Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52010IP0185

Conferința de revizuire a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale ce a avut loc în Kampala, Uganda Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2010 privind Conferința de revizuire a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale, de la Kampala, Uganda

JO C 161E, 31.5.2011, pp. 78–83 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

31.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 161/78


Miercuri, 19 mai 2010
Conferința de revizuire a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale ce a avut loc în Kampala, Uganda

P7_TA(2010)0185

Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2010 privind Conferința de revizuire a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale, de la Kampala, Uganda

2011/C 161 E/13

Parlamentul European,

având în vedere decizia Adunării statelor părți, adoptată la ce-a de-a 8-a reuniune plenară din 26 noiembrie 2009 (1), de a convoca Conferința de revizuire a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale în Kampala, Uganda, între 31 mai și 11 iunie 2010,

având în vedere rezoluțiile și rapoartele anterioare privind Conferința de revizuire, în special Rezoluția ICC-ASP/7/Res.2 privind procedura de numire și alegere a judecătorilor, a procurorului și a procurorilor adjuncți ai CPI,

având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Curtea Penală Internațională, în special cele din 19 noiembrie 1998 (2), 18 ianuarie 2001 (3), 28 februarie 2002 (4), 4 iulie 2002 (referitoare la proiectul de act privind protecția membrilor serviciilor americane (APSE) (5) și din 26 septembrie 2002 (6), precum și rezoluția sa din 22 mai 2008 (7),

având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI) și intrarea acestuia în vigoare la 1 iulie 2002,

având în vedere declarația Președinției Consiliului de la 1 iulie 2002, în numele Uniunii Europene, privind Curtea Penală Internațională,

având în vedere importanța acordată atât de CPI, cât și de UE consolidării statului de drept și respectării drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional, precum și menținerii păcii și consolidării securității internaționale, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite și cu articolul 21 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

având în vedere faptul că Consiliul UE a adoptat Poziția comună 2003/444/PESC privind Curtea Penală Internațională la 16 iunie 2003 (8), în care se declară că delictele grave din cadrul jurisdicției CPI sunt în atenția tuturor statelor membre și că acestea sunt hotărâte să coopereze pentru a preveni aceste delicte și pentru a pune capăt impunității celor care le comit, cu obiectivul de a contribui la funcționarea eficientă a Curții și a promova susținerea universală a acestuia prin încurajarea unei participări cât mai extinse la Statut,

având în vedere planul de acțiune conceput în urma poziției comune (9) finalizate de către UE la 4 februarie 2004, vizând coordonarea activităților UE, universalitatea și integritatea Statutului de la Roma și independența și eficiența funcționării CPI,

având în vedere adoptarea de către UE a unui set de „principii orientative” (10), care stabilesc o serie de repere minimale ce trebuie respectate de către statele părți la CPI în cazul în care încheie acorduri bilaterale de nepredare,

având în vedere o serie de decizii (11) adoptate de către Consiliul UE în domeniul justiției, libertății și securității, vizând consolidarea cooperării între statele membre în anchetarea și punerea sub acuzare la nivel național în caz de genocid, crime împotriva umanității și crime de război,

având în vedere Programul de la Stockholm, prin care instituțiile UE sunt invitate să susțină și să promoveze activitățile Uniunii și ale statelor membre de combatere a impunității și a crimelor de genocid, a crimelor împotriva umanității și a crimelor de război și, „în acest context, [să] promoveze cooperarea dintre statele membre […] și CPI”,

având în vedere progresele considerabile realizate de la alegerea primilor judecători și a primului procuror și faptul că Curtea desfășoară în prezent anchete în cinci țări (Kenya, RD Congo, Sudan/Darfur, Uganda și Republica Centrafricană),

având în vedere faptul că Conferința de revizuire a CPI este un moment oportun pentru a reflecta la progresele Curții și la activitățile sale în vederea descurajării și soluționării conflictelor armate, atrăgând atenția în special la Rezoluția nr. 1325 privind femeile, pacea și securitatea a Consiliului de Securitate al ONU,

având în vedere Expunerea de motive a Statutului de la Roma, în care se definește jurisdicția CPI, care recunoaște drept crime împotriva umanității violul, sclavia sexuală, prostituția forțată, sterilizarea forțată și „alte forme de violență sexuală de o gravitate comparabilă”,

având în vedere declarațiile Consiliului și Comisiei cu privire la Conferința de revizuire a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale, din Kampala, Uganda,

având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât UE este un susținător major al CPI, promovând universalitatea și apărând integritatea Statutului de la Roma, în vederea protejării și consolidării independenței, legitimității și eficienței procesului judiciar internațional;

B.

