52009PC0347

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 7.7.2009

COM(2009) 347 final

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii instituite asupra importurilor de sârmă laminată originare din Republica Populară Chineză și de încheiere a procedurii antidumping privind importurile de sârmă laminată originare din Republica Moldova și din Turcia

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Contextul propunerii |

Motivele și obiectivele propunerii Prezenta propunere se referă la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene, (denumit în continuare „regulamentul de bază”) în procedurile privind importurile de sârmă laminată originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), din Republica Moldova (denumită în continuare „RM”) și din Turcia. |

Contextul general Prezenta propunere se înscrie în contextul punerii în aplicare a regulamentului de bază și constituie rezultatul unei anchete care s-a desfășurat în conformitate cu cerințele de fond și de procedură prevăzute în regulamentul de bază. |

Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii Nu se aplică. |

Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii Nu se aplică. |

2. Consultarea părților interesate și evaluarea impactului |

Consultarea părților interesate |

Părțile interesate vizate de procedură au avut posibilitatea de a-și apăra interesele în timpul anchetei, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază. |

Obținerea și utilizarea expertizei |

Nu a fost necesar să se recurgă la expertiză externă. |

Evaluarea impactului Prezenta propunere este rezultatul punerii în aplicare a regulamentului de bază. Regulamentul de bază nu prevede o evaluare generală a impactului, dar conține o listă completă de condiții care trebuie evaluate. |

3. Elementele juridice ale propunerii |

Rezumatul acțiunii propuse La 8 mai 2008, Comisia a inițiat o procedură antidumping privind importurile de sârmă laminată originare din RPC, din RM și din Turcia. Prin Regulamentul (CE) nr. 112/2009, Comisia a instituit taxe antidumping provizorii asupra importurilor din RPC și RM. Nu au fost instituite taxe antidumping asupra importurilor originare din Turcia, deoarece s-a stabilit că ele nu au cauzat prejudicii industriei comunitare. Propunerea de regulament al Consiliului anexată se întemeiază pe concluziile definitive în legătură cu dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Comunității, care au confirmat concluziile provizorii privind importurile din RPC și din Turcia, în timp ce s-a stabilit că importurile originare din RM nu au cauzat prejudicii industriei comunitare. În plus, pe baza datelor suplimentare colectate de la părțile interesate, marjele de dumping și de prejudiciu au fost revizuite. Prin urmare, se recomandă adoptarea de către Consiliu a propunerii de regulament anexate, în vederea instituirii unor măsuri definitive asupra importurilor din RPC. |

Temeiul juridic Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005. |

Principiul subsidiarității Propunerea intră în sfera competenței exclusive a Comunității. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică. |

Principiul proporționalității Propunerea respectă principiul proporționalității deoarece tipul acțiunii este descris în regulamentul de bază menționat anterior și nu permite luarea unei decizii la nivel național. |

Nu se aplică indicațiile privind modul în care sarcina financiară și administrativă care cade sub incidența Comunității, a guvernelor naționale, a autorităților regionale și locale, a agenților economici și a cetățenilor este redusă la minimum și proporțională cu obiectivul propunerii. |

Alegerea instrumentelor |

Instrument propus: regulament. |

Alte mijloace nu ar fi potrivite, deoarece regulamentul de bază nu prevede opțiuni alternative. |

4. Implicațiile bugetare |

Propunerea nu are implicații asupra bugetului comunitar. |

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii instituite asupra importurilor de sârmă laminată originare din Republica Populară Chineză și de încheiere a procedurii antidumping privind importurile de sârmă laminată originare din Republica Moldova și din Turcia

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene[1] (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9,

având în vedere propunerea Comisiei, prezentată după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A. PROCEDURA

.1. Măsuri provizorii

(1) Comisia, prin Regulamentul (CE) nr. 112/2009[2] (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de sârmă laminată originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) și din Republica Moldova (denumită în continuare „RM”).

(2) Se amintește că procedura a fost inițiată ca urmare a unei plângeri introduse de Eurofer (denumit în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25%, din producția comunitară totală de sârmă laminată.

.2. Procedura ulterioară

(3) Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea măsurilor antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea concluziilor provizorii”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la concluziile provizorii. Părțile care au făcut cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate. Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru concluziile sale definitive. În acest sens, a fost efectuată o vizită de verificare suplimentară la următoarea societate:

Producător din Comunitate:

- Celsa UK Holding Limited, Cardiff, Regatul Unit

(4) De asemenea, Comisia și-a continuat ancheta cu privire la aspectele de interes comunitar și a efectuat analize ale datelor conținute în răspunsurile la chestionar oferite de unii utilizatori comunitari.

(5) Se reamintește faptul că, astfel cum este prevăzut în considerentul (13) din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2007 și 31 martie 2008 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). În ceea ce privește tendințele relevante pentru evaluarea prejudiciului, Comisia a analizat datele care se referă la perioada cuprinsă între 2004 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(6) Unele dintre părțile interesate au susținut că alegerea de a lua în considerare anul 2004 pentru evaluarea prejudiciului era inadecvată întrucât, conform acestor părți, anul 2004 a fost un an excepțional în ceea ce privește nivelurile ridicate ale cererii și ale marjelor de profit. Prin urmare, ele au cerut ca anul 2004 să fie exclus din perioada luată în considerare.

(7) Ar trebui menționat faptul că, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, perioada de anchetă ar trebui să acopere o perioadă imediat anterioară inițierii procedurii. Se amintește că prezenta anchetă a fost inițiată la 8 mai 2008. În ceea ce privește examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului, aceasta acoperă în mod normal o perioadă de trei sau patru ani anterioară inițierii procedurii și se încheie cu perioada de anchetă privind dumpingul. Această practică s-a aplicat în cadrul prezentei proceduri. Prin urmare, faptul că anul 2004 sau orice alt an din perioada luată în considerare a fost excepțional nu pare să fie relevant pentru alegerea perioadei respective.

(8) Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a preconizat recomandarea instituirii de măsuri antidumping definitive asupra importurilor de sârmă laminată originare din RPC, a perceperii definitive a sumelor depuse cu titlu de taxă provizorie, precum și a încheierii procedurii privind importurile de sârmă laminată originare din RM și din Turcia. Părților li s-a acordat, de asemenea, un interval de timp în care să poată face observații ulterioare acestei comunicări.

(9) Observațiile prezentate oral și în scris de părțile interesate au fost examinate și, după caz, concluziile provizorii au fost modificate în consecință.

