25.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 252/241

A.

întrucât prezenta rezoluție cuprinde, pentru fiecare organism vizat de articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, observațiile orizontale care însoțesc decizia de descărcare de gestiune în conformitate cu articolul 96 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 și cu articolul 3 din anexa VI la Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

B.

întrucât creșterea numărului de agenții, decisă de legislatorul UE, a luat în ultimii ani o amploare fără precedent și a permis externalizarea anumitor sarcini ale Comisiei, precum și acordarea de sarcini suplimentare agențiilor, uneori cu riscul de a semăna cu un fenomen de dezmembrare a administrației Uniunii, ceea ce aduce prejudicii exercitării responsabilităților;

C.

întrucât, în urma adoptării comunicării menționate mai sus a Comisiei din 11 martie 2008, Parlamentul, Consiliul și Comisia au relansat proiectul de definire a unui cadru comun pentru agenții și au creat în 2009 un grup de lucru interinstituțional;

D.

întrucât contribuțiile Comunității pentru agențiile descentralizate – cu excepția Agenției Europene pentru Reconstrucție (AER) care s-a închis – au crescut între 2000 și 2010 cu aproximativ 610 %, de la 94 700 000 EUR la 578 874 000 EUR, iar efectivul de personal a crescut cu aproximativ 271 %, de la 1 219 la 4 794; observă, cu toate acestea, faptul că numărul agențiilor descentralizate a crescut de la 11 în 2000 la 29 în 2010, ceea ce corespunde cu 0,102 % din bugetul total al UE pentru 2000 și cu 0,477 % pentru 2010,

1.

constată că, în cazul mai multor agenții, Curtea de Conturi a remarcat, pentru exercițiul 2008, un nivel ridicat de reportări și anulări de credite operaționale; subliniază că această situație relevă, adeseori, deficiențe ale sistemului de planificare a resurselor agențiilor; consideră, prin urmare, că aceste agenții trebuie să instituie:

2.

constată, în plus, că anumite agenții se confruntă cu dificultăți în gestionarea unei majorări semnificative a bugetului; se întreabă, prin urmare, dacă nu ar fi mai responsabil ca autoritățile bugetare să acorde mai multă atenție, pe viitor, deciziilor de a majora bugetele anumitor agenții, ținând seama de timpul necesar pentru realizarea noilor activități; solicită, în acest context, agențiilor care se confruntă des cu această problemă să ofere autorității bugetare mai multe detalii privind fezabilitatea angajamentelor lor viitoare;

3.

ia act de faptul că multe agenții dispun în permanență de un volum ridicat de lichidități; solicită Comisiei și agențiilor să elaboreze modalități de reducere a lichidităților la un nivel rezonabil; solicită Comisiei să examineze, în această privință, și concepte alternative comune privind gestionarea eficientă a lichidităților și să elaboreze propuneri de modificare a cadrului structural în vederea unei gestiuni mai eficiente a lichidităților; dar observă, de asemenea, faptul că agențiilor li se efectuează plăți după ce activitățile autorizate au fost încheiate și achitate (de exemplu, activitățile desfășurate de raportori) și, de aceea, un anumit volum de lichidități este esențial în fiecare caz în parte;

4.

regretă faptul că, încă o dată, Curtea de Conturi a constatat deficiențe în procedurile de achiziții publice ale mai multor agenții; se declară în mod special preocupat de constatarea Curții de Conturi conform căreia, în 2008, valoarea contractelor de atribuit nu a fost evaluată înainte de lansarea procedurii, pe de o parte, iar, pe de altă parte, au fost constatate deficiențe recurente și grave în monitorizarea contractelor și în planificarea operațiunilor de achiziții publice; subliniază că această situație relevă carențe grave în ceea ce privește capacitățile de colaborare ale diverselor servicii implicate din cadrul fiecărei agenții afectate de aceste deficiențe;

5.

se declară preocupat de faptul că, în cazul anumitor agenții, Curtea de Conturi a constatat din nou deficiențe în planificarea și punerea în aplicare a procedurilor de recrutare a personalului; subliniază în special necesitatea de a reduce diferențele dintre posturile prevăzute și posturile efective din agenții; recunoaște dificultățile ce decurg din aplicarea Statutului funcționarilor UE, în special pentru agențiile descentralizate; solicită agențiilor, printre altele, să asigure într-o mai mare măsură transparența și caracterul nediscriminatoriu în ceea ce privește candidații externi și cei interni;