întrucât ratificarea și implementarea pe scară cât mai largă a Statutului de la Roma a constituit, de asemenea, unul dintre obiectivele UE în cursul negocierilor de extindere și în cadrul procesului de aderare a noilor state membre, și întrucât ratificarea și implementarea Statutului de la Roma trebuie să constituie un obiectiv important și pentru UE în cadrul relațiilor sale cu alți parteneri, mai ales cu SUA, China și Israel;

C.

întrucât UE urmărește în mod sistematic includerea clauzei CPI în mandatele de negociere și în acordurile cu țările terțe;

D.

întrucât respectarea, promovarea și garantarea universalității drepturilor omului fac parte integrantă din acquis-ul etic și juridic al Uniunii Europene și reprezintă una din pietrele de temelie ale unității și integrității europene (12);

E.

întrucât rolul UE ca actor global a câștigat în amploare în ultimele decenii;

F.

întrucât Reprezentanții speciali promovează politicile și interesele UE în regiunile și țările cu probleme și joacă un rol activ în procesul de consolidare a păcii, stabilității și statului de drept;

G.

întrucât, în aprilie 2006, UE a devenit prima organizație regională care a semnat un acord de cooperare și asistență cu CPI (13);

H.

întrucât UE a alocat peste 40 milioane EUR în ultimii 10 ani, în cadrul instrumentului financiar IEDDO, pentru proiecte vizând susținerea CPI și a justiției penale internaționale;

I.

întrucât Adunarea Parlamentară paritară ACP-UE a avut un rol activ în includerea justiției penale internaționale în Acordul de parteneriat ACP-UE (Acordul de la Cotonou) și a adoptat câteva rezoluții în vederea integrării luptei împotriva impunității în cadrul cooperării internaționale pentru dezvoltare și al dialogului politic din acest domeniu;

J.

întrucât Conferința de revizuire reprezintă o ocazie importantă pentru statele părți, dar și pentru celelalte state, pentru societatea civilă și pentru alți actori, de a-și reafirma cu tărie angajamentul în direcția dreptății și a responsabilității;

K.

întrucât statele părți profită de ocazia oferită de Conferința de revizuire pentru a nu se limita la amendamentele propuse la Statutul de la Roma și a merge mai departe, trecând în revistă activitatea CPI la peste 10 ani de la înființarea acestuia și evaluând, într-o perspectivă mai extinsă, justiția penală internațională în funcție de patru axe principale: complementaritatea, cooperarea, impactul sistemului Statutului de la Roma asupra victimelor și a comunităților afectate, pacea și justiția;

L.

întrucât, numărul statelor părți la CPI fiind de 111, unele regiuni, precum Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia, sunt încă subreprezentate;

M.

întrucât cooperarea dintre state, organizațiile internaționale și CPI este esențială pentru eficiența și succesul sistemului de justiție penală internațională, în special în privința capacității de asigurare a aplicării legii;

N.

întrucât, la 19 aprilie 2010, pentru prima oară de la crearea sa, a fost înaintată CPI o sesizare privind constatarea necooperării din partea unui stat;

O.

întrucât premiza care stă la baza principiului complementarității, fundament al Statutului de la Roma, este că statul respectiv trebuie să investigheze și, atunci când este cazul, să trimită în judecată persoanele suspecte de a fi săvârșit crime ce intră sub incidența dreptului internațional;

P.

întrucât, în majoritatea situațiilor conflictuale în care justiția nu a fost integrată ca parte a procesului de instaurare a păcii, s-a constatat o revenire la violență,

1.