B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1. Produsul în cauză și produsul similar

(10) Produsul în cauză constă în bare și tije, laminate la cald, rulate în spire nearanjate (fil machine), din fier, oțeluri nealiate sau oțeluri aliate altele decât din oțeluri inoxidabile, originare din RPC, RM și Turcia (denumit în continuare „produsul în cauză” sau sârmă laminată), acest produs fiind încadrat, în mod normal, la codurile NC 7213 10 00, 7213 20 00, 7213 91 10, 7213 91 20, 7213 91 41, 7213 91 49, 7213 91 70, 7213 91 90, 7213 99 10, 7213 99 90, 7227 10 00, 7227 20 00, 7227 90 10, 7227 90 50 și 7227 90 95. Produsul în cauză nu include sârma laminată din oțeluri inoxidabile.

(11) În urma comunicării concluziilor provizorii, o parte interesată a susținut că sârma laminată încadrată la codul NC 7213 91 90 nu ar trebui inclusă în definiția produsului în cauză pentru că împuternicirea acordată reclamantului și reprezentantului legal al acestuia nu acoperea acest tip specific de produs.

(12) În această privință, trebuie specificat, în primul rând, că plângerea includea codul NC menționat mai sus. În al doilea rând, produsul în cauză este definit, la începutul anchetei, în special în funcție de caracteristicile fizice, chimice și tehnice de bază. Codurile NC relevante la care sunt declarate importurile produsului în cauză sunt stabilite în mod definitiv numai în timpul anchetei, și în special în momentul impunerii taxelor finale. Acest lucru este clar și din textul avizului de deschidere, conform căruia codurile NC relevante sunt enumerate numai cu titlu informativ[3]. În plus, s-a concluzionat că sârma laminată încadrată la codul NC menționat anterior are într-adevăr caracteristicile de bază descrise în avizul de deschidere, și că, prin urmare, aceasta se înscrie în sfera produsului în cauză. Prin urmare, această cerere a fost respinsă.

(13) Un producător-exportator și un utilizator au afirmat că un tip specific de sârmă laminată, și anume „inserție pentru anvelope pneumatice”, clasificat la codul NC 7213 91 20, ar prezenta diferențe semnificative față de alte tipuri de sârmă laminată în privința caracteristicilor fizice și tehnice, a utilizărilor finale, a interschimbabilității și a percepției consumatorilor. Prin urmare, aceștia au cerut excluderea inserției pentru anvelope pneumatice din sfera anchetei.

(14) Cererea menționată anterior și argumentele specifice au fost analizate amănunțit. În primul rând, s-a stabilit că diferitele tipuri de sârmă laminată, inclusiv „inserția pentru anvelope pneumatice”, incluse în definiția produsului au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, ceea ce înseamnă că ele aparțin aceleiași categorii de produse.

(15) În al doilea rând, chiar dacă se poate argumenta că inserția pentru anvelope pneumatice reprezintă un tip relativ mai sofisticat și mai scump decât celelalte tipuri de sârmă laminată incluse în sfera anchetei în curs, acest fapt nu înseamnă că inserțiile pentru anvelope importate din RPC au caracteristici care diferă în mod semnificativ de cele ale inserțiilor pentru anvelope produse în Comunitate.

(16) În plus, ancheta a arătat că în cursul perioadei luate în considerare au existat importuri de inserții pentru anvelope pneumatice din țara în cauză. Deși aceste importuri s-au efectuat în cantități limitate, ele au demonstrat că producătorii-exportatori relevanți pentru ancheta în curs au capacitatea de a produce acest tip de sârmă laminată.

(17) Astfel, pe baza faptelor și considerațiilor menționate anterior, excluderea din anchetă a inserțiilor pentru anvelope pneumatice nu s-a considerat justificată. Prin urmare, cererea a trebuit să fie respinsă.

(18) În absența oricăror observații suplimentare cu privire la produsul în cauză sau la produsul similar, se confirmă considerentele (13) și (14) din regulamentul provizoriu.

C. DUMPING

1. Tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP)

1.1 Republica Populară Chineză

(19) În lipsa oricăror observații suplimentare cu privire la TEP acordat producătorilor-exportatori chinezi, se confirmă concluziile considerentelor (27)-(31) din regulamentul provizoriu.

1.2 Republica Moldova

(20) Se amintește că singurul exportator cooperant din Republica Moldova nu a îndeplinit niciunul dintre cele cinci criterii TEP. În urma comunicării concluziilor provizorii, societatea a continuat să-și susțină observațiile anterioare cu privire la decizia Comisiei de a nu a-i acorda TEP, care fuseseră deja analizate și tratate în comunicarea concluziilor provizorii și în comunicarea privind TEP. Exportatorul din Republica Moldova a contestat concluziile cu privire la toate cele cinci criterii TEP, dar nu și-a sprijinit afirmațiile oferind elemente de probă în acest sens.

(21) În special, exportatorul susține existența unui caz în care Comisia se autocontrazice, și anume faptul că ea consideră că așa-numitele autorități din regiunea Transnistria a Republicii Moldova îndeplinesc rolul de „stat” atunci când evaluează criteriul 1, dar nu și când evaluează criteriul 4. În acest sens, se observă că așa-numitele autorități din regiunea Transnistria a RM sunt, în mod clar, în măsură să influențeze administrarea societății. Prin urmare, această situație are un impact direct asupra evaluării criteriului 1. Pe de altă parte, așa-numitele autorități din regiunea Transnistria a RM, nefiind recunoscute, nu asigură stabilitatea și certitudinea juridice cerute de criteriul 4. Prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(22) În privința criteriului 1, exportatorul a susținut, în special, că membrii conducerii societății sunt persoane private și că nu s-a stabilit nicio legătură între conducerea societății și așa-numitele autorități din regiunea Transnistria a RM. Cu toate acestea, ancheta a relevat că președintele și alți membri ai conducerii societății participă în mod activ în cadrul organelor legislative ale așa-numitelor autorități din Regiunea Transnistria a RM. Prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(23) Cu privire la criteriul 2, societatea a susținut, în special, că avizul rezervat al raportului de audit al situației sale financiare nu era pertinent. Cu toate acestea, avizul rezervat se referă la valoarea tuturor activelor corporale și, prin urmare, nu poate fi considerat ca nefiind pertinent. În timpul verificării, societatea nu a reușit să soluționeze această rezervă. Nu au fost furnizate probe suplimentare în acest sens. Prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(24) Cu privire la criteriul 3, societatea a reiterat argumentul că, în urma privatizării sale, ea a fost revândută proprietarilor săi actuali în totală independență și, prin urmare, orice distorsionări anterioare au fost eliminate. Nu a fost însă furnizat niciun element de probă în sprijinul acestui argument, motiv pentru care se confirmă concluzia considerentului (45) din regulamentul provizoriu.

