18.5.2010

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 128/69

---

Avizul Comitetului Economic şi Social European privind impactul reţelelor de socializare online asupra cetăţenilor/consumatorilor

(aviz din proprie iniţiativă)

(2010/C 128/12)

Raportor: dl PEGADO LIZ

În sesiunea plenară din 26 februarie 2009, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, Comitetul Economic şi Social European a hotărât să elaboreze un aviz din proprie iniţiativă cu privire la

Impactul reţelelor de socializare online asupra cetăţenilor/consumatorilor.

Secţiunea pentru transporturi, energie, infrastructură şi societatea informaţională, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, şi-a adoptat avizul la 12 octombrie 2009.

În cea de-a 457-a sesiune plenară, care a avut loc la 4 şi 5 noiembrie 2009 (şedinţa din 4 noiembrie 2009), Comitetul Economic şi Social European a adoptat prezentul aviz cu 108 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 10 abţineri.

1.   Concluzii şi recomandări

1.1.   CESE recunoaşte importanţa culturală, politică şi socială a reţelelor de socializare online (RSO) ca instrument de comunicare şi de interacţiune între persoanele care îşi exercită dreptul fundamental la libertatea de exprimare.

1.2.   Totodată, CESE constată că dezvoltarea RSO prezintă un interes economic, mai precis un potenţial pentru activităţile de comunicare de diferite tipuri, în scopuri comerciale şi de marketing.

1.3.   CESE subliniază aspectele pozitive asociate cu dezvoltarea RSO, şi anume contribuţia acestora la garantarea şi la exercitarea libertăţii de exprimare în anumite contexte politice, crearea şi gruparea unor comunităţi online, (re)întâlniri între prieteni şi rude, prevenirea situaţiilor de risc pentru minori şi posibilitatea ca aceşti minori să ceară ajutor prin intermediul reţelelor de socializare, precum şi schimbul de informaţii din domeniul sănătăţii.

1.4.   În acelaşi timp, CESE se alătură organizaţiilor, asociaţiilor societăţii civile, familiilor şi cetăţenilor care-şi exprimă îngrijorări justificate în ceea ce priveşte riscurile unei utilizări ilicite şi abuzive a RSO, cu încălcarea anumitor drepturi umane fundamentale.

1.5.   CESE lansează un avertisment, în special cu privire la riscurile legate de utilizarea RSO de către minori şi de către alte categorii de public vulnerabile, cum ar fi persoanele cu un nivel redus de cunoştinţe în domeniul informatic, care cad adeseori victimă celor care profită de ele pentru săvârşirea unor acţiuni ilicite, atentând astfel la demnitatea personală şi punându-le în pericol sănătatea fizică sau mentală şi chiar şi viaţa.

1.6.   CESE salută recentele iniţiative ale Comisiei, în special cele întreprinse de către DG Societatea Informaţională şi Mass-media şi de DG Justiţie în direcţia concertării operatorilor acestor reţele prin intermediul unor coduri de bună conduită sau de bune practici.

1.7.   Cu toate acestea, CESE consideră că este necesară consolidarea intervenţiei UE şi a statelor membre în sensul unei mai bune informări a cetăţenilor, în general, cu privire la riscurile pe care le presupune utilizarea RSO, dar şi la bunele practici care trebuie adoptate.

1.8.   CESE consideră, de asemenea, că trebuie depuse şi mai multe eforturi în următoarele direcţii: aprofundarea activităţilor educaţionale destinate tinerilor încă din primii ani de şcoală; consolidarea sprijinului destinat familiilor, dată fiind importanţa implicării şi controlului exercitat de părinţi asupra modului în care tinerii utilizează internetul; dezvoltarea instrumentelor tehnice de blocare şi de filtrare a accesului la internet; intensificarea activităţilor de prevenire a riscurilor şi sancţionarea mai eficace a practicilor ilicite sau prejudiciabile din acest domeniu.

1.9.   CESE consideră în acest sens că tinerii trebuie să fie implicaţi direct în definirea modelelor operaţionale, în arbitrarea şi soluţionarea problemelor legate de RSO, deoarece ei sunt probabil cei mai în măsură să înţeleagă în mod rapid şi eficace situaţiile problematice care apar în acest domeniu şi să propună soluţii adecvate.

