1.

La 15 septembrie 2021, președinta Comisiei Europene a anunțat în discursul privind starea Uniunii (1) intenția Comisiei Europene de a propune ca 2022 să fie Anul European al Tineretului, consacrat „promovării tinerilor care s-au devotat atât de mult altora”. Anul European al Tineretului urmărește, printre altele, „să sprijine tinerii în a înțelege mai bine politicile publice de la nivelul Uniunii și de la nivel național, regional și local și să promoveze în mod activ diversele oportunități aflate la dispoziția tinerilor în baza respectivelor politici publice, pentru a sprijini dezvoltarea personală, socială, economică și profesională a tinerilor într-o lume verde, digitală și favorabilă incluziunii, urmărind în același timp să elimine barierele care încă mai există în această privință” (2).

2.

Astfel cum s-a subliniat în Rezoluția Parlamentului European referitoare la impactul COVID-19 asupra tineretului și asupra sportului [2020/2864(RSP)] (3), tinerii s-au aflat în centrul activităților de solidaritate pentru a răspunde nevoilor comunităților lor, în contextul pandemiei de COVID-19, de la lansarea de campanii de sensibilizare la participarea în prima linie, în cadrul Corpului european de solidaritate, și la alte inițiative de voluntariat.

3.

Prin acțiunile lor de voluntariat în cadrul Corpului european de solidaritate și al altor programe, tinerii pun în aplicare în mod concret preambulul Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE), care subliniază dorința semnatarilor de a întări solidaritatea dintre popoarele Europei, articolul 2 din TUE, care menționează solidaritatea ca fiind una dintre valorile comune ale statelor membre, și articolul 3 din TUE, în care se afirmă că Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale. Acțiunile lor de voluntariat pentru ajutor umanitar contribuie la promovarea păcii în Europa și în lume și la respectarea demnității umane și a drepturilor omului.

4.

Experiențele cu Serviciul european de voluntariat (1996-2018) și Corpul european de solidaritate, deși au fost încununate de succes, au demonstrat necesitatea de a facilita și mai mult voluntariatul transnațional, în special pentru tinerii cu mai puține oportunități. În acest context, Consiliul a solicitat o revizuire a Recomandării Consiliului din 20 noiembrie 2008 privind mobilitatea tinerilor voluntari în Uniunea Europeană („Recomandarea Consiliului din 2008”) pentru consolidarea potențialului programelor europene de tineret în ceea ce privește sensibilizarea tinerilor și contribuția la crearea unui comunități (4). Acest lucru este exprimat în special în anexa 4 privind Planul de lucru pentru Strategia UE pentru tineret pe perioada 2019-2027. În plus, raportul Comisiei privind punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret din 14 octombrie 2021 (5) a făcut referire la revizuirea Recomandării Consiliului din 2008.

5.

Majoritatea aspectelor prezentate în Recomandarea Consiliului din 2008 sunt încă cruciale și au fost păstrate în prezenta propunere. Actualizarea Recomandării Consiliului din 2008 a devenit necesară ca urmare a mai multor evoluții înregistrate începând din 2008. O evoluție importantă este lansarea Corpului european de solidaritate în 2016 și crearea de noi programe și activități naționale de voluntariat, care includ și elemente transnaționale (6) ce oferă uneori oportunități foarte similare pentru tineri. În Strategia Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2019-2027 (7), statele membre și Comisia sunt invitate, în limita domeniilor de competență proprii, „să urmărească să asigure complementaritate și sinergii între instrumentele de finanțare ale UE și sistemele naționale, regionale și locale”.

6.

O evaluare a Strategiei UE pentru tineret și a Recomandării Consiliului din 2008 (8) a identificat necesitatea includerii persoanelor care provin din medii defavorizate ca fiind o problemă mai stringentă în 2015 decât era în 2008. Alte nevoi identificate, care nu au fost abordate însă în Recomandarea din 2008, au inclus asigurarea calității proiectelor de voluntariat, oportunități de consolidare a capacităților organizațiilor și o mai bună monitorizare a punerii în aplicare a recomandării. Un grup de experți a prezentat recomandări de politică suplimentare (9), care se referă, de asemenea, la schimbul de cunoștințe și colaborarea în rețea, accesul la oportunitățile de voluntariat, obstacolele administrative, sensibilizarea, recunoașterea, voluntariatul digital și contextul de mediu, care au fundamentat recomandarea propusă.

7.