(25) Cu privire la criteriul 5, societatea a susținut în special că, deoarece situația sa financiară este calculată în dolari SUA și nu în așa-numita rublă transnistreană (rubla RMT), acest subiect este irelevant. Cu toate acestea, rămâne valabil faptul că rubla RMT este utilizată în diferite operații curente ale societății și, prin urmare, rata de schimb a rublei RMT în alte valute nu este irelevantă pentru evaluarea acestui criteriu. Prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(26) Astfel, aceste cereri nu au determinat modificarea concluziilor provizorii de a nu acorda TEP producătorului-exportator din Republica Moldova care a cooperat, iar concluziile considerentelor (32)-(49) din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

2. Tratamentul individual (denumit în continuare „TI”)

(27) În absența oricăror observații cu privire la TI, se confirmă considerentele (50)-(53) din regulamentul provizoriu.

3. Valoarea normală

3.1 Turcia

(28) Un producător-exportator a atras atenția că stabilirea valorii normale nu a ținut cont de datele revizuite și verificate cu privire la vânzările sale interne. Un alt producător-exportator a declarat că valoarea normală stabilită a fost calculată în mod greșit ca urmare a unei erori materiale. Aceste afirmații au fost verificate și s-au efectuat corecții, atunci când a fost cazul.

(29) Un alt producător-exportator a afirmat că vânzările sale la export au constat numai într-un tip „non standard” al produsului în cauză, în timp ce vânzările interne au fost o combinație de tipuri „standard” și „non standard”. Acesta a susținut că metodologia utilizată a determinat o comparație inexactă și că valoarea normală ar trebui calculată comparând numai prețurile vânzărilor la export și interne de produse „non-standard”.

(30) Cu toate acestea, ancheta nu a putut demonstra existența unor diferențe suficiente între produsele „standard” și cele „non-standard”, conform revendicărilor producătorului-exportator, care ar afecta comparabilitatea. Ambele categorii corespund descrierii produsului similar. În plus, în urma anchetei a rezultat că ambele tipuri erau vândute de societate la același preț. Prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(31) În absența oricăror observații suplimentare cu privire la metodologia de calcul a valorii normale pentru Turcia, se confirmă concluziile provizorii expuse în considerentele (54)-(63) din regulamentul provizoriu.

3.2 Republica Populară Chineză și Republica Moldova

(32) Nu s-au primit observații privind valoarea normală pentru RPC și RM, stabilită conform procedurii descrise în considerentul (64) din regulamentul provizoriu. Prin urmare, se confirmă concluziile provizorii.

4. Țară analogă

(33) Turcia a fost desemnată în mod provizoriu ca țară analogă pentru motivele indicate în considerentele (65)-(74) din regulamentul provizoriu. În urma comunicării concluziilor provizorii, reclamantul, Eurofer, s-a pronunțat împotriva utilizării ca țară analogă a Turciei în locul Braziliei, așa cum se preconizase inițial. Eurofer a reiterat argumentele oferite în stadiul provizoriu, susținând că (a) concurența de pe piața braziliană este suficientă și (b) ca urmare a subvențiilor acordate industriei siderurgice turce, aceasta nu este adecvată pentru stabilirea valorii normale. În plus, Eurofer a susținut că, din moment ce ancheta a stabilit existența unui dumping în Turcia, conform practicii Comisiei, ea nu ar trebui utilizată ca țară analogă.

(34) Se amintește că s-a constatat că prețurile de pe piața internă braziliană depășesc prețurile internaționale publicate. De asemenea, s-a constatat că nivelul profiturilor producătorului brazilian pe piața internă este foarte ridicat, în special în comparație cu nivelul profitului considerat rezonabil pentru industria comunitară. Astfel cum se afirmă în regulamentul provizoriu, acest fapt este considerat un indiciu al nivelului insuficient al concurenței din cadrul pieței braziliene.

(35) În ceea ce privește Turcia, pare clar că nivelul concurenței din cadrul pieței interne este superior față de cel din Brazilia. Faptul că s-a stabilit existența unui dumping din partea exportatorilor turci nu înseamnă în mod obligatoriu că valoarea normală stabilită pentru țara respectivă nu este fiabilă.

(36) De asemenea, Eurofer a susținut că, din moment ce pare că societățile turce primesc subsidii, Turcia nu reprezintă o alegere adecvată ca țară analogă. Cu toate acestea, nu a fost furnizat niciun element de probă în sprijinul acestei afirmații.

(37) Având în vedere cele de mai sus, se confirmă concluziile considerentelor (65)-(74) din regulamentul provizoriu; prin urmare, Turcia a fost utilizată ca țară analogă în sensul prezentei proceduri, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

5. Prețul de export

(38) Un producător-exportator a susținut că prețul de export nu ar fi trebuit calculat conform procedurii descrise în considerentul (76) din regulamentul provizoriu. În urma examinării, s-a dovedit că această cerere era justificată în special pentru că funcțiile societății, care își desfășoară activitatea în afara Comunității, nu garantau aplicarea articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(39) Alt producător-exportator a susținut că reținerile pentru comisioanele asupra vânzărilor efectuate prin intermediul unei societăți afiliate nu erau justificate. În urma examinării, s-a dovedit că această cerere era justificată întrucât societatea afiliată nu îndeplinea funcții similare cu cele ale unui agent. Prin urmare, prețurile de export au fost corectate în mod corespunzător.

(40) În absența oricăror observații suplimentare cu privire la metodologia de stabilire a prețurilor de export, se confirmă concluziile provizorii prezentate în considerentul (75) din regulamentul provizoriu.

6. Comparație

(41) Comparația între valoarea normală și prețul de export s-a efectuat pe baza nivelului franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, au fost luate în calcul, sub formă de ajustări, diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(42) Astfel cum se specifică în considerentul (79) din regulamentul provizoriu, s-au acordat ajustări, în cazul în care erau aplicabile și justificate, pentru diferențele de cheltuieli de transport, de navlosire, de asigurare, taxele bancare, costurile de ambalare, costurile de credit și comisioanele.

(43) Diferiți exportatori au contestat calculul ajustărilor pentru transportul intern, costurile de navlosire, taxele bancare, costurile de credit și comisioanele, propunând calcule alternative. Ținând cont de elementele de probă prezentate în răspunsurile acestora la chestionar, precum și a informațiilor și probelor colectate în timpul vizitelor de verificare, majoritatea acestor cereri nu au fost considerate justificate, ajustările calculate în etapa provizorie fiind menținute. Cu toate acestea, unele dintre cereri au fost acceptate, dacă erau justificate, și s-au efectuat corecții ale ajustărilor corespunzătoare costurilor de credit, comisioanelor și taxelor vamale asupra vânzărilor la export.

