(1)

Regulamentul (UE) 2019/817 și Regulamentul (UE) 2019/818 stabilesc un cadru pentru a asigura interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul frontierelor, al vizelor, al cooperării polițienești și judiciare, al azilului și al migrației.

(2)

Acest cadru cuprinde o serie de componente de interoperabilitate, inclusiv portalul european de căutare (ESP). ESP permite accesul rapid, fără sincope, eficient, sistematic și controlat al autorităților statelor membre și al agențiilor Uniunii la sistemele de informații ale UE, la datele Europol și la bazele de date ale Interpol pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin și în conformitate cu drepturile lor de acces și cu obiectivele și scopurile Sistemului de intrare/ieșire (EES), ale Sistemului de informații privind vizele (VIS), ale Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), ale Sistemului european pentru compararea datelor dactiloscopice ale solicitanților de azil (Eurodac), ale Sistemului de informații Schengen (SIS) și ale Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe (ECRIS-TCN).

(3)

În conformitate cu Regulamentele (UE) 2019/817 și (UE) 2019/818, Comisia trebuie să stabilească data de la care trebuie să fie pus în funcțiune ESP, odată ce vor fi îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 72 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/817 și la articolul 68 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/818. Data respectivă trebuie stabilită într-un termen de 30 de zile care începe să curgă de la data adoptării actului de punere în aplicare.

(4)

Comisia a constatat că actele de punere în aplicare necesare pentru funcționarea ESP au fost adoptate (3); Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) a anunțat finalizarea cu succes a unei testări complete a ESP, pe care a efectuat-o în cooperare cu autoritățile statelor membre și cu agențiile Uniunii care ar putea folosi ESP; eu-LISA a validat modalitățile tehnice și juridice de colectare și transmitere a datelor menționate la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentele (UE) 2019/817 și (UE) 2019/818 și le-a notificat Comisiei.

(5)

Prin urmare, este oportun să se stabilească data de la care trebuie să fie pus în funcțiune ESP.

(6)

Dat fiind faptul că Regulamentele (UE) 2019/817 și (UE) 2019/818 se bazează pe acquis-ul Schengen, în conformitate cu articolul 4 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca a notificat punerea în aplicare a Regulamentelor (UE) 2019/817 și (UE) 2019/818 în dreptul său intern. Prin urmare, Danemarca are obligații în temeiul prezentei decizii.

(7)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Protocolul nr. 19 privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și, sub rezerva aplicării articolului 4 din protocolul respectiv, aceasta nu este obligatorie pentru Irlanda și nu i se aplică.

(8)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (4), care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (5).

(9)

În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (6), care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (7).

(10)

În ceea ce privește Liechtensteinul, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (8), care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (9).

(11)

În ceea ce privește Cipru, prezenta decizie constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care are în alt mod legătură cu acesta, în sensul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003,