Începând din 2008, impactul crizelor, de exemplu cele care afectează mobilitatea fizică transnațională a voluntarilor, a fost unul grav. Pandemia de COVID-19 a evidențiat importanța asigurării în orice moment a securității, siguranței și sănătății fizice și mentale a tuturor participanților, inclusiv a elaborării de dispoziții pentru gestionarea impactului potențial al circumstanțelor neprevăzute. În plus, pentru o lungă perioadă de timp, conceptul de „voluntariat transnațional” s-a referit în practică exclusiv la activități care implică mobilitatea fizică a voluntarilor. Totuși, odată cu progresul tehnologic și în contextul pandemiei de COVID-19, au apărut noi tendințe în domeniul voluntariatului. Voluntariatul digital și-a demonstrat potențialul de a completa mobilitatea fizică sau de a fi o formă opțională de voluntariat pentru tinerii care nu sunt în măsură să călătorească fizic. De asemenea, dimensiunea intergenerațională a voluntariatului și-a demonstrat în mod clar importanța în abordarea provocărilor demografice cu care se confruntă societatea noastră. Preocupările legate de mediu și de schimbările climatice se numără printre prioritățile agendei politice a UE și trebuie să se reflecte în activități care implică mobilitate transnațională.

8.

Comunicarea Comisiei Europene privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025 (10) a subliniat importanța incluziunii, a calității și a recunoașterii experiențelor transfrontaliere în temeiul programului „Corpul european de solidaritate”. Garantarea calității oportunităților disponibile și acordarea unui sprijin adecvat participanților în fiecare etapă a experienței de voluntariat constituie o condiție prealabilă pentru ca activitățile de voluntariat să aducă beneficii comunităților, precum și tinerilor voluntari.

9.

În Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030), Consiliul a confirmat în domeniul prioritar 1 al cadrului strategic că „promovarea, valorizarea și recunoașterea învățării nonformale, inclusiv a voluntariatului, precum și sporirea incluziunii, a calității și a recunoașterii activităților transfrontaliere de solidaritate” reprezintă o acțiune concretă.

10.

Una dintre primele dificultăți cu care se confruntă tinerii interesați de experiența voluntariatului transnațional este accesul la informații ușor de utilizat cu privire la statutul și drepturile de care se bucură în calitate de voluntari, pe un site național dedicat, astfel încât să își poată începe activitatea de voluntariat transnațional pe deplin conștienți de impactul pe care îl va avea asupra drepturilor lor de securitate socială în statul membru gazdă, precum și în statul membru în care își au reședința obișnuită (11). În temeiul Regulamentului (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 octombrie 2018 privind înființarea unui portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor, Comisia și statele membre au deja obligația de a furniza cetățenilor Uniunii informații online ușor de utilizat privind drepturile, obligațiile și normele care decurg din dreptul Uniunii și dreptul național în domeniul voluntariatului într-un alt stat membru (12).

11.

Multe aspecte legate de mobilitatea transnațională nu pot fi abordate doar la nivel național, deoarece activitățile implică atât statul membru de origine, cât și statul membru gazdă. Cadrele administrative și juridice privind voluntariatul pot varia de la un stat membru la altul. Existența unor informații cuprinzătoare și adaptate tinerilor referitoare la normele juridice și administrative naționale care reglementează voluntariatul, în special informații privind asigurările sociale de care beneficiază atât în statul membru de origine, cât și în statul membru gazdă, este foarte importantă pentru tinerii care doresc să se implice într-o activitate de voluntariat transnațional.

12.

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027 (13) recunoaște rolul voluntariatului în integrarea și incluziunea persoanelor cu mai puține oportunități. Pentru multe dintre acestea, activitățile de voluntariat pot reprezenta opțiunea cea mai accesibilă pentru a beneficia de oportunități de mobilitate transfrontalieră, în special în formate de voluntariat pe termen scurt sau de voluntariat în grupuri sau echipe.

13.

Resortisanții țărilor terțe se pot confrunta cu obstacole administrative și practice în calea voluntariatului transfrontalier dacă trebuie să solicite o viză de scurtă sau lungă ședere ori un permis de ședere în scopul efectuării unor servicii de voluntariat într-un alt stat membru. Directiva (UE) 2016/801 reglementează condițiile de obținere a unei vize de lungă ședere sau a unui permis de ședere pentru a fi admis pe teritoriul unui stat membru al UE în scopul efectuării de servicii de voluntariat. Cu toate acestea, directiva respectivă nu conține dispoziții privind mobilitatea intra-UE a voluntarilor din țări terțe.