7. Marjele de dumping

(44) Valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

7.1. Republica Populară Chineză

(45) În urma corecțiilor asupra valorilor normale din țara analogă, marjele de dumping definitive pentru producătorii-exportatori chinezi sunt următoarele:

Societate | Marjă de dumping |

Valin Group | 38,6% |

Toate celelalte | 52,3% |

7.2. Republica Moldova

(46) În urma instituirii măsurilor provizorii, s-a considerat că utilizarea tuturor datelor disponibile privind exportul din RM ar oferi o imagine mai exactă a dumpingului practicat de țara respectivă. În consecință, marja de dumping definitivă pentru întreaga țară a fost calculată pe baza prețurilor de export ale tuturor producătorilor cunoscuți.

(47) După corecțiile privind valoarea normală pentru țara analogă, prețul de export și ajustările, astfel cum s-a descris anterior, pentru RM s-a stabilit o marjă definitivă de dumping de 16,2%.

7.3. Producătorii-exportatori turci

(48) Ținând seama de cele de mai sus, marjele de dumping definitive pentru producătorii-exportatori turci sunt următoarele:

Denumirea societății | Marjă de dumping |

Kroman Çelik Sanayli AS | 18,8 % |

Çolakoglu Metalurji AS | 7,6% |

Iskenderun Demir ve Çelik AȘ | 10,5 % |

Habas Sinai ve Tibbi Gazlar Istihsal Endustri AS | 7,1 % |

Icdas Celik Enerji Tersane ve Ulasim Sanayii AS | 3,9% |

Toate celelalte | 18,8% |

D. PREJUDICIUL

1. Producția comunitară

(49) În lipsa oricăror observații cu privire la producția comunitară sau a cooperării producătorilor silențioși, astfel cum se menționează în considerentul (91) din regulamentul provizoriu, se confirmă considerentele (89)-(92) din regulamentul provizoriu.

2. Definiția industriei comunitare

(50) În lipsa oricăror observații suplimentare cu privire la definiția industriei comunitare, se confirmă considerentul (93) din regulamentul provizoriu.

(51) Se amintește că pentru analiza prejudiciului nu s-a recurs la eșantionare, întrucât cei 20 de producători cooperanți erau constituiți din patru grupuri de societăți și doi producători independenți. În urma instituirii măsurilor provizorii, astfel cum se menționează în considerentul (3) de mai sus, s-a efectuat o verificare la fața locului la sediul unui producător comunitar suplimentar, pentru a verifica datele furnizate în răspunsul oferit de acesta la chestionar.

3. Consumul comunitar

(52) După cum s-a specificat, consumul comunitar a fost stabilit pe baza importurilor totale, provenite din datele Eurostat, a vânzărilor totale pe piața Comunității efectuate de industria comunitară și de ceilalți producători comunitari, inclusiv o estimare a vânzărilor producătorilor silențioși realizată pe baza datelor privind plângerile.

(53) O parte interesată a contestat metoda utilizată pentru determinarea consumului comunitar, afirmând că producția industriei comunitare destinată utilizării captive și vânzărilor captive ar trebui inclusă în consumul comunitar și în evaluarea prejudiciului, deoarece utilizarea și vânzările captive se aflau în concurență directă cu vânzările de pe piața liberă, inclusiv cu importurile.

(54) Trebuie remarcat că, astfel cum se explică în considerentele (119)-(143) din regulamentul provizoriu, producția captivă a industriei comunitare a fost analizată în cadrul evaluării prejudiciului. Cu toate acestea, conform practicii constante a Comisiei, utilizarea captivă, și anume transferurile interne ale produsului similar între producătorii comunitari integrați în vederea prelucrării ulterioare, nu a fost inclusă în cifra consumului comunitar, pentru că transferurile interne nu se află în concurență cu vânzările efectuate de furnizorii independenți din cadrul pieței libere.

(55) În privința cererii de a include vânzările captive, și anume vânzările către societăți afiliate, în cifra consumului comunitar, s-a considerat că cererea este justificată, întrucât, conform datelor colectate în cursul anchetei, societățile afiliate de producători comunitari aveau posibilitatea de a cumpăra sârmă laminată și din alte surse. În plus, s-a constatat că prețurile medii de vânzare ale producătorilor comunitari către părțile afiliate corespundeau prețurilor medii de vânzare către părțile neafiliate.

(56) În urma verificării datelor furnizate de un producător comunitar suplimentar, după cum se arată în considerentele (3) și (51) de mai sus, vânzările totale efectuate pe piața comunitară de către industria comunitară au fost ușor revizuite. Prin urmare, cifrele consumului comunitar din tabelul 1 al regulamentului provizoriu au fost ajustate după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul comunitar | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | PA |

Tone | 22 510 446 | 21 324 498 | 23 330 122 | 23 919 163 | 23 558 858 |

Indice | 100 | 95 | 104 | 106 | 105 |

Sursa: Eurostat, datele din plângere și răspunsurile la chestionar

(57) Pe ansamblu, în cursul perioadei luate în considerare, consumul comunitar a crescut cu 5%. Creșterea a început în 2006, după o descreștere temporară de 5% în 2005. În continuare, consumul s-a redresat și a crescut până în 2007, an urmat de o descreștere ușoară în timpul PA. Încetinirea consumului din 2005 a fost în primul rând cauzată de o scădere a cererii în sectorul construcțiilor.

4. Importuri în Comunitate din RPC, din RM și din Turcia

4.1. Cumulul

(58) Pentru a efectua evaluarea definitivă a condițiilor de cumul al importurilor din țările în cauză, a fost aplicată metodologia explicată în considerentul (99) din regulamentul provizoriu, ținând cont de observațiile primite de la părți după impunerea măsurilor provizorii. Pentru RM, s-a ținut cont și de faptul că, astfel cum se explică în considerentul (46) de mai sus, alți producători din RM exportau produsul în cauză în Comunitate.

(59) Astfel cum se explică în considerentul (101) din regulamentul provizoriu, importurile din Turcia nu au fost cumulate cu importurile din RPC și din RM, întrucât condițiile de concurență între operatorii turci și ceilalți operatori relevanți nu au fost considerate similare, în special în ceea ce privește politica lor de prețuri. Într-adevăr, prețurile de vânzare ale tuturor producătorilor-exportatori cooperanți din Turcia nu erau mai mici decât prețurile practicate de industria comunitară și erau relativ ridicate față de cele practicate de alți operatori de pe piața comunitară.

