(1)

La 14 octombrie 2020, Comisia Europeană („Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de monoetilenglicol („MEG”) originar din Statele Unite ale Americii („SUA”) și din Regatul Arabiei Saudite („RAS”) (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază.

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 31 august 2020 (denumită în continuare „plângerea”) de către Comitetul de apărare a producătorilor europeni de MEG (denumit în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de MEG a Uniunii. Plângerea conținea elemente de probă referitoare la existența dumpingului și a unui prejudiciu important rezultat din acesta.

(3)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, la 14 mai 2021, Comisia a comunicat părților o sinteză a taxelor propuse și detalii privind calculul marjei de dumping și al marjei adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii. Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații cu privire la exactitatea calculelor într-un termen de trei zile lucrătoare. Au fost primite observații din partea MEGlobal Americas Inc („MEGlobal Americas”), Saudi Basic Industries Corporation („SABIC”), Arteco NV („Arteco”) și a Comitetului producătorilor de PET din Europa („CPME”).

(4)

La 11 iunie 2021, Comisia a instituit taxe antidumping provizorii la importurile de MEG originar din SUA și din RAS prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/939 al Comisiei (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”).

(5)

În urma comunicării faptelor și a considerentelor esențiale pe baza cărora a fost instituită o taxă antidumping provizorie („comunicarea constatărilor provizorii”), reclamantul, MEGlobal Americas, Lotte Chemical Louisiana LCC („LCLA”), guvernul Regatului Arabiei Saudite („GRAS”), SABIC, ExxonMobil Petroleum & Chemical BV („EMPC”), Helm AG („Helm”), Oxyde Belgium BV („Oxyde”), Tricon International Ltd și societățile sale afiliate („Tricon”), Arteco, CPME și RETAL Industries Limited („RETAL”) au transmis informații în scris, făcându-și cunoscute opiniile cu privire la constatările provizorii, în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu.

(6)

Părțile care au adresat o cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu LCLA, MEGlobal Americas, SABIC și CPME. În plus, în urma cererii înaintate de MEGlobal Americas și SABIC, au avut loc două audieri cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Consilierul-auditor a constatat că drepturile la apărare ale părților interesate au fost respectate în cadrul prezentei proceduri.

(7)

Pentru a-și formula constatările definitive, Comisia a examinat observațiile transmise de părțile interesate și și-a revizuit concluziile provizorii, atunci când a fost cazul.

(8)

Comisia a continuat să caute și să verifice încrucișat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive. Au avut loc două verificări încrucișate la distanță („VID”) suplimentare cu Arteco și Indorama Ventures Europe BV („Indorama”). Comisia intenționa să efectueze verificări încrucișate la distanță și cu Helm și Oxyde, dar niciuna dintre aceste societăți nu a fost disponibilă.

(9)

SABIC și MEGlobal Americas au susținut că Comisia a comunicat rapoartele VID cu întârziere și că, prin urmare, le-au fost încălcate drepturile la apărare.

(10)

Comisia a comunicat rapoartele VID la 14 mai 2021, împreună cu sinteza taxelor propuse și detalii privind calcularea marjei de dumping și a marjei adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii, astfel cum se menționează în considerentul 3. Scopul rapoartelor VID este de a furniza părților un raport faptic cu privire la VID. Rapoartele nu formulează nicio concluzie referitoare la modul în care Comisia va trata în cele din urmă datele obținute în cursul VID. Nu există un termen legal pentru comunicarea rapoartelor VID. Nu s-au primit observații din partea părților cu privire la informațiile furnizate în rapoartele VID. Prin urmare, Comisia nu consideră că drepturile la apărare ale părților au fost încălcate, iar opinia consilierului-auditor pentru proceduri comerciale a fost aceeași cu a Comisiei în această privință.

(11)

Tricon a susținut că, deși a cooperat în cursul anchetei, numele său nu a fost citat în regulamentul provizoriu, în special în considerentele 8 și 66 și că, prin urmare, Comisia a încălcat dreptul Tricon la o bună administrare.

(12)

La momentul instituirii măsurilor provizorii, Comisia nu dispunea de suficiente informații cu privire la activitățile de import ale Tricon în Uniune, deoarece răspunsul la chestionar fusese transmis în numele a trei entități declarate ca fiind situate în SUA, și nu în Uniune. Comisia a primit informațiile respective de la Tricon abia după instituirea măsurilor provizorii.

(13)

Având în vedere aceste informații suplimentare, considerentele 8 și 66 din regulamentul provizoriu, care enumeră părțile cu care Comisia a organizat audieri înainte de instituirea măsurilor provizorii și, respectiv, părțile care au transmis un răspuns la chestionar, trebuie interpretate ca incluzând și Tricon. În plus, observațiile prezentate de Tricon înainte de instituirea măsurilor provizorii au ridicat aceleași probleme ca și observațiile prezentate de alte părți interesate, precum Arteco, Helm și Oxyde, și, prin urmare, conținutul acestora a fost luat în considerare de Comisie în regulamentul provizoriu.

(14)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, MEGlobal Americas și-a reiterat afirmația menționată în considerentul 9 referitoare la comunicarea rapoartelor VID. S-a afirmat că nu este corect că nu s-au primit observații din partea părților cu privire la informațiile furnizate în rapoartele VID. S-a susținut că MEGlobal Americas a discutat conținutul de fond al rapoartelor VID în observațiile la regulamentul provizoriu și că, din cauza comunicării cu întârziere a acestor rapoarte, părțile au avut la dispoziție un termen scurt pentru examinarea lor. S-a afirmat, de asemenea, că Comisia a făcut obiectul unor cerințe sporite în materie de procedură, în contextul adaptării procedurilor sale la pandemia de COVID-19, cerințe care nu au fost abordate de Comisie în constatările sale finale. MEGlobal Americas a menționat în acest sens ultima teză din Avizul Comisiei privind consecințele epidemiei de COVID-19, în care se afirmă că Comisia va acorda o atenție deosebită respectării cerințelor în materie de procedură și de transparență.

(15)

Astfel cum se explică în considerentul 10, scopul rapoartelor VID este de a furniza părților un raport faptic cu privire la VID și, în special, de a arăta care informații au putut fi verificate și care nu. Rapoartele nu formulează nicio concluzie referitoare la modul în care Comisia va trata în cele din urmă datele obținute în cursul VID. MEGlobal Americas nu a identificat niciodată erori de fapt în rapoartele VID și nu a solicitat niciodată un termen suplimentar pentru a prezenta observații cu privire la aceste rapoarte, ci doar a făcut referire la constatările menționate în raportul VID în observațiile sale cu privire la regulamentul provizoriu. Comisia observă că MEGlobal Americas nu specifică ce anume nu a abordat Comisia în constatările sale finale cu privire la cerințele în materie de procedură. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(16)

După instituirea măsurilor provizorii, GRAS și-a reiterat observațiile formulate înainte de instituirea măsurilor cu privire la deschiderea anchetei. GRAS a susținut că plângerea nu îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 5.2 din Acordul privind practicile antidumping („Acordul privind PAD”), întrucât (1) nu cuprinde suficiente elemente de probă privind existența dumpingului în cursul perioadei examinate, (2) evaluează cumulativ efectele importurilor din SUA și din RAS fără o justificare adecvată, (3) nu evaluează existența unui prejudiciu important în mod obiectiv, întrucât perioada de anchetă s-a suprapus cu anul calendaristic precedent și (4) reclamantul nu a furnizat elemente de probă privind existența unei legături de cauzalitate. În plus, GRAS a considerat că Comisia nu a abordat aceste observații în regulamentul provizoriu, deoarece a formulat doar observații generale. GRAS a făcut trimitere la Raportul grupului special în cazul Guatemala – Ciment II (3) în această privință, argumentând că enunțarea unor concluzii nesusținute de date concrete nu constituie elementele de probă solicitate la articolul 5.2 din Acordul privind PAD și, de asemenea, că informațiile inexacte nu se califică drept elemente de probă, prin urmare ancheta nu ar fi trebuit să fie inițiată. În plus, GRAS a susținut că, prin deschiderea prezentei anchete în condițiile în care în plângere nu există elemente de probă, Comisia a acționat într-un mod incompatibil cu articolul 5.3 din Acordul privind PAD și a făcut trimitere, în această privință, la Raportul grupului special în cazul SUA – Lemn de rășinoase V (4). GRAS a susținut că Comisia ar fi trebuit să pună sub semnul întrebării exactitatea și caracterul adecvat al afirmațiilor reclamantului, în special atunci când acestea nu sunt susținute de informații, precum și informațiile prezentate în sprijinul afirmațiilor reclamantului, atunci când acestea sunt în mod evident incorecte. GRAS a adăugat că, întrucât ancheta nu a fost deschisă în conformitate cu dispozițiile articolului 5 din Acordul privind PAD, prima condiție pentru instituirea unei taxe antidumping în temeiul articolului 7.1 litera (i) din Acordul privind PAD nu este îndeplinită și, prin urmare, nu ar fi trebuit instituită nicio taxă antidumping la importurile de MEG originar din RAS.

(17)

Comisia consideră că deschiderea anchetei a fost justificată și în deplină conformitate cu Acordul privind PAD. În special, pentru calcularea dumpingului, elementele de probă furnizate de reclamant cu privire la costuri au fost considerate suficient de adecvate și de precise pentru a stabili valoarea normală, având în vedere standardul juridic aplicabil la deschiderea anchetei. Într-adevăr, astfel cum reamintește GRAS, Raportul grupului special în cazul SUA – Lemn de rășinoase V a clarificat faptul că: „cererea trebuie să conțină informațiile de care solicitantul dispune în mod rezonabil pentru a-și susține afirmația privind, printre altele, presupusul dumping, ceea ce înseamnă că cererea nu trebuie să conțină toate informațiile de care solicitantul dispune în mod rezonabil, ci numai informațiile în sprijinul unui caz prima facie”. În cazul de față, reclamantul a prezentat informațiile de care dispunea în mod rezonabil cu privire la procesul de producție al produsului în cauză. Aceste informații au fost suficiente din punct de vedere cantitativ și calitativ pentru a ajuta la calcularea valorii normale și a marjei de dumping. Faptul că reclamantul nu a furnizat informații precise cu privire la întregul lanț de producție al produsului în cauză din RAS nu înseamnă că elementele de probă ar fi trebuit considerate insuficiente, astfel cum a sugerat GRAS. Dacă reclamantul ar fi obligat să furnizeze informații suplimentare și mai precise de care nu dispune în mod rezonabil, aceasta ar însemna ca sarcina desfășurării anchetei efective să fie transferată de la autoritatea de anchetă la reclamant. Astfel, grupul special în cazul SUA – Lemn de rășinoase V a subliniat că elementele de probă necesare nu trebuiau prezentate decât „în măsura în care solicitantul dispunea în mod rezonabil de acestea” și că această formulare „urmărește să evite ca solicitantului să îi fie impusă o sarcină excesivă de a prezenta informații de care nu dispune în mod rezonabil” (5). În plus, Comisia observă că, deși sugerează că informațiile prezentate de reclamant constituie doar enunțarea unor concluzii nesusținute de date concrete, GRAS nu indică cu precizie la care enunțuri din plângere se referă, ci face doar o observație cu caracter general. Prin urmare, Comisia reiterează faptul că reclamantul a prezentat suficiente elemente de probă privind existența dumpingului pentru a justifica deschiderea anchetei.

(18)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, GRAS și-a reiterat observațiile formulate înaintea instituirii măsurilor provizorii cu privire la deschiderea anchetei. GRAS a susținut din nou că plângerea nu îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 5.2 din Acordul privind PAD din cauza celor patru puncte menționate în considerentul 16. În plus, s-a afirmat că plângerea nu conține informații care erau în mod rezonabil disponibile reclamantului și nu furnizează suficiente elemente de probă privind existența dumpingului. Mai precis, GRAS a susținut că plângerea nu conține informații despre prețurile interne ale MEG care ar fi fost în mod rezonabil disponibile reclamantului. În plus, GRAS a susținut că reclamantul a calculat valoarea normală pe baza datelor colectate de la doi producători din Uniune, ceea ce a mărit artificial valoarea normală.

(19)

Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. Reclamantul a explicat că piața internă pentru MEG din cadrul RAS a fost foarte mică în comparație cu volumul exporturilor, iar informațiile disponibile public au fost limitate. De aceea, informațiile referitoare la preț nu ar fi fost reprezentative. Prin urmare, reclamantul a construit valoarea normală pentru RAS pe baza costului de producție plus o sumă rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și pentru profituri. Reclamantul a explicat, de asemenea, că procesul de producție al MEG este similar în toate țările și că nu au existat diferențe semnificative între procesele de producție din Uniune și din RAS. În plus, reclamantul a obținut de la producătorii din Uniune date privind volumul consumului de factori de producție necesari pentru a produce MEG, precum materiile prime, energia, forța de muncă etc. De asemenea, reclamantul a obținut date din RAS pentru fiecare factor de producție pentru care datele erau disponibile public, iar pentru anumiți factori de producție, pentru care nu erau disponibile date publice, datele au fost estimate pe o bază rezonabilă. Secțiunea B.2.1.2 din plângere explică sursa datelor pentru fiecare factor de producție. Prin urmare, valoarea normală a fost construită pe baza prețurilor factorilor de producție din RAS, pe baza informațiilor disponibile în mod rezonabil reclamantului și care indicau în mod suficient existența dumpingului. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(20)

MEGlobal Americas a susținut că includerea sa în eșantionul de producători-exportatori din SUA nu este justificată, deoarece a avut doar un număr redus de expedieri către Uniune în cursul perioadei de anchetă, iar acestea au fost efectuate din cauza incapacității unuia dintre reclamanți de a furniza MEG societății MEGlobal Europe GmbH („MEGlobal Europe”).