6.

constată că acordurile privind sediile, încheiate între agenții și țările-gazdă, prezintă adeseori deficiențe și provoacă succesiv probleme de eficacitate (de exemplu, costul ridicat al transportului pentru a ajunge la agenție, probleme legate de clădirile închiriate de anumite agenții, incluziunea socială a personalului); solicită, prin urmare, ca atunci când Consiliul ia decizia inițială privind sediul unei agenții, țările-gazdă să ofere acorduri privind sediul mai detaliate și mai avantajoase pentru agenții; se declară, de asemenea, în favoarea unei posibile mutări a sediului unei agenții în cazul în care astfel de acorduri privind sediul generează ineficacități grave; solicită grupului de lucru interinstituțional pentru agenții să abordeze această chestiune și, eventual, să definească standarde comune pentru acordurile privind sediile;

7.

nu este dispus să accepte ca o agenție să recruteze un agent interimar pentru sarcini financiare considerate sensibile;

8.

solicită Consiliilor de administrație ale agențiilor să țină seama de recomandările Serviciului de Audit Intern al Comisiei și să le dea curs pentru a lua rapid măsurile necesare pentru remedierea deficiențelor identificate;

9.

consideră că comitetul de audit creat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară în 2006 joacă un rol important prin asistența acordată Consiliului de administrație, asigurându-se că activitatea Serviciului de Audit Intern al Comisiei și a capacităților interne de audit ale Autorității se desfășoară în bune condiții și este luată în considerare în mod adecvat de către Consiliul de administrație și directorul executiv; consideră, prin urmare, că acest comitet de audit din cadrul Autorității ar putea servi drept exemplu pentru alte agenții;

10.

constată că domeniile de competențe ale anumitor agenții sunt foarte asemănătoare; solicită, prin urmare, grupului de lucru interinstituțional pentru agenții să reflecteze la posibilitatea ca anumite agenții să coopereze strâns sau chiar să fuzioneze;

11.

constată, în plus, că agențiile mici (având sub 75 de membri ai personalului, cum ar fi Colegiul European de Poliție, Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și Autoritatea Europeană de Supraveghere GNSS) se confruntă cu constrângeri severe în materie de eficacitate; solicită, prin urmare, grupului de lucru interinstituțional pentru agenții să reflecteze la posibilitatea de a stabili o dimensiune critică pentru existența unei agenții și să analizeze posibilitatea de a organiza servicii comune, de exemplu un serviciu de asistență pentru organizarea procedurilor de achiziții publice, un serviciu de asistență pentru procedurile referitoare la resursele umane și un serviciu de asistență în domeniul bugetar;

12.

reamintește că a invitat agențiile, în Rezoluțiile sale privind descărcarea de gestiune pentru 2006 și 2007, să analizeze posibilitatea de a crea un consiliu de disciplină comun; ia act de obstacolele care blochează în continuare acest proiect, în special problemele privind recrutarea membrilor unui astfel de consiliu de disciplină din rândurile agenților de categorii adecvate; invită, cu toate acestea, Agenția care coordonează rețeaua agențiilor să creeze o rețea de agenți care au gradul necesar pentru a face parte din Consiliul de disciplină;

13.

remarcă faptul că majoritatea agențiilor care fac obiectul descărcării de gestiune pentru exercițiul 2008 au în Consiliul lor de administrație câte un reprezentant din fiecare stat membru; consideră, în special, că nu pot fi considerate neglijabile costurile fixe de guvernanță pentru agențiile mici, cum este cazul Colegiului European de Poliție, al cărui Consiliu de administrație este format din 27 de membri, dar al cărui personal se ridică la doar 24 de membri (la începutul exercițiului 2008), sau cazul Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă, al cărui Consiliu de administrație este format din 84 de membri, dar al cărei personal numără doar 64 de membri (în exercițiul 2008);

14.