1.10.   CESE îndeamnă Comisia să continue şi să aprofundeze analiza fenomenului RSO, astfel încât să permită o cunoaştere exhaustivă a acestei realităţi, mai ales a efectelor sale culturale, sociale şi economice, precum şi a posibilităţii de a le utiliza în promovarea unor dezbateri pe scară largă privind teme importante, cum ar fi schimbările climatice sau iniţiativa „comunicarea privind Europa”.

1.11.   CESE recomandă Comisiei, în completarea bunelor practici de autoreglementare, să analizeze posibilitatea instituirii unor mecanisme de coreglementare, care să permită un control efectiv al acordurilor de bune practici încheiate, astfel încât să se garanteze prevenirea abaterilor, sancţionarea infracţiunilor şi pedepsirea eficientă a infractorilor. În condiţiile comiterii, în paralel, în toate statele membre, a unor fapte de natură penală prin intermediul tehnologiilor informaţiei, Uniunea ar putea să se orienteze încă de pe acum către un sistem armonizat de punere sub acuzare şi de sancţionare, gestionat într-un mod coordonat de autorităţile naţionale responsabile.

1.12.   În acest sens, CESE sugerează Comisiei ca, în continuarea consultării publice efectuate în iulie 2008, să pregătească o carte verde privind RSO care să definească principalele opţiuni pentru lucrările viitoare şi să analizeze efectele respective. La pregătirea acestui document ar trebui să fie invitate să contribuie diferitele organizaţii şi asociaţii ale părţilor interesate din cadrul societăţii civile.

1.13.   CESE recomandă examinarea posibilităţii de a extinde şi de a integra competenţele actualelor organisme comunitare, în sensul instituirii unui mediator (ombudsman) la nivel comunitar pentru toate problemele legate de protecţia demnităţii umane şi a vieţii private şi de protecţia datelor în sectoarele comunicării electronice din spaţiul audiovizual, căruia să-i fie atribuite competenţe specifice în domeniul RSO.

1.14.   CESE recomandă statelor membre să-şi intensifice coordonarea politicilor de la nivel naţional, astfel încât să stabilească un cadru legal coerent pentru abordarea acestor situaţii, conferind competenţe care să fie exercitate în mod coordonat de către organele de reglementare existente la nivel naţional sau creând mecanisme adecvate de reglementare.

1.15.   CESE îi îndeamnă în mod special pe deputaţii europeni să facă din aceste noi realităţi una din priorităţile agendei lor politice, făcându-se astfel ecoul îngrijorării crescute a societăţii civile în legătură cu acest subiect.

2.   Introducere

2.1.   Prezentul aviz din proprie iniţiativă abordează efectele RSO asupra cetăţenilor/consumatorilor. RSO pot fi descrise pe scurt ca fiind servicii online al căror scop este de a crea sau de a permite asocierea unor comunităţi de persoane care împărtăşesc activităţi sau interese comune sau care sunt pur si simplu interesate să cunoască preferinţele şi activităţile altor persoane; aceste reţele pun la dispoziţie un ansamblu de instrumente care fac posibilă interacţiunea dintre utilizatori (http://www.saferinternet.org/ww/en/pub/insafe/safety_issues/faqs/social_networking.htm).

2.2.   RSO cunosc o dezvoltare rapidă (se estimează că 211 milioane de persoane şi aproximativ trei sferturi dintre utilizatorii de internet, cu alte cuvinte aproximativ 282,7 milioane de persoane recurg în mod regulat la aceste servicii online) şi sunt utilizate în special de tinerii de peste 16 ani, înregistrând însă un nivel relativ scăzut de fidelitate a utilizatorilor în cazul anumitor servicii. Comisia (1) estimează că reţelele de socializare atrag circa 40 de milioane de utilizatori fideli în Europa; trebuie remarcat faptul că anul trecut utilizarea acestor reţele a crescut cu circa 35 % şi se prevede că, până în 2012, numărul de utilizatori va fi de cel puţin două ori mai mare decât numărul actual şi va atinge circa 107, 4 milioane.