(21)

Comisia observă că MEGlobal Americas nu a prezentat observații, cu atât mai puțin obiecții, cu privire la decizia de eșantionare în perioada prevăzută pentru observații ca urmare a notificării sale, astfel cum se prevede în secțiunea 5.3.1.1 litera (a) din avizul de deschidere. Comisia subliniază că exercițiul de eșantionare s-a desfășurat în deplină conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază și că ancheta s-a limitat la un număr rezonabil de părți, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune în cursul perioadei de anchetă care putea face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil, de volumul vânzărilor interne ale fiecărui producător-exportator și de capacitatea producătorilor-exportatori de a coopera furnizând date pentru perioada de anchetă. LCLA și MEGlobal Americas au fost cei mai mari doi exportatori în Uniune în cursul perioadei de anchetă care și-au exprimat dorința de a fi incluși în eșantion. În plus, motivul pentru care părțile exportă nu este relevant pentru decizia de eșantionare. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(22)

Reclamantul a subliniat că, în formularul de eșantionare, Sasol Chemicals North America LLC („Sasol”) nu a raportat niciun export către Uniune în cursul perioadei de anchetă, în schimb Helm era cunoscut ca fiind distribuitorul pe termen lung al MEG produs de Sasol la nivel mondial, inclusiv în Uniune. În plus, s-a remarcat faptul că Helm a depus un răspuns la chestionar în care sunt raportate vânzările în Uniune ale produsului în cauză originar din SUA. Prin urmare, reclamantul a considerat că ar fi putut exista vânzări la export provenite de la Sasol și destinate consumului în Uniune și, prin urmare, a solicitat Comisiei să verifice dacă MEG produs de Sasol în SUA a fost exportat în Uniune prin intermediul unor comercianți precum Helm și, în consecință, să evalueze dacă marja de dumping medie ponderată a eșantionului aplicată în cazul Sasol este justificată.

(23)

În formularul de eșantionare, Sasol a declarat că a exportat în Uniune numai prin intermediul Helm. Helm a confirmat această afirmație și a precizat volumul acestor vânzări. Comisia a decis să nu includă Sasol în eșantion, deoarece acest volum era mai mic decât volumele exporturilor efectuate de LCLA și MEGlobal Americas. Prin urmare, în calitate de producător-exportator cooperant care nu a fost inclus în eșantion, taxa antidumping aplicată societății Sasol este media ponderată a eșantionului.

(24)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, MEGlobal Americas și-a reiterat afirmația menționată în considerentul 20. De asemenea, a susținut că volumul estimat al exporturilor de MEG produs de Sasol în SUA și exportat către Uniune în cursul PA a fost mai mare decât cel al MEGlobal Americas. S-a susținut că MEG produs de Sasol a fost importat aproape exclusiv de Helm AG. Prin urmare, MEGlobal Americas a susținut că decizia de a include MEGlobal Americas în eșantion nu s-a bazat pe date exacte.

(25)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. În plus față de motivele explicate în considerentele 21 și 23 în această privință, Comisia a precizat că datele furnizate de MEGlobal Americas nu indică sursa de aprovizionare pentru Helm AG, deși Helm AG a importat MEG din SUA de la mai mulți producători, nu numai de la Sasol. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(26)

În lipsa altor observații privind eșantionarea producătorilor-exportatori din SUA, s-au confirmat constatările provizorii enunțate în considerentele 61 și 62 din regulamentul provizoriu.

(27)

În lipsa oricăror observații privind eșantionarea producătorilor-exportatori din RAS, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 63 și 64 din regulamentul provizoriu.

(28)

În observațiile sale cu privire la regulamentul provizoriu, CPME și-a reiterat afirmația potrivit căreia perioada de anchetă („PA”) aleasă de Comisie nu a inclus perioada imediat anterioară deschiderii anchetei, și anume perioada iulie-septembrie 2020, prin urmare a încălcat regulamentul de bază. Această afirmație a fost respinsă din motivele menționate în considerentul 70 din regulamentul provizoriu.

(29)

CPME a susținut, de asemenea, că includerea perioadei respective ar demonstra absența unui prejudiciu important, dar nu a furnizat niciun element de probă în acest sens. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(30)

În lipsa altor observații privind perioada de anchetă și perioada examinată, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 68 din regulamentul provizoriu.

(31)

La 13 septembrie 2021, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de MEG originar din RAS și din SUA („comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. Comisia a primit observații din partea reclamantului, GRAS, SABIC, MEGlobal Americas, LCLA, EMPC, Helm, Oxyde, Tricon, Arteco și CPME. Pe baza acestor observații, la 4 octombrie 2021, Comisia a modificat unele dintre considerațiile pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă, informând toate părțile interesate în acest sens („comunicarea constatărilor finale suplimentare”).

(32)

În urma comunicării constatărilor finale și a comunicării constatărilor finale suplimentare, părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a fi audiate în conformitate cu dispozițiile prevăzute la punctul 5.7 din avizul de deschidere. Au avut loc audieri cu SABIC, MEGlobal Americas și LCLA.

(33)

SABIC și-a reiterat afirmația potrivit căreia „MEG off-spec” este un produs de categoria a doua, care are un preț mai mic în comparație cu MEG de clasă superioară, iar piața pentru „MEG off-spec” este mult mai mică decât pentru MEG de clasă superioară. Din motivele explicate în considerentul 79 din regulamentul provizoriu, afirmația a fost respinsă.

(34)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, SABIC și-a reiterat afirmația potrivit căreia Comisia ar trebui să excludă „MEG off-spec” din domeniul de aplicare al anchetei din motivele menționate în considerentul 33. SABIC a declarat că aceste afirmații nu au fost abordate de Comisie.

(35)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. În considerentul 79 din regulamentul provizoriu, Comisia a explicat în mod clar motivele respingerii afirmației.

(36)

În lipsa altor observații cu privire la definiția produsului, s-au confirmat constatările provizorii enunțate în considerentele 71-79 din regulamentul provizoriu.

(37)

EMPC a susținut că, în considerentul 80 din regulamentul provizoriu, Comisia a făcut referire la SABIC ca fiind un singur grup de societăți cu șase entități de producție în RAS. EMPC a subliniat că Yanpet este o întreprindere comună 50/50 între filiala ExxonMobil (Mobil Yanbu Petrochemical Company Inc) și SABIC și că nici EMPC, nici alte filiale ale ExxonMobil („ExxonMobil”) nu fac parte din grupul de societăți SABIC. În plus, s-a afirmat că, deși Yanpet gestiona producția, toate deciziile comerciale și de stabilire a prețurilor pentru volumele de producție de MEG ale ExxonMobil erau luate exclusiv de ExxonMobil, iar toate deciziile comerciale și de stabilire a prețurilor pentru volumele de producție de MEG ale SABIC erau luate exclusiv de SABIC. S-a adăugat, de asemenea, că EMPC și SABIC erau concurenți și că, în conformitate cu considerentele 80-86 din regulamentul provizoriu, marja de dumping la nivel național pentru RAS a fost calculată pe baza unei valori normale a vânzărilor profitabile pe piața internă ale SABIC. Prin urmare, regulamentul provizoriu a instituit o taxă antidumping asupra volumelor vândute de ExxonMobil pe baza unei valori normale stabilite luând în considerare vânzările pe piața internă ale SABIC și un preț de export bazat parțial pe vânzările la export ale SABIC. Prin urmare, EMPC face obiectul unei taxe antidumping calculate pe baza datelor de la un concurent neafiliat, chiar dacă nu există niciun risc de circumvenție între SABIC și EMPC.

(38)

Comisia consideră că EMPC și SABIC sunt afiliate în temeiul articolului 127 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (6), întrucât împreună, acestea controlează direct sau indirect o terță persoană. Este incontestabil faptul că Yanpet este o întreprindere comună ale cărei acțiuni sunt împărțite în mod egal între SABIC și ExxonMobil. EMPC și SABIC sunt reprezentate în mod egal în consiliul de administrație al Yanpet, întrucât fiecare a numit administratori în cadrul Yanpet. Acesta este un indiciu puternic că SABIC și ExxonMobil controlează societatea în comun și în mod direct. În ceea ce privește afirmația potrivit căreia SABIC și ExxonMobil acționează independent și că nu există niciun risc de circumvenție, Comisia observă că EMPC nu a susținut această afirmație decât prin simple aserțiuni. Prin urmare, afirmația este respinsă, iar Comisia consideră SABIC și ExxonMobil ca fiind părți afiliate în sensul prezentei anchete.

(39)

În plus, EMPC a considerat că Comisia i-a încălcat dreptul la apărare, întrucât EMPC nu avea informații cu privire la modul de calcul al valorii normale și al prețului de export al SABIC.

(40)

Întrucât Yanpet este o întreprindere comună 50/50 cu SABIC, acesteia i-a fost atribuită aceeași taxă antidumping individuală ca și grupului SABIC. Astfel cum s-a explicat în comunicarea specifică, Comisia nu poate divulga societății EMPC informații comerciale confidențiale care aparțin SABIC (de exemplu, vânzările SABIC pe piața internă), în conformitate cu practica generală privind protecția secretului comercial.

(41)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, EMPC și-a reiterat afirmațiile menționate în considerentul 37. În plus, EMPC a susținut în mod eronat că, în considerentul 38, Comisia a afirmat că descrierea de către EMPC a întreprinderii comune Yanpet se baza pe simple aserțiuni. De fapt, Comisia a afirmat că observația formulată de EMPC privind lipsa riscului de circumvenție se întemeia pe simple aserțiuni. În plus, EMPC a susținut că, în temeiul Acordului de comercializare EMPC-Yanpet, EMPC și SABIC comercializează și vând MEG produs de Yanpet în mod complet independent.

(42)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Astfel cum se explică în considerentul 38, Yanpet este întreprindere comună controlată în comun și în mod direct de SABIC și ExxonMobil. În plus, unele dispoziții ale Acordului de comercializare EMPC-Yanpet sugerează că există un risc ridicat de circumvenție în cazul în care SABIC și EMPC primesc niveluri de taxe individuale diferite. Societății EMPC i-au fost furnizate explicații detaliate în cadrul comunicării specifice, întrucât acestea includeau informații confidențiale.

(43)

În plus, EMPC și-a reiterat observațiile din considerentul 39, fără a prezenta elemente noi.

(44)

Din motivele explicate în considerentul 40, această afirmație a fost respinsă.

(45)

Comisia a primit observații din partea SABIC, GRAS și EMPC.

(46)

SABIC, GRAS și EMPC au contestat ajustarea efectuată la valoarea propanului, astfel cum este descrisă în considerentele 87-94 din regulamentul provizoriu. SABIC a făcut referire la constatările Comisiei din cadrul procedurii de autorizare a concentrării între SABIC și Saudi Aramco (cazul M.9410 – SAUDI ARAMCO/SABIC) (7).

(47)

Comisia și-a reevaluat constatările provizorii. Comisia a precizat că decizia privind autorizarea concentrării între Saudi Aramco și SABIC a recunoscut absența unei relații între cele două societăți înainte de data achiziționării a 70 % dintre acțiunile SABIC, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi [Regulamentul (CE) privind concentrările economice] (8). În lipsa altor informații potrivit cărora vânzările de materii prime nu ar fi efectuate în condiții de concurență deplină, Comisia a revizuit, prin urmare, stabilirea valorii normale pentru SABIC în această privință, utilizând costul raportat al propanului. Rezultă că valoarea normală s-a bazat pe media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă din cursul PA, ca volum de vânzări, realizate la prețuri nete egale sau mai mari decât costul de producție calculat, acest volum reprezentând peste 80 % din volumul total al vânzărilor.

(48)

În plus, SABIC a susținut că, întrucât Comisia a examinat atât vânzările pe piața internă, cât și exporturile către Uniune la nivelul grupului de societăți, astfel cum se descrie în considerentul 80 din regulamentul provizoriu, ea ar fi trebuit să ia în considerare costul tuturor producătorilor afiliați atunci când a stabilit dacă vânzările interne au fost profitabile. SABIC a susținut că Comisia nu putea compara vânzările pe piața internă și vânzările la export ale tuturor producătorilor ca și cum aceștia ar constitui o singură entitate, evaluând în același timp profitabilitatea pentru fiecare producător.

(49)

Comisia nu este de acord cu această afirmație. Nu ar fi adecvat să se evalueze profitabilitatea vânzărilor interne în raport cu costul de producție al societăților care nu vând pe piața internă, iar ancheta a stabilit că nu toate entitățile producătoare vând MEG pe piața internă.

(50)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, EMPC a solicitat Comisiei să confirme că: (i) a utilizat toate costurile reale de producție, inclusiv costurile reale ale materiilor prime utilizate pentru producția de etilenă, astfel cum au fost raportate de producătorii-exportatori din RAS; și (ii) nu a efectuat ajustări de cost la costul niciunei materii prime.

(51)

Comisia a confirmat că la calcularea valorii normale au fost utilizate costurile de producție raportate, inclusiv costurile raportate ale materiilor prime utilizate pentru producerea etilenei. Într-adevăr, Comisia nu a ajustat costul niciuneia dintre materiile prime.

(52)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, SABIC și-a reiterat afirmația menționată în considerentul 48, fără a furniza elemente noi.

(53)

Din motivele explicate în considerentul 49, această afirmație a fost respinsă.

(54)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, reclamantul nu a fost de acord cu decizia Comisiei de a utiliza prețul propanului raportat de SABIC, astfel cum se menționează în considerentul 47. Reclamantul a susținut, în primul rând, că legislația aplicabilă în anchetele antidumping este regulamentul de bază, și nu Regulamentul CE privind concentrările economice, care are criterii și funcții diferite. Prin urmare, întrucât se aplică criterii juridice diferite, transferarea constatărilor de la un cadru juridic la altul este ilogică și ilegală. În al doilea rând, s-a afirmat că, întrucât prețul a fost stabilit de GRAS, nu se aplică considerațiile obișnuite referitoare la noțiunea de preț „stabilit în condiții de concurență deplină”. În al treilea rând, s-a afirmat că, prin acceptarea prețului fix al propanului raportat de SABIC, care nu era „normal” și nu reflecta în mod rezonabil costurile reale, s-a încălcat articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. În al patrulea rând, s-a susținut și că, în anchetele care vizau Rusia, Comisia a ajustat prețul gazului, care era stabilit tot de către guvern și, prin urmare, aplicarea în cazul RAS a unor criterii diferite de cele aplicate Rusiei în anchetele de apărare comercială este discriminatorie. În al cincilea rând, s-a susținut că în cazul M.9410 nu s-a făcut nicio constatare cu privire la propan. În al șaselea rând, s-a afirmat că decizia privind concentrarea a recunoscut existența unei integrări verticale în ceea ce privește aprovizionarea în amonte și în aval în lanțul valoric al etilenglicolilor, dar că decizia privind concentrarea nu a abordat natura legăturii verticale, și anume dacă furnizarea de produse în amonte între Saudi Aramco și SABIC a fost realizată în condiții de concurență deplină. S-a afirmat că Comisia a investigat doar dacă această legătură verticală era susceptibilă să dea naștere unor posibile închideri ale pieței. În cele din urmă, reclamantul a susținut că Saudi Aramco și SABIC erau societăți afiliate, iar tranzacțiile lor nu au avut loc în cadrul operațiunilor comerciale normale.