(60) O parte interesată a afirmat că argumentele din considerentul (101) din regulamentul provizoriu nu erau coerente cu regulamentul de bază. Această parte a afirmat că marja de dumping a importurilor provenind din Turcia era cu mult peste pragul de minimis și că volumul importurilor nu era neglijabil, astfel încât să justifice cumulul importurilor respective cu alte importuri care fac obiectul unui dumping din RM și din RPC. Ea a afirmat, de asemenea, că neimpunerea măsurilor ar conduce la o creștere bruscă, pe piața comunitară, a importurilor care fac obiectul unui dumping provenind din Turcia.

(61) Trebuie subliniat că articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază cere în mod specific examinarea atentă a condițiilor de concurență între operatorii relevanți de pe piața comunitară în contextul evaluării cumulative a importurilor din țări care fac obiectul unei anchete antidumping. În plus, nivelurile prețurilor practicate de operatorii turci era în orice caz mai ridicat în comparație cu prețurile neprejudiciabile stabilite conform metodologiei descrise în considerentul (179) din regulamentul provizoriu. Prin urmare, nu existau elemente care să justifice o evaluare cumulativă a importurilor din Turcia și a importurilor din RPC și din RM sau impunerea de măsuri antidumping pentru a împiedica orice presupusă creștere bruscă a importurilor provenind din țara respectivă. Prin urmare, aceste cereri au trebuit să fie respinse.

(62) O altă parte interesată a contestat concluzia provizorie conform căreia importurile din RM erau cumulate cu cele din RPC, afirmând că, spre deosebire de importurile din RPC, volumul importurilor din RM era foarte scăzut și că, în esență, nu exista o subcotare în raport cu prețurile practicate de industria comunitară în cursul PA.

(63) În urma comunicării concluziilor provizorii, s-au primit informații suplimentare privind exporturile din RM către Comunitate, care au determinat revizuirea calculelor privind marjele de subcotare și de prejudiciu pentru RM, astfel cum se explică detaliat în considerentele (71) și (107) de mai jos.

(64) Calculele revizuite au arătat că importurile din RM nu subcotau prețurile practicate de industria comunitară pe piața comunitară în cursul PA. În plus, s-a constatat că marja de prejudiciu era inferioară pragului de minimis privind prejudiciul aplicat prin analogie cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat că importurile de sârmă laminată originare din RM ar trebui evaluate în mod separat.

4.2. Importuri din RPC care fac obiectul unui dumping

(65) Se amintește că, întrucât cifrele privind consumul au fost ușor adaptate, astfel cum se explică în considerentul (56) de mai sus, cota de piață a importurilor din RPC a fost revizuită în consecință. Prin urmare, în cursul perioadei luate în considerare, importurile din RPC au înregistrat următoarea evoluție:

Tabelul 2

Importurile totale din RPC care au făcut obiectul unui dumping | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | PA |

Volum (tone) Indice | 70 816 100 | 134 176 189 | 633 631 895 | 1 459 968 2 062 | 1 174 556 1 659 |

Cotă de piață Indice | 0,3% 100 | 0,6% 200 | 2,7% 863 | 6,1% 1 940 | 5,0% 1 585 |

Prețuri (EUR/tonă) Indice | 374 100 | 430 115 | 378 101 | 409 109 | 419 112 |

Sursa: Eurostat

(66) Importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping au crescut în mod semnificativ de la aproximativ 0,07 milioane de tone în 2004 la 1,1 milioane de tone în cursul PA, adică de aproape șaptesprezece ori. Aceste importuri au atins valoarea maximă în 2007, după care au înregistrat o ușoară tendință descendentă în paralel cu evoluția consumului comunitar.

(67) Cu toate că pe parcursul perioadei luate în considerare prețurile medii ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping au crescut cu 12%, s-a constatat că ele subcotau prețurile practicate de industria comunitară, în special în cursul PA. Prin urmare, cota de piață a crescut semnificativ de la 0,3% în 2004 la 5,0% în cursul PA, ceea ce corespunde unei creșteri de 4,7 puncte procentuale.

4.3. Subcotarea prețurilor

(68) Se confirmă metodologia descrisă în considerentul (106) din regulamentul provizoriu pentru stabilirea subcotării prețurilor. Cu toate acestea, în urma vizitei de verificare la sediul unui producător comunitar, astfel cum se menționează în considerentul (3), prețul mediu pentru industria comunitară a fost reevaluat pentru a se ține cont de datele verificate obținute de la producătorul comunitar respectiv.

(69) O parte a afirmat că, deoarece niciunui producător din RM nu i s-a acordat TEP sau TI, Comisia ar trebui să calculeze subcotarea și nivelul de eliminare a prejudiciului pentru RM utilizând date Eurostat, și nu date obținute de la producătorii-exportatori din RM.

(70) În cursul unei anchete antidumping și, în special, în vederea exercițiului de comparare a prețurilor, practica instituției este aceea de a utiliza cele mai fiabile date cu putință, acestea fiind, în general, datele colectate și verificate la sediile părților cooperante. În acest caz, datele privind prețurile colectate la sediul producătorului cooperant din RM erau disponibile și au fost utilizate pentru a stabili marja provizorie de subcotare a prețurilor pentru producătorul cooperant din RM. Prin urmare, cererea de a utiliza date Eurostat se respinge.

(71) Cu toate acestea, s-a considerat că pentru a calcula marja definitivă de subcotare pentru RM trebuie să se țină cont de datele privind prețurile disponibile pentru toate importurile din RM către Comunitate, inclusiv pentru importurile altor producători din RM, așa cum se menționează în considerentul (46) de mai sus. Prin urmare, au fost utilizate toate datele privind prețurile disponibile, ajustate în mod corespunzător pentru a reflecta media ponderată a prețurilor de export către primul client independent, pe baza CIF. Pe această bază, s-a constatat că importurile din RM nu subcotau prețurile practicate de industria comunitară. Într-adevăr, marja definitivă de subcotare a prețurilor este negativă, și anume în medie -1,2% pentru RM.

(72) În privința importurilor din RPC, se amintește că numai un producător-exportator chinez a cooperat în cadrul anchetei. Pe baza aceleiași metodologii și acelorași ajustări ale datelor privind industria comunitară descrise anterior, precum și a unor tipuri de produse comparabile, pentru unicul exportator chinez cooperant s-a constatat o marjă medie de subcotare a prețurilor de 4,2%. Pentru toți ceilalți producători din RPC, subcotarea prețurilor a fost stabilită conform considerentului (108) din regulamentul provizoriu. Pe această bază, pentru importurile din China s-a stabilit o marjă medie de subcotare a prețului de 7,3%.