14.

O experiență de voluntariat le permite voluntarilor să obțină rezultate ale învățării care le sporesc capacitatea de inserție profesională. Există cadre naționale sau ale UE (și anume, Youthpass (14) și Europass (15)) care sprijină identificarea, documentarea și validarea rezultatelor învățării realizate în cadrul activităților de voluntariat. Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (16) a invitat angajatorii, organizațiile de tineri și organizațiile societății civile să promoveze și să faciliteze identificarea și documentarea rezultatelor învățării realizate la locul de muncă sau în cadrul unor activități de voluntariat. Evaluarea (17) Recomandării Consiliului din 2012 a identificat domeniile în care sunt necesare măsuri suplimentare în vederea realizării obiectivelor recomandării respective, pentru a pune la dispoziția cetățenilor oportunități de validare mai multe și mai bune, care să le permită să aibă acces la activități de învățare suplimentare și să își valorifice competențele în societatea și pe piața europeană a forței de muncă. Decizia Europass din 18 aprilie 2018 menționează voluntarii printre grupurile sale țintă.

15.

Noile evoluții înregistrate începând din 2008, datele privind obstacolele din calea voluntariatului transnațional și recomandările de politică privind promovarea mobilității tinerilor voluntari, prezentate de un grup de experți, impun adoptarea unei noi recomandări a Consiliului privind voluntariatul, în vederea facilitării și îmbunătățirii calității voluntariatului transnațional al tinerilor și a încurajării învățării reciproce, a colaborării în rețea și a sinergiilor între programele și activitățile de voluntariat din statele membre și Corpul european de solidaritate.

16.

Prezenta recomandare respectă pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității,

17.

În sensul prezentei recomandări, termenul „voluntariat” este definit la fel ca în Regulamentul (UE) 2021/888 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Programului „Corpul european de solidaritate”, și anume o activitate de solidaritate care se desfășoară sub forma unei activități voluntare neremunerate (18) pe o perioadă de cel mult 12 luni și care contribuie la realizarea binelui comun. În cazul în care programele transnaționale existente în statele membre au în vedere activități de solidaritate cu o durată mai mare de 12 luni, dar care corespund definiției voluntariatului, acestea vor fi considerate activități de voluntariat în sensul prezentei recomandări și, prin urmare, sunt incluse în domeniul său de aplicare.

18.

Voluntariatul tinerilor în temeiul prezentei recomandări cuprinde activitățile de voluntariat desfășurate în UE de resortisanții UE sau ai țărilor terțe care își au reședința într-un stat membru și care se deplasează într-un alt stat membru în scopul prestării de servicii de voluntariat, în cadrul Corpului european de solidaritate sau al oricărui program sau activitate națională de voluntariat transfrontalier din statele membre. În măsura posibilului, acțiunile întreprinse de statele membre și de Comisie ca răspuns la prezenta recomandare ar trebui, de asemenea, să țină seama de activitățile de voluntariat dintre statele membre și țările terțe. Activitățile voluntare nu ar trebui să aibă un efect negativ asupra locurilor de muncă remunerate potențiale sau existente și nici nu ar trebui să fie considerate ca un substitut al acestora. Termenii „tineret” și „tineri” acoperă categoria de vârstă cuprinsă între 18 și 30 de ani.

19.

Tineri cu mai puține oportunități înseamnă tineri care, din motive economice, sociale, culturale, geografice sau de sănătate, din cauza provenienței lor dintr-un context de migrație sau din motive precum un handicap sau dificultăți educaționale sau din orice alt motiv, inclusiv un motiv care ar putea da naștere la discriminare în sensul articolului 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se confruntă cu obstacole din cauza cărora nu pot avea acces efectiv la oportunități (19).

20.

Examinarea posibilității adoptării unor măsuri care să contribuie la crearea sau menținerea unui cadru legislativ și de punere în aplicare adecvat și clar privind sănătatea, siguranța și securitatea participanților la activitățile de voluntariat transnațional prin:

21.

Furnizarea de informații accesibile și sensibilizarea cu privire la drepturile voluntarilor, astfel cum se prevede în cadrul specific prezentat mai sus, în special:

22.

Îmbunătățirea calității oportunităților de voluntariat prin sprijinirea organizatorilor de activități de voluntariat în eforturile lor de consolidare a capacităților. În special, acest obiectiv poate fi realizat prin:

23.

