(1)

La 17 mai 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antisubvenție cu privire la importurile de cabluri din fibre optice originare din India (denumită în continuare „țara în cauză”) în temeiul articolului 10 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 4 aprilie 2024 de către Europacable (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei de cabluri din fibre optice a Uniunii, în sensul articolului 10 alineatul (6) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unei subvenționări și a unui prejudiciu important cauzat de aceasta care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Înainte de deschiderea investigației antisubvenție, Comisia a notificat guvernului Indiei (denumit în continuare „GI”) (3) că primise o plângere documentată în mod corespunzător și a invitat GI să ia parte la consultări în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază. Au avut loc consultări cu GI la data de 15 mai 2024. Cu toate acestea, nu s-a putut ajunge la o soluție acceptată de ambele părți.

(4)

La 16 decembrie 2024, Comisia a instituit taxe antidumping definitive și a perceput definitiv taxele provizorii instituite la importurile aceluiași produs originar din India (4) în cadrul unei investigații care fusese deschisă printr-un aviz de deschidere publicat la 16 noiembrie 2023 (denumită în continuare „investigația antidumping separată”). Analiza situației economice a industriei Uniunii prevăzută în prezentul regulament este identică mutatis mutandis cu constatările din investigația antidumping separată, deoarece definiția industriei Uniunii, producătorii din Uniune incluși în eșantion, perioada examinată și perioada de investigație sunt aceleași în ambele investigații.

(5)

La 19 ianuarie 2022, Comisia a instituit taxe compensatorii la importurile de cabluri din fibre optice originare din China (5) în urma unei investigații antisubvenție care fusese deschisă printr-un aviz de deschidere publicat la 21 decembrie 2020.

(6)

Cablurile din fibre optice au făcut, de asemenea, obiectul unei investigații antidumping privind importurile din China. La 18 noiembrie 2021, Comisia a instituit taxe antidumping definitive la importurile din China (6). La 9 august 2023, Comisia a ajustat aceste taxe antidumping în urma unei investigații privind absorbția măsurilor (7).

(7)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de cabluri din fibre optice prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2724 al Comisiei (8).

(8)

Având în vedere că nu au fost instituite măsuri provizorii, astfel cum se descrie în considerentul 22, Comisia nu a efectuat analiza referitoare la perceperea retroactivă a taxelor în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(9)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din India, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt vizate cu privire la deschiderea investigației și i-a invitat să participe la aceasta.

(10)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea selecta un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat un eșantion provizoriu de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum al producției și al vânzărilor produsului similar în Uniune în cursul perioadei de investigație, asigurând în același timp o distribuție geografică cuprinzătoare. Acest eșantion a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 50 % din volumul producției totale estimate și peste 75 % din vânzările totale estimate ale produsului similar în Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații cu privire la eșantionul provizoriu și acesta a fost confirmat ca eșantion final.

(13)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(14)

Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion. Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară.

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din India să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii India pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(16)

Unsprezece producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 27 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de trei grupuri de producători-exportatori pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion au reprezentat peste 80 % din exporturile totale de cabluri din fibre optice din India către Uniune în cursul perioadei de investigație. În conformitate cu articolul 27 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți, precum și autoritățile din țara în cauză.

(17)

Comisia a trimis chestionare producătorilor-exportatori incluși în eșantion, celor trei producători din Uniune incluși în eșantion și utilizatorilor cunoscuți. Aceleași chestionare au fost puse la dispoziție online (9) în ziua deschiderii investigației. De asemenea, Comisia a trimis reclamantului un chestionar prin care solicita macroindicatorii industriei Uniunii.

(18)

Comisia a trimis un chestionar și către GI.

(19)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar din partea GI, a producătorilor-exportatori incluși în eșantion, a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, a reclamantului și a unui utilizator.

(20)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea subvenționării, a prejudiciului cauzat de aceasta și a interesului Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare în temeiul articolului 26 din regulamentul de bază la sediile următoarelor societăți:

(21)

Investigația privind subvenționarea și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2022 și 30 septembrie 2023 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(22)

La 17 ianuarie 2025, în temeiul articolului 29a alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la intenția sa de a nu institui măsuri provizorii și de a continua investigația.

(23)

La data de 18 martie 2025, Comisia a comunicat tuturor părților faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă compensatorie definitivă la importurile de cabluri din fibre optice din India („comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale.

(24)

La 2 aprilie 2025, au fost primite observații în urma comunicării constatărilor finale.

(25)

Părților care au adresat o cerere în acest sens li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu grupurile MP Birla, HFCL și STL.

(26)

Comisia a furnizat constatări suplimentare la 24 aprilie 2025.

(27)

La 25 aprilie 2025, au fost primite observații în urma comunicării constatărilor suplimentare.

(28)

În urma comunicării constatărilor suplimentare, Grupul STL a susținut că investigația a fost lipsită de transparență, deoarece Comisia nu a abordat niciuna dintre observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale în documentul de comunicare a constatărilor suplimentare. Grupul STL a concluzionat că această lipsă de transparență i-a afectat dreptul la apărare.

(29)

Comisia nu a fost de acord cu afirmația potrivit căreia această investigație a fost lipsită de transparență și, prin urmare, cu privire la afectarea dreptului la apărare al Grupului STL. Scopul unei comunicări a constatărilor suplimentare nu a fost de a aborda toate observațiile primite de la părțile interesate în urma comunicării constatărilor finale, ci de a le oferi părților interesate posibilitatea de a prezenta observații cu privire la orice modificări esențiale ale faptelor și constatărilor în urma comunicării constatărilor finale. Toate observațiile transmise de Grupul STL în urma comunicării constatărilor finale au fost abordate în prezentul regulament de punere în aplicare, în special în considerentele 75, 95, 134, 150 și 197. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(30)

Produsul care face obiectul investigației este reprezentat de cablurile din fibre optice monomod, alcătuite din una sau mai multe fibre izolate individual, cu înveliș de protecție, chiar echipate cu conductoare electrice, prevăzute sau nu cu conectori. Următoarele produse sunt excluse:

(31)

Cablurile din fibre optice sunt utilizate ca mediu de transmisie optică în rețele de telecomunicații pentru distanțe lungi, metropolitane și în rețele de acces.

(32)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației originar din India, încadrat în prezent la codul NC ex 8544 70 00 (codurile TARIC 8544 70 00 10 și 8544 70 00 91).

(33)

Investigația a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(34)

Comisia a considerat că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(35)

Pe baza informațiilor cuprinse în plângere, a avizului de deschidere și a răspunsurilor la chestionarele Comisiei, a fost examinată presupusa subvenționare prin următoarele sisteme ale GI:

(36)

Nu a fost identificat niciun avantaj pentru cei trei producători-exportatori incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație.

(37)

Nu a fost identificat niciun avantaj pentru cei trei producători-exportatori incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație.

(38)

Acest sistem a fost desființat în 2022. Nu a fost identificat niciun avantaj pentru cei trei producători-exportatori incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație.

(39)

Nu a fost identificat niciun avantaj pentru cei trei producători-exportatori incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație.

(40)

Nu a fost identificat niciun avantaj pentru cei trei producători-exportatori incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație.

(41)

Nu a fost identificat niciun avantaj pentru cei trei producători-exportatori incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație.

(42)

Nu a fost identificat niciun avantaj pentru cei trei producători-exportatori incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație.

(43)

Comisia a stabilit că toate grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion au utilizat M-SIPS în cursul perioadei de investigație.

(44)

Guvernul Indiei a anunțat Sistemul modificat de măsuri speciale de stimulare (M-SIPS) în 2012 (10) („notificarea M-SIPS din 2012”). Sistemul a fost modificat în 2015 (11) („notificarea M-SIPS din 2015”) și în 2017 (12) („notificarea M-SIPS din 2017”).

(45)

Sistemul este disponibil pentru producătorii de produse și accesorii electronice enumerate în notificarea M-SIPS din 2012. Notificarea M-SIPS din 2015 a extins sfera eligibilității la noi produse electronice.

(46)

Producătorii de cabluri din fibre optice sunt eligibili. Sunt, de asemenea, eligibili producătorii de fibre optice, o materie primă pentru fabricarea cablurilor din fibre optice, și producătorii de preforme de sticlă, o materie primă pentru fabricarea fibrelor optice.

(47)

Sistemul este administrat de Ministerul electronicii și tehnologiei informației („MeitY”). Sistemul acordă granturi pentru investiții în noi instalații sau pentru creșterea capacității celor existente. Granturile se ridică la 20 % din investițiile în utilaje și echipamente efectuate în zone economice speciale (ZES) și la 25 % din investițiile de capital în alte zone decât ZES. Aceste granturi sunt plătite de GI în mai multe tranșe, după aprobarea întregii sume de către GI.

(48)

Solicitanții trebuie să depună cererile online. După aprobare, beneficiarul transmite guvernului cereri de plată în concordanță cu cheltuielile suportate. În funcție de aceste cereri de plată, guvernul plătește stimulentele către beneficiar. La momentul instituirii sistemului, plățile erau efectuate anual. După notificarea M-SIPS din 2015, plățile pot fi efectuate trimestrial.

(49)

În urma notificării M-SIPS din 2017, termenul de depunere a cererilor a expirat la 31 decembrie 2018. Stimulentele urmau să fie puse la dispoziție în termen de cinci ani de la aprobarea proiectului.

(50)

M-SIPS acordă subvenții sub formă de granturi în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Plățile efectuate în cadrul M-SIPS sunt contribuții financiare din partea GI, deoarece GI efectuează un transfer direct către beneficiar. În plus, plățile M-SIPS conferă un avantaj, întrucât beneficiarul primește o compensație pentru o parte din investiția efectuată.

(51)

M-SIPS este, de asemenea, considerat specific, deoarece eligibilitatea este limitată prin lege la producătorii indicați în secțiunea 3.3.1.1.2 și, prin urmare, poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (2) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(52)

În urma comunicării constatărilor finale, GI a susținut că M-SIPS nu este o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii. În special, GI a susținut că: (i) M-SIPS nu reprezintă un grant, deoarece rambursează parțial costurile suportate de beneficiar; (ii) M-SIPS nu conferă un avantaj beneficiarului, deoarece nu oferă un avantaj în plus față de ceea ce este disponibil pe piață; și (iii) M-SIPS nu este specific, întrucât se aplică întregului sector de fabricare a produselor electronice.

(53)

Comisia nu a fost de acord cu afirmația că M-SIPS nu este o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii. În ceea ce privește prima afirmație, faptul că plățile efectuate de GI în cadrul M-SIPS aveau ca scop rambursarea parțială a costurilor de investiții suportate de beneficiar nu a fost relevant pentru a stabili că M-SIPS este o contribuție financiară sub forma unui grant pentru sumele plătite. În ceea ce privește a doua afirmație, Comisia a considerat că, în urma plății în cadrul M-SIPS, beneficiarul a obținut un avantaj din moment ce i s-a rambursat un cost de investiție pe care altminteri ar fi trebuit să îl suporte și, prin urmare, acest sistem a contribuit la îmbunătățirea lichidității beneficiarului. În ceea ce privește a treia afirmație, M-SIPS a fost considerat specific, întrucât este limitat la societăți care își desfășoară activitatea în sectorul fabricării de produse electronice, nefiind disponibil pentru societățile care își desfășoară activitatea în alte sectoare economice. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(54)

Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza cuantumurilor acordate de GI beneficiarilor, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor bunuri de capital în industria în cauză. Valoarea calculată care poate fi atribuită PI a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să se stabilească valoarea totală a avantajului de-a lungul timpului. Rata dobânzii comerciale în vigoare în India în perioada de investigație a fost considerată adecvată în acest scop.

(55)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul MP Birla a susținut că valoarea de referință a dobânzii comerciale utilizată de Comisie este inadecvată. În mod concret, Grupul MP Birla a susținut că: (i) sursa utilizată de Comisie este disponibilă contra cost și, prin urmare, nu este accesibilă publicului pentru a-i evalua caracterul adecvat; (ii) valoarea de referință propusă acoperă un an calendaristic (2023), așadar nu PI, care este cuprinsă între 1 octombrie 2022 și 30 septembrie 2023. În plus, Grupul MP Birla a susținut că datele publicate de Reserve Bank of India (RBI) (13) sunt mai adecvate, deoarece sunt disponibile public și permit construirea unei valori de referință specifice pentru PI. Grupul MP Birla a propus calcularea valorii de referință ca medie a ratei costului marginal de creditare (Marginal Cost of Fund Based Lending Rate, MLCR) aplicabilă scadențelor care variază de la overnight la 3 ani.

(56)

Comisia a examinat datele RBI propuse de Grupul MP Birla. Deși informațiile disponibile contra plății unei taxe sunt considerate a fi disponibile pentru părțile interesate, Comisia a considerat că, în acest caz, datele oficiale disponibile cu titlu gratuit sunt sursa cea mai adecvată, deoarece permit construirea unei valori de referință specifice pentru PI. Prin urmare, Comisia a recalculat avantajele respective. Comisia a observat că datele propuse nu includeau însă marja pe care băncile comerciale o percep în mod normal clienților lor în plus față de MCLR stabilită de RBI. Comisia a calculat valoarea de referință ca fiind MCLR medie pentru scadențele aplicabile pentru 1 an și 3 ani, deoarece scadențele mai scurte nu au fost considerate relevante în contextul achiziționării de active fixe.

(57)

În timp ce Grupul MP Birla a utilizat acest sistem pentru a sprijini producția de cabluri din fibre optice, grupurile HFCL, STL și MP Birla l-au utilizat și pentru a sprijini fabricarea de materii prime. Prin urmare, Comisia a repartizat producătorilor de cabluri din fibre optice valoarea adecvată a avantajului pentru materiile prime, care a fost apoi utilizată la calcularea valorii subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii, pe baza metodei descrise în considerentul 54.

(58)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, Comisia a repartizat această valoare a subvenției fie pe baza cifrei de afaceri aferente tuturor tipurilor de cabluri din fibre optice fabricate de exportator (14), fie pe baza cifrei de afaceri aferente produsului care face obiectul investigației fabricat de exportator, după caz, în cursul PI ca numitor corespunzător, deoarece subvenția nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(59)

Grupul MP Birla a susținut că, atunci când a alocat avantajul primit în cadrul M-SIPS de către furnizorul de factori de producție afiliat Birla Furukawa Fibre Optics Private Ltd (denumit în continuare „Birla Furukawa”) producătorilor-exportatori din Grupul MP Birla, Comisia a presupus transferul avantajului. Potrivit Grupului MP Birla, acest lucru ar fi contrar unei constatări a grupului special în cauza US – Softwood Lumber IV, confirmată de organul de apel (15), potrivit căreia autoritatea de investigație ar trebui să stabilească faptul că avantajul conferit producătorului factorilor de producție este transferat, atunci când producătorii de factori de producție și prelucrătorii din aval își desfășoară activitatea în condiții de concurență deplină. Prețurile dintre Birla Furukawa și producătorii-exportatori din Grupul MP Birla ar fi stabilite în condiții de concurență deplină, iar Grupul MP Birla a furnizat în sprijinul acestei afirmații rezoluțiile consiliilor de administrație ale celor trei producători-exportatori din Grupul MP Birla care acoperă PI și o comparație cu prețurile practicate în raport cu alți clienți în cursul PI.

(60)

În primul rând, Comisia a observat că argumentul Grupului MP Birla confundă problema transferului cu chestiunea separată a alocării subvenției primite de o societate afiliată produsului în cauză. Într-adevăr, atunci când o parte (în acest caz furnizorul de factori de producție) este afiliată producătorului-exportator, Comisia nu trebuie să efectueze neapărat o analiză a transferului. În schimb, dată fiind această relație, Comisia trebuia doar să repartizeze în mod corespunzător avantajul primit de Birla Furukawa produsului în cauză.

(61)

În al doilea rând, Comisia a reamintit că, astfel cum se explică în considerentul 57, cheia de repartizare utilizată corespundea volumului factorilor de producție vânduți producătorilor-exportatori de furnizorul de factori de producție afiliat. Comisia a considerat că, prin utilizarea volumului vânzărilor între societăți ca cheie de repartizare, a alocat în mod corespunzător subvențiile primite în cadrul grupului produsului în cauză. Această cheie de repartizare nu a fost contestată de nicio parte interesată.