2.3.   În acelaşi timp, companiile multinaţionale s-au alăturat acestui fenomen, utilizându-l pentru a-şi face cunoscute produsele şi serviciile, uneori prin practici necinstite. Începând cu campania lui Barack Obama, inclusiv aparatele diferitelor partide au hotărât să utilizeze aceste noi servicii, aşa cum s-a constatat în recentele alegeri pentru Parlamentul European. Chiar şi Vaticanul s-a înscris pe Facebook (Pope2you.net).

2.4.   În esenţă, se poate afirma că principalele caracteristici ale RSO sunt tendinţa de a propune servicii gratuite, creşterea rapidă şi exponenţială a numărului de utilizatori, o exploatare comercială excepţională, accesibilitatea, precum şi furnizarea unor instrumente care fac posibilă interacţiunea dintre utilizatorii serviciilor.

2.5.   Prezentul aviz trece în revistă cele mai recente iniţiative comunitare deja adoptate, realizează un bilanţ al cadrului legal în vigoare, identifică potenţialul şi riscurile asociate cu utilizarea RSO şi prezintă recomandări şi propuneri de acţiuni care urmăresc întărirea siguranţei şi încrederii utilizatorilor acestor mijloace de comunicare.

3.   Impactul RSO şi riscurile asociate

3.1.   Serviciile de RSO reprezintă un fenomen social de dată recentă, a cărui componentă tehnologică se află într-o continuă evoluţie şi care afectează în mod cert modul în care persoanele creează legături şi interacţionează prin intermediul internetului.

3.2.   Conform analizelor efectuate de ComScore şi pentru a sugera dimensiunile fenomenului, serviciul reţelei Facebook, al şaselea site web cel mai consultat din lume, numără el singur aproximativ 275 de milioane de vizitatori pe lună. În Europa, se pare că serviciul Facebook a fost consultat de circa 100 de milioane de persoane în luna februarie a acestui an, reprezentând aproximativ 4 minute din fiecare 100 de minute petrecute pe internet şi mai mult de 30 % din timpul total petrecut pe site-urile RSO, faţă de numai 12 % în anul precedent.

3.3.   Aspectele pozitive asociate cu dezvoltarea RSO sunt incontestabile, şi anume contribuţia acestora la:

i)	garantarea şi exercitarea libertăţii de exprimare în anumite contexte sociale şi politice;

ii)	crearea şi asocierea unor comunităţi online;

iii)	(re)întâlniri între prieteni şi rude şi posibilitatea de a comunica între ei;

iv)	prevenirea unor situaţii de risc pentru minori şi posibilitatea ca aceştia să solicite ajutor prin intermediul RSO;

v)	publicitatea pentru anumite bunuri şi servicii şi creşterea comerţului electronic.

3.4.   Cu toate acestea, şi independent de aspectele pozitive menţionate anterior, trebuie să evocăm şi riscurile asociate cu utilizarea RSO în scopuri ilicite sau care produc prejudicii, mai ales cele care pun în pericol dezvoltarea sănătoasă a minorilor (2), riscuri printre care menţionăm:

i)	apariţia unor traume psihologice cauzate de insulte transmise prin intermediul acestor servicii;

ii)	agresarea sexuală a copiilor şi a tinerilor;

iii)	postarea de fotografii şi înregistrări video proprii sau ale altor persoane care înfăţişează adolescenţi parţial sau complet dezbrăcaţi;

iv)	anunţuri explicite de prostituţie şi servicii de „însoţire” (escort);

v)	încălcarea repetată a vieţii private, a onoarei şi demnităţii personale;

vi)	atentarea la sănătatea fizică şi mentală a utilizatorilor;

vii)	apelurile la violenţă, rasism şi xenofobie;

viii)

difuzarea ideologiilor totalitare cu caracter fascist sau care fac apologia nazismului;

ix)	sinucideri în rândul tinerilor provocate, se pare, de difuzarea unor aspecte de natură intimă prin intermediul acestor RSO.