Asigurarea faptului că accesul la activitățile de voluntariat transnațional reprezintă o oportunitate reală pentru toți tinerii, inclusiv pentru cei cu mai puține oportunități, inclusiv prin:

24.

Creșterea nivelului de conștientizare cu privire la beneficiile activităților de voluntariat, prin activități de informare, orientare și comunicare, inclusiv prin implicarea părților interesate de la nivel național din domeniul educației, formării, ocupării forței de muncă, serviciilor sociale și tineretului. Acordarea unei atenții deosebite implicării în mod echitabil a tinerilor cu mai puține oportunități. Aceasta include promovarea faptului că:

25.

Sprijinirea și promovarea activităților legate de voluntariat care urmăresc crearea unei comunități. Aceasta include:

26.

Explorarea unor noi tendințe și a unor dimensiuni și formate alternative ale voluntariatului, inclusiv prin:

27.

Crearea de sinergii, de complementaritate și de continuitate între programele și activitățile de voluntariat existente la nivel european și la diferite niveluri în statele membre. Aceasta include, de exemplu:

28.

Sprijinirea activităților de voluntariat care contribuie semnificativ la abordarea provocărilor legate de schimbările climatice și de mediu, prin:

29.

Includerea de informații referitoare la progresele înregistrate în ceea ce privește aplicarea prezentei recomandări în actualizările periodice efectuate în cadrul Strategiei UE pentru tineret, în special ca parte a platformei wiki pentru tineret.

30.

Să faciliteze schimbul de practici între statele membre cu privire la modul în care trebuie abordate obstacolele care îi pot împiedica pe tineri să participe la activități de voluntariat, de exemplu prin activități de învățare inter pares, grupuri de experți ale Comisiei sau Platforma Strategiei UE pentru tineret.

31.

Să sprijine statele membre în aplicarea prezentei recomandări prin mecanismele și instrumentele de cooperare ale Strategiei UE pentru tineret, prin programul european pentru activitățile pentru tineret și prin programele pentru tineret ale UE, în special Corpul european de solidaritate.

32.

Să faciliteze învățarea reciprocă și schimburile între statele membre și toate părțile interesate relevante de la diferite niveluri prin activități precum învățarea inter pares, consilierea reciprocă, grupurile de experți, colaborarea în rețea și alte structuri de cooperare, inclusiv cu accent pe crearea de sinergii și complementaritate între programele sau activitățile de la nivelul UE și cele de la nivel național, inclusiv regimurile naționale aplicabile funcției publice, dacă există. Să utilizeze în acest scop spațiile existente, cum ar fi platforma wiki pentru tineret și Portalul european pentru tineret, unde pot fi partajate resurse și cunoștințe între statele membre și organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) la diferite niveluri.

33.

Să exploreze noi tendințe și formate ale voluntariatului care respectă principiile de bază în ceea ce privește egalitatea de șanse și nediscriminarea, accesibilitatea, incluziunea și calitatea înaltă a activităților, prin colectarea de date și elaborarea de bune practici, orientări și manuale, în special în ceea ce privește voluntariatul digital sau mixt și voluntariatul inter-generații.

34.

Să promoveze și să popularizeze oportunitățile de voluntariat pentru tineri disponibile la nivel european, în special pentru persoanele cu mai puține oportunități, prin intermediul Portalului european pentru tineret, care include instrumentul de înregistrare pentru activitățile de solidaritate în cadrul Corpului european de solidaritate. În cooperare cu statele membre, să includă pe Portalul european pentru tineret linkuri către site-urile naționale relevante (28).

35.

Să dezvolte, să promoveze și să sprijine în continuare utilizarea instrumentelor UE existente pentru validarea rezultatelor învățării non-formale și informale, în special Youthpass și platforma Europass, inclusiv prin intermediul acreditărilor digitale europene pentru învățare.

36.

Să sprijine cercetarea și colectarea de date cu privire la impactul pe termen lung al activităților de voluntariat și de solidaritate pentru persoanele fizice și organizații, precum și asupra societății, inclusiv lecțiile învățate în timpul pandemiei de COVID-19 în domeniul voluntariatului și pregătirea acestuia pentru crize similare, prin studii, sondaje, statistici, cercetări și analize de date.

37.

Să utilizeze platforma wiki online pentru tineret pentru a colecta informații cu privire la progresele înregistrate de statele membre în aplicarea prezentei recomandări.

38.

Să prezinte rapoarte cu privire la utilizarea prezentei recomandări a Consiliului în contextul activității privind punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret și a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației.