de-a lungul vieții pentru toată lumea.

5.4.4   Rapoartele OCDE și ale Comisiei scot în evidență inegalitățile crescânde în ceea ce privește distribuția veniturilor și a bogăției, precum și accesul inechitabil la servicii, inclusiv la cele de sănătate, atât în cadrul statelor membre cât și între acestea. În același timp, sărăcia este unul dintre factorii sociali principali care determină o stare precară de sănătate, iar politica UE ar trebui să răspundă obligației morale de a salva vieți. Există dovezi convingătoare că societățile caracterizate de un grad mai mare de egalitate au rezultate mai bune în aproape toate domeniile. Platforma trebuie să acorde prioritate dezvoltării unor strategii integrate și unor măsuri concrete pentru a micșora diferențele și a crea o societate mai echitabilă (15).

5.4.5   CESE sprijină propunerea Comisiei de a elabora o recomandare cuprinzătoare privind sărăcia în rândul copiilor, care ar trebui să contribuie la „prevenirea și reducerea sărăciei infantile prin asigurarea unui venit adecvat pentru familii, prin investirea în îngrijire și educație, mai ales în cursul primilor ani de viață și prin abilitarea copiilor, în conformitate cu drepturile fundamentale și cu Convenția ONU privind drepturile copilului”. Aceasta trebuie elaborată în paralel cu o abordare coerentă a politicii familiale. Pentru a se realiza obiectivul în materie de sărăcie al UE 2020 (16), trebuie să se facă uz de o monitorizare constantă, schimburi, cercetare și evaluări inter pares.

5.5   Utilizarea fondurilor UE pentru a contribui la obiectivele privind incluziunea socială și coeziunea

5.5.1   CESE salută cu fermitate propunerile de a se utiliza fondurile structurale în mod mai eficient pentru a se reduce sărăcia și a se promova coeziunea socială, dar evidențiază necesitatea de a se spori finanțarea disponibilă, mai ales pentru comunitățile aflate în situații precare. Este esențial să se investească în crearea de locuri de muncă de calitate și în abordări eficiente pentru sprijinirea accesului grupurilor excluse, inclusiv prin intermediul economiei sociale. Finanțarea ar trebui să contribuie și la un acces mai bun la servicii de calitate, inclusiv în materie de locuințe.

5.5.2   CESE salută propunerile de a simplifica accesul la fondurile structurale pentru organizațiile de la nivel local, mai ales prin granturi globale, prin asistență tehnică și prin consolidarea capacităților, dar subliniază necesitatea de a:

—	se reduce birocrația prin flexibilizarea procedurilor de acces la finanțare;

—	se stabili standarde europene minime pentru îmbunătățirea transparenței și a eficienței procedurilor, care să cuprindă simplificarea informației (17).

Comisia ar trebui să ofere îndrumare, să promoveze învățarea reciprocă și să monitorizeze punerea în aplicare și în special să tragă învățăminte din utilizarea fondurilor structurale în perioada crizei.

5.5.3   CESE propune utilizarea unor programe UE, cum ar fi PROGRESS, pentru a finanța dezvoltarea unor platforme naționale care să permită angajarea eficientă a părților interesate în platforma europeană și sporirea nivelului de realizare a priorităților acesteia.

5.6   Inovarea socială și reformele

5.6.1   CESE salută recunoașterea rolului economiei sociale și al ONG-urilor în punerea în aplicare a strategiilor de rezolvare a problemei sărăciei, de favorizare a creării de locuri de muncă și de dezvoltare a unor servicii care să răspundă în mod creativ la nevoile comunității. Subliniază totodată răspunderea comună a tuturor părților implicate, inclusiv a IMM-urilor și întreprinzătorilor, de a colabora în direcția conceperii unor soluții eficiente.

5.6.2   Voluntariatul joacă un rol substanțial în dezvoltarea comunităților, în acumularea de competențe, în educație, atât informală cât și neformală, precum și în abilitarea și responsabilizarea indivizilor. CESE dorește să promoveze beneficiile voluntariatului, cu condiția ca acesta să nu submineze locurile de muncă plătite sau serviciile publice.