(62)

Comisia a observat, de asemenea, că elementele de probă prezentate de Grupul MP Birla nu erau fiabile și concludente pentru a evalua dacă prețurile factorilor de producție între părțile afiliate au fost într-adevăr stabilite în condiții de concurență deplină. În special, în ceea ce privește rezoluțiile consiliilor de administrație, deși acestea au indicat că tranzacțiile cu Birla Furukawa „se încheie la prețul predominant al pieței”, ele au permis o variație a acestui preț cu +/– 20 % pentru exercițiul financiar 2022-23 și cu +/– 10 % pentru exercițiul financiar 2023-24. Autorizarea unor astfel de variații contrazice afirmația potrivit căreia tranzacțiile ar fi trebuit încheiate la prețurile predominante ale pieței și, prin urmare, că prețurile între societăți au fost stabilite în condiții de concurență deplină. În plus, în ceea ce privește comparația prețurilor raportată de Birla Furukawa, Comisia a observat că Grupul MP Birla nu a arătat că prețurile către clienți neafiliați erau stabilite în condiții de concurență deplină și că acestea constituiau o valoare de referință adecvată pentru comparația cu prețurile către societăți afiliate. Pe lângă aceasta, nu este clar modul în care prețurile unitare facturate către BCL, VTL și UCL, pe de o parte, și către alți clienți, pe de altă parte, au fost obținute din datele privind vânzările ale Birla Furukawa. Mai exact, comparația furnizată de Grupul MP Birla nu a luat în considerare faptul că, printre celelalte societăți cu care au fost comparate prețurile facturate către Grupul MP Birla, existau și alte societăți care, ca parte din grupul Furukawa, erau afiliate cu Birla Furukawa. Prin urmare, Grupul MP Birla a comparat prețurile practicate în raport cu societăți afiliate cu o combinație de prețuri practicate în raport cu societăți afiliate și neafiliate. În fine, s-a constatat că Grupul MP Birla a ales anumite tipuri de produs care face obiectul investigației pentru care diferența de preț unitar dintre vânzările către Grupul MP Birla și către alte societăți era convenabilă pentru argumentul său. În concluzie, Grupul MP Birla nu a furnizat elemente de probă fiabile și concludente pentru a demonstra că prețurile dintre Birla Furukawa și producătorii-exportatori din Grupul MP Birla erau stabilite în condiții de concurență deplină. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(63)

În urma comunicării constatărilor finale, Comisia a identificat și a corectat o eroare materială în ceea ce privește nivelul subvenției pentru grupurile HFCL și STL.

(64)

Nivelul subvenției stabilit în legătură cu sistemul descris mai sus în cursul perioadei de investigație pentru grupurile de societăți incluse în eșantion se ridica la:

Sistemul modificat de măsuri speciale de stimulare

(65)

Comisia a stabilit că grupurile de producători-exportatori STL și MP Birla au utilizat IES în cursul perioadei de investigație. Acest sistem a făcut deja obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul unei proceduri privind taxele compensatorii referitoare la sistemele de electrozi de grafit din India (16) („Regulamentul GES definitiv”), în special în considerentele 140-150.

(66)

„Sistemul de egalizare a dobânzilor la creditele pentru export în rupii anterioare și ulterioare expedierii” a intrat în vigoare la 1 aprilie 2015 și a fost anunțat de Reserve Bank of India („RBI”) la 11 februarie 2016 (17) („Circulara RBI din 2016”). Inițial, IES urma să expire la 31 martie 2020. Sistemul a făcut însă obiectul mai multor prelungiri, inclusiv al unei prelungiri până la 31 martie 2024 (18) („notificarea privind prelungirea IES în PI”) care acoperea PI.

(67)

IES este disponibil pentru exporturi de produse dintr-o gamă largă, inclusiv cablurile din fibre optice, indiferent de dimensiunea producătorului-exportator sau a comerciantului-exportator și pentru orice produs exportat fabricat de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (MIMM-uri).

(68)

IES este un sistem administrat de Direcția Generală de Comerț Exterior (DGFT). Sistemul permite exportatorilor eligibili să compenseze o parte din dobânda plătită pentru împrumuturile obținute de la băncile participante, astfel cum se prevede la pagina 4 punctul 2 din Circulara RBI din 2016. Notificarea privind prelungirea IES în PI a stabilit o compensare a dobânzii de 3 % pentru MIMM-urile producătoare-exportatoare care exportă în cadrul oricărei poziții SA și de 2 % pentru producătorii-exportatori și comercianții-exportatori care exportă în cadrul a 410 poziții SA, inclusiv cabluri din fibre optice, astfel cum se prevede în circulara RBI din 2016.

(69)

Băncile participante primesc o compensație din partea Reserve Bank of India, astfel încât dobânzile mai mici să fie acordate exportatorilor eligibili. Acest avantaj este disponibil de la data plății până la data rambursării sau până la data la care creditul la export restant devine scadent. Cu toate acestea, IES este disponibil pentru exportatorii eligibili numai în perioada în care sistemul este în vigoare.

(70)

Așa cum Comisia a stabilit deja în considerentul 146 din Regulamentul GES, IES acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază sub forma unei compensări a dobânzii pe care băncile cooperante trebuie să o aplice societăților eligibile, astfel cum se indică în considerentul 68 de mai sus.

(71)

În plus, potrivit celor stabilite de Comisie în considerentul 147 din Regulamentul GES, IES este condiționat prin lege de rezultatele obținute la export, deoarece această compensare a dobânzii nu poate fi obținută fără un angajament de export, așa cum se indică în considerentul 68 de mai sus, și acoperă numai produsele exportate. Prin urmare, acest sistem este considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(72)

În urma comunicării constatărilor finale, GI a susținut că IES nu este o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii, invocând trei motive: (i) IES nu implică un transfer direct de fonduri, deoarece GI doar rambursează băncilor o parte din reducerea dobânzii. În plus, GI a susținut că băncile au libertate deplină în ceea ce privește acordarea împrumuturilor; (ii) IES nu conferă un avantaj beneficiarilor, deoarece doar ajustează costurile îndatorării la un nivel rezonabil al pieței; și (iii) IES nu este condiționat de export, deoarece beneficiarii nu trebuie să îndeplinească obiective specifice de export.

(73)

Comisia a observat că a constatat deja că IES este o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii în cazul GES. În ceea ce privește prima afirmație, IES constituie o contribuție financiară, deoarece GI a rambursat băncilor cooperante compensarea ratei dobânzii pe care băncile trebuie să o aplice clienților lor eligibili pe baza normelor stabilite de GI. În ceea ce privește a doua afirmație, IES conferă un avantaj sub forma unei compensări de 2 % a dobânzii pe care beneficiarii ar fi trebuit să o plătească în mod normal. În ceea ce privește a treia afirmație, Comisia nu a considerat necesară existența unor obiective de export pentru a considera că IES este condiționat de export. Astfel cum s-a stabilit deja în Regulamentul GES, s-a constatat că IES este condiționat de export, deoarece o astfel de compensare a dobânzilor aferente împrumuturilor nu poate fi obținută fără un angajament de export. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(74)

GI a susținut, de asemenea, că IES a fost întrerupt la 31 decembrie 2024. Grupul STL a susținut că prelungirea sistemului din 28 iunie 2024 a vizat numai exportatorii microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (MIMM), nu și societățile mari. GI și Grupul STL au susținut că, întrucât societățile exportatoare nu ar putea beneficia de IES în viitor, IES nu ar trebui să fie luat în considerare la calcularea taxelor compensatorii.

(75)

Comisia a examinat elementele de probă prezentate de Grupul STL, care au constat în trei comunicări comerciale din 28 iunie 2024, 31 august 2024 și 30 septembrie 2024 privind prelungirile IES. Elementele de probă au arătat că prelungirea din 28 iunie 2024 a fost, într-adevăr, limitată la exportatorii MIMM-uri. Comunicarea comercială din 30 septembrie 2024 a prelungit IES până la 31 decembrie 2024. Comisia a observat că IES a făcut obiectul a cel puțin opt prelungiri începând cu anul 2020, inclusiv cele trei prelungiri prezentate de Grupul STL. Pe parcursul investigației, nici GI, nici producătorii-exportatori incluși în eșantion nu au făcut referire la întreruperea permanentă a IES și, prin urmare, Comisia nu a putut verifica, de exemplu, impactul întreruperii asupra împrumuturilor în curs care beneficiază de compensarea dobânzii în cadrul IES. În plus, având în vedere numărul mare de prelungiri din trecut și afirmațiile din presă din 2025 cu privire la posibilitatea unei noi prelungiri (19), Comisia a respins cererea de eliminare a IES din calculul avantajelor.

(76)

Conform articolului 6 litera (b) din regulamentul de bază, avantajul pentru beneficiar este considerat a fi diferența dintre valoarea dobânzii plătite de societate pentru împrumutul preferențial și suma pe care societatea ar plăti-o pentru un împrumut comercial comparabil obținut pe piața financiară indiană (și anume compensarea dobânzii prevăzută de lege). Prin urmare, valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii a fost considerată a fi egală cu valoarea dobânzilor aferente PI compensată de RBI și, prin urmare, economisită de grupurile STL și MP Birla.

(77)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a repartizat această valoare a subvenției pe baza cifrei de afaceri realizate la export pentru produsul care face obiectul investigației în cursul PI ca numitor corespunzător, întrucât subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(78)

Nivelul subvenției stabilit în legătură cu sistemul descris mai sus în cursul perioadei de investigație pentru grupurile de societăți incluse în eșantion se ridica la:

Sistemul de egalizare a dobânzilor pentru finanțarea exporturilor

(79)

AAS, RoDTEP și EPCGS se bazează pe Legea din 1992 privind dezvoltarea și reglementarea comerțului exterior (Legea nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 („Legea privind comerțul exterior”). Legea privind comerțul exterior autorizează GI să emită notificări privind politica de export și de import. Acestea sunt rezumate în documentele referitoare la politica în domeniul comerțului exterior, publicate în mod obișnuit o dată la cinci ani de Ministerul Comerțului și Industriei și actualizate în funcție de necesități.

(80)

Documentele privind politica în domeniul comerțului exterior relevante pentru perioada de investigație sunt „Politica în domeniul comerțului exterior 2015-20” („FTP 2015-20”) și „Politica în domeniul comerțului exterior 2023” (20) („FTP 2023”). FTP 2015-20 a intrat în vigoare în aprilie 2015 și urma să expire inițial la 31 martie 2020. Cu toate acestea, din cauza pandemiei de COVID-19, acesta a fost prelungit în cele din urmă până la 31 martie 2023. FTP 2023 a intrat în vigoare la 1 aprilie 2023. GI a stabilit, de asemenea, procedurile care reglementează FTP 2015-20 și FTP 2023 în Manualul de proceduri 2015-20 („HOP 2015-20”) și, respectiv, în Manualul de proceduri 2023 (21) („HOP 2023”).

(81)

Sistemul de drawback al taxelor (DDS) se întemeiază pe secțiunea 75 din Legea vamală din 1962, pe secțiunea 37 din Legea din 1944 privind accizele percepute la nivel central, pe secțiunile 93A și 94 din Legea financiară din 1994 și pe Normele din 1995, 2006 și 2017 în materie de drawback pentru taxele vamale, accizele percepute la nivel central și impozitele pe servicii. Ratele de drawback sunt publicate și au făcut obiectul mai multor modificări de-a lungul timpului.

(82)

Comisia a stabilit că toate grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion au utilizat RoDTEP în cursul perioadei de investigație. Acest sistem a făcut deja obiectul unor măsuri compensatorii potrivit considerentelor 118-132 din Regulamentul GES.

(83)

RoDTEP este prevăzut în capitolul 4 din FTP 2015-20 și, începând cu 1 aprilie 2023, în capitolul 4 din FTP 2023.

(84)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator este eligibil în cadrul acestui sistem.

(85)

Societățile eligibile pot beneficia de RoDTEP exportând produse care nu sunt incluse în lista de bunuri/articole/categorii neeligibile din secțiunea 4.55 din FTP 2023. Conform acestei liste, cablurile din fibre optice nu au fost excluse.

(86)

În cadrul sistemului, societățile eligibile obțin o reducere care se ridică la un anumit procent din valoarea FOB, cu un plafon valoric pe unitate de produs exportat. Reducerea este acordată sub forma unui credit pentru taxe electronic transferabil (e-script), care este menținut într-un registru electronic de către Comitetul central pentru impozitarea indirectă și vămi (Central Board of Indirect Taxes & Customs – CBIC). Creditele pentru taxe electronice pot fi utilizate pentru plata taxelor vamale aferente mărfurilor importate, în conformitate cu prima anexă la Legea privind tarifele vamale din 1975, și anume taxa vamală de bază.

(87)

Ratele în cadrul RoDTEP sunt publicate sub formă de notificări. Rata în cadrul RoDTEP pentru cablurile din fibre optice în PI a fost de 1,5 % din valoarea FOB, cu un plafon de 11,3 rupii per kg (greutate netă). Exportatorii sunt eligibili pentru a primi cea mai mică dintre cele două valori.

(88)

RoDTEP acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Creditele pentru taxe electronice din cadrul RoDTEP sunt contribuții financiare din partea GI, întrucât ele vor fi utilizate în cele din urmă pentru compensarea taxelor la import plătite pentru mărfuri, diminuând astfel veniturile fiscale care ar fi obținute în mod normal de GI. În plus, creditele pentru taxe electronice din cadrul RoDTEP acordă un avantaj exportatorului, care nu este supus plății respectivelor taxe la import.

(89)

De asemenea, așa cum s-a stabilit deja în considerentul 125 din Regulamentul GES și conform secțiunii 4.54 din FTP 2023, RoDTEP este condiționat prin lege de rezultatele obținute la export și, prin urmare, este considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(90)

Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele stricte prevăzute în anexa I la litera (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemul de drawback pentru inputurile de substituire) la regulamentul de bază. Un exportator nu are obligația de a consuma efectiv bunuri importate cu scutire de taxe în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de inputurile utilizate efectiv. Creditele pentru taxe electronice nu sunt legate neapărat de plata efectivă a taxelor la import asupra materiilor prime și nu reprezintă un credit pentru taxe care poate fi utilizat numai pentru compensarea taxelor la import corespunzătoare unor importuri de materii prime trecute sau viitoare. Nu există un sistem sau o procedură care să confirme care dintre inputuri sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată în exces a taxelor de import în sensul anexei I litera (i) și al anexelor II și III la regulamentul de bază.

(91)

În plus, pentru șase dintre cei șapte producători-exportatori, nu a fost efectuată nicio altă examinare de către GI pe baza inputurilor și a operațiunilor efective pentru a stabili dacă au avut loc plăți în exces. În cursul vizitei de verificare, Comisia a întrebat GI dacă intenționează să efectueze examinări suplimentare cu privire la acest sistem și la alte sisteme, iar răspunsul GI a fost că nu are astfel de planuri. Prin urmare, Comisia nu a solicitat GI să efectueze o examinare suplimentară a operațiunilor în cauză. Pentru un producător-exportator din cadrul grupului STL, GI a efectuat o verificare la cererea societății în scopul prezentei investigații. În ceea ce privește procedura aferentă acestui proces de verificare, notificarea scrisă a GI către producătorul-exportator pentru vizita la fața locului a fost emisă la câteva zile după vizita efectivă a GI la producătorul-exportator, iar raportul de verificare avea aceeași dată cu data vizitei de verificare efectuate de echipa Comisiei la GI. În ceea ce privește conținutul raportului de verificare al GI, calculele prezentate în raport au utilizat cantitățile totale de inputuri și exporturi, dar nu au identificat și, prin urmare, nu au stabilit care inputuri efective (interne sau importate) au fost utilizate pentru fabricarea produselor exportate efectiv.

(92)

Prin urmare, investigația a stabilit că verificarea efectuată de autoritățile indiene nu a fost suficientă pentru a evita un avantaj și că RoDTEP, astfel cum este utilizat în cazul de față, nu poate fi considerat un sistem autorizat de drawback al taxelor.

(93)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și cu articolul 5 din regulamentul de bază, Comisia a calculat valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în funcție de avantajul conferit beneficiarului, care se constată că a existat în perioada de investigație. În această privință, Comisia a stabilit că avantajul este conferit beneficiarului în momentul primirii de către societate a avantajului în temeiul acestui sistem. În momentul respectiv, GI a emis un credit pentru taxe care a fost înscris de producătorii-exportatori drept creanță care poate fi compensată de aceste societăți în orice moment pentru plata taxelor vamale la orice import sau prin transferarea creditului sau a creditelor pentru taxe către o altă societate. Aceasta constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Odată ce autoritățile vamale eliberează un aviz de expediere pentru export, GI nu mai poate interveni în sensul acordării sau neacordării subvenției. Ținând seama de cele prezentate mai sus și deoarece nu au existat elemente de probă fiabile care să indice contrariul, Comisia a considerat adecvat ca avantajul conferit în cadrul RoDTEP să fie calculat adunând cuantumurile obținute pentru operațiunile de export realizate în cadrul acestui sistem în cursul perioadei de investigație de către producătorii-exportatori. Comisia a luat în considerare cuantumurile obținute în cadrul RoDTEP pentru toate operațiunile de export al produsului care face obiectul investigației raportate de toate cele trei grupuri de producători-exportatori incluse în eșantion.