3.5.   Trebuie luată în considerare, de asemenea, noua generaţie de tehnologii asociate cu RSO, mai precis aplicaţiile informatice care permit localizarea geografică a utilizatorilor unor astfel de reţele, cele care recurg la tehnologia recunoaşterii faciale, asociind astfel fizionomiile cu respectivele conturi RSO, precum şi noile posibilităţi de a interacţiona prin intermediul telefoanelor mobile de ultimă generaţie.

3.6.   Din ce în ce mai des, acest tip de reţele sunt utilizate cu uşurinţă pentru a disemina viruşi, cum ar fi cel care a afectat Twitter în zilele de 11 şi 12 aprilie 2009, generând automat peste 100 000 de mesaje şi aducând prejudicii unui număr uriaş de conturi.

3.7.   În cadrul iniţiativei Forumului pentru un internet mai sigur din 2008 (Safer Internet Forum 2008) (3), Comisia a iniţiat o consultare publică (4) pe baza unui chestionar care aborda tematica RSO, din contribuţiile primite (5) reieşind că hărţuirea pe internet („cyberbullying”), invadarea vieţii private şi ademenirea („grooming”) sunt principalele şi cele mai întâlnite pericole cu care se confruntă minorii care utilizează reţelele de socializare.

3.8.   În ceea ce priveşte hărţuirea pe internet (6), se constată că 54 % dintre părinţii europeni sunt îngrijoraţi de posibilitatea ca propriii copii să devină victimele unor astfel de practici. Peste 80 % dintre părinţii din Franţa, Grecia şi Portugalia se tem de riscul la care este expus copilul lor de a fi victima unor hărţuiri atunci când utilizează internetul sau telefonul mobil. Totodată, în anumite ţări cu tradiţie îndelungată în ceea ce priveşte protecţia drepturilor copilului şi educaţia copiilor, cum ar fi Danemarca, Suedia şi Finlanda, părinţii par să fie mai încrezători în siguranţa copiilor lor în ceea priveşte utilizarea internetului, dat fiind că 69 % nu sunt foarte îngrijoraţi de posibilitatea ca aceştia să devină victime ale hărţuirii pe internet.

3.9.   În Regatul Unit, conform concluziilor unui sondaj recent la care au participat 2 000 de tineri între 11 şi 18 ani, s-a constatat că unu din trei tineri era victima hărţuirii pe internet prin intermediul RSO şi al mesajelor SMS, fetele fiind de patru ori mai susceptibile decât băieţii de a fi victime ale unor astfel de abuzuri.

3.10.   Protecţia vieţii private este una dintre celelalte probleme majore asociate cu utilizarea reţelelor de socializare. La cea de-a 30-a conferinţă internaţională a autorităţilor de protecţie a datelor şi a vieţii private, care a avut loc la Strasbourg în perioada 15-17 octombrie 2008, a fost adoptată o rezoluţie privind protecţia vieţii private în cadrul serviciilor RSO (7), ale cărei recomandări merită în mod deosebit să fie luate în considerare şi analizate.

3.11.   De asemenea, acordul de autoreglementare Safer Social Networking principles for the EU, încheiat la 10 februarie 2009 (8) între operatorii principalelor site-uri de RSO care operează în Europa, acord care numără în prezent 20 de semnatari, a identificat în mod clar riscurile potenţiale la care sunt expuşi utilizatorii cu vârsta sub 18 ani ai acestor site-uri: agresare (agresarea copiilor online sau prin SMS-uri), manipularea psihologică (câştigarea prieteniei unui copil de către un adult cu intenţia de a-l abuza sexual) şi comportamentele care expun la riscuri, cum ar fi dezvăluirea unor informaţii cu caracter personal în scopuri ilicite.

4.   Audierea iniţiată de CESE

4.1.   Natura însăşi a fenomenului social la care ne referim şi evoluţiile rapide pe care le cunoaşte au dus la necesitatea de a organiza o audiere în cadrul elaborării prezentului aviz. Această audiere a avut loc la sediul CESE, printre participanţi numărându-se cele mai reprezentative părţi interesate din domeniul activităţii şi utilizării RSO, organizaţii neguvernamentale şi ale consumatorilor, alături de reprezentanţi ai Consiliului, ai Comisiei, ai ENISA, ai Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor şi ai autorităţilor naţionale din domeniu.

