30.8.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 224/61

1.1

Comitetul Economic și Social European felicită Comisia pentru activitatea deja realizată în legătură cu abordarea problemelor de protecție a copilului referitoare la „tehnologiile online” (1), observând mai ales că nivelul mediu de conștientizare în rândul populației a crescut datorită campaniilor realizate de partenerii sociali, în special de ONG-uri, precum și organizării anuale de către Comisie a „Zilei siguranței pe internet” (Safer Internet Day).

1.2

La rândul său, CESE a elaborat numeroase avize pentru a atrage atenția asupra unor astfel de probleme (2). De asemenea, CESE recomandă crearea unui parteneriat internațional care să încurajeze:

1.2.1

schimbul de informații la nivel internațional și punerea în comun a ideilor între guverne, organele care asigură aplicarea legii, serviciile telefonice de urgență (hotlines), instituțiile bancare/financiare/gestionare de cărți de credit, centrele de asistență psihologică a copiilor care sunt victime ale abuzurilor, asociațiile pentru protecția copilului și furnizorii de servicii internet;

1.2.2

crearea unui „grup operativ” la nivelul UE sau pe plan internațional care să se întrunească trimestrial pentru a facilita schimbul de informații, expertiză și bune practici între părțile interesate, inclusiv liniile telefonice de urgență, organele care asigură aplicarea legii, guverne și, în special, furnizorii de servicii internet la nivel internațional;

1.2.3

definirea și promovarea unui model european și internațional de bune practici în combaterea conținutului pornografic cu minori pe internet, prin utilizarea liniilor telefonice de urgență;

1.2.4

o evaluare a tuturor liniilor telefonice de urgență existente și viitoare din perspectiva bunelor practici acceptate la ora actuală și a performanței acestor linii în comparație cu noile modele de bune practici;

1.2.5

raționalizarea resurselor și a viitoarei alocări de fonduri pentru acest program, ca urmare a evaluării liniilor telefonice de urgență;

1.2.6

participarea serviciilor telefonice de urgență la proiectul de creare a unei baze de date europene;

1.2.7

încurajarea parteneriatelor dintre, pe de o parte, liniile telefonice de urgență și alte organizații interesate și autoritățile naționale care înregistrează numele de domenii, pe de altă parte, pentru a invalida numele de domenii care încurajează abuzul sexual asupra copiilor sau oferă acces la acest tip de conținut;

1.2.8

eforturi comune pentru ridicarea gradului de conștientizare a problemelor de manipulare psihologică (grooming) și de hărțuire prin internet (cyber-bullying) (3), și semnalarea acestor cazuri organismelor competente care asigură aplicarea legii și asociațiilor pentru protecția copilului, atunci când este cazul;

1.2.9

introducerea unor proceduri pentru a-i sprijini pe analiștii și lucrătorii din serviciile telefonice de urgență care se ocupă cu vizionarea imaginilor;

1.2.10

activități de evaluare și de garantare a armonizării legislațiilor din acest domeniu în toate statele membre;

1.2.11

înființarea unui centru de rețea la nivelul Comisiei care să aibă rolul de asesor independent, care să coordoneze cercetarea și să revizuiască implementarea programului și a recomandărilor;

1.2.12

stabilirea unei întâlniri anuale a experților din domeniu pentru a intensifica transferul de cunoștințe;

1.2.13

crearea unui Forum al tineretului pentru a asigura includerea punctelor de vedere și a experiențelor copiilor și tinerilor în cercetare și în viitoarea implementare a programului;

1.2.14

utilizarea proactivă și în colaborare a surselor de finanțare, cum ar fi Daphne și programele Safer Internet;

1.2.15

stabilirea unor relații cu autoritățile SUA competente în domeniu pentru a încuraja reducerea găzduirii în SUA de site-uri web pornografice și/sau pedofile și demararea unui schimb activ de date la nivel transatlantic.

1.3

Adoptarea unei abordări de tip „parteneriat”, care să asigure maximizarea expertizei, a difuzării de cunoștințe, a informațiilor și a finanțării. Cel mai important beneficiu al parteneriatului este asigurarea implicării părților și a partenerilor sociali în eforturile UE de reducere a conținutului on-line ilegal și a accesului la acest conținut.

2.1

Internetul și tehnologiile de comunicare (denumite în cele ce urmează „tehnologii online”) (4) au fost considerate și concepute inițial drept instrumente de comunicare pentru comunitatea academică și pentru cercetători; cu toate acestea, astăzi ele sunt utilizate acasă, în școli, în întreprinderi și în administrațiile publice din aproape întreaga lume.

2.2

Copiii sunt utilizatori activi ai tehnologiilor online, iar acest fenomen se amplifică. Cu toate acestea, dincolo de avantajele oferite de caracterul interactiv și de participarea din mediul online, ei se expun astfel unor serioase riscuri:

2.3

Alte tendințe (a se vedea anexa 1) (5) includ:

2.4

Protejarea utilizatorilor de internet, în special a copiilor, de expunerea la conținut și comportament ilegal și „dăunător” de pe internet și reducerea conținutului cu caracter ilegal reprezintă o preocupare continuă a legislatorilor și a factorilor de decizie politică, pentru industria în cauză și pentru utilizatorii finali, în special pentru părinți, persoanele care au grijă de copii și educatori.

2.5

Din punct de vedere juridic, trebuie să se facă o distincție clară între ceea ce este ilegal, pe de o parte, și ceea ce este „dăunător”, pe de altă parte, deoarece aceste aspecte necesită metode, strategii și instrumente diferite. Conținuturile și comportamentele considerate „ilegale” variază de la țară la țară, în funcție de legislația națională aplicabilă și țin de competența organelor care asigură aplicarea legii, a altor organisme guvernamentale, precum și a serviciilor telefonice de urgență care dispun de autoritatea necesară.

2.6

CESE solicită ca armonizarea legislativă între statele membre să fie pusă în aplicare și consolidată la nivel național și să includă un minim de elemente, așa cum prevede Convenția Consiliului Europei (6)privind criminalitatea informatică:

2.7

Cu toate că au fost stabilite anumite standarde europene care clarifică aspectele juridice prin diverse recomandări și directive, trebuie să se verifice dacă aceste standarde au fost puse în practică în toate statele membre.

2.8

Conținutul „dăunător” înseamnă un conținut pe care părinții, profesorii și alte persoane adulte îl consideră ca fiind potențial dăunător pentru copii. Definiția acestui conținut variază de la țară la țară și de la o cultură la alta și poate cuprinde de la pornografie și violență la rasism, xenofobie, expresii verbale și muzicale care instigă la ură sau site-uri despre auto-mutilare, anorexie și sinucidere. Ca atare, CESE admite că este dificil să se stabilească parteneriate internaționale privind astfel de materiale, dar consideră că pot fi făcute eforturi la nivel național pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la instrumentele, metodele și tehnologiile care îi pot proteja pe copii de expunerea la aceste materiale.

2.9

Uniunea Europeană a fost un pionier în domeniul protecției copiilor în mediul online încă din 1996, iar seria de programe Safer Internet (Un internet mai sigur) — Planul de acțiune pentru un internet mai sigur 1999-2004, Safer Internet plus 2004-2008) — reprezintă un element important al activității Comisiei în acest domeniu. Comisia a adoptat o Comunicare privind punerea în aplicare a programului Safer Internet plus în 2005-2006 (7). În plus, o evaluare a impactului, realizată între aprilie și iulie 2007 (8), a confirmat faptul că acțiunile realizate au fost eficiente, subliniind în același timp necesitatea de le adapta la tehnologiile de comunicare emergente și la noile forme de infracțiuni din acest domeniu.

2.10

Obiectivul noului program este de a promova o utilizare mai sigură a internetului și a altor tehnologii de comunicare, în special pentru copii, precum și de a lupta împotriva conținutului ilegal și a comportamentelor ilegale și „dăunătoare” de pe internet, prin facilitarea cooperării, a schimbului de experiențe și de bune practici la toate nivelurile privind aspectele legate de siguranța copiilor în mediul online, asigurând astfel o valoare adăugată la nivel european.

2.11

Programul va cuprinde patru acțiuni care vor încuraja cooperarea internațională ca parte integrantă a fiecăreia dintre ele:

2.12

Cu toate acestea, CESE solicită definiții și clarificări juridice cu privire la noțiunile „dăunător” și „comportament”, în special din perspectiva transpunerii în legislația națională. Este necesară o clarificare suplimentară a rolului serviciilor telefonice de urgență, care nu anchetează suspecți și nu au autoritatea necesară în acest sens (a se vedea anexa 2) (9).