(94)

În urma comunicării constatărilor finale, GI, susținut de HFCL și STL (care nu au făcut afirmații proprii), a susținut că RoDTEP nu ar trebui să facă obiectul unor măsuri compensatorii. Mai exact, GI a susținut că: (i) Comisia nu a calculat dacă a existat o remitere excesivă; (ii) GI a prezentat elemente de probă, fără a specifica natura și momentul prezentării acestora, care atestă că ratele în cadrul RoDTEP sunt mult mai mici decât nivelul real al impozitelor și taxelor suportate de exportatori; și (iii) GI dispune de un sistem de verificare „suficient”, care include o cerință, instituită la 23 octombrie 2024, care va impune exportatorilor să prezinte GI rapoarte anuale privind RoDTEP.

(95)

În ceea ce privește prima afirmație, Comisia a observat că, în lipsa unui sistem de trasabilitate, nu putea lega inputurile importate de produsele exportate și, prin urmare, taxele plătite pentru aceste inputuri importate nu puteau fi luate în considerare la calcularea avantajului. În ceea ce privește a doua afirmație, Comisia a verificat din nou elementele de probă prezentate de GI și, în special, raportul de verificare menționat în considerentul 91 de mai sus. Elementele de probă au arătat că dosarele utilizate de GI pentru a elabora raportul, dintre care mai multe erau fișe de lucru, nu au fost verificate la fața locului de către GI, deoarece GI a solicitat aceste dosare producătorului-exportator la câteva zile după efectuarea vizitei de verificare. Prin urmare, Comisia a considerat că aceste date neverificate nu sunt fiabile. În ceea ce privește a treia afirmație, Comisia a observat că noua obligație de raportare a fost introdusă la mai mult de un an de la sfârșitul PI și, prin urmare, nu a putut fi utilizată pentru a verifica datele în acest caz. În consecință, Comisia a stabilit că întregul cuantum al drawbackului primit reprezintă o remitere excesivă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(96)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, Comisia a repartizat această valoare a subvenției pe baza cifrei de afaceri realizate la export pentru produsul care face obiectul investigației de cele trei grupuri de producători-exportatori incluse în eșantion în cursul perioadei de investigație ca numitor corespunzător, întrucât subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(97)

Nivelul subvenției stabilit în legătură cu sistemul descris mai sus în cursul perioadei de investigație pentru grupurile de societăți incluse în eșantion se ridica la:

Remiterea taxelor și impozitelor pe produsele exportate

(98)

Comisia a stabilit că grupurile de producători-exportatori HFCL, STL și MP Birla au utilizat AAS în cursul perioadei de investigație. Acest sistem a făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul unei serii de proceduri privind taxele compensatorii referitoare la India, inclusiv în considerentele 28-55 din Regulamentul GES, în considerentele 126-153 din regulamentul privind produsele plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece (22) („Regulamentul SSCR”), în considerentele 39-61 din regulamentul privind polietilentereftalatul (23) („Regulamentul PET”) și în considerentele 40-60 din regulamentul privind barele și tijele din oțel inoxidabil (24) („Regulamentul SSBR”).

(99)

Descrierea detaliată a sistemului se regăsește în capitolul 4 din FTP 2015-20 și din FTP 2023 și în capitolul 4 din HOP 2015-20 și din HOP 2023.

(100)

În conformitate cu punctul 4.05 din FTP 2023, autorizațiile prealabile pot fi eliberate fie producătorilor-exportatori, fie comercianților-exportatori asociați producătorilor.

(101)

Autorizațiile prealabile pot fi eliberate pentru exporturile fizice, pentru livrările intermediare, pentru furnizarea anumitor bunuri și pentru operațiunile asimilate exporturilor.

(102)

Solicitanții trebuie să solicite o licență care să permită importul de inputuri scutite de taxe vamale, iar volumul acestor importuri nu ar trebui să depășească volumul inputurilor pentru fabricarea produselor exportate. Există diferite tipuri de licențe, în special cele descrise mai jos.

(103)

În primul rând, licențele bazate pe normele SION. Direcția Generală de Comerț Exterior publică norme standard de intrări-ieșiri (Standard Input-Output Norms – SION) la nivel de sector. O normă SION prevede cantitățile de inputuri necesare pentru fabricarea unei unități dintr-un anumit produs. Normele SION sunt stabilite de Comitetul pentru norme, care este un organism tehnic interministerial format din oameni de știință și experți tehnici dintr-un anumit domeniu. Normele SION sunt stabilite pe baza informațiilor transmise de consiliile de promovare a exporturilor, de alte autorități și de producătorii produselor relevante.

(104)

În al doilea rând, licențele bazate pe autodeclarare sau autoratificare. Solicitanții pot solicita acest tip de licențe în cazul în care nu sunt disponibile nici norme SION, nici norme ad-hoc sau în cazul în care sunt disponibile norme SION, dar exportatorul intenționează să utilizeze inputuri suplimentare în procesul de fabricație. În astfel de cazuri, spre deosebire de normele SION, licențele AAS sunt acordate pe baza normelor de consum individuale ale solicitantului. Acesta înaintează Comitetului pentru norme o cerere certificată de un inginer autorizat, furnizând detalii privind inputurile al căror import se solicită și normele de consum ale societății, certificate de un expert contabil, pentru inputurile respective. După ce sunt examinate și aprobate de Comitetul pentru norme, aceste norme sunt publicate ca norme ad-hoc. În cazul licențelor bazate pe autoratificare, autoritățile regionale pot elibera licențe AAS fără ca normele să trebuiască să fie ratificate de Comitetul pentru norme. Cu toate acestea, astfel de licențe sunt acordate numai titularilor de certificate de operator economic autorizat („AEO”), care sunt, de obicei, exportatori stabiliți cu o experiență dovedită. O cerere de licență pe bază de autoratificare trebuie să includă un certificat eliberat de un inginer autorizat.

(105)

Licențele AAS indică importurile autorizate și obligația de export. Inputurile importate nu sunt transferabile și trebuie să fie utilizate la fabricarea produsului de export. Solicitanții pot solicita licențe potrivit cărora obligația de export se aplică fiecărui produs enumerat în licență. În cazul în care există norme SION sau norme ad-hoc pentru un produs exportat, solicitanții pot solicita licențe potrivit cărora titularul poate îndeplini obligația de export exportând orice combinație a produselor exportate enumerate în licență.

(106)

Titularii de licențe au la dispoziție 12 luni pentru a importa inputurile și 18 luni pentru a exporta produsele fabricate. GI poate acorda prelungiri ale acestor termene la cererea titularului licenței.

(107)

În scopul verificării de către autoritățile indiene și în conformitate cu capitolul 4.51 din HOP 2023, titularul unei licențe AAS are obligația legală de a ține „o contabilitate corectă și adecvată a consumului și utilizării bunurilor importate cu scutire de taxe vamale/achiziționate pe piața internă” într-un format specificat (așa-numitul apendice 4H). Un expert contabil extern trebuie să certifice veridicitatea și corectitudinea informațiilor furnizate în apendicele 4H.

(108)

Legislația indiană a interzis ca operațiunile de export pentru care se solicită aplicarea AAS să poată beneficia de avantajele oferite în temeiul RoDTEP sau al DDS.

(109)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au utilizat licențe bazate pe SION și licențe bazate pe autodeclarare și autoratificare.

(110)

Comisia a investigat în continuare dacă GI a instituit și aplică un sistem sau o procedură de verificare eficace pentru a confirma ce inputuri au fost consumate pentru fabricarea produsului exportat și în ce cantitate.

(111)

Comisia a verificat mai multe licențe și mai multe exporturi de cabluri din fibre optice, corectitudinea normelor SION și a normelor de la nivelul societăților pentru a corela cantitățile de inputuri cu produsele fabricate exportate. Verificarea a arătat că, în mai multe cazuri, cantitatea de fibre optice prevăzută în normele SION sau în standardele de la nivelul societăților coincidea cu cantitatea de fibre optice prevăzută în lista de materiale a producătorului-exportator. Cu toate acestea, într-un caz care implica o licență bazată pe standardele societății, cantitatea prevăzută în lista de materiale era cu aproximativ 89 % mai mare decât cantitatea prevăzută în licență. Pentru celelalte inputuri, abaterile au fost semnificative. De exemplu, în cazul unei licențe bazate pe standardele societății, cantitatea prevăzută în lista de materiale pentru inputul compus HDPE negru era cu aproape 2 500 % mai mare decât cantitatea prevăzută în licență. În cursul vizitei de verificare, producătorii-exportatori au explicat că abaterile care implicau alte inputuri decât fibrele optice se datorau faptului că produsele exportate enumerate în licență constituiau, de fapt, un coș cu un număr mare de produse efectiv fabricate și exportate.

(112)

Cu toate acestea, investigația a arătat că mecanismele descrise în considerentul 111 au ca scop reconcilierea volumelor, și nu asigurarea încorporării fizice a inputurilor importate în produsele exportate.

(113)

În plus, investigația a arătat că, pentru foarte puține licențe, producătorii-exportatori incluși în eșantion au depus la GI cereri de închidere a licențelor respective după ce societățile au considerat că și-au îndeplinit obligațiile de export. Cererile au inclus apendicele 4H completate. Scopul apendicelui 4H este de a prezenta consolidarea volumelor de inputuri importate și a volumelor de produse exportate. Producătorii-exportatori care au completat apendicele 4H au utilizat registrul de achiziții pentru a înregistra inputurile care au fost importate în cadrul AAS și au utilizat un fișier intern de urmărire pentru a înregistra exporturile în temeiul fiecărei licențe. În temeiul AAS, titularul unei licențe eliberate de GI trebuie să coreleze cantitățile importurilor cu cantitățile de produse exportate, utilizând normele prevăzute în licențe, care, astfel cum se menționează în considerentele 103 și 104, puteau fi bazate pe SION, autodeclarate sau autoratificate. Cu toate acestea, GI nu a închis încă licențele respective și, prin urmare, nu le-a verificat în mod oficial. Pentru toate celelalte licențe, producătorii-exportatori nu dispuneau de apendicele 4H. Prin urmare, întrucât producătorii-exportatori au doar un număr limitat de apendice 4H completate, iar GI nu a verificat numărul foarte scăzut de apendice 4H care au fost completate, Comisia nu a fost în măsură să verifice dacă GI a instituit și aplică un sistem sau o procedură pentru a confirma ce inputuri au fost consumate pentru fabricarea produsului exportat și în ce cantitate.

(114)

În plus, în cursul vizitei de verificare, un producător-exportator inclus în eșantion a explicat că produsele exportate sunt alocate unei anumite licențe atunci când denumirea produsului respectiv din factura de export se încadrează în coșul de produse care face obiectul licenței. Cu alte cuvinte, alocarea nu se face pe baza loturilor efective de inputuri importate care au fost utilizate într-un anumit produs exportat. Prin urmare, AAS nu poate împiedica producătorii-exportatori să înlocuiască inputurile importate cu inputuri produse pe piața internă în procesul de fabricație.

(115)

Un alt producător-exportator inclus în eșantion a indicat că inputurile produse pe piața internă au caracteristici echivalente cu cele ale inputurilor importate și că, prin urmare, înlocuirea inputurilor importate cu inputuri fabricate pe piața internă în cablurile din fibre optice exportate ar fi o practică acceptabilă. Cu toate acestea, investigația a arătat că niciun producător-exportator inclus în eșantion nu a solicitat permisiunea GI de a aplica o astfel de practică de substituire, care ar fi necesitat o evaluare din partea GI.

(116)

Investigația a arătat, de asemenea, că GI nu a efectuat o verificare până când nu au existat cereri specifice de verificare în scopul prezentei investigații antisubvenție din partea celor trei grupuri de producători-exportatori incluse în eșantion. În urma cererilor, un producător-exportator din Grupul STL și doi producători-exportatori din Grupul MP Birla au fost verificați de GI. Grupul HFCL nu a fost verificat de GI.

(117)

În timpul vizitei de verificare la GI, acesta a transmis rapoartele sale de verificare privind cei trei producători-exportatori menționați în considerentul 116. Aceste rapoarte de verificare aveau data de 10 decembrie 2024, una dintre zilele în care au avut loc vizitele de verificare efectuate de Comisie la GI pentru prezenta investigație antisubvenție. În cursul vizitei de verificare la GI, Comisia a întrebat GI dacă intenționa să efectueze examinări suplimentare, iar răspunsul GI a fost că nu avea astfel de planuri.

(118)

În ceea ce privește procedura utilizată în cadrul procesului de verificare al GI, în unul dintre cazuri, GI a înștiințat prin e-mail producătorul-exportator respectiv în legătură cu vizita de verificare în aceeași zi în care a efectuat-o. În plus, elementele de probă care susțin informațiile relevante care ar fi trebuit să fie verificate de GI în cursul vizitei sale de verificare au fost trimise GI numai după ce această vizită a avut loc. Într-un alt caz, deși GI a informat Comisia că investigatorul GI nu a avut schimburi de informații cu societatea după vizită, elementele de probă utilizate de GI pentru a pregăti raportul de verificare au inclus capturi de ecran realizate între 15 și 17 zile după vizita de verificare a GI.

(119)

Pe fond, rapoartele de verificare nu se refereau la niciun element de probă care să demonstreze că inputurile scutite de taxa la import au fost consumate în procesul de producție a produselor exportate și nici că producătorii-exportatori urmăreau încorporarea fizică a importurilor efective în produsul efectiv exportat. De asemenea, nu a existat nicio dovadă că verificarea a vizat înlocuirea inputurilor importate cu inputuri produse pe plan intern.

(120)

Prin urmare, procedura și conținutul sistemului de verificare al GI, astfel cum sunt descrise în considerentele 117-119, arată că sistemul sau procedura respectivă nu este eficace în scopul preconizat. În primul rând, GI nu a închis toate licențele AAS și, prin urmare, nu a verificat inputurile importate și produsele exportate respective în măsura posibilităților. În al doilea rând, GI nu a efectuat o vizită de verificare la toți exportatorii, ci doar la doi din trei exportatori și numai la cererea specifică a acestor exportatori, având în vedere procedura în curs privind taxa compensatorie. În al treilea rând, chiar și procedurile de verificare efectuate au arătat că nu exista nicio dovadă că GI a solicitat și a verificat efectiv elementele de probă aflate la baza datelor brute prezentate de exportatori.

(121)

Comisia a încercat, de asemenea, să verifice capacitatea producătorilor-exportatori de a demonstra că inputurile importate efective au fost încorporate fizic în procesul de fabricație a produselor exportate în sistemul lor contabil.

(122)

Un grup de producători-exportatori inclus în eșantion nu a fost în măsură să utilizeze sistemul său intern pentru a urmări încorporarea fizică a inputurilor importate în cablurile din fibre optice exportate.

(123)

Pentru celelalte două grupuri de producători-exportatori incluse în eșantion, din cauza constrângerilor sistemelor interne utilizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a fost în măsură să eșantioneze doar un volum nesemnificativ de inputuri importate și a încercat să îl urmărească până la produsele exportate. Prin urmare, acest proces de verificare nu a condus la niciun rezultat reprezentativ.

(124)

Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat că sistemul de verificare al GI nu era eficace și rezonabil pentru a asigura faptul că inputurile importate scutite de taxe la import în cadrul AAS au fost utilizate efectiv la fabricarea produsului exportat. De asemenea, producătorii-exportatori incluși în eșantion nu au putut demonstra ei înșiși că inputurile importate au fost utilizate la fabricarea produselor exportate. Întrucât GI a indicat că nu intenționa să efectueze verificări suplimentare, Comisia și-a menținut concluziile.

(125)

În conformitate cu cazurile anterioare și având în vedere constatările din secțiunea precedentă, scutirea de taxe la import în cadrul acestui sistem constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Aceasta constituie o contribuție financiară din partea GI, întrucât se renunță la venituri din taxe vamale care în mod normal ar trebui să fie percepute și conferă un avantaj exportatorilor investigați, deoarece le îmbunătățește lichiditățile.

(126)

De asemenea, AAS este condiționat prin lege de rezultatele la export, prin urmare, se consideră că acesta este specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază. O societate nu poate obține avantaje în cadrul acestui sistem fără a încheia un angajament de export.