4.2.   Răspunsurile primite în scris la chestionarul trimis în prealabil, diferitele puncte de vedere exprimate şi confruntarea animată dintre diferitele idei şi propuneri (al căror rezumat poate fi consultat pe site-ul CESE, la adresa http://www.eesc.europa.eu/sections/ten/index_en.asp?id=7000tenen) au contribuit în mod decisiv şi foarte favorabil la conţinutul prezentului aviz şi au constituit o mărturie evidentă a importanţei acestui tip de evenimente în care au loc consultări directe ale părţilor interesate din societatea civilă pentru formularea de sugestii şi recomandări adresate factorilor politici de decizie, precum şi operatorilor şi utilizatorilor înşişi, în cazul concret al RSO.

4.3.   Merită subliniat faptul că reprezentanţii Comisiei şi ai Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor au fost de acord cu majoritatea sugestiilor formulate de prezentul aviz, pe lângă progresele semnificative înregistrate de către Comisie în sensul definirii anumitor obiective şi al punerii în aplicare a altora, atât în privinţa iniţiativelor actuale, cât şi a celor preconizate, ceea ce anunţă o colaborare interinstituţională extrem de fructuoasă pe viitor.

5.   Măsuri necesare şi rezultate potenţiale

5.1.   CESE recunoaşte şi felicită Comisia pentru eforturile depuse în materie de protecţie a copiilor care utilizează internetul, precum şi pentru preluarea conţinutului avizului CESE din 2008 privind propunerea în curs de examinare la acea dată, referitoare la un program comunitar multianual pentru protecţia copiilor care utilizează internetul şi alte tehnologii de comunicare (9).

5.2.   De asemenea, recunoaşte caracterul oportun al iniţiativei de autoreglementare menţionate anterior, confirmând utilitatea acesteia şi, mai ales, a ansamblului măsurilor prevăzute în vederea minimizării principalelor riscuri.

5.3.   În cadrul punerii în aplicare a Programului pentru un internet mai sigur (2009-2013), CESE insistă asupra importanţei intensificării dialogului cu cei direct implicaţi în RSO, şi anume tinerii înşişi, încurajând implicarea lor în dezbaterea, conceperea şi furnizarea de soluţii pentru o utilizare mai sigură a internetului.

5.4.   CESE consideră că tinerii trebuie să fie implicaţi direct în definirea modelelor operaţionale, în arbitrarea şi în soluţionarea problemelor legate de RSO, deoarece ei sunt probabil cei mai în măsură să înţeleagă în mod rapid şi eficace în ce constau situaţiile problematice apărute în acest domeniu.

5.5.   CESE propune, de asemenea, să se reflecteze asupra posibilităţii de a se crea un program de formare internaţional sau european pentru consilieri şi terapeuţi specializaţi în asistenţa victimelor online, în special în situaţii de hărţuire pe internet şi de ademenire. CESE propune ca, în cadrul Programului pentru un internet mai sigur (Safer Internet Programme), să fie prevăzute iniţiative de consiliere în general şi în special de consiliere online, precum şi programe de prevenţie destinate copiilor şi adolescenţilor.

5.6.   Tot în cadrul punerii în aplicare a Programului pentru un internet mai sigur (2009-2013), CESE subliniază importanţa lansării unor iniţiative dedicate dobândirii cunoştinţelor informatice de bază, mai precis utilizarea în siguranţă a RSO, destinate nu numai copiilor şi adolescenţilor, ci întregului public - în special părinţilor, în calitate de educatori, precum şi persoanelor mai în vârstă.

5.7.   Pe de altă parte, CESE consideră că operatorii RSO ar trebui să continue să practice autoreglementarea, în special în domeniul protecţiei minorilor, cu condiţia ca respectarea acestor reguli să facă obiectul unei monitorizări independente, pe lângă posibilitatea de a stabili pe cale legală standarde minime de protecţie.

5.8.   Pe lângă aceasta, CESE pledează pentru o evoluţie a sistemelor de autoreglementare în sensul coreglementării, fie la nivel comunitar, fie la nivel naţional, cu participarea organismelor de reglementare, astfel încât să se garanteze respectarea pe deplin a acordurilor încheiate, prevenirea abaterilor, sancţionarea infracţiunilor şi pedepsirea de către colegii de breaslă a celor care încalcă normele.