solicită ca Consiliile de administrație ale agențiilor Uniunii să asigure o convergență maximă între planificarea sarcinilor și planificarea resurselor (financiare și umane), introducând metoda de elaborare a bugetului pe activități (EBA) și de gestiune pe activități (metoda EBA/GPA), și subliniază că agențiile trebuie să respecte principiile bunei gestiuni financiare și ale disciplinei bugetare;

15.

solicită, prin urmare, grupului de lucru interinstituțional pentru agenții să reflecteze la posibilitatea de a oferi Comisiei o minoritate de blocaj în cadrul votului din Consiliile de administrație, pentru ca aceasta să poată susține deciziile tehnice adecvate pentru agenția în cauză;

16.

solicită grupului de lucru interinstituțional pentru agenții să analizeze calitățile și competențele necesare pentru exercitarea eficace a funcției de director de agenție și să lucreze, încă de la crearea agenției, cu experți în legislația bugetară a Uniunii;

17.

încurajează Comisia să își intensifice eforturile de acordare a asistenței administrative necesare pentru agențiile relativ mici și, în special, pentru cele nou-create;

18.

insistă asupra necesității ca agențiile să elaboreze programe de lucru multianuale conforme cu strategia multianuală a Uniunii din sectorul în cauză; consideră că programul anual de lucru ar trebui să cuprindă obiective SMART și indicatori RACER, pentru a putea evalua rezultatele; subliniază că programul de lucru ar trebui, de asemenea, să respecte limitele bugetului agenției, astfel cum au fost adoptate de autoritatea bugetară; invită, prin urmare, agențiile să ia în considerare introducerea unei diagrame Gantt în programarea fiecărei activități operaționale, pentru a indica în mod rapid timpul petrecut de către fiecare agent în cadrul unui proiect și pentru a favoriza o abordare orientată spre obținerea de rezultate;

19.

salută instituirea de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a unui proces de evaluare a riscurilor care trebuia, deja din 2009, să permită și să consolideze monitorizarea atentă a activităților științifice și administrative ale Autorității; solicită, prin urmare, ca celelalte agenții să adopte această bună practică inițiată de această Autoritate;

20.

consideră că este o bună practică inițiativa Agenției Europene de Mediu care, pentru a-și gestiona performanțele, a construit un sistem integrat de control al gestiunii care conectează diverse aplicații informatice care permit conducerii Agenției să urmărească în timp real evoluția proiectelor sale și utilizarea resurselor; precizează că acest sistem integrat de control al gestiunii conectează următoarele aplicații:

21.

consideră că este o bună practica inițiativa Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă de a elabora un sistem de monitorizare a informațiilor pe care le furnizează; subliniază, în special, că sistemul tinde să evalueze utilizarea informațiilor pe care Fundația le furnizează anumitor instanțe și impactul lor asupra procesului decizional la nivelul instituțiilor Uniunii și al partenerilor sociali;

22.

subliniază importanța inițierii unei evaluări a performanțelor agențiilor în procesul de descărcare de gestiune, care să fie pusă la dispoziția comisiei competente a Parlamentului care se ocupă cu agențiile în cauză; invită, prin urmare, Curtea de Conturi să abordeze acest subiect în următoarele sale rapoarte privind agențiile;

23.

solicită agențiilor, în acest context, să prezinte, în tabelele care trebuie anexate la viitoarele rapoarte ale Curții de Conturi, o analiză comparativă între realizările din cursul exercițiului care face obiectul descărcării de gestiune și cele din exercițiul precedent, pentru a permite autorității care acordă descărcarea de gestiune să evalueze mai bine performanțele agențiilor de la un exercițiu la altul;

24.

invită agențiile, printre altele, să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune „modelul logic” care ar trebui să fie prezentat în auditul performanței agenției pentru a stabili și a corela necesitățile socioeconomice care trebuie luate în considerare în cursul intervenției sale, obiectivele, realizările și efectele sale, deoarece rezultatele obținute de agenții sunt esențiale și trebuie să devină mai vizibile;

25.

salută crearea unui grup interinstituțional pentru agenții care are ca obiectiv să analizeze și, eventual, să stabilească norme comune minime pentru agențiile descentralizate;

26.

încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție agențiilor care fac obiectul prezentei proceduri de descărcare de gestiune, precum și Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.