(127)

În speță, AAS nu poate fi considerat un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al anexelor II și III la regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele enunțate în anexa I la litera (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemele de drawback pentru inputurile de substituire) la regulamentul de bază. Așa cum s-a stabilit în considerentele 110-124, GI nu a aplicat un sistem sau o procedură de verificare eficace și rezonabilă prin care să confirme dacă și în ce cantitate au fost consumate inputuri pentru fabricarea produsului exportat (anexa II punctele 4 și 5 din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor de drawback pentru inputuri de substituire, anexa III partea II punctul 2 din regulamentul de bază). În plus, în pofida deficiențelor indicate în considerentul 111, normele SION și normele de la nivelul societăților vizează corelarea cantităților totale, dar nu pot constitui un sistem de verificare a consumului real, deoarece nu permit să se stabilească dacă inputurile efectiv importate sunt înlocuite cu inputuri interne în fabricarea produselor exportate efectiv. Având în vedere anexa II punctul 5 și anexa III partea II punctul 3 din regulamentul de bază și deși GI a efectuat verificări la doi producători-exportatori, verificările nu au confirmat faptul că inputurile efectiv importate au fost utilizate în produsele de export.

(128)

Prin urmare, acest sistem poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(129)

În urma comunicării constatărilor finale, GI a contestat concluzia Comisiei privind eficacitatea sistemului de verificare al GI. În mod concret, GI a susținut că Comisia nu ar trebui să tragă concluzii negative din faptul că verificarea a fost solicitată de producătorii-exportatori.

(130)

Comisia a observat că în considerentul 116 se afirmă pur și simplu faptul că GI nu a efectuat nicio verificare până la cererile de verificare din partea producătorilor-exportatori în scopul prezentei investigații antisubvenție. Concluzia Comisiei cu privire la eficacitatea sistemului de verificare nu s-a bazat pe acest fapt și a fost expusă în detaliu în considerentul 120, pe baza argumentelor prezentate în considerentele 117-119. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(131)

Având în vedere concluzia de mai sus privind AAS, valoarea totală a taxelor vamale la care s-a renunțat constituie o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Taxele de cerere plătite de producătorii-exportatori au fost deduse.

(132)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a repartizat aceste valori ale subvențiilor primite pe baza cifrei de afaceri totale realizate la export pentru produsul care face obiectul investigației de fiecare producător-exportator în cursul PI ca numitor corespunzător, întrucât subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(133)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul HFCL și GI (ale căror argumente au fost susținute de Grupul STL) au afirmat în primul rând că, în conformitate cu raportul Organului de apel al OMC în cauza UE-PET (Pakistan) (25), chiar dacă Comisia consideră că sistemul de verificare al GI este ineficace, ea trebuie să stabilească remiterea excesivă pe baza evidențelor producătorilor-exportatori. În al doilea rând, Grupul HFCL a făcut trimitere la Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii pentru a susține că numai remiterea excesivă a taxelor la import poate face obiectul unor măsuri compensatorii și că importurile pot fi înlocuite cu inputuri de pe piața internă având aceeași calitate și aceleași caracteristici și a prezentat cifre pentru a susține că nu au existat remiteri excesive pentru Grupul HFCL. În al treilea rând, Grupul HFCL a susținut, de asemenea, că, potrivit raportului Organului de apel al OMC în cauza UE-PET (Pakistan), Comisia ar fi trebuit să utilizeze datele disponibile pentru a calcula dacă au existat remiteri excesive, în special în ceea ce privește analiza trasabilității efectuată în cursul vizitei de verificare, lista de materiale obținută în cursul vizitei de verificare și datele prezentate de Grupul HFCL ca răspuns la a doua cerere de clarificare privind consumul minim de fibre optice pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației.

(134)

Comisia a observat că și-a întemeiat concluziile pe faptele verificate în cursul investigației pentru a stabili valoarea care poate face obiectul unor măsuri compensatorii. În conformitate cu punctul 6 din anexa II la regulamentul de bază, Comisia a evaluat dacă inputurile importate au fost încorporate fizic în produsul exportat. În acest scop și astfel cum se descrie în considerentele 110-124 de mai sus, Comisia a evaluat, printre alte elemente, sistemul de verificare, potențiala înlocuire a importurilor cu produse interne, rețetele furnizate în licențe în raport cu lista de materiale și capacitățile de urmărire ale sistemelor contabile ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Prin urmare, Comisia a utilizat datele colectate în cursul investigației pentru a stabili dacă inputurile importate au fost încorporate fizic în produsele exportate. Concluzia la care s-a ajuns (considerentul 127 de mai sus) a fost că nu exista niciun element de probă care să ateste că importurile au fost încorporate fizic în produsul exportat și, prin urmare, Comisia a concluzionat că remiterea excesivă în acest caz a fost valoarea totală a taxelor de import la care s-a renunțat. Comisia observă că în cazul Regulamentului SSCR s-a ajuns la o concluzie similară. În plus, astfel cum s-a explicat deja în prezentul considerent, Comisia a instituit măsuri compensatorii pentru remiterea excesivă. De asemenea, Comisia a analizat chestiunea înlocuirii în considerentul 115 de mai sus. Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile.

(135)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul HFCL a susținut că Comisia a dat dovadă de lipsă de coerență cu constatările din cazurile sale anterioare în urma raportului Organului de apel al OMC în cauza UE-PET (Pakistan). Mai exact, Grupul HFCL a observat că, în cazul PET (India), Comisia a calculat remiterile excesive ca fiind diferența dintre consumul real și normele SION. Grupul HFCL a susținut, de asemenea, că constatările Comisiei în cazul SSCR nu erau relevante în cazul de față, deoarece în cazul SSCR: (i) nu exista o legătură strânsă între inputurile importate și produsele exportate; (ii) materialele importate puteau fi utilizate și în alte produse decât produsul care făcea obiectul investigației; și (iii) nu a fost furnizată nicio dovadă în sprijinul calculului remiterii excesive.

(136)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. La fel ca în cazul PET (India) și SSCR, Comisia a calculat remiterile excesive astfel cum se explică în considerentul 134 de mai sus. La fel ca în cazul SSCR, în care nu a putut stabili o legătură între inputurile importate și produsele exportate, Comisia, pe baza datelor colectate în cursul investigației, nu a găsit dovezi că inputurile importate au fost încorporate fizic în produsele exportate. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(137)

Nivelul subvenției stabilit în legătură cu sistemul descris mai sus în cursul perioadei de investigație pentru grupurile de societăți incluse în eșantion se ridica la:

Sistemul autorizațiilor prealabile

(138)

Comisia a stabilit că toate cele trei grupuri incluse în eșantion au utilizat DDS în cursul perioadei de investigație. Acest sistem a făcut deja obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul unei serii de proceduri privind taxele compensatorii referitoare la India, inclusiv în considerentele 92-116 din Regulamentul GES, în considerentele 154-173 din Regulamentul SSCR, în considerentele 103-132 din regulamentul privind fonta cu grafit sferoidal (26) (denumit în continuare „Regulamentul SGCI”), în considerentele 39-61 din regulamentul privind polietilentereftalatul (27) („Regulamentul PET”) și în considerentele 61-76 din regulamentul privind barele și tijele din oțel inoxidabil (28) („Regulamentul SSBR”).

(139)

Temeiul juridic aplicabil în cursul perioadei investigației de reexaminare a constat în Normele din 1995 în materie de drawback pentru taxele vamale și accizele percepute la nivel central (29) („Normele DDS din 1995”), astfel cum au fost modificate în 2006 (30) și înlocuite ulterior cu Normele în materie de drawback pentru taxele vamale și accizele percepute la nivel central din 2017 (31) („Normele DDS din 2017”), care au intrat în vigoare la 1 octombrie 2017.

(140)

Guvernul a adus mai multe modificări, inclusiv în ceea ce privește ratele, prin Notificarea nr. 95/2018 și Notificarea nr. 07/2020. Pentru produsul care face obiectul investigației, rata DDS în cursul PI a fost de 1 % din valoarea FOB a cablurilor din fibre optice exportate.

(141)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator care exportă produse eligibile poate beneficia de acest sistem.

(142)

În cadrul acestui sistem, orice societate care exportă produse eligibile are dreptul să primească un cuantum corespunzător unui procent din valoarea FOB declarată a produsului exportat.

(143)

Astfel cum s-a stabilit deja în regulamentele Comisiei menționate în considerentul 138 de mai sus și după cum rezultă din secțiunile 2 și 3 din Normele DDS din 2017, pentru a beneficia de acest sistem, o societate trebuie să efectueze exporturi. Exportatorul trebuie să indice faptul că produsul exportat intră sub incidența DDS atunci când introduce detaliile transportului pe portalul vamal. Cuantumul DDS este apoi stabilit în mod irevocabil atunci când GI emite avizul de expediere, care declanșează plata cuantumului DDS către exportator.

(144)

Legislația indiană nu impune ca exportatorul care solicită aplicarea DDS să suporte o taxă vamală pentru importurile de materii prime necesare pentru fabricarea produsului exportat. De fapt, cuantumul DDS poate fi utilizat în orice scop.

(145)

Legislația indiană a permis societăților să solicite avantaje în temeiul DDS și RoDTEP pentru aceeași operațiune de export. În acest caz, societățile nu puteau solicita însă ca aceste operațiuni de export să beneficieze de AAS.

(146)

În cursul vizitei de verificare la GI, Comisia a întrebat dacă GI intenționa să efectueze examinări suplimentare, iar răspunsul GI a fost că nu avea astfel de planuri.

(147)

DDS acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Un cuantum DDS este o contribuție financiară acordată de GI, luând forma unui transfer direct de fonduri efectuat de către GI. Nu există restricții în ceea ce privește utilizarea acestor fonduri. În plus, cuantumul DDS conferă un avantaj exportatorului, deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(148)

Rata de drawback al taxelor vamale pentru exporturi este stabilită de către GI pentru fiecare produs în parte. Cu toate acestea, deși se face referire la subvenție ca la un drawback al taxelor, sistemul nu prezintă toate caracteristicile unui sistem autorizat de drawback al taxelor sau ale unui sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază; acesta nu respectă nici normele enunțate în anexa I la litera (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemele de drawback pentru inputurile de substituire) din regulamentul de bază. Plata în numerar către exportator nu este legată neapărat de plata efectivă a taxelor la import asupra materiilor prime și nu reprezintă un credit pentru taxe utilizat pentru compensarea taxelor la import corespunzătoare unor importuri de materii prime trecute sau viitoare. În plus, nu există un sistem sau o procedură care să confirme inputurile care sunt consumate în procesul de fabricare a produselor exportate și cantitățile acestora. În fine, GI nu a efectuat o examinare ulterioară pe baza inputurilor efective implicate, ceea ce ar fi fost normal să facă, în absența unui sistem de verificare aplicat în mod eficace (anexa II punctul 5 și anexa III partea II punctul 3 din regulamentul de bază).

(149)

În urma comunicării constatărilor finale, GI (ale cărui argumente au fost susținute de Grupul STL) a contestat concluzia Comisiei în ceea ce privește sistemul de verificare și a susținut că DDS nu reprezintă o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii. În mod concret, GI a susținut că sistemul său de verificare este solid și a făcut trimitere la diverse norme în vigoare, inclusiv la normele DDS din 1995 și 2017.

(150)

Comisia a observat că GI nu a prezentat noi elemente de probă în ceea ce privește sistemul de verificare pentru a pune sub semnul întrebării concluziile Comisiei. Aceste constatări (că DDS reprezintă subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii și că sistemul său de verificare este ineficace) sunt în concordanță cu constatările de fapt la care s-a ajuns și în cazurile anterioare, cum ar fi PET și SSCR. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(151)

Plata efectuată de către GI în urma exporturilor realizate de exportatori este condiționată de rezultatele la export și, prin urmare, se consideră că acest sistem este specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază. Întrucât GI a răspuns Comisiei că nu intenționa să efectueze verificări suplimentare, Comisia și-a menținut concluziile.

(152)

Ținând cont de cele de mai sus, se concluzionează că DDS poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(153)

În conformitate cu articolul 3 punctul 2 și cu articolul 5 din regulamentul de bază, Comisia a calculat cuantumul subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii din punctul de vedere al avantajului conferit beneficiarului, care se constată că a existat în timpul PI. În această privință, Comisia a stabilit că avantajul este conferit beneficiarului în momentul efectuării operațiunii de export în cadrul acestui sistem. În momentul respectiv, GI trebuie să plătească cuantumul DDS, care constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază. După ce autoritățile vamale emit un aviz de expediere la export care indică, printre altele, cuantumul DDS care trebuie acordat pentru operațiunea de export respectivă, GI nu mai poate interveni în sensul acordării sau neacordării subvenției.

(154)

Ținând seama de cele prezentate mai sus, Comisia a considerat adecvat ca avantajul conferit în cadrul DDS să fie calculat adunând cuantumurile DDS obținute pentru operațiunile de export realizate în cadrul acestui sistem în cursul PI. Comisia a luat în considerare cuantumurile DDS obținute pentru toate operațiunile de export al produsului care face obiectul investigației.

(155)

În urma comunicării constatărilor finale, GI (ale cărui argumente au fost susținute de Grupul STL) a afirmat că, în conformitate cu raportul Organului de apel al OMC în cauza UE-PET (Pakistan), chiar dacă Comisia consideră că sistemul de verificare al GI este ineficace, ea trebuie să stabilească remiterea excesivă pe baza evidențelor producătorilor-exportatori. În plus, GI a susținut că nu au existat remiteri excesive în acest caz.

(156)

Comisia a observat că producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă care să ateste că au plătit taxe pentru inputurile importate încorporate fizic în produsul exportat pentru care s-a primit cuantumul de drawback. În consecință, Comisia a considerat că este adecvat să stabilească faptul că întregul cuantum al drawbackului primit reprezintă remiteri excesive. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(157)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a repartizat aceste valori ale subvențiilor pe baza cifrei de afaceri totale realizate la export pentru produsul care face obiectul investigației de fiecare producător-exportator în cursul PI ca numitor corespunzător, întrucât subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(158)

Nivelul subvenției stabilit în legătură cu sistemul descris mai sus în cursul perioadei de investigație pentru grupurile de societăți incluse în eșantion se ridica la:

Sistemul de drawback al taxelor vamale

(159)

Comisia a stabilit că grupurile de producători-exportatori HFCL și STL au utilizat EPCGS în cursul perioadei de investigație. Acest sistem a făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul unei serii de proceduri privind taxele compensatorii referitoare la India, inclusiv în considerentele 79-90 din Regulamentul GES, în considerentele 174-189 din Regulamentul SSCR, în considerentele 82-93 din Regulamentul PET și în considerentele 86-102 din Regulamentul SGCI.

(160)

Descrierea detaliată a EPCGS se regăsește în capitolul 5 din FTP 2015-20 și în capitolul 5 din FTP 2023, precum și în capitolul 5 din HOP 2015-20 și în capitolul 5 din HOP 2023.

(161)

În cadrul acestei măsuri sunt eligibili producătorii-exportatori, comercianții-exportatori „asociați” producătorilor, precum și prestatorii de servicii.

(162)

Sub rezerva unei obligații de export, societățile eligibile sunt autorizate să importe bunuri de capital (noi și uzate cu o vechime de cel mult 10 ani) cu o reducere de taxe. În acest scop, GI emite, la cerere și cu plata unei taxe, o licență EPCGS. Sistemul prevede un nivel redus al taxelor la import aplicabil tuturor bunurilor de capital importate în cadrul acestui sistem. Așa cum se prevede la punctul 5.01 litera (b) și la punctul 5.04 litera (a) din FTP 2023, obligația de export impune beneficiarului să exporte bunurile fabricate pentru care a fost eliberată licența într-o cantitate echivalentă cu de 6 ori taxele și impozitele neplătite pentru bunurile de capital importate, în termen de 6 ani de la data emiterii licenței. Potrivit FTP 2015-20 și FTP 2023, bunurile de capital pot fi importate cu un nivel al taxei de 0 % în cadrul EPCGS. Obligația de export, care se ridică la de șase ori taxa neplătită, trebuie să fie îndeplinită în termen de maximum șase ani.

(163)

EPCGS acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reducerea taxei constituie o contribuție financiară din partea GI, deoarece diminuează veniturile fiscale pe care GI le-ar fi obținut în mod normal. În afară de aceasta, reducerea taxei conferă exportatorului un avantaj în măsura în care taxele neplătite la import îmbunătățesc lichiditățile societății.

(164)

În plus, EPCGS este condiționat prin lege de rezultatele la export, deoarece licențele nu pot fi obținute fără a încheia un angajament de export. Prin urmare, acest sistem este considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(165)

EPCGS nu poate fi considerat un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Bunurile de capital nu intră în sfera de aplicare a unor astfel de sisteme autorizate, astfel cum sunt definite în anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, deoarece ele nu sunt consumate în procesul de fabricare a produselor exportate.