(55)

Comisia nu a fost de acord și și-a confirmat constatările potrivit cărora utilizarea prețului propanului raportat de SABIC era adecvată în acest caz. În mod special, decizia privind concentrarea a abordat natura legăturii verticale dintre cele două societăți și deciziile de stabilire a prețurilor aferente operațiunilor celor două societăți din cursul PA. De exemplu, decizia prevede că „orice coordonare semnificativă a activităților SABIC cu cele ale Saudi Aramco ar fi dificilă și ar fi realizată fără o cunoaștere detaliată a prețurilor, a clienților sau a strategiei globale a SABIC” (considerentul 12) și că „interacțiunile comerciale ale părților sunt limitate și se desfășoară în condiții de concurență deplină, părțile „au prezentat elemente de probă care demonstrează acest lucru, cel puțin pe piețele afectate vertical, în care Saudi Aramco sau SABIC acționează una în calitate de furnizor al celeilalte” (considerentul 14). Prin urmare, Comisia și-a confirmat evaluarea menționată în considerentul 47 din prezentul regulament.

(56)

În lipsa altor observații cu privire la stabilirea valorii normale, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 81-93 din regulamentul provizoriu, corectate astfel cum se indică în considerentul 47 din prezentul regulament.

(57)

Comisia a primit observații din partea SABIC și EMPC cu privire la stabilirea prețului de export.

(58)

SABIC a observat că analiza Comisiei a fost deficitară, deoarece a considerat că prețul de export nu este fiabil exclusiv pe baza existenței unei relații între societăți. SABIC a făcut trimitere la Raportul grupului special SUA-OCTG (Coreea) (9). Potrivit SABIC, grupul special a constatat că, deși articolul 2.3 din Acordul privind PAD, care corespunde articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, nu impunea o cerință de stabilire a fiabilității prețului de export, articolul 2.3 din Acordul privind PAD nu permitea autorităților de anchetă să construiască prețul de export în cazul existenței unei asocieri. SABIC a furnizat informații suplimentare, inclusiv explicații cu privire la stabilirea prețurilor interne între entitățile afiliate, în comunicarea sa confidențială.

(59)

Comisia a constatat că explicațiile furnizate de SABIC referitoare la stabilirea prețurilor interne între entitățile afiliate nu justifică nerespectarea articolului 2 alineatul (9). Această evaluare a fost comunicată SABIC în cadrul comunicării specifice, deoarece cuprinde informații comerciale confidențiale. Pe baza evaluării sale, Comisia a concluzionat că, în cazul de față, prețul de export nu era fiabil din cauza asocierii dintre exportator, comerciant și importator. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(60)

În plus, SABIC a susținut că prețul de export nu ar trebui să fie construit în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază și că nu ar trebui efectuate ajustări pentru tranzacțiile dintre părțile afiliate, în special pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costurile VAG”) și pentru profit, având în vedere că Comisia a evaluat dumpingul la „nivelul grupului de societăți” și că producătorii-exportatori din Arabia Saudită au fost integrați. Astfel, SABIC a susținut că prețul de export trebuie să se bazeze pe prețurile de export reale, după deducerea tuturor costurilor de vânzare verificate.

(61)

Comisia a precizat că marja de dumping a fost într-adevăr calculată la nivelul grupului de societăți, în sensul că toate entitățile afiliate au primit aceeași marjă de dumping individuală și pentru calcularea marjei de dumping au fost luate în considerare toate tranzacțiile de export și vânzările interne relevante. Acest lucru este independent de faptul că, în cazul de față, prețurile de export trebuiau ajustate în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, deoarece prețul de export nu era fiabil din cauza unei asocieri între exportator și importator. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(62)

SABIC și EMPC au contestat utilizarea de către Comisie a marjei de profit de 6,89 % stabilită în ancheta antidumping privind PVA originar din China (10), din motive de confidențialitate privind datele importatorilor cooperanți. SABIC a solicitat Comisiei să utilizeze informațiile referitoare la profitabilitatea SABIC Petrochemicals B.V („SPC”) și SABIC Italia („SI”), care au fost verificate. SABIC și EMPC au susținut că rata de profit utilizată de Comisie nu este rezonabilă în sensul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, deoarece se referă la un produs diferit, la importuri dintr-o altă țară și la o perioadă diferită. SABIC a afirmat, de asemenea, că marja de profit utilizată de Comisie nu reflectă funcțiile și riscurile reale ale SPC și SI.

(63)

Comisia nu consideră rezonabilă marja de profit a importatorului afiliat și/sau a comerciantului afiliat, întrucât aceasta este afectată de asocierea cu societățile de la care aceștia cumpără MEG. În temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, se consideră că este oportun să se utilizeze o marjă de profit rezonabilă independentă de profitul real care rezultă din prețul de transfer, cu scopul de a evita orice efecte de denaturare care ar putea rezulta din prețul de transfer. În plus, în urma instituirii măsurilor provizorii, Comisia a intenționat să organizeze verificări încrucișate la distanță cu doi importatori cooperanți, dar aceștia nu au fost disponibili, astfel cum se menționează în considerentul 8. Prin urmare, în lipsa oricăror date alternative la dosar care să poată fi utilizate, Comisia a decis să utilizeze marja de profit utilizată în etapa provizorie, astfel cum se descrie în considerentul 97 din regulamentul provizoriu.

(64)

SABIC a susținut, de asemenea, că deducerea unei marje de profit a unui importator neafiliat din vânzările efectuate prin intermediul importatorului afiliat (SPC), precum și din vânzările facturate de comerciant în Uniune (SI) a dus la o duplicare.

(65)

Comisia a precizat că cele două marje de profit au fost luate în considerare în scopuri diferite și au fost deduse separat. În cazul vânzărilor la export efectuate prin intermediul unui importator afiliat din Uniune, prețul de export a fost construit în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, adică pe baza prețului la care produsele importate sunt revândute pentru prima dată unui cumpărător independent sau către SI. În aceste cazuri s-a operat o ajustare pentru a ține cont de profitul rezultat, astfel încât să se stabilească un preț de export fiabil. În schimb, comisionul pentru comerciantul afiliat din Uniune care a îndeplinit funcția de comerciant care acționează pe bază de comision a fost dedus în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, astfel cum s-a discutat detaliat în considerentul 79. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(66)

În răspunsul la chestionar, SPC a alocat toate costurile VAG în funcție de cifra de afaceri. După comunicarea constatărilor provizorii, SABIC a afirmat că, întrucât SPC este atât producător, cât și distribuitor, iar majoritatea forței sale de muncă și a activităților sale vizează fabricarea de produse chimice și de polimeri, costurile VAG ar trebui să fie realocate produselor fabricate de SPC, pe de o parte, și produselor MEG comercializate, pe de altă parte. S-a afirmat, de asemenea, că această metodologie de alocare ar reflecta cu mai multă acuratețe distribuția cheltuielilor.

(67)

În cursul verificării încrucișate la distanță, SABIC nu a susținut că alocarea costurilor VAG nu ar fi fost corectă. Având în vedere că VID avusese loc pe baza metodei de alocare prezentate inițial, Comisia nu a fost în măsură să compare tabelul nou prezentat și diferitele chei noi de alocare utilizate în acest sens. În consecință, afirmația este respinsă.

(68)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, SABIC și-a reiterat afirmația menționată în considerentul 58, susținând că prețul de export plătit producătorilor nu a fost afectat de relația dintre societățile afiliate, iar producătorilor li s-au plătit prețurile reale plătite de clienții neafiliați din Uniune după deducerea tuturor cheltuielilor de vânzare suportate. Această afirmație a fost reiterată și de GRAS. În versiunea confidențială a comunicării sale, SABIC a prezentat în acest sens acordul de comercializare dintre SABIC și unul dintre producătorii afiliați.

(69)

Comisia a observat că acest acord nu acoperă vânzările către Uniune. Totuși, chiar dacă condițiile acordului ar fi aplicabile vânzărilor SABIC pe piața Uniunii, acest lucru nu ar modifica evaluarea Comisiei prezentată în considerentul 59. Societății SABIC i-au fost furnizate detalii suplimentare cu privire la evaluarea Comisiei în cadrul comunicării specifice, întrucât acestea includ informații comerciale confidențiale.

(70)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, SABIC, EMPC și GRAS și-au reiterat afirmația menționată în considerentul 62 cu privire la utilizarea de către Comisie a marjei de profit de 6,89 %. SABIC a afirmat că nu este corect că nu există date alternative la dosar, deoarece SABIC a prezentat două seturi independente de date pe care Comisia le-ar fi putut utiliza pentru a stabili marja de profit a importatorilor neafiliați.

(71)

Se observă faptul că primul set de date a fost un raport întocmit de Deloitte, care a fost transmis de SABIC numai în versiunea confidențială a comunicării sale. În plus, raportul a calculat marja medie de profitabilitate a 17 societăți care au fost identificate ca fiind comparabile cu societățile SABIC în perioada 2016-2018. Numai cinci dintre aceste societăți erau situate în Uniune. Dintre aceste cinci societăți din Uniune, doar una era importator, iar celelalte erau implicate în distribuția și vânzarea de produse chimice. În plus, potrivit acestui raport, marja medie de profitabilitate a importatorului stabilit în Uniune în perioada 2016-2018 a fost mai mare decât marja de profitabilitate de 6,89 % utilizată de Comisie. În plus, al doilea set de date a constat, de fapt, în informațiile financiare a patru societăți despre care SABIC susține că sunt distribuitori. Nu au fost furnizate informații cu privire la criteriile utilizate de SABIC pentru selectarea acestor societăți. Prin urmare, Comisia a considerat că marja de profit utilizată în etapa provizorie, astfel cum este descrisă în considerentul 97 din regulamentul provizoriu, este cea mai rezonabilă sursă de date disponibilă în dosar.

(72)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, SABIC și-a reiterat afirmația menționată în considerentul 66, potrivit căreia Comisia ar trebui să utilizeze procentul revizuit de costuri VAG al SPC. Această afirmație a fost reiterată și de GRAS. SABIC a susținut că, întrucât SPC este atât producător, cât și distribuitor, iar majoritatea forței sale de muncă și a activităților sale se referă la producția de produse chimice și de polimeri, ar fi fost mai adecvat să se aloce costurile VAG produselor fabricate de SPC, precum și MEG și altor produse comerciale pe baza numărului de angajați implicați în diferitele activități. În plus, SABIC a susținut că nu era necesar ca Comisia să verifice încrucișat noua metodologie de alocare, întrucât a fost utilizată o singură cheie de alocare, și că Comisia a verificat încrucișat datele privind costurile VAG și datele privind ocuparea forței de muncă în cursul VID.

(73)

Atunci când alocarea tuturor costurilor VAG se face pe baza cifrei de afaceri, nu este necesar ca Comisia să verifice încrucișat în detaliu cheltuielile raportate pentru vânzările produsului în cauză pe piața Uniunii, deoarece același procent din costurile VAG este alocat vânzării tuturor produselor pe toate piețele. Totuși, atunci când se utilizează o metodologie diferită, există riscul ca costurile VAG ale produsului în cauză vândut pe piața Uniunii să fie alocate în mod eronat. În acest caz, Comisia verifică încrucișat, în detaliu, costurile VAG raportate. Acesta este cazul costurilor VAG revizuite prezentate de SABIC. Ca urmare a noii metodologii, SABIC a revizuit mai multe costuri VAG, de exemplu cheltuielile de publicitate, costurile de promovare comercială, alte costuri (cum ar fi creanțele, datoriile nerecuperabile etc.), cheltuielile financiare și cheltuielile asociate veniturilor. Însă aceste tipuri de cheltuieli sunt legate mai mult de valoarea vânzărilor produselor decât de numărul de angajați implicați în activitatea de vânzare a MEG. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(74)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, SABIC a susținut că deducerea unui comision teoretic pentru vânzările realizate prin intermediul SI reprezintă o dublă contabilizare. În primul rând, SABIC a susținut că Comisia a încălcat articolul 2 alineatul (9), deoarece a construit prețul de export pe baza prețului la care produsele importate au fost revândute pentru prima dată către SI, comerciantul afiliat. În al doilea rând, societatea a susținut că SI nu este un comerciant, ci un distribuitor și, prin urmare, ajustarea în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) nu este justificată. În cele din urmă, aceasta a susținut că practica Comisiei este de a ajusta o singură dată, chiar și atunci când există mai multe părți afiliate.

(75)

Comisia nu a fost de acord. Este de necontestat faptul că, pentru canalul de vânzări în cauză, SABIC vinde produsul în cauză unor clienți independenți din Uniune prin intermediul unor societăți afiliate care acționează în calitate de importatori și primesc un comision pentru activitățile lor. Prin urmare, Comisia a trebuit, în primul rând, să stabilească un preț de export fiabil în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază și, în al doilea rând, să ajusteze prețul de export pentru comisionul plătit de SABIC în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. În ceea ce privește construirea prețului de export pe baza articolului 2 alineatul (9), Comisia a dedus din prețul de revânzare către primul client independent costurile VAG ale SPC și o sumă rezonabilă pentru profitul realizat în mod normal de un importator independent. Pentru a aborda comisionul plătit de SABIC pentru vânzările respective către Uniune, Comisia a dedus costurile VAG ale SI și o sumă rezonabilă pentru profit. Indiferent dacă SI este etichetată ca distribuitor sau comerciant, acest lucru nu schimbă faptul că primește un comision din partea SABIC pentru vânzările în cauză și, prin urmare, se justifică o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i). Fără a aduce atingere celor de mai sus, Comisia observă că, potrivit informațiilor furnizate de SABIC, SPC primește un comision din partea SABIC și pentru vânzările pe care le realizează în Uniune. Comisia a considerat că o ajustare suplimentară pentru acest comision ar fi nerezonabilă, în special având în vedere faptul că costurile VAG și un profit rezonabil au fost deja deduse în ceea ce privește SPC în procesul de construire a prețului de export în temeiul articolului 2 alineatul (9). Prin urmare, o ajustare suplimentară în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) pentru a ține seama de comisionul plătit de SABIC poate să conducă la o dublă contabilizare și, prin urmare, nu a fost efectuată. Comisia consideră că modul de construire și ajustarea efectuate în temeiul articolului 2 alineatul (9) și, respectiv, al articolului 2 alineatul (10) litera (i) conduc la un preț care ar fi fost obținut dacă vânzările ar fi fost efectuate între societăți independente. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(76)

În lipsa altor observații cu privire la stabilirea prețului de export, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 95-97 din regulamentul provizoriu.