5.6.3   CESE salută susținerea mai mare a inovațiilor sociale bazate pe dovezi, însă subliniază importanța conservării și utilizării bunelor practici existente și solicită continuarea finanțării.

5.7   O mai bună coordonare a politicilor

5.7.1   Programele naționale de reformă și stabilirea unor obiective naționale reprezintă un element-cheie în aplicarea Strategiei Europa 2020 și în punerea în practică a politicilor pentru reducerea problemelor asociate cu sărăcia. Cu toate acestea, este esențial ca acest proces să fie susținut printr-o metodă deschisă de coordonare consolidată, bazată pe strategii naționale integrate, pentru a se asigura o bază mai solidă pentru atingerea obiectivelor sociale necesare, și să se clarifice relația acestuia cu Platforma europeană de combatere a sărăciei.

5.7.2   În avizul său privind MDC și clauza socială, CESE a salutat clauza socială orizontală, evaluarea impactului social și o MDC consolidată în domeniul social ca instrumente pentru asigurarea unei abordări integrate și pentru aducerea în prim-plan a obiectivelor sociale. CESE solicită ca acest proces să fie făcut mai vizibil și mai transparent prin implicarea principalelor instituții UE și a părților interesate și accentuează importanța dezvoltării unor strategii de protecție socială și de incluziune socială la nivelul UE, precum și la nivel național, regional și local.

---

(1)  Propoziție adăugată la recomandarea Grupului de coordonare al Strategiei Europa 2020 din cadrul CESE.

(2)  Raport comun privind incluziunea socială al Comisiei Europene și al Consiliului European, martie 2004.

(3)  Pragul riscului de sărăcie este stabilit la 60 % din venitul disponibil echivalent median național după transferurile sociale specifice fiecărui stat membru.

(4)  Actualizarea din 2010 a evaluării comune efectuate de Comitetul pentru protecție socială (CPS) și Comisia Europeană a impactului social al crizei economice și a măsurilor politice (noiembrie 2010). COM(2010) 2020 „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”.

(5)  Starea de „sărăcie severă” este definită drept confruntarea cu cel puțin patru din nouă precarități: Aceste persoane nu își pot permite: să își plătească chiria sau facturile pentru utilități, să își mențină locuința în condiții adecvate de căldură, să facă față cheltuielilor neașteptate, să mănânce carne, pește sau proteine echivalente o dată la două zile, o săptămână de vacanță în deplasare, o dată pe an, o mașină, o mașină de spălat, un televizor color sau un telefon.

(6)  A se vedea declarația CESE la Consiliul European din 17 iunie 2010.

(7)  Raportul Comitetului de protecție socială (CPS) privind evaluarea socială a Europei (feb. 2011).

(8)  JO C 132/26 din 3.5.2011.

(9)  JO C 84/38 din 17.3.2011.

(10)  Recomandarea Comisiei privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii (2008/867/CE).

(11)  A se vedea Raportul privind progresele înregistrate de Strategia Europa 2020 (Anexa 1 la Analiza anuală a creșterii, COM(2011) 11 – A1/2, pct. 2.5).

(12)  ETUC/BusinessEuropen et al: Framework Agreement on Inclusive Labour Markets (Acord-cadru privind piețele incluzive ale forței de muncă) (martie 2010).

(13)  JO C 21/66 din 21.1.2011.

(14)  A se vedea mesajul CESE către Consiliul European din iunie 2010 în care se subliniază importanța reducerii inegalităților și a luptei împotriva discriminării.

(15)  OCDE (2008) – Growing unequal: income distribution and poverty in OECD countries (Creșterea inegalității: distribuția veniturilor și sărăcia în țările OCDE). Comisia Europeană, DG Cercetare, 2010 – Why socio-economic inequalities increase: facts and policy papers in Europe (De ce sunt în creștere inegalitățile socioeconomice: date și documente de politică în Europa), EUR 24 471.

(16)  JO C 44/34 din 11.2.2011.

(17)  JO C 132/8 din 3.5.2011.

---