3.1

Internetul nu este deținut sau gestionat de uriașe companii multinaționale care să-i controleze conținutul. Internetul este alcătuit din sute de milioane de pagini postate de o mulțime de autori, ceea ce îngreunează monitorizarea sau controlul conținutului ilegal. Cu toate acestea, se poate reduce disponibilitatea conținutului ilegal prin acțiuni la nivelul local (acasă), național și internațional (inclusiv spațiul virtual), cu condiția ca toate părțile interesate să coopereze.

3.2

Internet Watch Foundation (Fundația de monitorizare a internetului) a identificat un nucleu de 2 755 de site-uri de pornografie infantilă găzduite la nivel internațional în 2007; 80 % dintre acestea sunt site-uri comerciale care își schimbă frecvent compania-gazdă și regiunea pentru a evita să fie depistate (10). Aceste tactici, împreună cu caracterul multinațional, complex, al infracțiunilor, fac că doar printr-o reacție comună la nivel mondial, care să implice organele care asigură respectarea legii, guvernele și sectorul internațional online va putea fi posibilă o investigare eficientă a acestor site-uri, a conținutului lor și a organizațiilor care se ascund în spatele lor.

3.3

CESE recunoaște că este necesară o abordare „de tip parteneriat” pentru a asigura protecția copiilor. Partenerii sociali, inclusiv guvernul, industria online, autoritățile judiciare și de poliție, asociațiile pentru protecția copilului, întreprinderile, reprezentanții angajaților, ONG-urile (inclusiv organizațiile consumatorilor) și publicul larg trebuie să conlucreze pentru a pune în evidență pericolele și riscurile, permițând în același timp tinerilor să beneficieze de avantajele acestui instrument revoluționar de socializare, de învățare și de inovare.

3.4

Se poate considera că Internetul a îmbunătățit calitatea vieții multor persoane, în special a tinerilor, a persoanelor în vârstă și a multor persoane cu dizabilități. Internetul reprezintă un instrument de comunicare unic și, din ce în ce mai mult în ziua de azi, o „rețea socială”. Dinamica variabilă a stilurilor de viață, a modelelor familiale și profesionale are drept consecință creșterea independenței și a izolării. Prin urmare, protecția utilizatorilor, îndeosebi a celor vulnerabili — în special a copiilor —, reprezintă o prioritate care nu poate fi lăsată doar în seama celor care îi au în grijă.

3.5

Apariția unor noi tehnologii și servicii este un factor esențial pentru inovare și pentru dezvoltarea întreprinderilor din întreaga lume. Tinerii sunt, adesea, primii care înțeleg potențialul acestor inovații și care le adoptă. Cu toate acestea, dezvoltarea este însoțită de abuzuri, ceea ce constituie o sursă de preocupare din ce în ce mai mare. Organismele de autoreglementare din domeniu și ale părților interesate dispun de o cunoaștere aprofundată a acestei tehnologii, și au posibilitatea de a elabora contramăsuri de combatere a acestor abuzuri. Împărtășirea de cunoștințe, conștientizarea publicului și îndrumarea consumatorilor cu privire la procedura de semnalare a site-urilor, însoțite, atunci când este posibil, de alocarea unor fonduri pentru eradicarea acestui tip de abuzuri, în special în cazul abuzului asupra copiilor, este o datorie esențială și o responsabilitate socială a întreprinderilor din domeniul internetului.

3.6

Amploarea și importanța problemei referitoare la răspândirea online de material pornografic cu minori fac obiectul multor speculații. Totuși, așa cum se admite în raportul Comisiei, lipsesc datele statistice cu privire la toate statele membre. Trebuie să se facă eforturi în vederea descoperirii mișcărilor și activităților site-urilor de internet asociate cu distribuirea de material pornografic cu minori pentru a oferi informații organelor autorizate și organelor internaționale care asigură aplicarea legii, în vederea suprimării acestui material și anchetarea autorilor.

3.7

Este necesar ca astfel de organizații să fie instituite la nivel național și să se întâlnească în mod regulat cu Comisia pentru a formula strategii. Crearea unei platforme la nivelul UE, care să reunească întreprinderile, guvernele, instituțiile bancare/financiare/de credit, reprezentanții angajaților și ai angajatorilor ar putea constitui un instrument valoros pentru o analiză și o acțiune rapidă în toată Uniunea Europeană, cu difuzarea informațiilor dincolo de granițele UE, pentru a facilita cooperarea în ceea ce privește aplicarea legii la nivel internațional.