își reiterează susținerea fermă față de CPI și față de obiectivele sale; subliniază faptul că Statutul de la Roma a fost ratificat de către toate statele membre UE, ca o componentă esențială a principiilor și valorilor democratice ale Uniunii, și solicită, prin urmare, statelor membre să respecte deplin Statutul ca parte a acquis-ului UE;

2.

subliniază importanța alegerii unei țări africane, Uganda, pentru a găzdui Conferința de revizuire, și își exprimă sprijinul pentru solicitarea Curții de a deschide un birou de legătură cu Uniunea Africană la Addis Abeba, recunoscând dimensiunea universală a „sistemului Statutului de la Roma”;

3.

subliniază importanța principiului universalității Statutului de la Roma și solicită Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru Afaceri externe și politica de securitate să promoveze activ aderarea la Statut și ratificarea acestuia;

4.

își reafirmă poziția sa cu privire la faptul că niciun acord referitor la imunitate nu ar trebui să permită impunitatea niciunei persoane acuzate de crime de război, crime împotriva umanității sau de genocid; salută anunțul administrației SUA cu privire la faptul că nu va mai încheia niciun acord nou referitor la imunitate și invită SUA și partenerii săi să renunțe la cele existente;

5.

solicită statelor membre să participe la Conferința de revizuire la un nivel cât mai înalt, inclusiv de șefi de stat și de guvern, și să își reafirme public angajamentul față de CPI;

6.

încurajează statele membre să prezinte declarații în care să-și reafirme implicarea în cauza CPI și să sublinieze etapele practice preconizate pentru a o concretiza, luându-și angajamentul, printre altele, de a implementa Statutul de la Roma, de a ratifica și implementa Acordul privind privilegiile și imunitățile Curții (APIC), de a conlucra cu alte state care au capabilități mai reduse pentru a promova acceptarea universală a Curții, și să-și aducă contribuția la consolidarea sistemului complementarității și cooperării, în special în ceea ce privește impactul asupra victimelor și comunităților afectate, precum și în alte domenii ale Statutului de la Roma;

7.

susține ferm includerea în articolul 5.1 din Statutul de la Roma a infracțiunii de agresiune care intră în sfera competenței materiale a CPI, a cărui definiție a fost stabilită de Grupul special de lucru al Adunării Statelor Părți la Statutul de la Roma astfel: în sensul Statutului, „infracțiunea de agresiune” înseamnă „planificarea, pregătirea, inițierea sau executarea, de către o persoană aflată într-o poziție care îi permite exercitarea efectivă a controlului asupra acțiunilor politice sau militare a unui stat, ori conducerea acestora, a unui act de agresiune care, prin natura, gravitatea și amploarea sa, constituie o încălcare manifestă a Cartei Organizației Națiunilor Unite”;

8.

afirmă cu hotărâre că orice decizie asupra definiției infracțiunii de agresiune trebuie să respecte independența Curții; recomandă statelor să adopte propunerea, care nu necesită nici un filtru jurisdicțional, de a determina dacă un act de agresiune a fost săvârșit sau nu înainte ca procurorul CPI să înceapă cercetările; recomandă ca, în cazul în care la Conferința de revizuire se hotărăște că este necesar un filtru jurisdicțional, statele membre să solicite ca pronunțarea asupra comiterii sau necomiterii unui act de agresiune să fie efectuată de către Camera competentă în cadrul procedurilor penale deja instituite prin Statutul de la Roma;

9.

solicită statelor membre să se implice consistent în bilanțul activității, prin participarea la mesele rotunde oficiale și la evenimentele organizate de societatea civilă (și de alți actori) în marginea conferinței oficiale;

10.

solicită, de asemenea, statelor membre să profite de ocazia oferită de Conferința de revizuire pentru a-și reafirma angajamentul față de Curte prin asumarea unor obligații specifice cu privire la cele patru teme ale bilanțului activității și prin onorarea acestor obligații;

11.

susține CPI în cadrul Conferinței de revizuire, în procesul de evaluare a fiecărei etape a implementării și a impactului Statutului de la Roma, luând întotdeauna în considerare perspectiva victimelor și a comunităților afectate;

12.

