Avizul Comitetului Economic şi Social European privind Comunicarea Comisiei intitulată „Răspunsul la criza din industria europeană a automobilelor”

COM(2009) 104 final

(2009/C 277/20)

Raportor general: dl Gustav ZÖHRER

La 25 februarie 2009, în conformitate cu articolul 262 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic şi Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei intitulată „Răspunsul la criza din industria europeană a automobilelor”

COM (2009) 104 final.

La 23 martie 2009, Biroul a însărcinat Comisia consultativă pentru mutaţii industriale cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă. Raportor: dl Gustav ZÖHRER; coraportor: dl Manfred GLAHE.

Având în vedere caracterul urgent al lucrărilor, Comitetul Economic şi Social European l-a numit pe dl ZÖHRER raportor general în cadrul sesiunii plenare din 13 şi 14 mai 2009 (şedinţa din 13 mai) şi a adoptat prezentul aviz cu 141 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 5 abţineri.

1.   Context şi sinteza documentului Comisiei

Industria automobilelor a fost cuprinsă de criză mai repede şi mai puternic decât majoritatea celorlalte ramuri industriale Din acest motiv, Comisia şi statele membre au adoptat în ultimele luni mai multe iniţiative, pentru a sprijini industria în această situaţie dificilă. În comunicarea sa din 25 februarie 2009, Comisia evidenţiază importanţa unei industrii dinamice şi competitive a automobilelor. Pe lângă prăbuşirea cererii de autoturisme şi de autovehicule utilitare, precum şi accesul îngreunat la credite, Comisia analizează şi problemele structurale pe termen lung, care au precedat criza.

1.1.1.   Prin intermediul Grupului la nivel înalt CARS 21, al Forumului privind restructurarea din octombrie 2007 şi a numeroase grupuri de lucru mai mici, Comisia se ocupă deja de mai mult timp de provocările sectorului automobilelor. Prin raportul de informare, adoptat în decembrie 2007, pe tema „situaţiei actuale şi perspectivelor industriei automobilelor din Europa [CCMI/046 - Raportul de informare privind industria automobilelor din Europa: situaţia actuală şi perspective” (CESE 1065/2007 fin rev.)], Comitetul şi-a adus deja o contribuţie importantă la această dezbatere şi lucrează în prezent la un alt aviz privind furnizorii de componente şi pieţele din aval ale industriei automobilelor (CCMI/059 Avizul intitulat „Furnizorii de componente şi pieţele din aval ale industriei automobilelor”).

1.2.   În partea a doua a comunicării, Comisia descrie măsurile care au fost luate sau sunt planificate la nivel comunitar şi în statele membre în cadrul programului european de redresare economică, şi în special pentru industria automobilelor.

2.   Observaţii şi concluzii

2.1.   Comitetul salută comunicarea Comisiei, care demonstrează că, în această situaţie dramatică, atât Comisia, cât şi statele membre, sunt gata să sprijine industria automobilelor. Comitetul subliniază necesitatea unui cadru coerent şi armonizat pentru evitarea tendinţelor protecţioniste, pe de o parte, şi pentru formularea unor obiective comune, pe de altă parte.

Criza actuală reclamă o acţiune rapidă. Unele măsuri vor trebui aplicate accelerat, pentru a feri de colaps mai ales IMM-urile din industria furnizoare de componente şi a face posibile investiţiile absolut necesare.

2.2.1.   În primul rând, trebuie asigurat accesul rapid la resurse financiare suficiente şi cu destinaţie precisă, prin intermediul băncilor şi al BEI sau prin ajutoare şi garanţii ale statelor membre.

2.2.2.   Cu toate acestea, nu pot fi excluse situaţiile de insolvabilitate. Comitetul solicită aşadar Comisiei şi statelor membre să verifice dispoziţiile legislaţiei în materie de insolvabilitate pentru a stabili în ce măsură întreprinderile pot fi ajutate să supravieţuiască.

Cea mai mare provocare în timpul crizei este însă asigurarea locurilor de muncă. Este vorba de evitarea şomajului şi de păstrarea know-how-ului în industrie. Statele membre au la dispoziţie diferite măsuri pentru a depăşi deficitul temporar de comenzi (de exemplu reducerea programului de lucru). În câteva state membre nu există însă astfel de posibilităţi, ceea ce are drept consecinţă o reducere masivă a locurilor de muncă. Comitetul propune prin urmare să se încerce păstrarea locurilor de muncă, printr-un schimb de bune practici şi prin subvenţii cu destinaţie precisă. Perioadele de încetinire a ritmului de lucru trebuie utilizate pentru acţiuni de perfecţionare profesională a lucrătorilor.

2.3.1.   Comitetul salută eforturile depuse în cadrul FSE pentru a face posibilă finanţarea acţiunilor destinate protejării locurilor de muncă. Comitetul sprijină propunerea de adaptare a Fondului european de ajustare la globalizare în funcţie de criza actuală. Deoarece este posibil ca fondurile alocate, în valoare de 500 de milioane EUR, să nu fie suficiente, Comitetul propune mărirea acestora la 1 miliard EUR. (a se vedea Avizul CCMI/063).

2.3.2.   Grupurile cele mai afectate de criză şi de reducerea în consecinţă a numărului de locuri de muncă sunt cel al lucrătorilor cu contracte de muncă pe durată determinată şi cel al lucrătorilor interimari. Comitetul propune luarea de măsuri speciale pentru aceste categorii de lucrători şi adaptarea rapidă a cadrul juridic, în special în ce priveşte munca interimară.

2.4.   De asemenea, sunt necesare stimulente pentru creşterea cererii. Sub acest aspect, trebuie vegheat ca toate iniţiativele financiare sau fiscale (cum ar fi primele de casare) să sprijine şi să accelereze reechiparea tehnologică a sectorului (eficienţa energetică a maşinilor, reducerea emisiilor). În afară de aceasta, Comitetul solicită statelor membre, Comisiei, BCE şi partenerilor sociali să creeze condiţiile-cadru macroeconomice care au drept scop menţinerea veniturilor şi sporirea cererii interne.

În ceea ce priveşte problemele structurale pe termen lung, Comitetul face trimitere la raportul de informare al Comisiei sale consultative pentru mutaţii industriale, intitulat „Situaţia şi perspectivele industriei autovehiculelor”, din noiembrie 2007. În acesta sunt descrise clar provocările cu care se confruntă industria şi se preconizează o transformare amplă a sectorului, care ar putea fi accelerată de criza actuală.

2.5.1.   În primul rând se constată că, din cauza crizei şi a măsurilor de sprijin la nivel naţional, a avut loc o repoziţionare a pieţei, în favoarea modelelor mai mici, mai ecologice şi mai rentabile. Aceasta are efecte considerabile asupra furnizării de valoare adăugată de către producători şi furnizori şi va influenţa în mod durabil sectorul.

2.5.2.   Pentru ca sectorul să iasă întărit din criză, trebuie intensificate acum eforturile în domeniul cercetării şi dezvoltării, al inovării şi calificării forţei de muncă. Aceasta este atât responsabilitatea întreprinderilor, cât şi a statelor membre şi a Comunităţii. Comitetul sprijină prin urmare iniţiativele descrise de către Comisie.

2.5.3.   Se recomandă prudenţă pentru a nu reduce problemele structurale doar la chestiunea supracapacităţilor. În Europa, în ultimii ani, s-a înregistrat o reducere considerabilă a capacităţilor (în special în Spania, Portugalia şi Regatul Unit). Cu privire la acest aspect, există diferenţe mari de abordare între producători, precum şi concepţii diferite. În parte, supracapacităţile sunt imanente sistemului (de exemplu, schimbările de model şi concurenţa internă). În momentul de faţă există însă pericolul ca, datorită crizei, să se ajungă la o reducere excesivă a capacităţilor care, mai târziu, când cererea va creşte din nou, ar putea duce la capacităţi insuficiente şi deci la creşterea importurilor. Comitetul sugerează, prin urmare, ca această chestiune să fie examinată în cadrul Grupului la nivel înalt CARS 21.

2.5.4.   În special producătorii americani se află într-o criză structurală profundă. Comitetul salută eforturile Comisiei de a da un răspuns politic eficient dificultăţilor legate de această criză pe care le traversează GM Europa şi furnizorii acesteia, prin coordonarea activităţilor statelor membre afectate. UE trebuie să facă demersuri hotărâte pentru ca SUA şi General Motors să dea o şansă de supravieţuire filialei europene a companiei (OPEL/Vauxhall/Saab).

2.5.5.   Pentru depăşirea provocărilor iminente, vor fi necesare, în opinia Comitetului, eforturi suplimentare ale întreprinderilor, dar şi ale statelor membre şi ale Uniunii Europene în ansamblu. Comitetul sprijină prin urmare propunerile Comisiei privind punerea în aplicare a soluţiilor rezultate în urma consultării din cadrul CARS 21, precum şi privind modalităţile viitoare de acţiune. Comitetul se pronunţă pentru continuarea procesului de sprijinire, în conformitate cu Strategia de la Lisabona, a unei politici europene pe termen lung.

2.5.6.   În afară de aceasta, Comitetul face trimitere la importanţa pieţelor din aval (un aviz pe această temă este în lucru şi va fi adoptat în curând). Comitetul propune ca, pe baza experienţei Grupului CARS 21, să se înfiinţeze un grup la nivel înalt care să se ocupe de provocările specifice cu care se confruntă actorii din sectorul pieţelor din aval.

2.5.7.   Parteneriatul european iniţiat de Comisie pentru anticiparea mutaţiilor din industria automobilelor reprezintă un pas important în direcţia abordării efectelor sociale ale restructurărilor. Având în vedere evoluţiile dramatice înregistrate, Comitetul solicită Comisiei şi partenerilor sociali vizaţi să iniţieze un dialog social real şi eficient.

2.6.   Piatra de temelie a garantării în continuare a succesului industriei europene a automobilelor o reprezintă accesul liber la pieţele mondiale şi concurenţa echitabilă. Comitetul salută prin urmare intenţia Comisiei de a aprofunda dialogul cu partenerii comerciali. Trebuie urmărite în special evoluţiile din SUA şi Asia, pentru a asigura condiţii echitabile, renunţarea la măsuri protecţioniste şi discriminatorii, precum şi protecţia reală a proprietăţii intelectuale. În momentul de faţă, Comitetul subliniază că, în special în contextul încheierii unui acord de liber schimb cu Coreea de Sud, trebuie depuse eforturi în vederea creării unui cadru echilibrat pentru industria european a automobilelor. Situaţia actuală a negocierilor nu indică faptul că s-ar ţine cont de obiectivul unei eliminări a barierelor comerciale netarifare pentru producătorii europeni.