(77)

Comisia a primit observații din partea SABIC cu privire la comparația dintre prețul de export și valoarea normală.

(78)

S-a susținut că deducerea atât a comisioanelor plătite pentru acoperirea costurilor VAG și a profitului SPC și SI, cât și a ajustărilor pentru costurile VAG și profitul acestor societăți a condus la o duplicare.

(79)

În etapa provizorie, Comisia a dedus, în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, costurile VAG și un profit rezonabil din prețul de vânzare al SI. S-a constatat că SI exercită funcțiile unui agent care lucrează pe bază de comision. SI cumpăra și revindea produsul în cauză unor clienți neafiliați din Uniune, iar SI primea un comision pentru aceste vânzări de la producătorul-exportator. În plus, Comisia a dedus, în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, costurile VAG și un profit rezonabil din prețurile de vânzare ale SPC. Cu toate acestea, atât SI, cât și SPC au inclus printre ajustările aferente listei lor de vânzări comisioanele plătite de producătorul-exportator celor două societăți. Prin urmare, a existat într-adevăr o duplicare. Deși a considerat că comisioanele plătite efectiv nu erau rezonabile și au fost afectate de relația dintre SI și SPC și producătorul-exportator, Comisia a fost de acord că aceste comisioane nu ar trebui deduse în plus față de ajustările deja efectuate. Prin urmare, valoarea acestor comisioane, raportată ca venit de societățile de vânzare afiliate, nu a fost dedusă sub formă de ajustări din prețurile de vânzare ale SI și SPC.

(80)

SABIC a susținut, de asemenea, că includerea „MEG off-spec” și MEG de clasă superioară sub același NCP urma să denatureze calculul dumpingului.

(81)

La începutul anchetei, Comisia a solicitat SABIC ca în răspunsul la chestionar să raporteze „MEG off-spec” care nu îndeplinește criteriile pentru MEG de tip fibră (tip A) ca fiind MEG de alt tip decât fibră (tip B). Cu toate acestea, SABIC a raportat toate vânzările în Uniune din cursul perioadei de anchetă ca fiind MEG de tip fibră. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(82)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, SABIC și-a reiterat afirmația potrivit căreia a existat o dublă contabilizare între comisionul de comercializare, costurile VAG și profiturile aferente SPC și SI. Această afirmație a fost reiterată și de GRAS.

(83)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Astfel cum se explică în considerentul 79, Comisia a corectat dubla contabilizare. Societății SABIC i-au fost furnizate explicații detaliate în cadrul comunicării specifice, întrucât acestea includeau informații confidențiale.

(84)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, SABIC și-a reiterat afirmația menționată în considerentul 80, fără a furniza informații noi în acest sens.

(85)

Din motivele explicate în considerentul 81, această afirmație a fost respinsă.

(86)

În absența altor observații cu privire la comparație, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 102 și 103 din regulamentul provizoriu, ajustate astfel cum se explică în considerentul 79 din prezentul regulament.

(87)

Comisia a identificat o eroare materială în fișierul de calcul, în urma căreia mai multe tranzacții de vânzare ale SI nu au fost incluse în calcul, din greșeală. Această eroare a fost corectată în mod corespunzător.

(88)

După cum se detaliază în considerentele 47, 79 și 87, ca urmare a afirmațiilor care au fost acceptate de Comisie, au fost revizuite anumite elemente ale prețului de export și ale valorii normale.

(89)

În consecință, marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(90)

Comisia a primit observații din partea MEGlobal Americas și LCLA.

(91)

MEGlobal Americas a susținut că valoarea normală trebuie să se bazeze pe toate vânzările interne de MEG (tip de produs A și B), chiar dacă MEGlobal Americas a vândut Uniunii un singur tip de produs MEG în cursul perioadei de anchetă.

(92)

Comisia a precizat că, pentru calcularea valorii normale, trebuie să se țină seama de numărul de control al produsului pentru a compara tipuri identice de MEG. Întrucât societatea nu a exportat tipul de produs B, vânzările interne ale tipului de produs B nu au fost luate în considerare la calcularea valorii normale a tipului de produs A. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(93)

MEGlobal Americas a susținut, de asemenea, că Comisia nu a luat în considerare efectele pandemiei de COVID-19 asupra prețurilor de pe piața internă. MEGlobal Americas a susținut că valoarea de piață a MEG a fost majorată de Comisie din cauză că a eliminat din calcul vânzările realizate într-o perioadă de volatilitate ridicată a prețurilor pieței generată de pandemia de COVID-19. S-a susținut că o parte din vânzările interne despre care s-a constatat că nu au avut loc în cadrul operațiunilor comerciale normale au fost efectuate în cursul lunilor mai și iunie 2020, când prețurile medii de vânzare ale MEG au scăzut din cauza măsurilor obligatorii de limitare a mișcării persoanelor aplicate în diferite regiuni ale lumii, inclusiv în SUA. Potrivit MEGlobal Americas, constatarea faptului că aceste vânzări nu au avut loc în cadrul operațiunilor comerciale normale a încălcat articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază și articolul 2.2.1 din Acordul privind PAD, care prevăd că vânzările nu pot fi eliminate din calcul pentru că nu au loc în cadrul operațiunilor comerciale normale decât în cazul în care au fost efectuate „pe o perioadă extinsă”. MEGlobal Americas a susținut că această condiție nu a fost îndeplinită, deoarece vânzările neprofitabile au avut loc doar pe parcursul a două luni, o perioadă mai scurtă decât cele șase luni prevăzute la articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, și a solicitat Comisiei să includă aceste vânzări în stabilirea valorii normale.

(94)

Comisia a remarcat că observația MEGlobal Americas se bazează pe o interpretare incorectă a articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Într-adevăr, articolul respectiv stabilește condițiile care trebuie îndeplinite pentru a nu ține seama de vânzările neprofitabile la stabilirea valorii normale și permite Comisiei să nu țină seama de vânzările neprofitabile atunci când acestea sunt efectuate „pe o perioadă extinsă, în cantități substanțiale”. Articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază clarifică în continuare faptul că prin „perioadă extinsă” se înțelege în mod normal un an sau cel puțin șase luni. Termenul „pe o perioadă” indică faptul că Comisia trebuie să investigheze vânzările neprofitabile în contextul unei perioade de anchetă de obicei de un an și în niciun caz mai mică de șase luni. Contrar afirmațiilor societății, articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază nu menționează „în cursul unei perioade extinse” sau „pentru o perioadă extinsă” și, prin urmare, nu impune Comisiei să nu ia în calcul doar vânzările nerentabile care au fost efectuate în mod normal timp de un an sau cel puțin șase luni. În cazul de față, Comisia a examinat vânzările în cadrul unei perioade extinse de un an (și anume perioada de anchetă), așadar a respectat articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(95)

Comisia a primit, de asemenea, observații din partea LCLA, potrivit cărora Comisia trebuie să deducă veniturile din vânzările de subproduse din costul de producție al LCLA pentru MEG. Potrivit LCLA, practica Comisiei constă în deducerea veniturilor din subproduse din costul de producție al produsului în cauză; LCLA s-a referit, în această privință, la procedura antidumping privind importurile de acid oxalic originar din China (11). Prin urmare, LCLA a solicitat Comisiei să deducă veniturile din vânzările de subproduse din costul de producție al MEG.

(96)

După instituirea măsurilor provizorii, Comisia a investigat în continuare dacă LCLA a prezentat informații complete pentru a demonstra că toate veniturile din vânzările de subproduse ar putea și ar trebui să fie deduse din costul de producție al MEG. Deși recunoaște că societatea a contabilizat veniturile din vânzările de subproduse în conturile sale financiare auditate la venituri provenite de la alte servicii, Comisia nu poate ignora faptul că societatea nu a dezvăluit volumele subproduselor care au fost produse și vândute în cursul perioadei de anchetă. LCLA a început producția de MEG cu două luni înainte de perioada de anchetă și, prin urmare, a fabricat și subproduse în perioada respectivă. Doar volumul subproduselor fabricate în cursul perioadei de anchetă ar trebui dedus din costul de producție al MEG în cursul perioadei de anchetă, iar informațiile relevante lipsesc din dosar. În plus, societatea nu a furnizat detalii cu privire la normele contabile privind stocurile de produse secundare. Deși LCLA a susținut că nu a fost în măsură să izoleze exclusiv costul de producție al subproduselor, Comisia observă că aceste subproduse sunt generate la un anumit moment în procesul de fabricație a MEG și, prin urmare, ar fi posibilă o alocare pe volum de produs generat, astfel cum a fost posibilă și pentru alți producători de MEG. În plus, Comisia nu poate accepta simple aserțiuni potrivit cărora o astfel de alocare nu este posibilă, fără ca societatea să depună eforturi pentru a furniza o metodologie rezonabilă de alocare, atât timp cât alte societăți au făcut acest lucru. Comisia a observat, de asemenea, că există o problemă în ceea ce privește costul și prețul corespunzător al subproduselor. Având în vedere caracterul confidențial al acestei afirmații, LCLA a primit detalii suplimentare despre evaluarea Comisiei în comunicarea specifică destinată societății, întrucât acestea includ informații comerciale confidențiale. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(97)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, MEGlobal Americas și-a reiterat afirmația menționată în considerentul 91. Societatea a susținut că distincția dintre numerele de control ale produselor A și B nu era relevantă pentru MEG produs și vândut de MEGlobal Americas, deoarece tipul B nu a fost produs în mod intenționat.

(98)

MEGlobal Americas a raportat vânzări de produse de tip A și B pe piața internă și de tip A pe piața de export. Faptul că MEGlobal Americas nu a produs tipul B în mod intenționat este irelevant. Astfel cum se explică în considerentul 92, calculul pentru stabilirea valorii normale ține seama de numărul de control al produsului pentru a compara tipuri de MEG care sunt cât mai asemănătoare posibil. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(99)

MEGlobal Americas și-a reiterat, de asemenea, afirmația menționată în considerentul 93, fără a furniza informații relevante noi în acest sens.

(100)

Din motivele explicate în considerentul 94, această afirmație a fost respinsă.

(101)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, LCLA a furnizat informațiile lipsă descrise în considerentul 96. Informațiile transmise cu privire la volumul de subproduse generate în cursul perioadei de anchetă au fost în concordanță cu informațiile prezentate de alte părți și au fost considerate fiabile. Prin urmare, Comisia a ajustat în jos costul de producție al MEG cu volumul subproduselor generate în cursul perioadei de anchetă înmulțit cu prețul unitar de vânzare al subproduselor vândute în perioada de anchetă, care a fost verificat încrucișat în cursul verificării încrucișate la distanță. În plus, valoarea totală a vânzărilor de subproduse a fost în concordanță cu conturile auditate. Scăderea costului de producție a dus la creșterea volumului vânzărilor profitabile pe piața internă în decursul verificării referitoare la operațiunile comerciale normale, dar acestea au reprezentat în continuare mai puțin de 80 % din totalul vânzărilor interne. În consecință, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată exclusiv a vânzărilor profitabile.

(102)

În absența altor observații privind stabilirea valorii normale pentru producătorii-exportatori din SUA, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 108-115 din regulamentul provizoriu.

(103)

Comisia a primit observații din partea MEGlobal Americas și LCLA.

(104)

MEGlobal Americas a susținut că prețurile pentru MEG practicate între societățile afiliate sunt fiabile, deoarece se bazează pe date furnizate de un terț, și că sunt bazate pe piață și, prin urmare, trebuie utilizate pentru stabilirea marjei de dumping.

(105)

Prețurile percepute de MEGlobal Americas societății afiliate MEGlobal International FZE („MEGlobal International”) și de aceasta din urmă societății afiliate MEGlobal Europe nu sunt fiabile, deoarece sunt afectate de asocierea acestor societăți în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Detalii suplimentare cu privire la evaluarea Comisiei au fost comunicate MEGlobal Americas în comunicarea specifică, întrucât acestea includ informații comerciale confidențiale. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(106)

MEGlobal Americas a susținut, de asemenea, că Comisia nu avea obligația de a construi prețul de export pentru vânzările MEGlobal Europe către procesatorul afiliat Equipolymers GmbH („Equipolymers”) și că ar fi trebuit să examineze fiabilitatea acestor vânzări. În acest sens, Comisia a făcut trimitere la metodologia utilizată în procedura antidumping privind importurile de polietilen tereftalat din India (12), în care Comisia a constatat că prețurile percepute unei societăți afiliate erau în concordanță cu prețurile percepute clienților neafiliați pentru aceleași tipuri de produse în cursul perioadei anchetei de reexaminare și a concluzionat că prețurile percepute societății afiliate erau fiabile și puteau fi utilizate pentru calcularea prețului de export. MEGlobal Americas a susținut, de asemenea, că, în cazul în care ar fi solicitat informații privind vânzările dintre MEGlobal Europe și Equipolymers, Comisia ar fi constatat că aceste prețuri erau similare cu cele percepute clienților neafiliați. În plus, s-a afirmat că Comisia nu și-a întemeiat constatările pe informații reale privind tranzacțiile dintre MEGlobal Europe și Equipolymers. De asemenea, s-a afirmat că construirea prețului de export pe baza costului de producție al PET nu este rezonabilă, deoarece producția de PET este complexă, iar prețul unui factor de producție, cum este MEG, nu poate fi dedus din costul altor factori de producție. S-a susținut, de asemenea, că metodologia utilizată de Comisie nu a fost conformă cu normele și principiile contabile aplicabile, dat fiind că costul de producție ar depinde de tipul de PET produs. În final, MEGlobal Americas a ridicat încă un aspect referitor la Equipolymers în versiunea confidențială a comunicării sale. Evaluarea Comisiei cu privire la această parte a cererii a fost comunicată MEGlobal Americas în comunicarea specifică, întrucât include informații comerciale confidențiale.