5.9.   CESE salută şi subscrie la majoritatea recomandărilor din Rezoluţia privind protecţia vieţii private în cadrul reţelelor de socializare, adoptată la 17 octombrie 2008, la cea de-a 30-a Conferinţă internaţională a autorităţilor de reglementare a protecţiei datelor şi a vieţii private (10), precum şi la cele din recentul Aviz privind socializarea în reţea online (11) al Grupului de lucru pe baza articolului 29 pentru protecţia persoanelor în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal, încurajând Comisia să ţină cont de aceste recomandări şi să asigure acceptarea lor de către operatori.

5.10.   CESE consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a consolida informarea şi a aprofunda acţiunile educative încă din primii ani de şcoală, pentru a îmbunătăţi prevenirea riscurilor şi utilizarea acestor forme de socializare; în acest scop vor trebui lansate campanii de sensibilizare la nivel comunitar şi în diferitele state membre. În acest sens, şi în completarea iniţiativelor care urmează să fie dezvoltate în cadrul Programului pentru un internet mai sigur, ar fi extrem de utilă elaborarea unui „eYouGuide”, orientat în mod specific către utilizatorii RSO, un fel de portal al drepturilor utilizatorului serviciilor RSO, care să permită denunţarea abuzurilor şi medierea conflictelor la nivel paneuropean, altfel spus un site unic care să permită gestionarea drepturilor utilizatorilor, evaluarea coordonării la nivel comunitar, dezbaterea privind tipurile de intervenţii şi politici şi evaluarea cooperării dintre autorităţile naţionale.

5.11.   CESE consideră, de asemenea, că programele de cercetare şi dezvoltare, naţionale şi comunitare, precum şi operatorii înşişi, trebuie să investească mai mult în dezvoltarea şi perfecţionarea instrumentelor tehnice de filtrare şi de blocare a accesului, permiţând familiilor să aplice principul precauţiei cu prudenţă, dar şi cu consecvenţă.

5.12.   Având în vedere natura fenomenului şi caracterului său evolutiv şi dinamic, CESE ar primi cu satisfacţie publicarea unei cărţi verzi a Comisiei, care să analizeze rezultatele consultării publice încheiate în iulie 2008, să definească principalele opţiuni pentru evoluţiile viitoare, să analizeze efectele respective, cu o consultare extinsă a părţilor interesate care să includă diferite întreprinderi, specialişti, cercetători, organizaţii şi asociaţii ale societăţii civile.

5.13.   În acest cadru, ar trebui avută în vedere posibilitatea creării unui cadru legal coerent pentru întreaga UE, ca rezultat al unei cooperări şi al unei coordonări mai strânse a politicilor naţionale. Este de dorit, de asemenea, să se acorde o deosebită atenţie condiţiilor contractuale de înscriere în RSO, care cuprind în majoritatea cazurilor clauze abuzive, mai ales în ceea ce priveşte legislaţia aplicabilă şi organismul competent.

Întrucât este vorba de un fenomen internaţional, iar principalele servicii de RSO sunt supuse unor jurisdicţii din afara teritoriului UE, CESE consideră vitală promovarea concretă a următoarelor măsuri:

5.14.1.   Definirea unor principii şi a unor norme de conduită a serviciilor RSO, în special a serviciilor adresate minorilor, la nivel internaţional.

5.14.2.   Instituţionalizarea mecanismelor de control al respectării acestor reguli; dată fiind natura serviciilor, acestea trebuie să aibă în mod necesar un caracter transfrontalier.

5.14.3.   Consolidarea şi raţionalizarea cooperării Uniunii Europene cu ţările terţe, europene şi din afara Europei, la nivel politic şi operaţional, în următoarele domenii: identificarea riscurilor şi problemelor aferente utilizării RSO; identificarea celor mai bune soluţii pentru a face faţă unor astfel de situaţii şi, în măsura în care cadrul legal internaţional o permite, eliminarea concretă a situaţiilor care aduc prejudicii drepturilor cetăţenilor/consumatorilor.