își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul Statutului de la Roma asupra victimelor - persoane sau comunități - crimelor ce intră în jurisdicția CPI; consideră că este esențial ca victimele și comunitățile afectate să aibă acces la informații și să înțeleagă activitatea Curții, și ca drepturile și interesele victimelor să constituie preocuparea principală a comunității Statutului de la Roma, fără a neglija faptul că CPI este o instituție judiciară care completează rolul prim al statelor de a oferi protecție și a facilita accesul victimelor, individual sau colectiv, la justiție și la reparații efective; consideră că statele membre ar trebui:

să coopereze activ atunci când o persoană face obiectul unui mandat de arest CPI, în vederea facilitării transferului acesteia pentru a fi judecată de CPI;

să fie la curent cu instrumentele inovatoare ale CPI pentru exercitarea dreptului victimelor la justiție, incluzând posibilitatea acestora de a participa la procedurile CPI și de a solicita despăgubiri, luând în considerare rolul complementar al Fondului special destinat victimelor în acordarea despăgubirilor și a altor tipuri de asistență, precum protecția martorilor; să se asigure că victimele și avocații acestora beneficiază de o asistență și o protecție juridică adecvată;

să recunoască progresele făcute până acum de Curte în acordarea de asistență comunităților afectate și să-l încurajeze în continuarea acestei activități; subliniază importanța operațiunilor pe teren ale CPI pentru creșterea impactului Curții asupra victimelor și comunităților afectate;

să acorde o atenție specială acelor grupuri tradițional marginalizate, precum copiii, femeile și populația autohtonă, pentru a se asigura că justiția penală internațională nu devine un instrument de perpetuare a daunelor și a aplicării de stereotipuri suferite de aceștia;

să se angajeze să contribuie substanțial la Fondul special destinat victimelor;

să se angajeze alături de societatea civilă în timpul Conferinței de revizuire pentru a asigura reprezentarea adecvată a punctelor de vedere ale acesteia, inclusiv prin participarea la manifestările organizate în „Spațiul cetățeanului” de către Rețeaua pentru drepturile omului;

13.

își reiterează solicitarea către statele membre de a asigura cooperarea deplină între statele părți, statele semnatare și Curte, în conformitate cu articolul 86 din Statutul de la Roma, astfel încât să se respecte obiectul și scopul acesteia - stipulat în preambulul la Statut - ca „infracțiunile cele mai grave care afectează comunitatea internațională în ansamblu nu ar trebui să rămână nepedepsite”, prin intermediul următoarelor:

aplicarea legislației naționale privind cooperarea, în conformitate cu Partea a IX-a din Statutul de la Roma, dacă acest lucru nu a fost încă realizat;

reafirmarea angajamentului de a oferi Curții toată asistența necesară și de a coopera cu acesta fără rezerve;

examinarea posibilității de a încheia acorduri ad hoc cu Curtea în vederea relocării victimelor și a martorilor și în vederea executării sentințelor Curții;

asigurarea unei poziții centrale a cooperării pe agenda Adunării Statelor Părți la CPI, a faptului că actualele probleme și necesități ale Curții sunt discutate și a faptului că progresele realizate de state sunt evaluate;

14.

salută revizuirea și discutarea articolului 124 („dispoziții tranzitorii”) din Statutul de la Roma, care permite statelor să opteze pentru ca cetățenii lor să nu intre sub jurisdicția Curții pentru crime de război timp de șapte ani de la ratificare, și solicită eliminarea acestuia din Statut, astfel încât legea să fie aplicată în mod egal tuturor suspecților de crime de război care se presupune că au fost comise pe teritoriile sau de către resortisanții statelor părți la Statut;

15.

solicită statelor membre să acorde o poziție prioritară includerii în jurisdicția Curții, ca și crimă de război, a utilizării anumitor arme în cadrul unor conflicte armate fără caracter internațional, în conformitate cu propunerile belgiene de modificare a articolului 8 din Statutul de la Roma, prezentate la cea de-a 8-a sesiune a Adunării Statelor Părți, care extind caracterul penal și în cazul conflictelor armate fără caracter internațional al utilizării otrăvurilor, armelor otrăvite, asfixierii, gazelor otrăvitoare sau a altor gaze și a tuturor lichidelor, materialelor și dispozitivelor de natură similară, precum și al folosirii gloanțelor care se extind sau se aplatizează în corp;

16.

subliniază eficacitatea principiului complementarității, care constituie baza sistemului cuprinzător al justiției penale internaționale (sistemul Statutului de la Roma) și conform căruia sarcina fundamentală a statelor părți de cercetare și urmărire penală în cazul crimelor internaționale este evident ușurată prin jurisdicția complementară (subsidiară) a CPI;

17.