(166)

Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii taxelor vamale neachitate pentru bunurile de capital importate, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor bunuri de capital în industria în cauză. Valoarea astfel calculată care poate fi atribuită PI a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să se stabilească valoarea totală a avantajului de-a lungul timpului. Rata dobânzii comerciale (32) în vigoare în India în perioada de investigație a fost considerată adecvată în acest scop.

(167)

În urma comunicării constatărilor finale, Comisia, ca urmare a afirmației Grupului MP Birla indicate în considerentul 55, a modificat valoarea de referință a ratei dobânzii comerciale, astfel cum se indică în considerentul 56 de mai sus.

(168)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, taxele suportate de societăți pentru a obține subvenția au fost deduse din valoarea totală a subvenției, la cerere.

(169)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost repartizată pe baza cifrei de afaceri realizate la export pentru produsul care face obiectul investigației în cursul PI ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(170)

Nivelul subvenției stabilit în legătură cu sistemul descris mai sus în cursul perioadei de investigație pentru grupurile de societăți incluse în eșantion se ridica la:

Sistemul taxelor preferențiale la importul de bunuri de capital

(171)

Comisia a stabilit că toate cele trei grupuri de producători-exportatori incluse în eșantion au utilizat IGCRS în cursul perioadei de investigație.

(172)

Sistemul a fost introdus pentru prima dată în 1996 (33) și a făcut obiectul unor modificări majore în 2016 (34), 2017 (35) și 2022 (36) („Normele IGCRS din 2022”).

(173)

Sistemul este disponibil producătorilor, prestatorilor de servicii în aval și oricărui importator care utilizează bunurile importate relevante pentru o utilizare finală prevăzută.

(174)

Importurile eligibile și limitele pentru utilizările finale prevăzute sunt furnizate în tabelul din Notificarea 50/2017-Customs. În cursul vizitei de verificare a Comisiei, GI a indicat că societățile care importă bunuri în scopuri comerciale nu ar fi eligibile.

(175)

Sistemul permite societăților eligibile să obțină o reducere a taxei pentru inputurile și bunurile de capital importate. Cotele reduse sunt prevăzute în notificările de scutire emise în temeiul secțiunii 25 subsecțiunea (1) din Legea vamală din 1962.

(176)

Societățile interesate să beneficieze de cota redusă trebuie să depună o cerere prin intermediul portalului vamal. Atunci când solicitanții sunt producători, informațiile care trebuie furnizate în cerere includ, printre altele, produsele fabricate și utilizarea prevăzută a bunurilor importate în procesul de fabricație. Solicitanții trebuie, de asemenea, să furnizeze o garanție financiară sub forma unei garanții globale. Pentru a beneficia de nivelul redus al taxei la import, solicitanții trebuie să furnizeze numărul lor de identificare și detaliile garanției globale atunci când depun declarația vamală pentru bunurile importate.

(177)

Societățile eligibile trebuie să țină o evidență a utilizării bunurilor importate și să prezinte autorităților vamale declarații lunare privind consumul lor. În cazul în care bunurile importate nu sunt utilizate conform specificațiilor sau în cazul în care există discrepanțe, autoritățile vamale pot recupera diferența dintre taxa la import redusă plătită și nivelul standard al taxei.

(178)

Bunurile importate pot fi utilizate atât pentru fabricarea produselor exportate, cât și pentru fabricarea produselor care urmează să fie consumate pe piața internă.

(179)

IGCRS acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reducerea taxei constituie o contribuție financiară din partea GI, fiind o renunțare la venituri din taxe vamale care în mod normal ar trebui să fie percepute și conferă un avantaj, îmbunătățind lichiditățile beneficiarilor.

(180)

IGCRS este, de asemenea, considerat specific, deoarece eligibilitatea este limitată prin lege, de exemplu prin tabelul din Notificarea 50/2017-Customs, astfel cum se indică în considerentele 173 și 174 de mai sus, la anumiți importatori și, prin urmare, poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază.

(181)

Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, pe baza taxelor vamale neachitate pentru bunurile importate. În cazurile în care IGCRS a fost utilizat pentru achiziționarea de bunuri de capital importate, taxele vamale neachitate pentru bunurile de capital importate au fost repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor bunuri de capital în industria în cauză. Valoarea astfel calculată care poate fi atribuită PI a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să se stabilească valoarea totală a avantajului de-a lungul timpului. Rata dobânzii comerciale (37) în vigoare în India în perioada de investigație a fost considerată adecvată în acest scop.

(182)

În urma comunicării constatărilor finale, Comisia, ca urmare a afirmației Grupului MP Birla indicate în considerentul 55, a modificat valoarea de referință a ratei dobânzii comerciale, astfel cum se indică în considerentul 56 de mai sus.

(183)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul MP Birla a formulat afirmația indicată în considerentul 59 și în ceea ce privește IGCRS. Comisia a respins-o din aceleași motive indicate în considerentele 60-62 pentru M-SIPS.

(184)

Grupurile STL și MP Birla au utilizat, de asemenea, acest sistem pentru a sprijini fabricarea de materii prime. Prin urmare, Comisia a repartizat producătorilor de cabluri din fibre optice valoarea adecvată a avantajului, care a fost apoi utilizată la calcularea valorii subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii, pe baza metodei descrise în considerentul 181 de mai sus.

(185)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a repartizat aceste valori ale subvențiilor pe baza cifrei de afaceri totale aferente produsului în cauză realizate de producătorii-exportatori relevanți în cursul perioadei de investigație, ca numitor corespunzător.

(186)

Nivelul subvenției stabilit în legătură cu sistemul descris mai sus în cursul perioadei de investigație pentru grupurile de societăți incluse în eșantion se ridica la:

Sistemul importului de bunuri la niveluri preferențiale ale taxelor vamale

(187)

Comisia a stabilit că Grupul STL a utilizat sisteme de sprijin oferite de statul Maharashtra în cursul perioadei de investigație.

(188)

Temeiul juridic aplicabil în cursul PI a fost Politica în domeniul electronicii a statului Maharashtra din 2016 și Pachetul de stimulente al statului Maharashtra din 2019 (38).

(189)

Sunt eligibile întreprinderile producătoare, industriile de mari dimensiuni și proiectele de mare și foarte mare anvergură. Sistemele sunt deschise anumitor sectoare, inclusiv sectorului de proiectare și fabricare a sistemelor electronice și sectorului de fabricare a semiconductorilor. Investițiile propuse de Grupul STL au fost considerate proiecte de mare anvergură (mega-proiecte).

(190)

Politica în domeniul electronicii a statului Maharashtra din 2016 include mai multe sisteme de sprijin, cum ar fi subvențiile pentru tarifele la energia electrică, subvențiile pentru investiții, rambursarea contribuției angajatorului la asigurarea de stat a angajatului sau rambursarea a diferite taxe și impozite.

(191)

Înainte de investiție, întreprinderile trebuie să depună o cerere la autoritățile statului Maharashtra.

(192)

În cazul în care cererea este aprobată, autoritățile statului Maharashtra trimit solicitantului o scrisoare intitulată „certificat de eligibilitate” în care enumeră sistemele eligibile și sumele pe care solicitantul le poate solicita. Pentru mega-proiecte, statul Maharashtra poate oferi subvenții adaptate solicitantului pe baza sistemelor de sprijin indicate în considerentul 190.

(193)

După ce statul Maharashtra trimite solicitantului certificatul de eligibilitate, solicitantul trebuie să depună cereri de plată individuale pentru fiecare dintre sistemele de subvenții oferite, dar nu neapărat pentru toate sistemele respective.

(194)

Sistemele statului Maharashtra constituie subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Plățile efectuate sunt contribuții financiare din partea statului Maharashtra, întrucât acesta efectuează un transfer direct către beneficiar. În plus, aceste plăți conferă un avantaj, întrucât beneficiarul primește o compensație pentru o parte din investiția pe care a efectuat-o.

(195)

Aceste sisteme sunt, de asemenea, considerate specifice, deoarece eligibilitatea este limitată, astfel cum se explică în considerentul 189, la societățile care investesc în statul Maharashtra și, prin urmare, pot face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază. În plus, secțiunea 2.3 a Pachetului de stimulente al statului Maharashtra din 2019 prevede că guvernul statului a identificat 15 sectoare „propulsoare” (thrust sectors) în vederea orientării dezvoltării industriale către sectoare emergente de înaltă tehnologie. În plus, proiectele foarte mari, cum ar fi cele considerate „mega-proiecte”, pot să beneficieze de stimulente personalizate din partea statului Maharashtra. Prin urmare, Comisia a constatat că sistemul poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază.

(196)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul STL a susținut că sistemul nu este specific. Potrivit Grupului STL, acest lucru se datorează faptului că autoritatea care acordă stimulentele este statul Maharashtra, iar stimulentele sunt disponibile pentru aproape toate societățile producătoare din statul Maharashtra, atât timp cât acestea îndeplinesc criterii obiective, de natură economică și aplicate orizontal, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. Grupul STL a precizat că, la atingerea anumitor praguri de investiții în statul Maharashtra, eligibilitatea pentru finanțare este automată în momentul prezentării unei cereri. În special, Grupul STL nu a depus cereri, în cele din urmă, pentru sisteme pentru care nu a atins pragul de investiții necesar.

(197)

Comisia a observat că, fără a aduce atingere caracterului specific al sistemului pe baza domeniului geografic de aplicare, sistemul este considerat în continuare specific deoarece nu este disponibil pentru toate industriile. Comisia a observat că lista industriilor pentru care se aplică acest sistem exclude, de exemplu, întregul sector agricol primar (numai prelucrarea produselor agroalimentare este eligibilă (39)). În plus, Comisia a observat că avantajele acordate nu sunt nici automate, nici prestabilite. Într-adevăr, astfel cum s-a constatat în considerentul 192 de mai sus, pentru mega-proiecte – așa cum a fost clasificată investiția Grupului STL – statul Maharashtra „poate lua în considerare furnizarea unui pachet personalizat de stimulente, de la caz la caz, după cum se consideră necesar” (40). În cursul vizitei de verificare efectuate de Comisie, Grupul STL a confirmat că proiectul său a fost clasificat drept mega-proiect, fiindu-i oferite astfel de avantaje personalizate. Prin urmare, faptul că stimulentele au fost adaptate pentru mega-proiecte, cum este proiectul STL, a confirmat că avantajul era într-adevăr acordat discreționar și nu în mod automat, astfel cum susține societatea. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(198)

Investigația a arătat că grupul STL a beneficiat de subvenții pentru tarifele la energie electrică, de subvenții pentru investiții și de rambursarea contribuției angajatorului la asigurarea de stat a angajatului pentru investiții realizate pentru producția de cabluri din fibre optice, de preforme de sticlă (un factor de producție din amonte pentru fibrele optice) și de fibre optice (un factor de producție din amonte pentru cablurile din fibre optice).

(199)

Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza cuantumului acordat beneficiarilor de statul Maharashtra. În cazul subvențiilor pentru investiții, valoarea totală a fost repartizată pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor bunuri de capital în industria în cauză. Comisia a stabilit că avantajul este acordat beneficiarilor în momentul în care aceștia obțin sumele rezultate din certificatele de eligibilitate primite de la statul Maharashtra. În cazul subvențiilor pentru investiții, valoarea calculată care poate fi atribuită PI a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să se stabilească valoarea totală a avantajului de-a lungul timpului. Rata dobânzii comerciale (41) în vigoare în India în perioada de investigație a fost considerată adecvată în acest scop.

(200)

În urma comunicării constatărilor finale, Comisia, ca urmare a afirmației Grupului MP Birla indicate în considerentul 55, a modificat valoarea de referință a ratei dobânzii comerciale, astfel cum se indică în considerentul 56 de mai sus.

(201)

Grupul STL a utilizat, de asemenea, acest sistem pentru a sprijini fabricarea de materii prime. Prin urmare, Comisia a repartizat producătorilor de cabluri din fibre optice valoarea adecvată a avantajului, care a fost apoi utilizată la calcularea valorii subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii, pe baza metodei descrise în considerentul 199.

(202)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost repartizată pe baza cifrei de afaceri realizate pentru produsul care face obiectul investigației în cursul PI, deoarece societățile au utilizat activele numai pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației, iar subvenția nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(203)

Nivelul subvenției stabilit în legătură cu sistemul descris mai sus în cursul perioadei de investigație pentru grupurile de societăți incluse în eșantion se ridica la:

Sisteme ale statului Maharashtra

(204)

Comisia a stabilit că grupul HFCL a utilizat sisteme de sprijin oferite de statul Telangana în cursul perioadei de investigație.

(205)

Temeiul juridic aplicabil în cursul PI a fost Politica în domeniul electronicii a statului Telangana din 2016 (42).

(206)

În conformitate cu secțiunea 6.2 din Politica în domeniul electronicii din 2016, eligibilitatea este limitată la industria electronică din Telangana. La pagina 11 din același document, industria electronică este definită ca incluzând produsele electronice, serviciile de fabricare de produse electronice, proiectarea semiconductorilor și VLSI și componentele electronice.

(207)

Politica în domeniul electronicii a statului Telangana din 2016 include mai multe sisteme de sprijin, cum ar fi subvențiile pentru investiții, subvențiile pentru rata dobânzilor, subvențiile pentru energie electrică, subvențiile pentru transport sau rambursarea a diferite impozite și taxe.

(208)

Înainte de investiție, întreprinderile trebuie să depună o cerere la autoritățile statului Telangana.

(209)

În cazul în care cererea este aprobată, autoritățile statului Telangana trimit solicitantului o scrisoare intitulată „scrisoare de aprobare sau de ofertă” în care enumeră sistemele eligibile și sumele pe care solicitantul le poate solicita. Pentru mega-proiecte, statul Telangana poate oferi subvenții adaptate solicitantului pe baza sistemelor de sprijin indicate în considerentul 207.

(210)

După ce statul Telangana trimite solicitantului scrisoarea de aprobare/de ofertă, solicitantul trebuie să depună cereri de plată individuale pentru fiecare dintre sistemele de subvenții oferite, dar nu neapărat pentru toate sistemele respective.

(211)

Sistemele statului Telangana constituie subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Plățile efectuate sunt contribuții financiare din partea statului Telangana, întrucât acesta efectuează un transfer direct către beneficiar. În plus, aceste plăți conferă un avantaj, deoarece o parte din investiția realizată de beneficiar este acoperită de stat.

(212)

Aceste sisteme sunt considerate specifice, deoarece eligibilitatea este limitată, astfel cum se explică în considerentul 206, la societățile care investesc în statul Telangana și, prin urmare, pot face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază. În plus, eligibilitatea sistemului este, de asemenea, limitată, astfel cum se explică în considerentul 206, la producătorii care își desfășoară activitatea în industria electronică. În plus, proiectele foarte mari, cum ar fi cele considerate „mega-proiecte”, pot să beneficieze de stimulente personalizate din partea statului Telangana. Prin urmare, Comisia a constatat că sistemul poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază.

(213)

Investigația a arătat că grupul HFCL a beneficiat de subvenții pentru investiții, de subvenții pentru rata dobânzilor, de rambursarea taxei de timbru și de subvenții pentru energie electrică.

(214)

Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza cuantumului acordat beneficiarilor de statul Telangana. Comisia a stabilit că avantajul este acordat beneficiarilor în momentul în care aceștia obțin sumele rezultate din scrisoarea primită de la statul Telangana.

(215)

În cazul subvențiilor pentru investiții, valoarea totală a fost repartizată pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor bunuri de capital în industria în cauză. Valoarea calculată care poate fi atribuită PI a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să se stabilească valoarea totală a avantajului de-a lungul timpului. Rata dobânzii comerciale (43) în vigoare în India în perioada de investigație a fost considerată adecvată în acest scop.

(216)

În urma comunicării constatărilor finale, Comisia, ca urmare a afirmației Grupului MP Birla indicate în considerentul 55, a modificat valoarea de referință a ratei dobânzii comerciale, astfel cum se indică în considerentul 56 de mai sus.

(217)

În plus, Comisia a identificat și a corectat o eroare materială în ceea ce privește calculul.

(218)

Grupul HFCL a utilizat, de asemenea, acest sistem pentru a sprijini fabricarea de materii prime. Prin urmare, Comisia a repartizat producătorilor de cabluri din fibre optice valoarea adecvată a avantajului, care a fost apoi utilizată la calcularea valorii subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii, pe baza metodei descrise în considerentul 214.