(107)

Comisia a precizat că acest caz este diferit de precedentul menționat de MEGlobal Americas. De fapt, Comisia a constatat, în cursul prezentei anchete, că prețul perceput de MEGlobal Europe clienților neafiliați nu este în conformitate cu prețul perceput de MEGlobal Europe clienților afiliați. În plus, Comisia a solicitat societății Equipolymers informații pe care le considera relevante pentru anchetă. Astfel, Equipolymers a prezentat un răspuns la anexa I pentru societățile afiliate unui producător-exportator și nimic nu a împiedicat Equipolymers să prezinte în cursul anchetei informații suplimentare pe care le-a considerat necesare pentru a-și susține afirmațiile pe care intenționa să le facă. În plus, în cursul anchetei, MEGlobal Americas a solicitat Comisiei să nu utilizeze prețurile practicate între MEGlobal Europe și Equipolymers ca bază pentru stabilirea prețurilor de export, întrucât acestea sunt prețuri afiliate, ceea ce este în contradicție cu afirmația MEGlobal Europe potrivit căreia vânzările între MEGlobal Europe și Equipolymers sunt efectuate la prețuri similare cu cele practicate către clienții neafiliați. În plus, întrucât Comisia a stabilit prețul de export pornind de la costul total de producție al PET în cursul perioadei de anchetă, astfel cum se descrie în considerentul 121 din regulamentul provizoriu, și a izolat costul total al MEG în costul total de producție al PET, lista tranzacțiilor de vânzare pentru achizițiile de MEG de către Equipolymers de la MEGlobal Europe nu era relevantă pentru acest calcul. În ceea ce privește afirmația potrivit căreia producția de PET este complexă și prețul unui factor de producție, cum este MEG, nu poate fi izolat de costul altor factori de producție, Comisia a considerat că aceasta este eronată din punct de vedere faptic, deoarece Equipolymers a prezentat, de fapt, costul MEG, precum și al altor factori de producție utilizați la fabricarea de PET. În ceea ce privește afirmația potrivit căreia metodologia utilizată de Comisie nu a fost conformă cu normele și principiile contabile aplicabile, având în vedere că costul de producție ar depinde de tipul de PET produs, nu este clară legătura dintre normele și principiile contabile aplicabile și tipul de PET produs. Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9), Comisia a trebuit să construiască prețul de export prin orice modalitate rezonabilă.

(108)

Ca și SABIC, MEGlobal Americas a susținut, de asemenea, că marja de profit utilizată pentru construirea prețului de export nu este rezonabilă, iar Comisia ar fi trebuit să se bazeze pe rata de profit furnizată de MEGlobal Europe. În plus, s-a afirmat că Comisia nu a stabilit o legătură adecvată între pretinsa confidențialitate a datelor referitoare la importurile neafiliate, întrucât a raportat că nivelul de cooperare al importatorilor/comercianților neafiliați era ridicat, și utilizarea unei marje de profit referitoare la un produs chimic diferit, importat dintr-o altă țară și pentru o perioadă diferită. S-a afirmat, de asemenea, că articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază nu permite Comisiei să construiască prețul de export pe baza datelor referitoare la o procedură diferită.

(109)

Din motivele explicate în considerentul 63, Comisia nu consideră rezonabilă marja de profit a unui importator afiliat, deoarece este afectată de asocierea cu societățile de la care acesta a cumpărat MEG. Prin urmare, în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, se consideră că este oportun să se utilizeze o marjă de profit rezonabilă independentă de profitul real care rezultă din prețul de transfer, cu scopul de a evita orice efecte de denaturare care ar putea rezulta din prețul de transfer. Nivelul de cooperare descris în considerentul 283 din regulamentul provizoriu se referă la volumul importurilor celor doi importatori neafiliați cooperanți comparativ cu totalul importurilor din cursul perioadei de anchetă și nu are nicio legătură cu motivele de confidențialitate privind datele acestor două societăți, de aceea Comisia a recurs la marja de profit utilizată într-o procedură anterioară, astfel cum se explică în considerentul 97 din regulamentul provizoriu. Acest fapt rămâne neschimbat în această etapă, în urma încercării nereușite a Comisiei de a organiza verificări încrucișate la distanță cu cele două societăți, astfel cum se explică în considerentul 8. În cele din urmă, articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază permite Comisiei să construiască prețul de export prin orice modalitate rezonabilă și, prin urmare, nu interzice utilizarea datelor dintr-o procedură anterioară. În plus, Comisia observă că MEGlobal Americas a afirmat că prețul de vânzare între MEGlobal Americas și MEGlobal International s-a bazat pe o anumită formulă care includea un profit presupus în condiții de concurență deplină mult mai mare decât profitul importatorilor neafiliați utilizat de Comisie, astfel cum se menționează în considerentele 62 și 108. Prin urmare, în lipsa oricăror date alternative la dosar, Comisia a decis să utilizeze marja de profit utilizată în etapa provizorie, astfel cum se descrie în considerentul 97 din regulamentul provizoriu.

(110)

În cele din urmă, MEGlobal Americas a susținut că MEGlobal Europe trebuie să fie considerată ca fiind departamentul de export al MEGlobal Americas, deoarece a funcționat în întregime ca parte a operațiunilor la nivel mondial ale MEGlobal, inclusiv ale MEGlobal Americas, și, prin urmare, Comisia a încălcat articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază atunci când a luat în considerare alte costuri decât costurile reale de vânzare la construirea prețului de export.

(111)

Comisia observă că această afirmație nu a fost invocată înainte de instituirea măsurilor provizorii. Cu toate acestea, Comisia a examinat această afirmație și a remarcat că MEGlobal Europe este situată în Elveția și că o mare parte din achizițiile sale de MEG au fost furnizate de o altă societate situată în Uniune, nu de MEGlobal Americas. În plus, această afirmație contrazice în mod clar ceea ce a declarat MEGlobal Americas în observațiile sale, în care nu numai că a afirmat că MEGlobal Americas a efectuat doar câteva expedieri către Uniune în cursul perioadei de anchetă, dar a calificat, de asemenea, expedierile de la MEGlobal Americas către MEGlobal Europe ca fiind „excepționale”. Ancheta și declarațiile societății arată în mod clar că MEGlobal Europe acționează ca un centru de distribuție și de aprovizionare, al cărui scop principal este de a se aproviziona cu MEG pentru activitățile sale din aval, și nu de a comercializa și a exporta MEG produs de MEGlobal Americas. Prin urmare, MEGlobal Europe nu poate fi considerat departamentul de export al MEGlobal Americas. În consecință, afirmația este respinsă.

(112)

LCLA a solicitat Comisiei să trateze LCLA și Mitsubishi Corp ca părți neafiliate. LCLA a recunoscut că Comisia va efectua investigații suplimentare cu privire la această asociere și la acordurile de compensare dintre ele, astfel cum se menționează în considerentul 101 (13) din regulamentul provizoriu, dar a reiterat faptul că afirmația reclamantului referitoare la existența unei relații între LCLA și Mitsubishi Corp este nefondată, deoarece nu există nicio asociere și niciun acord de compensare între cele două societăți.

(113)

Comisia a investigat în continuare existența presupuselor acorduri de compensare dintre LCLA și Mitsubishi Corp. Deși ancheta a indicat că există un acord în temeiul căruia LCLA a aplicat o politică specifică de stabilire a prețurilor pentru anumite tranzacții de vânzare cu Mitsubishi Corp pe piața internă, ancheta nu a evidențiat, în acest stadiu, o astfel de practică pe piața Uniunii. Detalii suplimentare cu privire la evaluarea Comisiei au fost comunicate LCLA în comunicarea specifică, întrucât acestea includ informații comerciale confidențiale.

(114)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, MEGlobal Americas și-a reiterat afirmațiile menționate în considerentele 104, 106, 108 și 110. În principal, societatea și-a exprimat dezacordul cu privire la concluziile Comisiei descrise în considerentele 105, 107, 109 și 111.

(115)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, reclamantul și-a reiterat afirmația potrivit căreia Comisia ar trebui să investigheze în continuare eventualele acorduri de compensare dintre LCLA și Mitsubishi Corp, fără a furniza noi dovezi relevante în acest sens, în special dovezi care să arate modul în care aceste presupuse acorduri de compensare ar afecta prețurile.

(116)

Din motivele explicate în considerentul 113, această afirmație a fost respinsă.

(117)

În lipsa altor observații cu privire la stabilirea prețului de export pentru producătorii-exportatori din SUA, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 116-122 din regulamentul provizoriu.

(118)

Comisia a constatat că, în etapa provizorie, nu a luat în considerare anumite costuri legate de construirea prețului de export pentru MEGlobal Americas pentru vânzările prin intermediul unui comerciant afiliat din Dubai. Prin urmare, s-a efectuat o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) pentru vânzările efectuate prin această societate comercială afiliată. Pe baza informațiilor furnizate în răspunsul la chestionar și în cursul VID, s-a constatat că funcțiile comerciantului din Dubai erau similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Detalii suplimentare cu privire la evaluarea Comisiei au fost comunicate MEGlobal Americas în comunicarea specifică, întrucât acestea includ informații comerciale confidențiale. Societatea era responsabilă pentru procesul de vânzare și a primit o marjă comercială pentru serviciile sale. Ajustarea se bazează pe costurile VAG ale societății comerciale și pe o marjă de profit de 6,89 %, astfel cum se descrie în considerentul 97 din regulamentul provizoriu. Această marjă de profit a fost considerată rezonabilă în lipsa altor informații, astfel cum se explică în considerentul 109.

(119)

Astfel cum se arată în considerentul 101, în urma transmiterii informațiilor lipsă, a fost revizuită valoarea normală pentru un singur producător-exportator.

(120)

În consecință, marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(121)

După comunicarea constatărilor provizorii, SABIC și-a reiterat observația menționată în considerentele 135 și 139 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia entitățile afiliate producătorilor din Uniune au importat MEG din RAS și a susținut că faptul că societățile afiliate au continuat să importe MEG din RAS după deschiderea anchetei a fost un semn că producătorii din Uniune nu intenționau să răspundă nevoilor utilizatorilor.

(122)

Afirmația SABIC este pur speculativă și nu este susținută de niciun element de probă. Astfel cum se descrie în considerentul 136 din regulamentul provizoriu, aceste societăți afiliate au importat volume foarte mici de MEG din RAS în cursul perioadei de anchetă și, prin urmare, nu s-a putut ajunge la nicio concluzie semnificativă în această privință. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 139 din regulamentul provizoriu, acest producător din Uniune nu a cooperat și, în orice caz, era un producător foarte mic. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(123)

SABIC a susținut, de asemenea, că, în regulamentul provizoriu, Comisia a afirmat că datele pentru producătorii necooperanți din Uniune au fost calculate pe baza informațiilor de piață, iar aceste date ar trebui să fie comunicate părților interesate.

(124)

Astfel cum se descrie în considerentul 133 din regulamentul provizoriu, datele pentru producătorii necooperanți din Uniune au fost estimate de reclamant pe baza informațiilor de piață. Comisia ar dori să clarifice faptul că o parte dintre datele referitoare la informațiile de piață provin din datele estimate de Wood Mackenzie Chemicals Global Supply Demand Analytic Service („Wood Mackenzie”), care sunt protejate prin drepturi de autor, dar care au fost totuși puse la dispoziția părților interesate ca parte a dosarului deschis, după obținerea autorizării necesare. Într-adevăr, la 29 aprilie, reclamantul a primit acordul din partea Wood Mackenzie de a dezvălui producția totală de MEG și consumul total de MEG în UE-28 (14) în perioada 2017-2020, date incluse în dosarul neconfidențial al anchetei (15). Diferența minoră dintre volumul producției raportat în tabelul 4 din regulamentul provizoriu și volumul de producție estimat de Wood Mackenzie a rezultat din faptul că volumul producției producătorilor din Uniune incluși în eșantion s-a bazat pe date reale, nu pe estimări. Cu toate acestea, cele două seturi de date indică aceeași tendință descendentă. Datele privind consumul estimate de Wood Mackenzie sunt ușor mai mari decât datele respective raportate în tabelul 1 din regulamentul provizoriu, deoarece datele Wood Mackenzie se bazează pe UE-28, în timp ce tabelul 1 se bazează pe datele pentru UE-27.

(125)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, SABIC și-a reiterat afirmația menționată în considerentul 121, fără a furniza elemente noi în acest sens.

(126)

Din motivele explicate în considerentul 122, această afirmație a fost respinsă.

(127)

În lipsa altor observații cu privire la definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 132-140 din regulamentul provizoriu.

(128)

SABIC a făcut referire la acordul de swap descris în considerentul 145 din regulamentul provizoriu și a solicitat Comisiei să furnizeze mai multe informații cu privire la acest aspect, afirmând că, în cazul în care acordul nu a fost încheiat pe baza condițiilor de piață, acesta trebuie să fi avut un impact asupra performanței producătorului din Uniune în cauză.

(129)

Detaliile acordului de swap includ informații comerciale confidențiale pe care Comisia nu le poate divulga. În orice caz, SABIC nu a specificat ce informații suplimentare ar trebui să dezvăluie Comisia în această privință. Astfel cum se explică în considerentul 145 din regulamentul provizoriu, Comisia a evaluat dacă tendința profitabilității sau constatarea potrivit căreia industria Uniunii a suferit un prejudiciu important ar fi fost diferită dacă în evaluarea indicatorilor microeconomici ar fi fost incluse și vânzările în temeiul acordului de swap și a concluzionat că o astfel de includere nu ar avea niciun impact asupra constatărilor. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(130)

În lipsa altor observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 141-147 din regulamentul provizoriu.

(131)

SABIC a susținut că analiza consumului de la nivelul Uniunii a fost deficitară, întrucât Comisia nu a explicat motivul pentru care consumul a scăzut în cursul perioadei examinate.

(132)

Astfel cum se descrie în considerentul 150 din regulamentul provizoriu, consumul de pe piața liberă din Uniune a fost destul de stabil, scăzând cu doar 1 % în cursul perioadei examinate. Piața captivă este constituită din vânzările captive descrise în considerentul 180 din regulamentul provizoriu, care au fost în principal vânzări către sectorul agenților de răcire. Astfel cum se explică în considerentul 238 din regulamentul provizoriu, vânzările de MEG către industria agenților de răcire au scăzut în perioada de anchetă din cauza pandemiei de COVID-19. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(133)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, SABIC și-a reiterat afirmația menționată în considerentul 131. Aceasta a susținut, de asemenea, că explicațiile furnizate în considerentul 132 nu sunt susținute de datele raportate în regulamentul provizoriu, întrucât volumul vânzărilor pe piața captivă a început să scadă în 2018, iar cea mai semnificativă scădere în termeni absoluți a avut loc în 2019, înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19. De asemenea, SABIC a susținut că, deși piața captivă era mai mică decât piața liberă, aceasta nu a fost nesemnificativă și, prin urmare, scăderea vânzărilor pe piața captivă a avut un impact asupra performanței producătorilor din Uniune. În plus, SABIC a susținut că tendințele similare în ceea ce privește scăderea vânzărilor pe piața captivă și pe piața liberă în cursul perioadei examinate au ridicat semne de întrebare, deoarece Comisia a confirmat că scăderea vânzărilor pe piața captivă nu a fost cauzată de importurile din RAS și din SUA.