5. Situația economică a industriei comunitare

(73) În urma concluziei că importurile din RM nu ar trebui cumulate cu importurile din RPC și că ele ar trebui evaluate separat, conform considerentului (64), examinarea impactului importurilor care au făcut obiectul unui dumping asupra situației economice a industriei comunitare se referă la importurile originare din RPC.

(74) După cum se menționează în considerentul (3), un producător comunitar suplimentar a fost supus unui control la fața locului. Prin urmare, anumiți indicatori privind prejudiciul au fost ajustați în mod corespunzător. Indicatorii respectivi privesc volumele vânzărilor către primul client independent pe piața comunitară, prețurile medii de vânzare franco fabrică efectuate de industria comunitară către clienții neafiliați, cifrele privind stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, randamentul investițiilor și ocuparea forței de muncă.

(75) Tabelul 3 de mai jos arată volumul revizuit vândut primului client independent pe piața comunitară. Trebuie menționat că, în ciuda cifrelor revizuite, tendința este similară cu cea indicată în regulamentul provizoriu.

Tabelul 3

2004 | 2005 | 2006 | 2007 | PA |

Volumul vânzărilor (în tone) Indice | 7 505 684 100 | 6 738 112 90 | 7 522 435 100 | 7 548 130 101 | 7 489 831 100 |

Cotă de piață Indice | 33,4% 100 | 31,6% 95 | 32,2% 97 | 31,6% 95 | 31,8% 95 |

Sursa: răspunsurile la chestionare

(76) În conformitate cu cele de mai sus, prețurile unitare medii ale vânzărilor efectuate de industria comunitară către clienții neafiliați pe piața comunitară au fost revizuite în mod corespunzător. Prin urmare, prețurile medii de vânzare pentru anii începând cu 2006 până la PA au fost ușor revizuite în comparație cu cifrele oferite în regulamentul provizoriu.

Tabelul 4

2004 | 2005 | 2006 | 2007 | PA |

Preț mediu (EUR/tonă) Indice | 414 100 | 409 99 | 434 105 | 468 113 | 475 115 |

Sursa: răspunsurile la chestionare

(77) În privința stocurilor privind cifrele, trebuie menționat că revizuirile minore ale datelor privind industria comunitară pentru anii începând cu 2006 până la perioada de anchetă nu au modificat analiza tendinței, astfel cum se prevede în considerentul (119) din regulamentul provizoriu.

Tabelul 5

2004 | 2005 | 2006 | 2007 | PA |

Stocuri (tone) Indice | 657 667 100 | 530 578 81 | 691 338 105 | 699 511 106 | 594 420 90 |

Sursa: răspunsurile la chestionare

(78) După regulamentul provizoriu, cifrele privind ocuparea forței de muncă pentru anii începând cu 2004 până la PA au fost, de asemenea, modificate. În absența oricăror observații suplimentare din partea părților interesate, se confirmă considerentele (120)-(122) din regulamentul provizoriu.

Tabelul 6

2004 | 2005 | 2006 | 2007 | PA |

Ocuparea forței de muncă – echivalent normă întreagă (ENI) Indice | 4 216 100 | 4 029 96 | 3 920 93 | 4 195 100 | 4 310 102 |

Costul forței de muncă (EUR/ENI) Indice | 41 300 100 | 43 200 104 | 45 400 110 | 45 300 110 | 44 700 108 |

Productivitate (Indice) | 100 | 95 | 107 | 98 | 95 |

Sursa: răspunsurile la chestionare

(79) Rentabilitatea industriei comunitare a fost stabilită utilizând metodologia prezentată în considerentul (123) din regulamentul provizoriu. După revizuirile datelor privind industria comunitară ca urmare a verificării la fața locului efectuate asupra unui producător comunitar suplimentar, conform considerentului (3), și aceste cifre au fost ușor revizuite. În cursul perioadei luate în considerare, rentabilitatea industriei comunitare a descrescut de la 14,2% în 2004 la 7,3% în perioada anchetei. În absența oricăror observații suplimentare, se confirmă considerentele (124)-(126) din regulamentul provizoriu.

Tabelul 7

2004 | 2005 | 2006 | 2007 | PA |

Rentabilitatea Indice | 14,2% 100 | 8,0% 56 | 8,4% 59 | 7,9% 55 | 7,3% 51 |

Flux de lichidități (în mii de euro) Indice | 493 954 100 | 272 166 55 | 361 573 73 | 286 917 55 | 278 604 56 |

Investiții (în mii de euro) Indice | 147 897 100 | 136 031 92 | 231 726 157 | 221 808 150 | 200 126 135 |

Randamentul investițiilor Indice | 68% 100 | 49% 72 | 50% 74 | 46% 68 | 47% 68 |

Sursa: răspunsurile la chestionare

5.1 Creșterea

(80) Ca urmare a celor de mai sus, se poate considera că volumul vânzărilor efectuate de industria comunitară a stagnat între 2004 și PA; prin urmare, industria comunitară nu a putut profita de expansiunea consumului comunitar, care a înregistrat o creștere de 5% între 2004 și PA. Prin urmare, în perioada respectivă cota sa de piață a scăzut cu 1,6 puncte procentuale.

5.2 Amploarea marjei de dumping efective

(81) În absența oricăror observații suplimentare, se confirmă considerentul (128) din regulamentul provizoriu.

6. Concluzii privind prejudiciul

(82) Se poate concluziona că revizuirile minore ale anumitor indicatori privind prejudiciul în urma verificării la fața locului a unui producător comunitar suplimentar, astfel cum se arată în tabelele 2-7 de mai sus, nu a modificat concluzia din considerentul (132) din regulamentul provizoriu.

(83) Pe baza elementelor menționate anterior, se poate concluziona că industria comunitară a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

F. LEGĂTURA DE CAUZALITATE

1. Impactul importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping

(84) S-a examinat dacă importurile din RPC ale produsului în cauză care fac obiectul unui dumping au provocat prejudicii industriei comunitare într-o măsură ce poate fi considerată importantă.

(85) Ancheta a demonstrat că importurile din RPC care fac obiectul unui dumping au crescut în mod semnificativ în decursul perioadei luate în considerare, și anume de aproape șaptesprezece ori, înregistrând o creștere de 1,1 milioane de tone între 2004 și PA. Această creștere a fost foarte pronunțată între 2006 și PA. În privința cotei de piață, în cursul PA cota pe piața comunitară a importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping a crescut de la 0,3% în 2004 la 5,0% în PA. În practică, această evoluție este echivalentă cu întreaga creștere a consumului comunitar înregistrată în cursul perioadei luate în considerare.