(219)

Nivelul subvenției stabilit în legătură cu sistemul descris mai sus în cursul perioadei de investigație pentru grupurile de societăți incluse în eșantion se ridica la:

Sisteme ale statului Telangana

(220)

Comisia a stabilit că grupul MP Birla a utilizat sisteme de sprijin oferite de statul Madhya Pradesh în cursul perioadei de investigație.

(221)

Temeiul juridic aplicabil în cursul perioadei de investigație a fost Politica de promovare industrială din 2014, astfel cum a fost modificată în octombrie 2019 (44). Scopul acestei politici a fost de a încuraja investițiile industriale și crearea de locuri de muncă în Madhya Pradesh prin rambursarea impozitelor, percepând în același timp o parte din veniturile fiscale suplimentare generate de investiție.

(222)

Societățile eligibile sunt cele care își desfășoară activitatea în alte sectoare decât cele indicate în secțiunea 5.2.1 a Politicii de promovare industrială din 2014 și care vor investi în Madhya Pradesh pentru a înființa noi unități de producție, pentru a crește capacitatea, pentru a-și diversifica producția sau pentru a moderniza echipamentele tehnice.

(223)

Societățile trebuie să depună o cerere la autoritățile statului Madhya Pradesh. În cazul în care cererea este aprobată, autoritățile statului Madhya Pradesh trimit solicitantului o scrisoare intitulată „scrisoare de aprobare” în care enumeră sistemele eligibile și sumele pe care solicitantul le poate obține.

(224)

Politica de promovare industrială din 2014 include mai multe sisteme de sprijin, în funcție de valoarea investițiilor și a sectorului de activitate, societățile putând beneficia de diferite măsuri de sprijin.

(225)

Proiectele de creștere a capacității desfășurate de Grupul MP Birla au fost clasificate ca unități industriale de mari dimensiuni care au beneficiat de plăți din partea statului Madhya Pradesh prin rambursarea a diferite impozite.

(226)

Sistemele statului Madhya Pradesh constituie subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Plățile efectuate sunt contribuții financiare din partea statului Madhya Pradesh, întrucât acesta efectuează un transfer direct către beneficiar. În plus, aceste plăți conferă un avantaj, deoarece o parte din investiția realizată de beneficiar este acoperită de stat.

(227)

Sistemul este considerat specific deoarece statul alege proiecte de investiții din toate industriile, însă unele sunt excluse, așa cum se indică în considerentul 222, astfel încât sistemul nu are o disponibilitate generală. Prin urmare, sistemul poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază. În plus, eligibilitatea în cadrul acestui sistem este limitată la societățile care investesc în statul Madhya Pradesh, așa cum se indică în considerentul 222, și, prin urmare, sistemul poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(228)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul MP Birla a susținut că criteriile de eligibilitate ale acestui sistem sunt generale și se aplică tuturor investitorilor care îndeplinesc criteriile, în timp ce industriile neeligibile pentru stimulentele din cadrul acestui sistem sunt excluse din motive de ordine publică, cum ar fi protecția mediului, sănătatea publică și moralitatea publică. Potrivit Grupului MP Birla, aceste excluderi nu sunt arbitrare, ci se bazează pe obiective legitime de politică publică justificate de articolul XX din Acordul General pentru Tarife și Comerț.

(229)

În primul rând, Comisia a observat că printre industriile excluse din sistem se numărau și „Activitățile legate de comerț și servicii”. Acest lucru a arătat că motivul excluderii anumitor industrii nu îl reprezintă doar considerentele de ordine publică, cum ar fi protecția mediului, sănătatea publică și moralitatea publică. În al doilea rând, Comisia a observat că industriile care nu sunt eligibile pentru sistem includeau, la punctul 19 din anexa B la Politica de promovare industrială din 2014, „Orice industrie declarată periodic de guvernul statului”. Acest lucru a arătat că industriile excluse din sistem – și, în consecință, cele eligibile în cadrul sistemului – depind de o decizie discreționară a statului Madhya Pradesh. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(230)

Investigația a arătat că BCL și VTL au beneficiat de rambursarea impozitelor menționată în considerentul 225.

(231)

Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza cuantumului acordat beneficiarilor de statul Madhya Pradesh. În cazul subvențiilor pentru investiții, valoarea totală a fost repartizată pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor bunuri de capital în industria în cauză. Grupul MP Birla a obținut suma numai la primirea fiecărei tranșe anuale, în măsura în care nu a fost informat în prealabil cu privire la valoarea tranșelor anuale, ci numai la suma totală aprobată de statul Madhya Pradesh. Prin urmare, Comisia a stabilit că avantajul este acordat grupului MP Birla în momentul în care beneficiarii primesc sumele rezultate din scrisoarea de aprobare primită de la statul Madhya Pradesh. În cazul subvențiilor pentru investiții, valoarea calculată care poate fi atribuită PI a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să se stabilească valoarea totală a avantajului de-a lungul timpului. Rata dobânzii comerciale (45) în vigoare în India în perioada de investigație a fost considerată adecvată în acest scop.

(232)

În urma comunicării constatărilor finale, Comisia, ca urmare a afirmației Grupului MP Birla indicate în considerentul 55, a modificat valoarea de referință a ratei dobânzii comerciale, astfel cum se indică în considerentul 56 de mai sus.

(233)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul MP Birla a susținut că avantajul calculat pentru VTL în cadrul acestui sistem includea subvenții legate de prima extindere a societății, care au fost amortizate integral până la începerea perioadei de investigație. În plus, Grupul MP Birla a susținut că, în cazul subvențiilor primite pentru clădiri, a fost aplicată o perioadă de amortizare incorectă. În fine, Grupul MP Birla a susținut că Comisia a luat în considerare anumite sume care nu ar fi trebuit să facă parte din calcul.

(234)

Comisia a considerat că toate cele trei afirmații sunt justificate și a ajustat calculele în consecință. După acceptarea primelor două afirmații prin eliminarea sumelor aferente primei extinderi și prin aplicarea perioadei corecte de amortizare pentru clădiri, ultima afirmație nu a necesitat nicio ajustare suplimentară a calculului avantajului.

(235)

În plus, Comisia a identificat și a corectat o eroare materială în ceea ce privește calcularea nivelului subvenției pentru BCL în cadrul acestui sistem.

(236)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost repartizată pe baza cifrei de afaceri realizate pentru produsul care face obiectul investigației în cursul PI, deoarece societățile au obținut subvențiile pentru active numai pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației, iar subvenția nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(237)

Nivelul subvenției stabilit în legătură cu sistemul descris mai sus în cursul perioadei de investigație pentru grupurile de societăți incluse în eșantion se ridica la:

Sisteme ale statului Madhya Pradesh

(238)

Deși statisticile oficiale privind importurile sunt raportate în kilograme, Comisia a considerat că această unitate nu este adecvată pentru o măsurare corespunzătoare a volumelor în cauză. Investigația a arătat că, în general, industria nu utilizează greutatea, ci lungimea, ca principal indicator de volum. Aceasta poate fi lungimea cablului (km de cablu) sau lungimea totală a fibrelor conținute de cablu (km de fibră). În cursul investigației antidumping privind importurile de cabluri din fibre optice originare din China (46), precum și în cursul investigației antidumping separate privind importurile de cabluri din fibre optice originare din India, Comisia a considerat că cea mai adecvată unitate de măsură este km de cablu. Aceeași abordare a fost utilizată și în prezenta investigație.

(239)

Produsul similar a fost fabricat de 14 producători sau grupuri de producători din Uniune în cursul perioadei de investigație. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(240)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 1,7 milioane km de cablu. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, cum ar fi informații directe provenite de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion și de la cinci alți producători din Uniune care susțin plângerea și informații privind piața în privința celorlalți producători. Așa cum se indică în considerentul 12, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 50 % din volumul producției totale estimate de produs similar.

(241)

Pentru a stabili dacă industria Uniunii a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei Uniunii, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei Uniunii (utilizare captivă) trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(242)

Comisia a constatat că între 9 % și 13 % din producția producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost destinată utilizării captive în cursul perioadei examinate. În situația respectivă, cablurile au fost livrate în cadrul aceleiași societăți sau acelorași grupuri de societăți în vederea unei prelucrări suplimentare în aval, în special pentru producția de cabluri prevăzute cu conectori.

(243)

Distincția între piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, întrucât produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe exercitate de importuri. În schimb, producția destinată vânzării pe piața liberă este în concurență directă cu importurile produsului în cauză.

(244)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei Uniunii, Comisia a obținut date pentru întreaga activitate legată de fibrele optice și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere.

(245)

Comisia a examinat anumiți indicatori economici referitori la industria Uniunii pe baza datelor privind piața liberă. Acești indicatori sunt: volumul vânzărilor și prețurile de vânzare pe piața Uniunii; cota de piață; creșterea economică; volumul și prețurile exporturilor; profitabilitatea; randamentul investițiilor; și fluxul de lichidități. În măsura în care a fost posibil și justificat, constatările examinării au fost comparate cu datele aferente pieței captive, pentru a prezenta un tablou complet al situației industriei Uniunii.

(246)

Cu toate acestea, alți indicatori economici au putut fi examinați în mod semnificativ doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei Uniunii (47). Aceștia sunt: producția; capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție; investițiile; stocurile; ocuparea forței de muncă; productivitatea; salariile; și capacitatea de a atrage capital. Aceștia depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă.

(247)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii, astfel cum au fost stabilite de reclamant, precum și pe baza datelor privind importurile din India, stabilite în conformitate cu metodologia descrisă în secțiunea 4.5.1.

(248)

Importurile din alte țări terțe au fost stabilite pe baza datelor Eurostat. Întrucât Eurostat identifică importurile de produs în cauză în kg, importurile au fost convertite în km de cablu în conformitate cu considerentul 238, utilizând același factor de conversie care a fost aplicat în cazul producătorilor-exportatori indieni.

(249)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (km de cablu)

(250)

Consumul total la nivelul Uniunii, incluzând consumul liber și captiv, a crescut cu 16 % între 2020 și 2021, de la aproximativ 2,4 milioane km de cablu în 2020 la aproximativ 2,7 milioane km de cablu în 2021. Între 2022 și perioada de investigație, acesta a scăzut cu aproximativ 4 %, ajungând la aproximativ 2,5 milioane km de cablu. Creșterea consumului în 2021 poate fi explicată printr-un efect de recuperare în urma perturbărilor legate de pandemia de COVID-19.

(251)

Piața captivă este constituită de utilizarea cablurilor din fibre optice pentru soluțiile de conectivitate oferite de societăți, inclusiv cabluri prevăzute cu conectori. Volumele au fost de 9 % din consumul total la nivelul Uniunii în cursul perioadei de investigație. Vânzările captive au înregistrat o creștere de 45 % pe parcursul perioadei examinate.

(252)

Consumul de pe piața liberă a evoluat în conformitate cu consumul total la nivelul Uniunii. El a înregistrat o creștere cu 15 % în 2021, urmată de o scădere de 9,5 % în 2022 și de o creștere în perioada de investigație cu 5,7 %. Între 2020 și perioada de investigație s-a înregistrat o creștere de 1 %.

(253)

Comisia a stabilit volumul importurilor din India pe baza răspunsurilor verificate la chestionar ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion și pe baza informațiilor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion. Astfel cum s-a menționat în considerentul 238, unitatea de măsură utilizată a fost km de cablu. Pe această bază, volumul importurilor din India în perioada de investigație a reprezentat 113 % din totalul importurilor raportate de Eurostat pentru aceeași perioadă.

(254)

Cota de piață a importurilor totale din India a fost stabilită pe baza volumului importurilor în raport cu volumul consumului total de pe piața liberă indicat în tabelul 1.

(255)

Importurile care fac obiectul unor subvenții în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (km de cablu) și cota de piață

(256)

Importurile care fac obiectul unor subvenții din India au înregistrat o creștere puternică în cursul perioadei examinate, de la 64 155 km de cablu în 2020 la 222 575 km de cablu în perioada de investigație. Această creștere de 247 % depășește cu mult evoluția consumului și arată amploarea pătrunderii pe piață a importurilor indiene.

(257)

Prin urmare, cota de piață a importurilor care fac obiectul unor subvenții a crescut de la 2,9 % la 9,8 % în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o creștere puternică de 243 %. Trebuie remarcat faptul că volumul importurilor care fac obiectul unor subvenții din India a crescut în special în perioada 2020-2022.

(258)

Comisia a stabilit prețurile importurilor care fac obiectul unor subvenții pe baza răspunsurilor verificate la chestionar ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion și pe baza informațiilor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza prețurilor CIF pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion și a răspunsurilor verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(259)

Prețul mediu ponderat al importurilor care fac obiectul unor subvenții în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețurile de import (EUR/km de cablu)

(260)

Prețurile importurilor care fac obiectul unor subvenții din India au scăzut de la 857 la 447 EUR/km de cablu în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o scădere de 48 %. Cu excepția anului 2020, prețurile importurilor care fac obiectul unor subvenții au fost în mod constant mai mici decât prețurile percepute de industria Uniunii de la clienți neafiliați de pe piața Uniunii în perioada examinată (a se vedea tabelul 8).

(261)

În acest context, Comisia a stabilit subcotarea prețurilor de vânzare în cursul perioadei de investigație comparând:

(262)

În cazurile în care vânzările au fost efectuate către importatori afiliați din Uniune, pentru calcularea marjei de subcotare, prețul de export („CIF construit”) a fost calculat pe baza valorii facturii pentru primul client independent, din care au fost deduse ajustările legate de import la punctul CIF, precum și costurile VAG și profitul importatorului afiliat, aplicându-se, prin analogie, articolul 2 alineatul (9) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (48).

(263)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții din aceeași etapă comercială, și au fost ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion înregistrată în cursul perioadei de investigație, ridicându-se ca medie ponderată globală la 38,2 %.

(264)

În orice caz, indiferent de nivelul subcotării, Comisia a constatat că importurile care fac obiectul unor subvenții au dus la scăderea și blocarea semnificativă a prețurilor Uniunii, care au scăzut în cursul perioadei examinate, în timp ce costul de producție a crescut în mod constant. Prin urmare, industria Uniunii nu și-a putut majora prețurile la nivelurile necesare pentru a obține profituri rezonabile.

(265)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unor subvenții asupra industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(266)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionar transmis de reclamant, care includea date referitoare la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele se refereau la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(267)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(268)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(269)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(270)

Pe parcursul perioadei examinate, volumul producției industriei Uniunii a crescut de la aproximativ 1,4 milioane km de cablu la aproximativ 1,7 milioane km de cablu, adică, în ansamblu, cu 20 %. O analiză mai detaliată a arătat că volumul producției a crescut în principal între 2020 și 2021, și anume cu 18 %, înregistrând apoi o creștere ușoară, de 4 %, în 2022 și o scădere de 2 % în perioada de investigație.

(271)

În cursul perioadei examinate, capacitatea de producție a crescut cu 13 %, reflectând investițiile realizate de unii dintre producătorii din Uniune. În pofida creșterii, investițiile au rămas, în general, la niveluri foarte scăzute și au constat în minimul necesar pentru a menține prezența pe piață a industriei Uniunii.

(272)

Gradul de utilizare a capacității de producție a crescut cu 13 % în perioada 2020-2022 și a scăzut cu 4 puncte procentuale în perioada de investigație, ca urmare a scăderii producției în cursul aceleiași perioade.

(273)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață

(274)

Pe parcursul perioadei examinate, volumul total al vânzărilor industriei Uniunii pe piața liberă și pe piața captivă a crescut de la aproximativ 1 milion km de cablu în 2020 la peste 1,2 milioane km de cablu în perioada de investigație, și anume cu 22 %.

(275)

Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața liberă a crescut de la aproximativ 880 000 km de cablu în 2020 la aproximativ 1 040 000 km de cablu în perioada de investigație, și anume cu 17 % în cursul perioadei examinate. Acest lucru s-a tradus printr-o creștere a cotei de piață de la 39,3 % în 2020 la 45,6 % în perioada de investigație.

(276)

Creșterea cotei de piață a industriei Uniunii în cursul perioadei examinate trebuie atribuită următorilor doi factori principali: (i) blocarea prețurilor suferită de producătorii din Uniune (a se vedea secțiunea 4.5.2); și (ii) instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor de cabluri din fibre optice din China în noiembrie 2021. Într-o perioadă de consum aproape stabil, cota de piață a producătorilor din Uniune a fost recâștigată aproape exclusiv în detrimentul importurilor din China care făceau obiectul unui dumping. Astfel cum se explică mai jos în secțiunea 4.6.2.3, industria Uniunii nu a putut beneficia pe deplin de efectul corectiv al taxelor antidumping împotriva Chinei, întrucât o parte semnificativă a vânzărilor din China a fost înlocuită de importurile din India care fac obiectul unor subvenții.