(134)

Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. Astfel cum se menționează în considerentul 226 din regulamentul provizoriu, vânzările captive au reprezentat doar 12,6 % din producția industriei Uniunii. Prin urmare, astfel cum se menționează în considerentul 227 din regulamentul provizoriu, având în vedere dimensiunea redusă a pieței captive, dezvoltarea acesteia nu a contribuit în mod semnificativ la deteriorarea industriei Uniunii și nici nu poate explica această deteriorare. Nu s-a indicat modul în care un segment de piață care reprezintă doar 12,6 % din volumul producției ar putea avea un impact mai mare decât segmentul de piață care reprezintă 87,4 % din volumul producției. Prin urmare, în acest caz, vânzările de pe piața liberă, și nu cele de pe piața captivă, au avut un impact major asupra situației industriei Uniunii.

(135)

În lipsa altor observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 148-150 din regulamentul provizoriu.

(136)

SABIC și GRAS și-au reiterat afirmația potrivit căreia efectele importurilor din RAS nu ar trebui cumulate cu importurile din SUA, deoarece (1) importurile provenite din RAS nu au făcut obiectul unui dumping pe piața Uniunii și (2) tendințele volumului și ale prețurilor importurilor din RAS și din SUA au fost diferite, ceea ce demonstrează că importurile provenite din RAS nu au fost în concurență cu importurile din SUA, având în vedere și faptul că Comisia a constatat că MEG este un produs de bază și că concurența s-a bazat în mare măsură pe preț. GRAS a făcut trimitere, în această privință, la Raportul grupului special în cazul CE – Accesorii de țevărie (16), în care, potrivit GRAS, grupul special a afirmat că o evoluție în mare parte paralelă și o tendință în linii mari similară în ceea ce privește volumul și prețurile ar putea indica faptul că importurile pot fi cumulate în mod adecvat.

(137)

Astfel cum se explică în considerentul 152 din regulamentul provizoriu, articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază prevede două condiții pentru evaluarea cumulativă a efectelor importurilor din mai multe țări. Prima condiție este ca marja de dumping a importurilor din fiecare țară să fie superioară nivelului de minimis și ca volumul importurilor provenite din fiecare țară să nu fie neglijabil. Ancheta a stabilit că atât importurile provenite din RAS, cât și cele din SUA au făcut obiectul unui dumping pe piața Uniunii, astfel cum se menționează în considerentele 89 și 120, și că în mod clar volumul importurilor nu a fost neglijabil, astfel cum se descrie în tabelul 2 din regulamentul provizoriu și cum s-a confirmat în etapa definitivă. În ceea ce privește menționarea de către grupul special a volumului și a tendințelor prețurilor din cazul CE – Accesorii de țevărie, grupul special a constatat, de fapt, că o astfel de tendință este un indiciu, nu o condiție pentru cumulare. A doua condiție prevede că o evaluare cumulativă a efectelor importurilor este adecvată, având în vedere condițiile de concurență între produsele importate și condițiile de concurență între produsele importate și produsul similar din Uniune. Astfel cum se descrie în detaliu în considerentul 154 din regulamentul provizoriu, condițiile de concurență între importurile care fac obiectul unui dumping din SUA și din RAS și între importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și produsul similar au fost similare și, prin urmare, această condiție a fost, de asemenea, îndeplinită. În special, produsele importate concurează puternic între ele și cu MEG produs în Uniune, deoarece MEG este un produs de bază omogen foarte sensibil la preț, care este vândut unor categorii similare de clienți și este utilizat în aplicații similare. De asemenea, produsele sunt perfect interschimbabile. SABIC și GRAS nu au explicat modul în care MEG originar din RAS nu ar fi similar MEG din alte surse sau din Uniune. Faptul că tendința volumului importurilor din cele două țări nu a fost identică nu înseamnă că acestea nu sunt vândute în condiții similare de concurență. De fapt, diferența de evoluție a volumului indică exact contrariul în acest caz; cota de piață a RAS începe să scadă exact atunci când importurile din SUA încep să crească, iar acest lucru se întâmplă atunci când prețurile de import din SUA scad sub prețurile de import din RAS. Acesta este efectul normal al concurenței pentru un produs de bază omogen foarte sensibil la preț, cum este MEG. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(138)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, GRAS și SABIC și-au reiterat observațiile privind cumulul prezentate în considerentul 136, fără a furniza elemente de probă noi.

(139)

Din motivele explicate în considerentul 137, această afirmație a fost respinsă.

(140)

În lipsa altor observații cu privire la această secțiune, concluziile enunțate în considerentele 151-158 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(141)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, GRAS a susținut că analiza volumului importurilor nu s-a bazat pe o examinare obiectivă a elementelor de probă certe, astfel cum se prevede la articolul 3.1 din Acordul privind PAD, și nici nu a existat o explicație motivată și adecvată în sprijinul constatării potrivit căreia a existat o creștere semnificativă a importurilor de MEG din RAS sau din RAS și SUA pe o bază cumulativă în sensul articolului 3.2 din Acordul privind PAD. În special, s-a afirmat că volumul importurilor de MEG provenite din RAS a scăzut semnificativ între 2018 și PA, iar volumul cumulat al importurilor de MEG provenite din RAS și SUA a scăzut, de asemenea, în PA, comparativ cu 2019.

(142)

Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. În primul rând, astfel cum se explică în considerentul 156 din regulamentul provizoriu, importurile din SUA și din RAS au fost analizate cumulativ în vederea stabilirii prejudiciului, întrucât toate criteriile stabilite la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază au fost îndeplinite. În plus, astfel cum se explică în considerentul 161 din regulamentul provizoriu, importurile din țările în cauză au crescut cu 38 % în cursul perioadei examinate. De asemenea, tabelul 2 din regulamentul provizoriu arată că importurile din țările în cauză au crescut de la an la an între 2017 și 2019. Faptul că importurile din PA au scăzut în comparație cu 2019 nu schimbă faptul că, în cursul perioadei examinate, importurile din țările în cauză au crescut în ansamblu cu 38 %.

(143)

În lipsa altor observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 159-161 din regulamentul provizoriu.

(144)

SABIC și MEGlobal Americas au susținut că Comisia nu ar fi trebuit să utilizeze o „valoare CIF construită” pentru calcularea marjei de subcotare și a marjei de prejudiciu, ci valoarea CIF reală raportată de acestea.

(145)

Comisia a respins această afirmație. Întrucât prețul de export pentru SABIC și MEGlobal Americas a fost ajustat în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, Comisia a stabilit „valoarea CIF construită” ca fiind valoarea facturii pentru primul client independent, minus ajustările care au vizat punctul CIF, minus costurile VAG și marja de profit dedusă din prețul de export în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru comercianții/importatorii situați în Uniune. Întrucât articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază se referă la prețul de export, Comisia aplică, prin analogie, dispozițiile acestui articol pentru calcularea prețului CIF construit, care să fie comparat cu prețul din Uniune.

(146)

În plus, în etapa provizorie, Comisia a dedus în mod incorect costurile VAG și marja de profit pentru comercianții/importatorii situați în afara Uniunii atunci când a stabilit valoarea CIF construită pentru MEGlobal Americas. Această eroare a fost corectată în mod corespunzător. Constatările privind absența subcotării de către importurile din SUA în etapa provizorie nu au fost modificate de revizuire.

(147)

SABIC a susținut, de asemenea, că nu a înțeles de ce Comisia nu a fost în măsură să îi comunice propriile prețuri reale în cadrul calculării subcotării și a marjei de prejudiciu, ci numai sub formă de intervale.

(148)

Volumul exporturilor și prețurile utilizate la calcularea marjelor de subcotare și de prejudiciu ale SABIC au inclus, de asemenea, vânzările realizate prin intermediul întreprinderilor comune afiliate ExxonMobil și SPDC/Mitsubishi. În vederea păstrării confidențialității și în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, Comisia a fost nevoită să divulge volumul total și prețurile sub formă de intervale, întrucât ar fi fost posibil ca SABIC să reconstituie datele confidențiale referitoare la vânzările întreprinderilor comune.

(149)

SABIC și MEGlobal Americas au afirmat, de asemenea, că nu sunt de acord cu concluzia Comisiei enunțată în considerentul 168 din regulamentul provizoriu, întrucât, potrivit acestora, prețurile MEG au fost stabilite de producătorii și utilizatorii din Uniune, nu de exportatori, iar prețul contractual european (European Contract Price – ECP) a fost stabilit în urma negocierilor dintre producătorii din Uniune și clienții acestora. SABIC și MEGlobal Americas au afirmat, de asemenea, că concluziile Comisiei enunțate în considerentul 243 din regulamentul provizoriu, potrivit cărora exportatorii din SUA și din Arabia Saudită, chiar dacă și-au raportat prețul de vânzare pe piața Uniunii la ECP, au diminuat prețul de vânzare al MEG prin creșterea reducerii oferite cumpărătorilor, nu se aplică vânzărilor lor de MEG și că variațiile de preț au fost doar consecința fluctuației ECP.

(150)

SABIC și MEGlobal Americas par să sugereze că piața de MEG din Uniune este divizată într-o oarecare măsură între producătorii din Uniune și exportatori și că nu există concurență între aceștia. SABIC și MEGlobal Americas nu recunosc faptul că, chiar dacă numai producătorii din Uniune participă la anchetele cu firmele de consultanță și le furnizează informațiile necesare cu privire la contractele lor de vânzare pentru stabilirea ECP, atunci când producătorii din Uniune negociază prețul pe piața Uniunii cu clienții lor, concurența cu exportatorii are un impact asupra negocierilor privind prețurile. Producătorii din Uniune concurează cu exportatorii, importatorii și comercianții, deoarece utilizatorii pot cumpăra MEG de la oricare dintre aceștia. Presiunea exercitată de exportatorii din țările în cauză pe piața Uniunii a determinat producătorii din Uniune să își reducă prețurile de vânzare pentru a-și păstra cel puțin o parte din cota de piață, astfel cum se menționează în considerentele 188-190 și 213 din regulamentul provizoriu. Întrucât toate tipurile de vânzători își raportează prețul de vânzare la ECP, presiunea asupra prețurilor se exercită prin intermediul reducerii, astfel cum se explică în detaliu în considerentul 213. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(151)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, GRAS a afirmat că Comisia nu a oferit o explicație adecvată pentru utilizarea „valorii CIF construite” în vederea calculării subcotării și a marjei de prejudiciu, alta decât aplicarea prin analogie a articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. GRAS, SABIC și MEGlobal Americas au afirmat că articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază se referă la stabilirea prețului de export pentru stabilirea marjei de dumping, și nu a marjei de prejudiciu și au solicitat Comisiei să își întemeieze evaluarea efectelor prețurilor aferente importurilor originare din RAS pe prețurile reale ale acestor importuri.

(152)

În ceea ce privește calculul subcotării, Comisia a luat în considerare momentul în care importurile au intrat în concurență cu produsele producătorilor din Uniune pe piața Uniunii și, prin urmare, a analizat prețul de achiziție al primei părți neafiliate, deoarece partea respectivă avea posibilitatea de a se aproviziona fie de la industria Uniunii, fie de la furnizori din străinătate. În cazul prețurilor de export către importatori afiliați, s-a utilizat metodologia stabilită la articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Aplicarea prin analogie a articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază permite obținerea unui preț care este pe deplin comparabil cu prețul utilizat la examinarea vânzărilor efectuate către clienți neafiliați și, de asemenea, comparabil cu prețul de vânzare al industriei Uniunii. Prin urmare, se justifica o deducere a costurilor VAG și a profitului din prețul de revânzare către clienți neafiliați, efectuată de importatorul afiliat.

(153)

O astfel de deducere a fost necesară și pentru a permite un calcul exact al subcotării. Prețul indicativ al industriei Uniunii s-a bazat pe costul său de producție plus profitul indicativ, fără a se lua în considerare dacă produsele au fost apoi vândute în Uniune unor clienți afiliați sau neafiliați și, în consecință, nu a inclus niciun cost VAG și niciun profit al entităților vânzătoare afiliate din Uniune.

(154)

Prin urmare, afirmațiile au fost respinse.

(155)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, SABIC și-a reiterat afirmația potrivit căreia aceasta a respectat ECP, nu l-a stabilit, că SABIC respectă, nu stabilește prețurile pe piața Uniunii, prețurile fiind stabilite de producătorii și utilizatorii din Uniune.

(156)

Astfel cum se explică în considerentul 150, producătorii din Uniune concurează cu exportatorii, importatorii și comercianții, deoarece utilizatorii pot cumpăra MEG de la oricare dintre aceștia. Prin urmare, atunci când producătorii din Uniune negociază prețul pe piața Uniunii cu clienții lor, concurența cu exportatorii are un impact asupra negocierilor privind prețurile. În plus, se reamintește faptul că ECP este doar un element al prețului final și că concurența dintre părți se bazează pe reducerile aplicate nivelului ECP. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(157)

În lipsa altor observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 162-168 din regulamentul provizoriu.

(158)

SABIC, MEGlobal Americas și GRAS au susținut că evaluarea prejudiciului și a legăturii de cauzalitate pe baza unei comparații a datelor pentru perioade diferite, 2017, 2018, 2019 și iulie 2019-iunie 2020 (perioada de anchetă), nu a oferit o imagine exactă și imparțială a situației, întrucât anul 2019 și perioada de anchetă s-au suprapus în mare măsură. GRAS a făcut trimitere, în acest sens, la Raportul organului de apel în cazul Mexic – Măsuri antidumping cu privire la orez (17), care a constatat că o comparație între două seturi de date foarte similare nu poate oferi o „imagine corectă și imparțială”, deoarece nu a permis stabilirea tendințelor în mod obiectiv. În plus, s-a susținut că comparația a fost denaturată de caracterul sezonier și ciclic al vânzărilor de MEG. În cele din urmă, s-a afirmat că Comisia ar fi trebuit să efectueze o analiză anuală în loc să își bazeze evaluarea prejudiciului în principal pe o comparație între perioada de anchetă și anul 2017, deoarece tendințele nu au fost liniare în cursul perioadei examinate.