(86) În cursul aceleiași perioade, deși volumul vânzărilor sale pe piața comunitară a rămas stabil, industria comunitară a pierdut din cota de piață de la 33,4% în 2004 la 31,8% în PA, ceea ce înseamnă 1,6 puncte procentuale.

(87) În ceea ce privește prețurile, în ciuda faptului că prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au crescut cu 12% în cursul perioadei luate în considerare, ca urmare a creșterii prețurilor materiei prime, ele au continuat să subcoteze prețurile practicate de industria comunitară pe piața Comunității. În consecință, industria comunitară nu a putut să introducă o creștere a prețurilor practicate pentru a compensa în totalitate creșterea prețurilor materiilor prime. Astfel, rentabilitatea vânzărilor industriei comunitare pe piața Comunității a scăzut, de la 14,2% în 2004 la 7,3% în cursul PA.

(88) Se consideră că presiunea continuă exercitată asupra pieței comunitare de importurile la prețuri scăzute care fac obiectul dumpingului nu a permis industriei comunitare să-și adapteze prețurile de vânzare la creșterea costului de producție. Prin urmare, se concluzionează că înregistrarea unei creșteri rapide a importurilor din RPC, la un preț scăzut și care fac obiectul unui dumping, a avut un impact negativ considerabil asupra situației economice a industriei comunitare.

2. Efectul altor factori

(89) În absența oricăror observații privind evoluția cererii, producția captivă, vânzările produselor de calitate superioară, importurile provenind din țări terțe și de la alți producători din Comunitate, se confirmă considerentele (139), (143)-(149) și (151)-(155) din regulamentul provizoriu.

(90) Una dintre părți a afirmat că evaluarea creșterii prețurilor materiilor prime, menționată în considerentul (142) din regulamentul provizoriu, este incorectă. Partea respectivă a susținut că este dificil ca mărirea costurilor să fie transferată integral asupra clienților. În plus, ea a afirmat că performanța negativă a exporturilor efectuate de industria comunitară ar explica deteriorarea situației economice a industriei comunitare.

(91) În privința impactului prețurilor materiilor prime, se amintește că ancheta a indicat o creștere de 25% a costului de producție (CDP) a sârmei laminate de către industria comunitară. Acest aspect trebuie analizat în raport cu o creștere de numai 15% a prețurilor medii de vânzare ale industriei comunitare. Într-adevăr, în cadrul anumitor piețe poate fi dificil să se transfere integral creșterea costurilor către clienți; cu toate acestea, ancheta în curs nu a indicat că pe piața sârmei laminate a existat o astfel de dificultate. Dimpotrivă, piața sârmei laminate poate fi considerată o piață de produse de bază vândute în condiții de transparență, în care toți operatorii cunosc nivelul prețurilor. Prin urmare, condițiile de comerț adecvate ar trebui să permită ca prețurile de vânzare ale sârmei laminate să reflecte creșterile prețului de cost. Astfel, concluzia din considerentul (142) este considerată valabilă și, prin urmare, cererea menționată anterior a trebuit să fie respinsă.

(92) În privința performanței la export, s-a înregistrat, într-adevăr, o tendință descrescătoare a vânzărilor la export efectuate de industria comunitară, pentru motivele indicate în considerentul (150) din regulamentul provizoriu. Ținând cont de nivelul relativ redus al cotei vânzărilor la export în raport cu vânzările către clienți din Comunitate și de faptul că prețurile la vânzare ale acestora din urmă erau relativ mai scăzute, se consideră că scăderea volumului exporturilor nu poate justifica nivelul prejudiciului suferit. Nu au fost furnizate elemente care să contrazică această concluzie și, prin urmare, se confirmă concluziile prezentate în considerentul (150) din regulamentul provizoriu.

(93) Având în vedere cele de mai sus și în absența oricăror observații suplimentare, se confirmă considerentele (156)-(159) din regulamentul provizoriu.

3. Importurile din Turcia

(94) Conform considerentelor (60) și (61) și în absența oricăror observații suplimentare privind importurile din Turcia, se confirmă concluziile din considerentele (160)-(162) din regulamentul provizoriu.

4. Importurile din RM

(95) În urma revizuirilor datelor privind industria comunitară, pe baza verificării răspunsului unui producător comunitar suplimentar și ținând cont de toate importurile originare din RM, s-a constatat că importurile din RM nu au subcotat prețurile industriei comunitare în cursul PA. În plus, conform considerentului (64) de mai sus, compararea prețului de export practicat în RM cu prețul neprejudiciabil practicat de industria comunitară a indicat o marjă de prejudiciu de minimis .

(96) Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat că nu există nicio legătură clară de cauzalitate între importurile din RM și prejudiciul suferit de industria comunitară.

G. INTERESUL COMUNITĂȚII

1. Observație preliminară

(97) Având în vedere cele de mai sus, trebuie menționat că analiza interesului comunitar a evaluat numai impactul impunerii de taxe antidumping asupra importurilor originare din RPC.

2. Industria comunitară

(98) Ulterior regulamentului provizoriu, s-a realizat o reevaluare pentru a se afla dacă impunerea de măsuri antidumping pentru importurile originare din RPC ar fi în interesul industriei comunitare.

(99) Având în vedere cele de mai sus și în absența oricăror observații privind interesul industriei comunitare, se confirmă considerentele (164)-(167) din regulamentul provizoriu.

3. Importatorii

(100) În absența oricăror observații privind importatorii, se confirmă considerentele (168) și (169) din regulamentul provizoriu.

4. Utilizatorii

(101) O parte interesată a întrebat dacă toate importurile pe piața comunitară din țări care fac obiectul prezentei anchete au fost incluse în calculul procentajului din considerentului (171) din regulamentul provizoriu, procentaj care reprezintă importurile de sârmă laminată efectuate de anumiți utilizatori. În plus, unele părți interesate au afirmat că impunerea măsurilor antidumping ar avea drept consecință dispariția surselor alternative disponibile, și, prin urmare, un deficit de aprovizionare.