(277)

Piața captivă a industriei Uniunii (exprimată ca procent din consumul de pe piața liberă) a înregistrat o tendință de creștere în cursul perioadei examinate, de la 6,2 % în 2020 la 9,0 % în perioada de investigație. Piața captivă constă în cablurile din fibre optice care au fost utilizate în scopul conectivității (cabluri de racord, cabluri interioare și cabluri pentru centre de date). Există o creștere a cererii pe piața conectorilor, care duce la creșterea utilizării captive a cablurilor din fibre optice. Având în vedere prețurile mai mari ale acestor produse și capacitatea neutilizată disponibilă, industria Uniunii a ales să mențină activitatea legată de utilizarea captivă, deoarece aceasta permite diferențierea produselor, creșterea gradului de utilizare a capacității de producție și reducerea costului unitar și a avut un impact pozitiv asupra profitabilității globale a industriei Uniunii. Prin urmare, aceasta nu a avut niciun impact negativ asupra situației economice generale a industriei Uniunii.

(278)

În pofida măsurilor antidumping în vigoare privind importurile de cabluri din fibre optice originare din China, industria Uniunii nu a fost în măsură să recâștige o cotă de piață semnificativă, deoarece o parte considerabilă din cota de piață deținută anterior de producătorii-exportatori chinezi a fost preluată de importurile din India care fac obiectul unor subvenții. Prin urmare, industria Uniunii a fost împiedicată să beneficieze pe deplin de stabilirea unor condiții de concurență echitabile cu importurile din China și a fost împiedicată să își mărească producția și volumul vânzărilor în consecință.

(279)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(280)

Ocuparea forței de muncă în cadrul industriei Uniunii a crescut cu 13 % între 2020 și perioada de investigație, pe o bază ENI. Această evoluție urmează în mare măsură tendința observată în ceea ce privește volumul producției, conform tabelului 4.

(281)

Întrucât cifrele pentru producție și ocuparea forței de muncă s-au reflectat reciproc îndeaproape, productivitatea în funcție de numărul de km de cablu per angajat a rămas, în mare măsură, stabilă.

(282)

Toate marjele de subvenție au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de subvenție efective asupra industriei Uniunii a fost considerabil, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(283)

În prima jumătate a perioadei examinate, situația industriei Uniunii, inclusiv nivelul său de profitabilitate, a fost în continuare afectată de importurile care fac obiectul unui dumping și al unor subvenții din China, așa cum se arată și în secțiunea 5 de mai jos. Industria Uniunii nu a putut beneficia pe deplin de efectul corectiv al taxelor la importurile din China din cauza creșterii semnificative a importurilor din India care fac obiectul unor subvenții, astfel cum se explică mai jos în considerentul 278.

(284)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Prețurile de vânzare în Uniune

(285)

Prețurile de vânzare de pe piața Uniunii către părți neafiliate (piața liberă) au scăzut între 2020 și 2021 cu 5 % și au crescut ușor în anii următori, fără a atinge totuși nivelurile din 2020.

(286)

Deși costul de producție unitar a scăzut în perioada 2020-2021 cu 5 %, în concordanță cu prețurile medii de pe piața liberă a Uniunii, acesta a înregistrat o creștere între 2021 și PI (și anume cu 14,5 %), în timp ce prețurile de vânzare au crescut cu doar 2 %. Creșterea costurilor între 2021 și PI s-a datorat în principal creșterii prețurilor materiilor prime și costurilor cu forța de muncă, în concordanță cu evoluțiile inflației.

(287)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(288)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au înregistrat o creștere constantă în cursul perioadei examinate. Acest lucru reflectă costurile suplimentare cu forța de muncă, inclusiv ajustările la inflație.

(289)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile

(290)

Stocurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fluctuat, dar, în ansamblu, au crescut cu 21 % în perioada examinată. Având în vedere că cea mai mare parte a producției se desfășoară pe baza comenzilor și a specificațiilor clienților, stocurile nu constituie un indicator relevant al prejudiciului.

(291)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 10

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(292)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(293)

Profitabilitatea a scăzut continuu pe parcursul perioadei examinate și s-a redus de la 12,7 % în 2020 la 3,4 % în perioada de investigație. Cea mai semnificativă scădere a profitabilității a avut loc în 2022, în paralel cu o creștere semnificativă a cotei de piață a importurilor din India care fac obiectul unor subvenții, de la [2-4] % la [8-12] %. În cursul perioadei examinate, costul industriei Uniunii a crescut cu 9 %, în timp ce prețurile de vânzare au scăzut cu 2 %, ceea ce se datorează presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile din India care fac obiectul unor subvenții.

(294)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat în concordanță cu tendința profitabilității și a înregistrat o scădere puternică în cursul perioadei examinate, de aproximativ 50 %.

(295)

În perioada 2020-2021, investițiile au scăzut puternic, cu aproximativ 50 %. În cursul perioadei examinate, nivelul investițiilor a putut fi restabilit și chiar a crescut cu 44 % în comparație cu 2020. Cu toate acestea, investițiile au rămas, în general, la niveluri scăzute de la începutul perioadei examinate și au fost realizate în principal pentru a spori eficiența, pentru a menține instalațiile existente și pentru a desfășura activități de cercetare și dezvoltare. Ca urmare directă a presiunii exercitate de importurile care fac obiectul unor subvenții, industria Uniunii a fost obligată să amâne anumite investiții.

(296)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor a evoluat negativ în cursul perioadei examinate și a scăzut cu 43 %. Această evoluție negativă arată că, deși s-au realizat în continuare investiții pentru a menține și a îmbunătăți eficiența și competitivitatea, randamentul investițiilor respective a scăzut semnificativ în perioada examinată din cauza imposibilității industriei Uniunii de a-și îmbunătăți rata de profitabilitate.

(297)

Având în vedere scăderea atât de rapidă a randamentului investițiilor, capacitatea de a atrage capital în viitor este în mod clar pusă în pericol în cazul în care situația nu se îmbunătățește.

(298)

Marea majoritate a cablurilor din fibre optice sunt vândute prin proceduri de licitație. Pentru a obține elementele necesare privind acest aspect al pieței, Comisia a solicitat producătorilor-exportatori din India incluși în eșantion, producătorilor din Uniune incluși în eșantion, importatorilor și utilizatorilor să furnizeze informații detaliate privind licitațiile. Au fost solicitate informații cu privire la caracteristicile licitațiilor, cum ar fi procedura, calendarul și alte caracteristici relevante. Nicio entitate publică contractantă și niciun operator de telecomunicații nu a participat la investigație și nu a furnizat informații.

(299)

Investigația a arătat o imagine fragmentată a licitațiilor, inclusiv în ceea ce privește procedura, domeniul de aplicare și rezultatele. Acestea pot fi organizate de entități publice sau private, cum ar fi marii operatori de telecomunicații. Licitațiile se pot desfășura sub diferite forme, cum ar fi licitațiile electronice sau ofertele directe. Procedura de licitație durează, de regulă, 3-6 luni de la anunțul de licitație până la încheiere. În termen de una până la două luni de la încheierea licitației, clientul emite ordine de achiziție, iar livrările se efectuează în conformitate cu condițiile definite în contract. Investigația a confirmat faptul că prețul reprezintă cel mai important criteriu pentru luarea unei decizii, având în vedere că licitațiile au ca obiect produse ale căror caracteristici tehnice au fost specificate în detaliu (49).

(300)

Procedura de licitație a intensificat concurența, întrucât prezența producătorilor-exportatori indieni care licitau la prețuri foarte scăzute a determinat industria Uniunii să își reducă prețurile la niveluri nesustenabile, în efortul de a se alinia la ofertele indiene, și a împiedicat-o să își transfere creșterile de costuri asupra clienților. Condițiile licitației nu includ, de regulă, obligația contractuală pentru cumpărător de a cumpăra cantitatea licitată, însă includ obligația contractuală pentru furnizor de a furniza cantitatea licitată la prețul oferit.

(301)

Având în vedere că cea mai mare parte a pieței este aprovizionată prin licitații, mecanismul de licitație este cel care stabilește prețurile pe piață. Prin urmare, exportatorii indieni care licitează la prețuri mult mai mici decât industria Uniunii sunt, în pofida cantităților vândute încă relativ scăzute, cei care stabilesc prețul de referință la care industria Uniunii trebuie să se alinieze. Acest lucru este confirmat, de asemenea, de nivelurile semnificative de subcotare a prețurilor de vânzare stabilite în cadrul investigației.

(302)

Având în vedere natura licitațiilor, trebuie luat în considerare un efect întârziat. Livrarea (și facturarea) ulterioară a cablurilor din fibre optice în urma câștigării unei licitații ar avea loc în lunile sau anii de după încheierea licitației. În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a suferit o pierdere a volumului de vânzări în favoarea exportatorilor chinezi înainte de instituirea măsurilor, confruntându-se, în același timp, cu concurența din partea exporturilor indiene care fac obiectul unor subvenții, ale căror efecte asupra volumului vânzărilor vor persista și după perioada de investigație. Prin urmare, în ansamblu, evoluția licitațiilor a confirmat efectul continuu al blocării prețurilor. Prezența sporită a producătorilor-exportatori indieni a împiedicat redresarea industriei Uniunii în urma importurilor din China și se preconizează că va continua să aibă un efect negativ, în absența măsurilor.

(303)

Mai mulți indicatori au arătat o tendință pozitivă, cum ar fi producția, capacitatea, volumul vânzărilor, cota de piață și ocuparea forței de muncă. Cu toate acestea, creșterea cotei de piață a industriei Uniunii poate fi legată de scăderea cotei de piață pentru importurile din China, în urma instituirii măsurilor în noiembrie 2021 și în ianuarie 2022, când industria Uniunii a reușit să recupereze o parte din cota de piață pierdută anterior în favoarea importurilor din China. În același timp însă, industria Uniunii s-a confruntat cu creșterea costului de producție, în timp ce prețurile medii de vânzare din Uniune au înregistrat o tendință descrescătoare. Deși era de așteptat ca măsurile împotriva importurilor din China să conducă la o ușurare a situației producătorilor din Uniune, creșterea puternică a cotei de piață a importurilor din India care fac obiectul unor subvenții a arătat că exporturile indiene au continuat să exercite o presiune asupra prețurilor, cu o subcotare semnificativă și, în orice caz, cu o blocare a prețurilor pe parcursul perioadei examinate. Acest lucru a devenit evident ținând cont de scăderea semnificativă a profitabilității și a fluxului de lichidități și de nivelurile foarte scăzute ale investițiilor.

(304)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 8 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(305)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unor subvenții din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut prejudicia, în același timp, industria Uniunii. Comisia s-a asigurat că eventualele prejudicii cauzate de alți factori decât importurile care fac obiectul unor subvenții din țara în cauză nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul unor subvenții. Acești factori au fost: importurile din China, importurile din alte țări terțe și vânzările captive.

(306)

Deteriorarea situației industriei Uniunii a coincis cu creșterea rapidă a importurilor din India care fac obiectul unor subvenții, care au pătruns pe piața Uniunii în volume substanțiale, subcotând în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii și, în orice caz, exercitând o blocare semnificativă a prețurilor de vânzare din Uniune.

(307)

Volumul importurilor din India care fac obiectul unor subvenții a crescut (astfel cum se arată în tabelul 2) de la [59 300-72 500] km de cablu în 2020 la [203 700-248 400] km de cablu în perioada de investigație, ceea ce reprezintă o creștere de 247 %. În ceea ce privește cota de piață, creșterea în aceeași perioadă a fost de la [2-4] % la [8-12] %, adică o creștere de aproape trei ori (243 %). În aceeași perioadă (astfel cum se arată în tabelul 5), creșterea cotei de piață a industriei Uniunii pe piața liberă a fost mai puțin pronunțată, de la 40,4 % la 47,2 %, o creștere de 17 % (6,8 puncte procentuale). Prin urmare, se poate concluziona că importurile din India care fac obiectul unor subvenții au profitat de scăderea importurilor din China.

(308)

Prețul mediu al importurilor care fac obiectul unor subvenții a scăzut semnificativ în cursul perioadei examinate, cu 48 %, astfel cum se descrie în tabelul 3, și a subcotat prețurile de vânzare ale industriei Uniunii, în medie, cu 38,2 %. Prețurile de vânzare ale industriei Uniunii pe piața liberă a Uniunii către părți neafiliate au scăzut în ansamblu cu 3 % în cursul acestei perioade, pe baza analizei din tabelul 7.

(309)

Nivelul subcotării, în combinație cu profitabilitatea scăzută a industriei Uniunii, arată că importurile care fac obiectul unor subvenții au avut prețuri cu mult sub costul de producție al industriei Uniunii, atât prin intermediul mecanismelor licitațiilor, cât și prin vânzările la vedere. Acest comportament în materie de prețuri a împiedicat industria Uniunii să își recupereze pe deplin cota de piață pierdută anterior în favoarea importurilor chineze care au făcut obiectul unui dumping și i-a erodat nivelurile de profit de la începutul perioadei examinate. Acesta a generat o blocare a prețurilor și un prejudiciu financiar reprezentat de scăderea profitabilității și de reducerea investițiilor, punând în pericol existența industriei Uniunii.

(310)

Industria Uniunii, în încercarea de a se alinia la prețurile scăzute, care fac obiectul unor subvenții, stabilite de producătorii indieni și pentru a-și apăra volumul vânzărilor într-o perioadă de creștere a costurilor, nu a fost în măsură să își mărească prețurile în ritmul creșterii costurilor. Acest lucru a dus la o scădere marcată a profitabilității pentru toți producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(311)

Prin urmare, deși industria Uniunii a reușit să își majoreze cota de piață în cursul perioadei examinate, acest lucru s-a realizat în detrimentul prețurilor și a dus la o scădere semnificativă a profiturilor (blocarea prețurilor).

(312)

Astfel cum s-a descris în considerentul 295 de mai sus, au existat, de asemenea, elemente de probă care arată că anumite investiții planificate și proiecte de extindere ale industriei Uniunii au fost anulate sau suspendate din cauza creșterii importurilor din India care fac obiectul unor subvenții.

(313)

Din cele de mai sus rezultă că creșterea importurilor din India care fac obiectul unor subvenții a împiedicat industria Uniunii să își recupereze cotele de piață și să atingă niveluri de profit sustenabile.

(314)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că a existat o legătură de cauzalitate între importurile din India care au făcut obiectul unor subvenții și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(315)

Volumul importurilor din China a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Importuri din China

(316)

Importurile din China au scăzut în cursul perioadei examinate de la 843 000 km de cablu în 2020 la aproximativ 514 000 km de cablu în perioada de investigație. Cota de piață a scăzut în consecință, de la 37,5 % la 22,6 %. Această evoluție poate fi legată de măsurile antidumping și compensatorii impuse pentru cablurile din fibre optice din China care au fost introduse în noiembrie 2021, respectiv în ianuarie 2022 în urma investigațiilor referitoare la China menționate în considerentul 6 și de creșterea taxelor antidumping în august 2023 în urma investigației antiabsorbție. Așa cum s-a menționat în considerentul 278, din cauza prezenței încă puternice a importurilor din China la prețuri care au absorbit taxele antidumping, industria Uniunii nu a fost pe deplin protejată de practicile de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi în cursul perioadei examinate. Prin urmare, Comisia a concluzionat că este posibil ca importurile din China să fi afectat situația industriei Uniunii și să fi contribuit la prejudiciul suferit. Cu toate acestea, importurile din China au înregistrat, de asemenea, o tendință descendentă semnificativă în cursul perioadei examinate, atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi. În plus, acestea au arătat o tendință de creștere a prețurilor, prețurile medii fiind mai mari decât prețurile medii ale importurilor din India care fac obiectul unor subvenții.

(317)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că, chiar dacă importurile din China ar fi putut avea un impact negativ asupra situației industriei Uniunii în cursul perioadei examinate, ele nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din India care fac obiectul unor subvenții și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(318)

Volumul importurilor din alte țări terțe decât China a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importuri din alte țări terțe

(319)

Importurile din alte țări terțe au provenit din diferite surse. Țările cu cel mai mare volum al importurilor și cu cea mai mare cotă de piață au fost Marocul și Regatul Unit.