își exprimă convingerea profundă că, în cursul discuțiilor de la Kampala, statele membre trebuie:

să-și reitereze obligația fundamentală de cercetare și urmărire penală în cazul crimelor de război, genocidurilor și crimelor împotriva umanității, și să se angajeze să integreze în legislațiile lor definițiile crimei de război, genocidului și crimei împotriva umanității, în conformitate cu Statutul de la Roma;

să se angajeze într-o „complementaritate pozitivă”, subliniind printre altele necesitatea unor proceduri naționale eficiente, inclusiv în țări în care există o nevoie acută de justiție, precum țările în care este implicat CPI și țările care fac obiectul unei analize preliminare din partea acestuia;

să sublinieze importanța inițierii și implementării unor proceduri naționale eficiente și, în special, a abordării problemei lipsei de voință politică din partea statelor;

să accentueze importanța vitală a inducerii voinței politice a statelor de a-și îndeplini obligațiile în cadrul complementarității și să ia măsuri pentru a încuraja statele să fie de partea justiției și împotriva impunității;

18.

solicită insistent statelor părți la Statutul de la Roma, în special statelor membre UE, să promulge sau să implementeze legi naționale care să le asigure cooperarea deplină cu CPI;

19.

solicită statelor părți la Statutul de la Roma să încheie acorduri cu Curtea privind relocarea victimelor și a martorilor și executarea sentințelor;

20.

solicită Uniunii, statelor membre și altor donatori internaționali să susțină procesele de reformă și eforturile de construire a capacităților naționale care vizează consolidarea sistemului judiciar, al celui de aplicare a legii și al celui penitenciar în toate țările în curs de dezvoltare direct afectate de crimele ca fac obiectul comisiei Statutului de la Roma, asigurând astfel implementarea efectivă a principiului complementarității și, în egală măsură, respectarea deciziilor Curții de către state;

21.

solicită statelor părți să adopte o rezoluție, pe baza discuțiilor de la Kampala, în care să sublinieze importanța faptului de a face efectiv dreptate victimelor, în cadrul unor procese corecte și imparțiale;

22.

solicită statelor membre să-și reînnoiască angajamentul față de CPI pe viitor;

23.

sprijină propunerea înaintată de reprezentanții la nivel înalt ai statelor părți la Statutul de la Roma al CPI de a adopta ca Zi a Justiției Penale Internaționale data de 17 iulie, dată la care a fost adoptat în 1998 Statutul de la Roma;

24.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru Afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale statelor candidate.


(1)  Rezoluția ICC-ASP/8/Res. 6.

(2)  JO C 379, 7.12.1998, p. 265.

(3)  JO C 262, 18.9.2001, p. 262.

(4)  Texte adoptate, P5_TA(2002)0082.

(5)  Texte adoptate, P5_TA(2002)0367.

(6)  Texte adoptate, P5_TA(2002)0449.

(7)  Texte adoptate, P6_TA(2008)0238.

(8)  JO L 150, 18.6.2003, p. 67.

(9)  Documentul 5742/04 al Consiliului.

(10)  Principiile orientative referitoare la Acordurile dintre statele părți la Statutul de la Roma al CPI și Statele Unite privind condițiile de predare a persoanelor pentru a fi deferite Curții.

(11)  Decizia 2002/494/JAI din 13 iunie 2002 (JO L 167, 26.6.2002, p. 1) de înființare a unei rețele europene de puncte de contact cu privire la persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război; Decizia-cadru 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 (JO L 190, 18.7.2002, p. 1) privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre; Decizia 2003/335/JAI din 8 mai 2003 (JO L 118, 14.5.2003, p. 12) privind cercetarea și urmărirea penală în cazul faptelor de genocid, al crimelor împotriva umanității și al crimelor de război.

(12)  Articolul 2, articolul 3 alineatul (5) și articolul 6 din TUE.

(13)  JO L 115, 28.4.2006, p. 50.


Top