3.8

Trebuie încurajată organizarea anuală a unei „reuniuni a experților” din UE în legătură cu evoluțiile legate de tehnologie, cu factorii psihosociali și cu aplicarea legii, în scopul intensificării transferului de cunoștințe. Concluziile acestor reuniuni trebuie difuzate în toate statele membre europene și puse la dispoziția membrilor platformei pentru a fi adaptate, integrate sau utilizate la nivel local și național.

3.9

Crearea unui „centru de rețea” la nivelul Comisiei care să repertorieze nu numai proiectele din Europa, ci și pe cele de la nivel mondial, ar reprezenta un sprijin pentru eforturile platformei de a garanta că aceste cunoștințe sunt actualizate și relevante — inclusiv statisticile — și ar permite difuzarea de informații cu privire la activitățile care combat aceste probleme în mod eficient, cunoștințe care pot fi astfel transferate rapid partenerilor activi. Organizarea de vizite și monitorizarea ar putea face parte, de asemenea, dintre sarcinile centrului de rețea. Pe lângă aceste activități, centrul ar putea acționa în calitate de evaluator independent al serviciilor telefonice de urgență și ar putea revizui candidaturile pentru noi proiecte, pentru a se asigura că nu se face de două ori aceeași muncă și că fondurile sunt utilizate în mod efectiv și eficient. De asemenea, centrul ar putea să propună crearea de parteneriate. Rolul centrului de rețea ar fi acela de a reacționa la noile provocări cu aceeași viteză cu care acestea se produc.

3.10

Crearea unui „forum al tineretului” poate fi utilă, deoarece presupune implicarea tinerilor și difuzarea informațiilor către rețelele sociale la care recurg cei mai vulnerabili. Tinerii au propriul lor limbaj și adesea refuză să asculte de persoanele cu autoritate, dar acceptă să primească sfaturi de la persoanele de aceeași vârstă din mediul lor social. Trebuie să se țină cont de „drepturile copilului”, ceea ce înseamnă că tinerii trebuie implicați în acest proces.

3.11

Este necesară elaborarea unui model eficient bazat pe angajamentul părților interesate de a face schimb de informații în vederea adaptării la noi forme de criminalitate informatică care apar în toată lumea și pentru a face schimb de cunoștințe.

4.1

Un model de bune practici pentru serviciile telefonice de urgență cuprinde următoarele elemente:

4.1.1

analiști cu o formație recunoscută, pentru evaluarea materialelor ilegale de pe internet;

4.1.2

analiști cu experiență în detectarea materialelor potențial ilegale de pe internet;

4.1.3

o abordare de tip parteneriat verificată în practică, cu participarea principalelor părți interesate de la nivel național, inclusiv guvernul, instituțiile bancare/financiare/gestionare de cărți de credit, organele care asigură aplicarea legii, asociațiile pentru protecția copilului și, în special, companiile din sectorul internetului;

4.1.4

servicii telefonice de urgență co- și autoreglementate, care demonstrează existența unui parteneriat efectiv cu firmele de internet care activează pe plan național și aderarea acestora la un cod de reguli practice;

4.1.5

procedură universală de „sesizare și suprimare” a materialelor online ilegale găzduite de orice întreprindere națională;

4.1.6

participarea la proiectul european de creare a unei baze de date centralizate a URL-urilor cu materiale pornografice cu minori;

4.1.7

angajamentul de a realiza blocarea la nivel de rețea de către întreprinderile naționale din domeniul internetului a unei liste cuprinzătoare, evolutive de site-uri internet cu materiale pornografice cu minori, pentru a proteja utilizatorii de expunerea accidentală;

4.1.8

serviciile telefonice de urgență trebuie să aibă site-uri internet cuprinzătoare în limba națională respectivă, care să ofere un mecanism de semnalare simplu și anonim precum și o îndrumare clară a utilizatorilor către organizațiile competente în materie de manipulare psihologică și de hărțuire pe Internet — aspecte care nu țin de competența directă a serviciului;

4.1.9

sporirea gradului de conștientizare a rolului serviciului telefonic de urgență și a problemelor conexe;

4.1.10

demonstrarea împărtășirii datelor, cunoștințelor și expertizei la nivel european și internațional;

4.1.11

participarea la parteneriate europene și internaționale cu părțile interesate, pentru a face schimb de date, informații și pentru a împărtăși idei, în vederea combaterii caracterului transfrontalier al acestor infracțiuni;