(320)

Importurile din Maroc au crescut de la aproximativ 26 000 km de cablu în 2020 la aproximativ 103 000 km de cablu în perioada de investigație. Cota lor de piață a crescut de la 1,2 % în 2020 la 4,6 % în perioada de investigație. Cu toate acestea, astfel cum s-a arătat mai sus, prețurile medii au crescut cu aproximativ 20 % în cursul aceleiași perioade, iar în PI au fost la niveluri semnificativ mai ridicate decât cele ale importurilor din India care fac obiectul unor subvenții și au depășit prețurile practicate de industria Uniunii. Prin urmare, Comisia a concluzionat că importurile din Maroc nu au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(321)

Statisticile privind importurile referitoare la Regatul Unit pentru anul 2020 au fost afectate de Brexit și nu au fost considerate o bază fiabilă pentru stabilirea volumelor și a valorilor importurilor pentru Regatul Unit pentru anul respectiv. Prin urmare, Comisia a estimat nivelul importurilor pentru 2020 la un nivel similar cu cel al importurilor pentru 2021. Pe această bază, importurile din Regatul Unit au avut o tendință destul de stabilă, înregistrând, în ansamblu, o ușoară scădere cu 3 %, de la aproximativ 80 000 km de cablu în 2020 la aproximativ 78 000 km de cablu în cursul perioadei de investigație. Cota lor de piață a scăzut în consecință, de la 3,6 % la 3,4 % în aceeași perioadă. Având în vedere că prețurile medii ale importurilor din Regatul Unit au fost cu mult peste prețurile medii din Uniune, Comisia a considerat că ele nu au cauzat niciun prejudiciu important industriei Uniunii.

(322)

Importurile din Turcia au fost stabile în 2020 și 2021 și au crescut cu 5 % în 2022, înainte de a scădea cu 16 % în perioada de investigație. Prin urmare, în ansamblu, importurile au avut o tendință descrescătoare de 11 % între 2020 și perioada de investigație. În termeni absoluți, importurile au scăzut de la aproximativ 56 800 km de cablu în 2020 la aproximativ 50 000 km de cablu în perioada de investigație. Cota de piață a rămas relativ stabilă și a scăzut ușor, de la 2,5 % la 2,2 % în perioada examinată. În pofida faptului că nivelul prețurilor a fost mai mic decât cel al producătorilor din Uniune, nu a putut fi obținută nicio cotă de piață suplimentară. Deși Comisia nu a putut exclude faptul că importurile respective au contribuit la prejudiciul adus industriei Uniunii, impactul lor a fost considerat limitat și, prin urmare, Comisia a concluzionat că ele nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unor subvenții și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(323)

Comisia a considerat că importurile din Coreea de Sud, Indonezia, Tunisia, Mexic și Elveția s-au situat la niveluri foarte scăzute pe parcursul perioadei examinate. Cu excepția Tunisiei și a Mexicului, acestea au înregistrat tendințe descendente semnificative. Importurile din Tunisia și Mexic au avut volume descrescătoare din 2022 până în perioada de investigație. Prețurile medii ale importurilor din aceste țări au fost ridicate și superioare prețurilor medii de vânzare ale industriei Uniunii. Pe această bază, Comisia a concluzionat că importurile respective nu au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(324)

Importurile din alte țări terțe au scăzut moderat în termeni absoluți în cursul perioadei examinate, de la aproximativ 110 000 km de cablu în 2020 la aproximativ 100 000 km de cablu în perioada de investigație. Cota de piață a scăzut de la 4,9 % la 4,4 %. Aceste importuri au prezentat niveluri ridicate și în creștere ale prețurilor și, prin urmare, nu există indicii că au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(325)

Așa cum se arată în tabelul 5, în cursul perioadei examinate, vânzările captive ale industriei Uniunii au crescut cu 47 %.

(326)

Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 277, Comisia nu a găsit niciun element de probă care să ateste că vânzările captive au avut un impact semnificativ asupra evoluției indicatorilor de prejudiciu. Prin urmare, Comisia a concluzionat că utilizarea captivă nu a cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(327)

Comisia a stabilit existența unei legături de cauzalitate între prejudiciul important suferit de industria Uniunii și importurile din India care fac obiectul unor subvenții. Creșterea importurilor din India care fac obiectul unor subvenții a coincis cu deteriorarea situației industriei Uniunii. Creșterea puternică a importurilor care fac obiectul unor subvenții din țara în cauză s-a realizat la prețuri care au subcotat în mod semnificativ prețurile de vânzare ale industriei Uniunii la niveluri aflate chiar sub costul de producție al industriei Uniunii. Prin urmare, importurile respective au împiedicat industria Uniunii să stabilească prețuri la niveluri sustenabile, necesare pentru a obține marje de profit rezonabile. Dimpotrivă, nivelurile prețurilor nu au putut să se alinieze la creșterea costurilor, ceea ce a generat efecte negative semnificative asupra profitabilității și a nivelurilor de investiții ale industriei Uniunii.

(328)

Comisia a distins și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unor subvenții. Comisia a concluzionat că este posibil ca alți factori, de exemplu importurile din China și importurile din Turcia, să fi contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii, dar, având în vedere evoluția volumelor lor și/sau evoluția prețurilor acestora, ele nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din India care fac obiectul unor subvenții și prejudiciul important suferit de industria Uniunii. Niciunul dintre ceilalți factori cunoscuți nu explica evoluțiile negative ale industriei Uniunii în ceea ce privește blocarea prețurilor și profitabilitatea, nivelurile scăzute de investiții și evoluția negativă a randamentului investițiilor.

(329)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unor subvenții din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unor subvenții și prejudiciul important suferit.

(330)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, Comisia a verificat dacă poate concluziona în mod clar că, în pofida stabilirii faptului că există o subvenționare prejudiciabilă, adoptarea unor măsuri în cazul de față nu este în interesul Uniunii. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diverselor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(331)

Industria Uniunii este compusă din 14 producători sau grupuri de producători, cu aproximativ 5 140 de angajați (ENI). Producătorii sunt răspândiți pe tot cuprinsul Uniunii.

(332)

Instituirea de măsuri compensatorii ar duce la creșterea nivelurilor prețurilor în Uniune și, prin urmare, ar permite industriei Uniunii să își majoreze prețurile proporțional cu creșterea costului său de producție. Acest lucru va duce la niveluri de profit mai sustenabile, care vor permite industriei Uniunii să crească nivelurile investițiilor și să reia investițiile în inovații care sunt necesare pentru a-și menține o poziție competitivă pe piață și pentru a-și menține prezența pe piață, precum și să recupereze cota de piață pierdută în trecut în favoarea importurilor din China care au făcut obiectul unui dumping și al unor subvenții.

(333)

Este probabil ca neinstituirea de măsuri să aibă un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii în ceea ce privește blocarea în continuare a prețurilor și posibila scădere a acestora. O scădere suplimentară a prețurilor ar însemna că industria Uniunii va înregistra pierderi pe termen scurt. Pentru a evita o deteriorare a profitabilității, industria Uniunii poate decide să își mențină nivelurile actuale ale prețurilor, care sunt însă deja nesustenabile, sau să își majoreze prețurile în detrimentul vânzărilor. Acest lucru va duce la o reducere imediată a volumului producției. În plus, această situație va împiedica industria Uniunii să își majoreze nivelurile investițiilor, necesare pentru a-și apăra prezența pe piață prin oferirea de soluții inovatoare și prin dezvoltarea produselor. În consecință, industria Uniunii va suferi o deteriorare financiară suplimentară în ceea ce privește profitabilitatea și investițiile, care îi va pune în pericol viitorul. În cazul în care nu se instituie măsuri, este de așteptat ca creșterea importurilor din India care fac obiectul unor subvenții să continue și chiar să crească în mod semnificativ, având în vedere marjele de subcotare substanțiale și natura pieței, care este determinată de licitațiile cu efecte pe termen lung. În această situație, industria Uniunii nu ar fi în măsură să se redreseze în urma efectelor prejudiciabile.

(334)

Prin urmare, se constată că măsurile compensatorii sunt în interesul industriei Uniunii.

(335)

La data deschiderii investigației, 51 de importatori și utilizatori au fost contactați și invitați să coopereze la investigație. Niciun importator neafiliat nu a cooperat la investigație.

(336)

În lipsa cooperării din partea importatorilor neafiliați, Comisia nu a fost în măsură să determine impactul exact al taxelor compensatorii asupra activităților acestora. În cadrul investigației referitoare la China, Comisia a stabilit că importatorii au beneficiat de marje de profit de [15 %-20 %] și că taxele au putut fi absorbite sau, cel puțin parțial, transferate clienților lor (50). Investigația actuală nu a scos la iveală fapte sau elemente de probă care să contrazică aceste constatări.

(337)

Deși măsurile compensatorii ar putea avea un anumit impact negativ asupra importatorilor și le-ar putea reduce profitabilitatea, Comisia a considerat că importatorii vor fi în măsură să absoarbă și/sau să transfere o parte din costurile majorate ca urmare a instituirii taxei către clienții lor. În consecință, Comisia a concluzionat că importatorii neafiliați nu vor fi afectați în mod disproporționat de instituirea măsurilor.

(338)

Produsul care face obiectul investigației este folosit de mai multe industrii, în principal de operatorii de telecomunicații, de organismele din sectorul public (cum ar fi municipalitățile) care dețin sau controlează rețele de fibră optică, de instalatori și de distribuitori. Niciuna dintre aceste părți nu a cooperat.

(339)

Un singur utilizator activ în industria telecomunicațiilor a cooperat în cursul investigației. Răspunsul utilizatorului la chestionar nu conținea argumente sau informații cu privire la aspecte legate de interesul Uniunii. Utilizatorul respectiv nu a importat cabluri din fibre optice din India și nu și-a exprimat sprijinul sau opoziția față de măsuri.

(340)

Comisia a considerat, de asemenea, că cablurile din fibre optice constituie doar o mică parte din costurile totale ale utilizatorilor, deoarece principalul factor de cost pentru instalarea fibrei optice este legat de lucrările civile. Comisia reamintește că cablurile din fibre optice reprezintă o parte foarte mică din cheltuielile de capital ale operatorilor de telecomunicații din UE, care, potrivit ETNO, s-au ridicat la 59,1 miliarde EUR în 2022 (51). Având în vedere un consum total la nivelul Uniunii de aproximativ 2,5 milioane km de cablu (52) și un preț mediu de 756 EUR pe km de cablu (53), cheltuielile legate de cablurile din fibre optice ar reprezenta aproximativ 3 % din investițiile operatorilor de telecomunicații.

(341)

Prin urmare, s-a concluzionat că măsurile nu ar afecta în mod disproporționat utilizatorii.

(342)

Cablurile din fibre optice sunt necesare pentru a construi rețele rapide în bandă largă. Prin urmare, ele sunt extrem de importante pentru cetățenii, întreprinderile și entitățile publice din întreaga Uniune, care depind de aceste rețele pentru a lucra la domiciliu, pentru a învăța la domiciliu, pentru a gestiona o întreprindere sau pentru a furniza servicii. Investițiile realizate prin intermediul programului NextGenerationEU (54) reprezintă una dintre principalele priorități ale Uniunii Europene, care urmărește, de asemenea, să implementeze o infrastructură de bandă largă de înaltă tehnologie care să ajungă în fiecare colț al UE. Prin urmare, cablurile din fibre optice sunt esențiale pentru deceniul digital al UE (55) și pentru suveranitatea sa digitală, iar menținerea unei industrii sănătoase a cablurilor din fibre optice în Uniune poate contribui la aceste obiective.

(343)

Instituirea de măsuri ar elibera industria Uniunii de presiunea asupra prețurilor de pe piața Uniunii cauzată de importurile din India care fac obiectul unor subvenții și i-ar permite să își majoreze prețurile în concordanță cu creșterile costurilor. Acest lucru ar avea un impact pozitiv asupra profitabilității și a nivelurilor de investiții și i-ar permite să își apere poziția pe piață și să investească în noi tehnologii. În fine, supraviețuirea producătorilor din Uniune este esențială pentru suveranitatea digitală a UE.

(344)

În același timp, măsurile nu ar împiedica importurile din alte țări terțe să concureze în mod echitabil pe piața Uniunii. Investigația nu a arătat că măsurile ar avea un efect negativ disproporționat asupra importatorilor și a industriilor din aval.

(345)

Prin urmare, în ansamblu, Comisia a ajuns la concluzia că, în această etapă a investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri cu privire la importurile de cabluri din fibre optice originare din India.

(346)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește subvenționarea, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 15 din regulamentul de bază, trebuie instituită o taxă compensatorie definitivă.

(347)

Articolul 15 alineatul (1) al treilea paragraf din regulamentul de bază prevede că valoarea taxei compensatorii definitive nu depășește valoarea totală stabilită a subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(348)

Articolul 15 alineatul (1) al patrulea paragraf prevede că „în cazul în care Comisia, pe baza tuturor informațiilor furnizate, poate conchide clar că nu este în interesul Uniunii să stabilească valoarea măsurilor în conformitate cu al treilea paragraf, valoarea taxei compensatorii este mai mică, în cazul în care o astfel de taxă mai mică ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii”.

(349)

Nicio astfel de informație nu a fost prezentată Comisiei și, prin urmare, nivelul măsurilor compensatorii va fi stabilit prin trimitere la articolul 15 alineatul (1) al treilea paragraf.

(350)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei compensatorii definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(351)

Investigația antisubvenție a fost efectuată în paralel cu o investigație antidumping separată privind același produs în cauză originar din India, în care Comisia a instituit măsuri antidumping la nivelul marjei de dumping. Comisia s-a asigurat că instituirea unei taxe cumulate care să reflecte nivelul de subvenționare și nivelul maxim de dumping nu ar avea drept rezultat compensarea de două ori a efectelor subvenționării („dublă contabilizare”) în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și cu articolul 15 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(352)

Comisia a examinat dacă unele dintre sistemele de subvenții sunt subvenții condiționate de export, care au ca efect reducerea prețurilor de export și, prin urmare, creșterea în consecință a marjelor de dumping, pentru a decide dacă trebuie să reducă marja de dumping cu cuantumurile subvențiilor constatate în legătură cu subvențiile condiționate de export, în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(353)

Întrucât Comisia a aplicat măsuri compensatorii anumitor sisteme de subvenții condiționate de export, în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din regulamentul de bază și pentru a evita dubla contabilizare, Comisia a instituit mai întâi taxa compensatorie definitivă la nivelul valorii definitive a subvenției stabilite. Ulterior, Comisia a instituit taxa antidumping definitivă rămasă, care corespunde marjei de dumping relevante din care s-a scăzut valoarea subvențiilor condiționate de export și care nu depășește nivelul relevant de eliminare a prejudiciului stabilit în cadrul investigației antidumping separate. Întrucât Comisia a scăzut din marja de dumping întreaga valoare a subvenției legate de subvențiile la export, nu a existat nicio problemă de contabilizare dublă în sensul articolului 24 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(354)

În cazurile în care cuantumul rezultat din scăderea valorii subvenției la export din marja de dumping era mai mare decât marja de prejudiciu, Comisia a plafonat taxa antidumping la marja de prejudiciu. În cazurile în care cuantumul rezultat din scăderea valorii subvenției la export din marja de dumping era mai mic decât marja de prejudiciu, Comisia a stabilit nivelul taxei antidumping pe baza valorii mai mici.

(355)

Având în vedere nivelul ridicat de cooperare din partea producătorilor-exportatori din țara în cauză, Comisia a constatat că nivelul celei mai ridicate taxe instituite pentru societățile incluse în eșantion ar fi reprezentativ ca nivel aplicabil pentru „toate celelalte societăți”. Taxa pentru „toate celelalte societăți” va fi aplicată societăților care nu au cooperat la prezenta investigație.

(356)

În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea totală a subvenției pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion a fost calculată pe baza valorii medii ponderate totale a subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii stabilită pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion.

(357)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile la care vor fi instituite taxele sunt stabilite după cum urmează:

(358)

Nivelurile individuale ale taxei compensatorii pentru fiecare societate menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul prezentei investigații. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din India”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei compensatorii.

(359)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor compensatorii individuale. Aplicarea de taxe compensatorii individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile trebuie să facă obiectul taxei compensatorii aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din India”.

(360)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să efectueze verificările lor uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(361)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale ca urmare a instituirii măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și de a institui, în consecință, o taxă la nivel național.

(362)

Statisticile privind cablurile din fibre optice sunt exprimate frecvent în km de cablu. Cu toate acestea, în Nomenclatura combinată prevăzută în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (56) privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun nu este specificată nicio astfel de unitate de măsură suplimentară pentru cablurile din fibre optice. Prin urmare, este necesar să se prevadă că, pentru importurile de produs în cauză, în declarația de punere în liberă circulație trebuie să figureze nu doar masa în kg sau tone, ci și numărul de km de cablu. Numărul de km de cablu trebuie indicat pentru codurile NC și TARIC.

(363)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (57), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(364)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1037,