(159)

Faptul că o parte a perioadei de anchetă s-a suprapus parțial cu șase luni din ultimul an calendaristic/exercițiu financiar complet nu a denaturat evaluarea prejudiciului și a legăturii de cauzalitate, întrucât această evaluare a fost efectuată pe parcursul întregii perioade examinate, astfel cum s-a stabilit în considerentul 68 din regulamentul provizoriu. În plus, caracterul pretins sezonier și ciclic al vânzărilor de MEG este redus la minimum prin faptul că evaluarea se efectuează pe parcursul unor ani calendaristici întregi, iar PA include, de asemenea, 12 luni. În cele din urmă, evaluarea prejudiciului nu s-a bazat în principal pe o comparație între perioada de anchetă și anul 2017. Comisia a luat în considerare evoluția tuturor indicatorilor macroeconomici și microeconomici pe parcursul întregii perioade examinate. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(160)

SABIC și MEGlobal Americas au susținut, de asemenea, că faptul că Comisia nu a specificat în regulamentul provizoriu că a verificat datele prezentate de reclamant pentru indicatorii macroeconomici a ridicat semne de întrebare cu privire la exactitatea acestor informații.

(161)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. În regulamentul provizoriu, Comisia a omis din greșeală să precizeze că răspunsul la chestionarul macro transmis de reclamant a fost verificat încrucișat prin intermediul unui proces VID. Cu toate acestea, în dosarul neconfidențial al anchetei, SABIC și MEGlobal Americas au avut acces la versiunea neconfidențială a raportului VID, care preciza că Comisia a verificat încrucișat chestionarul macro, și la răspunsurile la cererile de clarificare aferente transmise de reclamant. În plus, în regulamentul provizoriu, Comisia a identificat răspunsul verificat la chestionar al reclamantului ca fiind sursa fiecărui tabel care includea indicatori macroeconomici.

(162)

SABIC și MEGlobal Americas au afirmat, de asemenea, că Comisia a utilizat două subseturi diferite de date pentru a evalua indicatorii macroeconomici și microeconomici, iar acest fapt ar fi putut conduce la constatări și concluzii subiective, și că nu a respectat standardele ridicate impuse prin articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. MEGlobal Americas a solicitat Comisiei să își întemeieze constatările pe date referitoare fie la producătorii incluși în eșantion, fie la toți producătorii din Uniune.

(163)

Atunci când industria Uniunii este alcătuită dintr-un număr mare de producători, Comisia trebuie să includă în eșantion producătorii din Uniune, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Cu toate acestea, deși utilizează eșantionarea, Comisia are obligația de a evalua întreaga industrie a Uniunii și, prin urmare, indicatorii macroeconomici sunt evaluați la nivelul întregii industrii a Uniunii. Pentru a colecta date pentru indicatorii macroeconomici, Comisia a trimis un chestionar reclamantului, care a furnizat informațiile solicitate. Astfel cum se explică în considerentul 161, Comisia a verificat încrucișat aceste informații în același mod în care a verificat încrucișat informațiile transmise de producători. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(164)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, GRAS și SABIC și-au reiterat afirmația menționată în considerentul 158, fără a adăuga elemente noi în acest sens.

(165)

Prin urmare, Comisia își menține concluziile enunțate în considerentul 159.

(166)

În plus, GRAS a susținut că Comisia nu a oferit o explicație motivată și adecvată a motivului pentru care factorii care au înregistrat tendințe pozitive nu au afectat concluzia generală referitoare la situația industriei Uniunii. În plus, s-a afirmat că mai multe constatări specifice referitoare la situația industriei Uniunii ridică semne de întrebare în ceea ce privește acuratețea și obiectivitatea analizei.

(167)

Comisia a observat că GRAS nu a specificat care sunt factorii care au înregistrat tendințe pozitive sau constatările specifice privind situația industriei Uniunii la care se referă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă ca fiind nefondată.

(168)

De asemenea, GRAS a susținut că Comisia nu a oferit o explicație adecvată a motivului pentru care utilizarea a două subseturi de date pentru evaluarea indicatorilor macroeconomici și microeconomici nu ar compromite obiectivitatea evaluării și constatările.

(169)

Comisia a precizat că GRAS nu a specificat motivul pentru care explicațiile furnizate în acest sens în considerentul 163 nu au fost adecvate. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(170)

În plus, GRAS și SABIC au susținut că Comisia nu a oferit o explicație satisfăcătoare în ceea ce privește fiabilitatea informațiilor referitoare la producătorii din Uniune în ansamblu, în afară de simplul fapt că a menționat că a verificat încrucișat informațiile.

(171)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Astfel cum se explică în considerentul 163, Comisia a verificat încrucișat aceste informații în același mod în care a verificat încrucișat informațiile transmise de alte părți. Aceasta înseamnă că Comisia a organizat o verificare încrucișată la distanță cu reclamantul, așa cum a procedat și cu alte părți, și a verificat încrucișat, printre altele, sursa informațiilor furnizate și metodologia de calcul utilizată. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(172)

În lipsa altor observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 169-173 din regulamentul provizoriu.

(173)

SABIC a susținut că Comisia a comparat în mod greșit volumul importurilor cu evoluția volumului producției din Uniune în considerentul 175 din regulamentul provizoriu, întrucât nu există o corelație strictă între tendințele volumului importurilor și cele ale volumului producției.

(174)

Comisia nu este de acord cu această afirmație. Considerentul 175 din regulamentul provizoriu menționează faptele. SABIC nu contestă aceste constatări. Prin urmare, afirmația respectivă a fost respinsă.

(175)

SABIC a susținut că Comisia nu a luat în considerare în analiza creșterii industriei Uniunii și creșterea vânzărilor de alte produse din aval de etilenă.

(176)

Obiectul prezentei anchete este MEG, și nu alte produse din aval de etilenă. Presupusa creștere a altor produse din aval de etilenă nu are nicio relevanță pentru evaluarea prejudiciului suferit de producătorii de MEG din Uniune. Comisia a evaluat impactul presupusei creșteri a altor produse din aval de etilenă ca o cauză a prejudiciului important suferit de producătorii de MEG din Uniune în evaluarea legăturii de cauzalitate din considerentele 228-231 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(177)

SABIC a susținut că Comisia nu a explicat prețul mai ridicat al vânzărilor captive.

(178)

Prețul vânzărilor captive a fost mai mare decât prețul vânzărilor pe piața liberă în 2019 și în perioada de anchetă. Acest lucru s-a datorat faptului că industria Uniunii a aplicat reduceri mai mici la prețul ECP pentru MEG pentru societățile sale afiliate decât pentru clienții neafiliați.

(179)

În lipsa altor observații cu privire la indicatorii macroeconomici, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 174-186 din regulamentul provizoriu.

(180)

SABIC a susținut că Comisia nu a ținut seama de faptul că investițiile au fost limitate în 2018, când producătorii din Uniune au înregistrat cea mai mare profitabilitate, în comparație cu perioada de anchetă.

(181)

Astfel cum se explică în considerentul 199, scopul investițiilor realizate de industria Uniunii a fost acela de a înlocui activele fixe învechite. Faptul că investițiile au fost scăzute în 2018, când industria Uniunii a înregistrat cea mai mare profitabilitate, indică doar că industria Uniunii nu a fost nevoită să înlocuiască alte active fixe învechite.

(182)

În lipsa altor observații cu privire la indicatorii microeconomici, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 187-201 din regulamentul provizoriu.

(183)

SABIC, MEGlobal Americas și CPME au susținut că Comisia ar trebui să ia în considerare date ulterioare perioadei de anchetă, deoarece prețul ECP pentru MEG a crescut după PA, ceea ce ar fi condus la îmbunătățiri semnificative ale profitabilității producătorilor din Uniune, iar perioada de anchetă a fost afectată de pandemia de COVID-19 și de prețurile scăzute la nivel mondial.

(184)

În ceea ce privește analiza prejudiciului, Comisia reamintește că, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, informațiile referitoare la o perioadă ulterioară perioadei de anchetă nu sunt, în mod normal, luate în considerare. În plus, nu există informații la dosar care să confirme că orice presupusă creștere a prețurilor ar conduce la îmbunătățiri ale situației economice a producătorilor din Uniune sau că orice evoluție ulterioară perioadei de anchetă ar fi sustenabilă în timp, și nu doar o evoluție temporară, având în vedere evoluția pieței în contextul pandemiei de COVID-19. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(185)

SABIC a susținut că o serie de producători de MEG din Uniune dispun de instalații integrate de producție a etilenei și, prin urmare, marja de profit nu ar trebui luată în considerare doar pentru MEG, deoarece producătorii din Uniune pot decide să își realizeze toate sau cea mai mare parte a profiturilor în etapa de etilenă și, prin urmare, trebuie luată în considerare profitabilitatea de-a lungul lanțului valoric integrat pentru a evalua în mod obiectiv profitabilitatea producătorilor integrați din Uniune.

(186)

Prezenta anchetă se referă la MEG, nu la etilenă. Prin urmare, Comisia trebuie să evalueze profitabilitatea MEG, nu a etilenei. Totuși, atunci când a evaluat costul de producție al MEG pentru producătorii din Uniune care au furnizat MEG în cadrul unui grup, Comisia a evaluat dacă costul etilenei din costul de producție al MEG a fost înregistrat în evidențele contabile la prețuri rezonabile pentru ca profitabilitatea MEG să nu scadă prin creșterea artificială a costului etilenei. Ancheta a arătat că producătorii din Uniune au contabilizat costul etilenei în costul de producție al MEG la costul de producție al etilenei plus o marjă mică. Prin urmare, nu a existat niciun transfer de profituri de la MEG la etilenă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(187)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, SABIC și-a reiterat afirmația potrivit căreia după perioada de anchetă prețurile au crescut. Societatea a susținut, de asemenea, că creșterea prețurilor nu a fost o evoluție temporară și că a prezentat elemente de probă în acest sens. Elementele de probă menționate de SABIC au fost prezentate doar cu titlu confidențial. Acestea arătau prețul ECP previzionat pentru MEG până în decembrie 2022. Sursa acestor informații este Wood Mackenzie. CPME și-a reiterat, de asemenea, afirmația potrivit căreia, după perioada de anchetă, ECP pentru MEG a crescut. Societatea a prezentat un grafic al ECP pentru MEG pentru perioada ianuarie 2014-octombrie 2021. De asemenea, a prezentat un grafic care arată diferența dintre ECP pentru MEG și ECP pentru etilenă. CPME a susținut că, datorită tendinței înregistrate de ECP pentru MEG și etilenă, industria Uniunii s-a redresat în urma prejudiciului important suferit în cursul perioadei de anchetă.

(188)

Astfel cum se explică în considerentul 184, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, informațiile referitoare la o perioadă ulterioară perioadei de anchetă nu sunt, în mod normal, luate în considerare. Informațiile transmise de părți după PA nu au niciun impact asupra concluziei potrivit căreia industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei de anchetă.

(189)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, MEGlobal Americas a susținut că, potrivit constatărilor Comisiei, prețul de vânzare al MEG produs de un anumit producător din Uniune a fost semnificativ mai mic decât prețul de vânzare al unui importator, care, la rândul său, era mai mic decât prețul de vânzare al MEGlobal International. Acest lucru a confirmat faptul că producătorul din Uniune își vindea produsul MEG la prețuri semnificativ mai mici decât cele ale importurilor de MEG produs de MEGlobal Americas și, prin urmare, acest producător din Uniune a fost răspunzător pentru prejudiciul pe care l-ar fi suferit. În plus, MEGlobal Americas a solicitat Comisiei să confirme că a urmat aceeași abordare ca cea urmată pentru construirea prețului de export pentru vânzările către Equipolymers cu privire la vânzarea de MEG produs de un anumit producător din Uniune atunci când a evaluat marja de prejudiciu și prejudiciul important.

(190)

Comisia a precizat că MEGlobal Americas a înțeles greșit analiza furnizată în comunicarea specifică menționată în considerentul 106. Prețul la care face referire MEGlobal Americas în considerentul 189 nu a fost prețul de vânzare al respectivului producător din Uniune, ci prețul de achiziție al MEGlobal Europe de la societatea sa afiliată care a primit MEG de la producătorul din Uniune pe baza unui acord de swap, astfel cum se explică în considerentul 145 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse ca nefondate.

(191)

În lipsa altor observații referitoare la concluzia privind prejudiciul, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 202-208 din regulamentul provizoriu.

(192)

MEGlobal Americas a susținut că nu există nicio corelație între performanța industriei Uniunii și importurile din SUA și din RAS, întrucât volumul importurilor de MEG din SUA și din RAS a crescut cu 19,4 % între 2017 și 2018, în timp ce volumul vânzărilor producătorilor din Uniune pe piața Uniunii a scăzut cu doar 0,12 % în aceeași perioadă. În plus, s-a susținut că, deși importurile din SUA și RAS au crescut liniar între 2017 și 2019, performanța producătorilor din Uniune a fost neliniară. În special, nivelul prețurilor producătorilor din Uniune pe piața Uniunii a crescut cu 5 puncte procentuale între 2017 și 2018, apoi a înregistrat o scădere în cursul anului 2019, în timp ce costul unitar de producție a rămas stabil între 2017 și 2019, independent de creșterea importurilor din SUA și din RAS.