4.1.12

acțiuni la nivel european și internațional pentru a permite eliminarea materialelor pornografice cu minori de pe internet și anchetarea distribuitorilor, oricare ar fi țara în care sunt găzduite aceste materiale;

4.1.13

contribuția la orice organisme naționale sau internaționale instituite pentru a prelua responsabilitatea combaterii acestor site-uri de internet la nivel internațional și pentru a facilita colaborarea agențiilor multi-naționale care asigură aplicarea legii;

4.1.14

difuzarea de orientări către angajați, personalul didactic, organizații, părinți și copii — precum programul educativ ThinkuKnow al centrului poliției britanice pentru protecția copiilor exploatați și protecția în mediul online — CEOP (Child Exploitation and Online Protection Centre);

4.1.15

concentrarea eforturilor de conștientizare pe această temă a utilizatorilor de internet, în special în parteneriat sau cu sponsorizare de la întreprinderile naționale online;

4.1.16

organizațiile trebuie să fie membre ale Asociației internaționale a serviciilor telefonice de urgență referitoare la internet (INHOPE — International Association of Internet Hotlines), garantând astfel posibilitatea de a recurge la schimbul internațional de bune practici dintre serviciile telefonice de urgență și firmele active în acest domeniu, pentru eliminarea acestui tip de materiale de pe internet (11).

4.1.17

procedura de semnalare a site-urilor trebuie să fie simplă, să garanteze anonimatul celor care denunță un site și să permită o tratare rapidă a cazurilor comunicate;

4.1.18

operatorii serviciilor telefonice de urgență trebuie să asigure proceduri de sprijinire și consiliere a angajaților care se ocupă cu vizionarea și cu analiza datelor.

4.2

În plus, liniile de contact ar trebui:

5.1

Propunerea Comisiei lasă mai multe întrebări fără răspuns:

5.2

Abordarea întrebărilor de mai sus ar putea preveni „reinventarea roții”, cu alte cuvinte refacerea muncii deja efectuate și ar putea garanta o utilizare efectivă și eficientă a fondurilor. Este deosebit de important să se garanteze că experții din domeniu vor fi implicați activ în această inițiativă, în strânsă cooperare cu consultanții sau cu funcționarii. Aceeași observație este valabilă și pentru propunerea de mai sus cu privire la un „centru de rețea” la nivelul Comisiei, care să identifice astfel de proiecte, să le aprofundeze, să le viziteze și să mențină legătura cu ele.

5.3

Comisia trebuie să ia în considerare o utilizare proactivă și caracterizată de o mai bună colaborare a surselor de finanțare cum ar fi Daphne și programele Safer Internet.

5.4

În final, Comitetul solicită Comisiei să sublinieze importanța și impactul:

5.5

Măsurile de mai sus ar reduce ocaziile în care anumiți utilizatori nevinovați ai internetului sunt expuși la imagini ilegale și traumatizante, ar diminua fenomenul re-victimizării copiilor prin limitarea oportunităților de a privi propriul abuz sexual, ar submina accesibilitatea și furnizarea de astfel de conținuturi către cei care le caută în mod activ precum și difuzarea unor astfel de imagini în scop comercial, în beneficiul unor organizații criminale.

5.6

Este de subliniat că punerea în aplicare a activităților ar îngreuna din ce în ce mai mult operațiunile pentru cei care se ascund în spatele distribuției de materiale pornografice cu minori. În timp ce natura dinamică a infracțiunii și tehnologia sofisticată a infractorilor fac ca ștergerea totală a conținutului să fie destul de dificil de realizat, cu cât operațiunile devin mai costisitoare, mai riscante și mai trecătoare, cu atât este mai puțin probabil ca această activitate să apară drept o sursă ușoară de câștig, financiar sau de altă natură.

5.7

Datele recente referitoare la importanța și amploarea site-urilor cu conținut pornografic cu minori (și nu la imaginile ca atare sau la URL-uri) reprezintă o nouă încurajare în efortul de eradicare completă a acestui fenomen. În prezent se pot stabili obiective concrete care să demonstreze avantajele unei comunicări a datelor și a însușirii responsabilității în acest sens la cel mai înalt nivel internațional, precum și impactul și succesul unui parteneriat constructiv și puternic la nivel internațional, pentru a reduce în mod substanțial numărul site-urilor cu conținut pornografic cu minori.