(102) În urma întrebării privind importurile totale, s-a efectuat o reevaluare cu privire la importurile totale de sârmă laminată. Într-adevăr, analizele au arătat că volumul real al importurilor de sârmă laminată consumată de utilizatorii cooperanți este superior volumului calculat anterior, în etapa provizorie. Prin urmare, importurile totale ale utilizatorilor menționați în considerentul (171) din regulamentul provizoriu au crescut cu 30%. Astfel, se poate concluziona că, în cursul PA, utilizatorii menționați în considerentul (171) din regulamentul provizoriu au efectuat circa 20% din totalul importurilor de sârmă laminată din RPC.

(103) În privința afirmației că, în cazul impunerii măsurilor antidumping, nu ar mai exista surse alternative de aprovizionare, ancheta a indicat, într-adevăr, existența unor perturbări în privința aprovizionării anumitor utilizatori de către producătorii comunitari. Cu toate acestea, din analiză nu a reieșit niciun element care să demonstreze caracterul continuu al acestor perturbări. În plus, trebuie menționată disponibilitatea altor surse de aprovizionare, ținând cont de alte țări terțe care nu fac obiectul măsurilor. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

(104) Pe baza elementelor menționate anterior și în absența oricăror observații suplimentare, se confirmă considerentele (173)-(175) din regulamentul provizoriu.

5. Concluzii privind interesul comunitar

(105) Pe baza elementelor menționate anterior, s-a concluzionat că în cazul de față nu există motive întemeiate împotriva instituirii de taxe antidumping pentru importurile de sârmă laminată originară din RPC.

H. MĂSURILE ANTIDUMPING DEFINITIVE

1. Nivelul de eliminare a prejudiciului

(106) În absența observațiilor, s-a confirmat metodologia menționată în considerentul (179) din regulamentul provizoriu utilizată pentru a obține prețurile neprejudiciabile ale industriei comunitare. Cu toate acestea, pentru evaluarea definitivă a nivelurilor de eliminare a prejudiciului s-au aplicat aceleași revizuiri descrise în considerentele (68) și (72) de mai sus. În plus, marja de profit utilizată pentru calculul marjei prejudiciului a fost stabilită la nivelul franco fabrică pentru a obține prețurile neprejudiciabile ale industriei comunitare la nivelul franco fabrică în cursul PA.

(107) În privința RM, conform considerentului (71) de mai sus, s-a considerat adecvată utilizarea datelor privind prețurile disponibile pentru toate exporturile din RM către Comunitate în vederea calculării nivelului definitiv de eliminare a prejudiciului. Prin urmare, au fost utilizate toate datele privind prețurile disponibile, ajustate în mod corespunzător astfel încât să reflecte media ponderată a prețurilor de export către primul client independent în Comunitate, pe baza CIF. Pe această bază, s-a constatat că nivelul definitiv de eliminare a prejudiciului pentru importurile din RM era inferior pragului de minimis menționat în considerentul (64) de mai sus.

(108) Ținând seama de concluziile privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul comunitar, ar trebui instituite măsuri antidumping definitive pentru importurile din RPC pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare.

(109) Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat să se recomande instituirea unor taxe antidumping definitive. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată face observații ulterioare acestei comunicări. Observațiile transmise de părți au fost atent examinate și, acolo unde a fost cazul, concluziile au fost modificate în consecință.

2. Măsurile definitive

(110) Luând în considerare elementele menționate anterior, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie taxe antidumping definitive la importurile originare din RPC, la nivelul marjei cele mai scăzute (de dumping sau de prejudiciu), în conformitate cu regula celei mai reduse taxe. În acest caz, toate nivelurile taxei ar trebui stabilite, în consecință, la nivelul marjelor de prejudiciu constatate. Prin analogie cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, având în vedere faptul că marja de prejudiciu pentru RM și pentru Turcia este sub nivelul de minimis , ar trebui ca ancheta referitoare la aceste țări să fie închisă.

(111) Nu urmează să se instituie nicio taxă antidumping definitivă asupra importurilor originare din RM și din Turcia.

(112) Taxele antidumping propuse sunt următoarele:

Societate | Marja de eliminare a prejudiciului | Marjă de dumping | Nivelul taxei antidumping |

Valin Group (RPC) | 7,9% | 38,6% | 7,9% |

Taxă reziduală pentru RPC | 24,0% | 52,3% | 24,0% |

3. Perceperea definitivă a taxelor provizorii

(113) Având în vedere amploarea marjelor de dumping constatate, precum și nivelul prejudiciului cauzat industriei comunitare, se consideră necesară perceperea definitivă a sumelor depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie, instituită prin regulamentul provizoriu, în limita taxelor definitive instituite. În cazul în care taxele definitive sunt mai mici decât taxele provizorii, sumele depuse provizoriu în plus față de nivelul taxelor antidumping definitive se returnează. Atunci când taxele definitive sunt mai mari decât taxele provizorii, nu se percep definitiv decât sumele depuse cu titlu de taxe provizorii.

I. ÎNCHEIEREA PROCEDURII

(114) Ținând cont de concluziile privind importurile originare din RM și din Turcia, procedura cu privire la aceste două țări trebuie încheiată.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

1. Se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de bare și tije, laminate la cald, rulate în spire nearanjate (fil machine), din fier, oțeluri nealiate sau oțeluri aliate altele decât din oțeluri inoxidabile, originare din Republica Populară Chineză, încadrate la codurile NC 7213 10 00, 7213 20 00, 7213 91 10, 7213 91 20, 7213 91 41, 7213 91 49, 7213 91 70, 7213 91 90, 7213 99 10, 7213 99 90, 7227 10 00, 7227 20 00, 7227 90 10, 7227 90 50 și 7227 90 95.

2. Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, pentru produsele descrise la alineatul (1) și fabricate de societățile de mai jos se stabilește după cum urmează:

Țara | Societate | Taxa | Coduri adiționale TARIC |

Republica Populară Chineză | Valin Group | 7,9% | A930 |

Toate celelalte societăți | 24,0% | A999 |

3. Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Procedura antidumping privind importurile de sârmă laminată originare din Republica Moldova și din Turcia se încheie.

Articolul 3

Sumele depuse sub forma taxei antidumping provizorii în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 112/2009 al Comisiei asupra importurilor de sârmă laminată originară din Republica Populară Chineză se colectează definitiv la nivelul taxei definitive instituite în conformitate cu articolul 1. Sumele depuse care depășesc nivelul taxei antidumping definitive se returnează. Sumele depuse sub forma taxelor antidumping provizorii, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 112/2009 al Comisiei, asupra importurilor de sârmă laminată originare din Republica Moldova se returnează.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, […]

Pentru Consiliu,

Președintele

[1] JO L 56, 6.3.1996, p. 1.

[2] JO L 38, 7.2.2009, p. 3.

[3] JO C 113, 8.5.2008, p. 20.