5.15.   CESE subliniază, de asemenea, necesitatea unei cooperări şi a unei coordonări internaţionale eficace între diferitele părţi interesate, astfel încât să se maximizeze efectul măsurilor necesare în vederea unei utilizări mai sigure a internetului (12), fiind necesară o abordare internaţională mai activă pentru a garanta diseminarea şi schimbul de cunoştinţe, coordonarea legiferării şi a aplicării legilor şi obţinerea fondurilor necesare pentru a pune în aplicare măsurile care se impun, atât în UE, cât şi în afara acesteia.

5.16.   CESE afirmă, de asemenea, necesitatea ca statele membre să ratifice Convenţiile Consiliului Europei privind criminalitatea cibernetică şi protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale (13), ceea ce va reprezenta un pas important, care va permite Uniunii Europene să acţioneze pe scena internaţională ca un ansamblu omogen.

5.17.   În final, CESE se întreabă dacă, în paralel cu iniţiativele descrise anterior, nu ar fi de dorit să se aibă în vedere extinderea şi integrarea competenţelor împărţite la ora actuală între diferite entităţi, prin crearea unui mediator (ombudsman) la nivel comunitar pentru toate problemele legate de audiovizual – viaţa privată, protecţia datelor, demnitatea umană, dreptul la replică, libertatea de exprimare – care să cuprindă RSO, funcţionând, în termeni de drept comparat, după modelul canadian al funcţiei de Privacy Commissioner, a cărui intervenţie, în cadrul puterilor extinse de care dispune, referitoare la Facebook, pe motivul suspiciunii deţinerii ilicite de date personale, a fost recent comentată în presă (14).

---

(1)  IP/09/232 Bruxelles, 10 februarie 2009

(2)  A se vedea în acest sens Raportul Agenţiei Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor (ENISA) – Security Issues and Recommendations for Online Social Networks („Probleme de securitate şi recomandări pentru reţelele de socializare online”).

(3)  http://ec.europa.eu/information_society/activities/sip/events/forum/forum_sepet_2008/index_en.htm

(4)  http://ec.europa.eu/information_society/activities/sip/policy/consultations/ageverif_sns/index_en.htm

(5)  http://ec.europa.eu/information_society/activities/sip/docs/pub_consult_age_rating_sns/summaryreport.pdf

(6)  Flash Eurobarometer survey 2008: Towards a Safer Use of the Internet for children in the EU - a parents' perspective, („Ancheta Eurobarometru Flash 2008: Către o utilizare mai sigură a internetului de către copii în UE – o perspectivă a părinţilor”) http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_248_en.pdf.

(7)  Rezoluţie privind protecţia vieţii private în cadrul serviciilor reţelelor de socializare http://www.privacyconference2008.org./adopted_resolutions/STRASBOURG2008/resolution_social_networks_en.pdf.

(8)  Safer Social Networking principles for the EU este disponibil la adresa http://ec.europa.eu/information_society/activities/social_networking/eu_action/selfreg/index_en.htm#self_decl.

(9)  JO C 224, 30.8.2008, p. 61.

(10)  Textul recomandărilor este disponibil la adresa http://www.privacyconference2008.org/adopted_resolutions/STRASBOURG2008/resolution_social_networks_en.pdf.

(11)  Avizul WP 163 privind socializarea în reţea online, adoptat la 12 iunie 2009.

(12)  Poziţie susţinută de dl János Tóth, preşedintele Secţiunii TEN a CESE, în iniţiativa CESE „Prezentare publică privind protecţia copiilor care utilizează internetul”, la 5 mai 2009 (pentru informaţii suplimentare, consultaţi site-ul http://www.eesc.europa.eu/sections/ten/index_en.asp?id=4300003tenen).

(13)  http://conventions.coe.int/Treaty/Commun/QueVoulezVous.asp?NT=201&CL=ENG

(14)  A se vedea http://www.priv.gc.ca/aboutUs/mm_e.cfm#contenttop, în legătură cu Office of the Privacy Commissioner of Canada (OPC), iar în ceea ce priveşte recenta sa intervenţie în legătură cu Facebook, a se vedea http://www.priv.gc.ca/media/nr/-c/2009/nr-c_090716_e.cfm.

---