(193)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Creșterea cu 19,4 % a cotei de piață a țărilor în cauză între 2017 și 2018 s-a datorat unei creșteri a volumelor la prețuri care nu au produs un prejudiciu important industriei Uniunii. Importurile din SUA și din RAS nu au crescut liniar între 2017 și 2019. O creștere liniară înseamnă o creștere cu o cantitate constantă în fiecare an. Între 2017 și 2018, importurile din țările în cauză au crescut cu 93 499 de tone, în timp ce între 2018 și 2019 au crescut cu 128 383 de tone (cu 37 % mai mult decât între 2017 și 2018). În plus, cota de piață a importurilor din țările în cauză a crescut cu 4,6 puncte procentuale între 2017 și 2018 și cu 7,7 puncte procentuale între 2018 și 2019. De asemenea, între 2018 și 2019, cota de piață a importurilor din SUA a crescut de la 4,6 % la 12,9 %. Astfel cum se explică în considerentul 212 din regulamentul provizoriu, MEG este un produs de bază omogen vândut pe o piață foarte transparentă. În plus, producătorii-exportatori din SUA sunt orientați către export, cu o capacitate de producție în creștere, astfel cum se explică în considerentul 247 din regulamentul provizoriu. În aceste condiții, pentru a-și crește cota de piață pe piața Uniunii, producătorii-exportatori din SUA au fost nevoiți să vândă MEG pe piața Uniunii la un preț mai mic decât al industriei Uniunii și decât al producătorilor-exportatori din Arabia Saudită. Aceștia din urmă au fost nevoiți să adopte comportamentul în materie de prețuri al societăților din SUA pentru a-și proteja cota de piață pe piața Uniunii. Producătorii din Uniune au fost nevoiți, de asemenea, să își reducă prețurile pentru a-și proteja cota de piață. Cu toate acestea, presiunea asupra prețurilor a fost atât de mare, încât industria Uniunii a pierdut 7,3 puncte procentuale din cota de piață pe piața liberă. Această scădere a prețului de vânzare, deși costul unitar de producție a scăzut, de asemenea, între 2018 și 2019, s-a tradus prin pierderi cuprinse între 8,3 % și 10,2 % în 2019 pentru industria Uniunii. În plus, costul unitar de producție al industriei Uniunii nu a fost stabil între 2017 și 2019, astfel cum susține MEGlobal Americas, ci a oscilat. Acesta a crescut cu 3 % între 2017 și 2018 și apoi a scăzut cu 2 % între 2018 și 2019. Prin urmare, în 2019, industria Uniunii a fost determinată să își stabilească prețurile cu mult sub costuri pentru a-și menține cota de piață din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de importurile din țările în cauză la prețuri mai mici. Prin urmare, există o corelație clară între importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(194)

În lipsa altor observații cu privire la efectul importurilor care au făcut obiectul unui dumping, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 210-213 din regulamentul provizoriu.

(195)

MEGlobal Americas a susținut că Comisia nu a abordat efectele altor factori decât importurile din SUA și din RAS, factori care ar fi putut contribui la deteriorarea performanței industriei Uniunii.

(196)

Comisia face referire la considerentele 210-253 din regulamentul provizoriu, care analizează în detaliu efectele a 13 astfel de factori. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(197)

SABIC a susținut că Comisia nu a considerat scăderea cererii ca fiind o altă cauză a prejudiciului, cu toate că a fost menționată în mod expres la articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(198)

În regulamentul provizoriu, Comisia a evaluat 13 factori, alții decât importurile care au făcut obiectul unui dumping, care ar fi putut avea un impact asupra prejudiciului important suferit de industria Uniunii. Articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază menționează scăderea cererii. Comisia nu a menționat în mod specific consumul printre acești factori, deoarece consumul pe piața liberă a fost destul de stabil în cursul perioadei examinate. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(199)

SABIC, Arteco, Oxyde, Helm și Tricon au susținut că Comisia nu a considerat accidentul care a avut loc la unul dintre producătorii din Uniune, descris în considerentul 176 din regulamentul provizoriu, ca fiind o cauză a prejudiciului.

(200)

Astfel cum se arată în tabelul 4 din regulamentul provizoriu, capacitatea totală de producție a industriei Uniunii a scăzut în perioada de anchetă cu doar 3 % în comparație cu 2019. Acest accident a avut loc în ianuarie 2020, deci în a doua jumătate a perioadei de anchetă. Astfel cum se explică în regulamentul provizoriu, ancheta a arătat că situația industriei Uniunii a început să se deterioreze în mod semnificativ încă din 2019, deci înainte de accident. În același timp, societatea respectivă este un producător mic și, prin urmare, volumul său redus de producție în 2020 în urma accidentului a avut un impact minor asupra tendinței de scădere a volumului producției industriei Uniunii în cursul perioadei de anchetă.

(201)

MEGlobal Americas a afirmat că Comisia nu a efectuat o analiză completă de neatribuire, deoarece nu a evaluat drept alți factori ai prejudiciului: 1. faptul că costul de producție al industriei Uniunii a fost ridicat; și 2. cartelul cumpărătorilor de etilenă (18).

(202)

Comisia observă că cei doi factori evidențiați de MEGlobal Americas se contrazic reciproc. Pe de o parte, MEGlobal Americas a susținut că costurile de producție ale industriei Uniunii erau ridicate și, pe de altă parte, că acestea erau scăzute din cauza cartelului existent în rândul cumpărătorilor de etilenă și că ambii factori cauzează un prejudiciu industriei Uniunii. Totuși, Comisia dorește să ofere câteva clarificări. În primul rând, considerentul 235 din regulamentul provizoriu evaluează dacă costul de producție mai ridicat al industriei Uniunii a fost un factor de prejudiciu, în plus față de importurile care au făcut obiectul unui dumping. În al doilea rând, cartelul dintre cumpărătorii de etilenă a avut efect până în martie 2017. Scopul cartelului a fost de a menține prețul etilenei la un nivel inferior prețului pieței. Societatea nu a explicat modul în care cartelul ar fi afectat situația economică a producătorilor de MEG și nici nu a furnizat vreun element de probă cu privire la acest impact. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(203)

Arteco, Oxyde, Helm și Tricon au susținut că scăderea vânzărilor captive, care nu a fost cauzată de importuri, chiar la un nivel redus, a avut un impact asupra situației prejudiciului suferit de industria Uniunii.

(204)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Vânzările captive au fost, în principal, vânzări către sectorul agenților de răcire. Cererea de MEG din sectorul agenților de răcire a scăzut din cauza pandemiei de COVID-19, astfel cum se explică în considerentul 238 din regulamentul provizoriu. În plus, în considerentul 227 din regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat că scăderea vânzărilor captive nu a contribuit în mod semnificativ și nici nu a explicat deteriorarea situației economice a industriei Uniunii.

(205)

Arteco, Oxyde, Helm și Tricon au susținut, de asemenea, că importurile din Rusia și din Kuweit sub prețul de import din SUA și RAS nu ar trebui să fie ignorate, fiind considerate minore, astfel cum a afirmat Comisia în considerentul 219 din regulamentul provizoriu.

(206)

S-a observat faptul că, în cursul perioadei examinate, cota de piață a importurilor din SUA a variat între 3,8 % și 18 %, în timp ce importurile provenite din RAS au variat între 26,1 % și 31,3 %, iar cumulate au variat între 31,6 % și 44,1 %. Cota de piață a importurilor din Rusia a variat între 0,6 % și 1,3 %, în timp ce cota de piață a importurilor din Kuweit a variat între 0 % și 1,0 %. Prin urmare, chiar dacă în anumiți ani din cursul perioadei examinate prețurile de import din Rusia și din Kuweit au fost mai mici decât prețurile de import din SUA și din RAS, având în vedere cota lor de piață semnificativ mai mică în comparație cu importurile din SUA și din RAS, importurile din Rusia și din Kuweit ar fi putut avea doar un impact minor sau chiar niciun impact asupra prejudiciului important suferit de industria Uniunii. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(207)

MEGlobal Americas, Arteco, Oxyde, Helm, Tricon și CPME au susținut, de asemenea, că, deși a constatat că o serie de factori, precum importurile din țări terțe, pandemia de COVID-19, scăderea vânzărilor captive și accidentul care a avut loc la unul dintre producătorii din Uniune, au produs prejudicii producătorilor din Uniune, Comisia nu a reușit să se asigure că efectele acestor cauze nu sunt atribuite importurilor din SUA și din RAS în temeiul articolului 3 alineatul (7) din regulamentul de bază. S-a afirmat, de asemenea, că acest lucru implică faptul că stabilirea marjei de prejudiciu nu ar trebui să ia în considerare efectele prejudiciabile cauzate de alți factori decât importurile respective.

(208)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. În primul rând, în considerentele 219, 227 și 240 din regulamentul provizoriu, precum și în considerentul 200 din prezentul regulament, Comisia a concluzionat că acești factori nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile provenite din țările în cauză care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii. Principalul factor a fost, de fapt, importul din SUA și din RAS. În al doilea rând, marja de prejudiciu trebuie stabilită în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a stabilit prețul indicativ și nivelul profitabilității luând în considerare factorii enumerați.

(209)

Arteco, Oxyde, Helm și Tricon au susținut că Comisia ar fi trebuit să ia în considerare, în ansamblu, natura integrată a MEG și faptul că este un produs de bază, din cauza mai multor factori care sunt interconectați și justifică presupusa situație a prejudiciului suferit de industria Uniunii.

(210)

În primul rând, s-a afirmat că prețurile MEG s-au bazat pe formule de prețuri care urmează prețurile din Asia care s-au prăbușit în cursul perioadei examinate și, prin urmare, importurile din orice țară individuală nu au putut influența piața Uniunii și nu au putut produce un prejudiciu, deoarece prețurile au fost stabilite în conformitate cu condițiile din Asia, și nu cu cele din Europa. Această afirmație a fost invocată și de CPME. Arteco, Oxyde, Helm și Tricon au susținut, de asemenea, că reducerile oferite de producătorii din SUA și din RAS nu au niciun impact asupra prețurilor MEG din Uniune. Aceștia au mai afirmat că, întrucât importurile din SUA nu au subcotat prețurile din Uniune, aceasta înseamnă că reducerile oferite de producătorii din SUA nu au fost mai mari decât reducerile oferite de producătorii din Uniune.

(211)

În al doilea rând, s-a afirmat că costurile mai ridicate ale producătorilor din Uniune decât cele ale producătorilor din SUA și din RAS au redus capacitatea producătorilor din Uniune de a obține profituri atunci când prețurile MEG au scăzut la nivel mondial.

(212)

În al treilea rând, s-a afirmat că, din cauza scăderii diferenței dintre prețurile MEG și cele ale etilenei, producătorii din Uniune au ales să își redirecționeze producția către derivați ai oxidului de etilenă („OE”) mai profitabili. Această afirmație a fost reiterată și de CPME. În plus, LCLA a afirmat în mod eronat că, în considerentul 229 din regulamentul provizoriu, Comisia a recunoscut că industria Uniunii și-a redus producția de MEG pentru a produce derivați de OE, deoarece aceștia se vindeau la prețuri mai mari decât MEG. LCLA a susținut, de asemenea, că Comisia ar fi trebuit să determine cât de mult a scăzut producția de MEG ca urmare a deciziei industriei Uniunii de a se concentra asupra derivaților de OE și ar fi trebuit să evalueze dacă această cifră este corelată cu creșterea volumului producției de OE. Arteco, Oxyde, Helm, Tricon și CPME au susținut, de asemenea, că nu există dovezi în dosar care să ateste că producătorii din Uniune au acces la suficient oxid de etilenă pentru a fabrica atât MEG, cât și alți derivați de OE. S-a mai afirmat că producătorii au furnizori limitați pentru etilena pe care trebuie să o aloce fabricării diferitelor produse și că blocajele au fost exacerbate și mai mult de volumele de etilenă și de OE vândute pe piața liberă, care, prin urmare, nu au mai fost disponibile pentru prelucrarea produselor din aval, precum MEG. De asemenea, s-a afirmat că, în 2019 și 2020, producătorii de MEG din Uniune și-au utilizat capacitatea de producție de OE în cea mai mare parte și din ce în ce mai mult pentru producția de derivați de OE, alții decât MEG. Arteco, Oxyde, Helm și Tricon au susținut că creșterile planificate ale capacității pentru producția de OE nu au demonstrat că producătorii din Uniune s-au angajat să producă MEG. În realitate, acest lucru a ilustrat faptul că întregul lanț de aprovizionare cu etilenă și OE nu a fost afectat de prejudiciu, ci de o alegere deliberată de a se concentra asupra producției și vânzărilor de OE și de derivați ai acestuia, alții decât MEG.

(213)

De la început, Comisia observă că părțile interesate se contrazic în argumentația privind prețurile MEG pe piața Uniunii. Pe de o parte, SABIC și MEGlobal Americas au afirmat că prețurile de pe piața Uniunii au fost stabilite de producătorii din Uniune, astfel cum se descrie în considerentul 149. Pe de altă parte, Arteco, Oxyde, Helm și Tricon au susținut că prețurile de pe piața Uniunii au fost stabilite în conformitate cu condițiile din Asia, nu cu cele din Europa. În general, prețurile pieței sunt stabilite pe baza cererii și ofertei de pe piața respectivă. Datorită arbitrajului, prețurile de pe diferite piețe, cum ar fi piețele europene sau asiatice, se aliniază într-o anumită măsură. Prețul de vânzare pentru MEG pe piața Uniunii este stabilit pe baza ECP minus o reducere. Întrucât reducerile pot varia între 13 % și 20 % (acestea fiind reduceri semnificative pentru un produs de bază omogen precum MEG), ele joacă un rol semnificativ în prețul final al MEG pe piața Uniunii. Prin urmare, nivelul ECP relevă doar parțial istoricul nivelurilor de preț de pe piața Uniunii, iar reducerile aplicate de vânzători prețului ECP pentru MEG reprezintă elementul-cheie al presiunii exercitate asupra prețurilor de către exportatori pe piața Uniunii. Reducerile sunt influențate de concurența de pe piața Uniunii și nu sunt legate de nivelul ECP sau de prețurile din Asia. Nivelul ECP este public, dar reducerile aplicate de vânzători sunt confidențiale. Ancheta a arătat că reducerile diferă de la un vânzător la altul și că vânzătorii aplică reduceri diferite în funcție de client. În plus, pentru anumiți exportatori, nivelurile de reducere au crescut în 2020 comparativ cu 2019. În plus, faptul că importurile din SUA nu subcotează producătorii din Uniune nu înseamnă că reducerile oferite de producătorii din SUA nu au fost mai mari decât reducerile oferite de producătorii din Uniune, astfel cum susțin părțile. Prețurile practicate de industria Uniunii sunt prețuri care produc pierderi, deoarece au fost diminuate de prețurile de import din țările în cauză, care, la rândul lor, au fost cauzate de reduceri mai mari.

(214)

Comisia a afirmat în regulamentul provizoriu că prețurile etilenei din Uniune sunt mai mari decât cele practicate în RAS sau în SUA, din cauza materiilor prime diferite utilizate pentru fabricarea acesteia. Totuși, prețul diferit al etilenei nu este elementul esențial al deteriorării situației financiare a industriei Uniunii. În condițiile în care scăderea prețului ECP pentru MEG a redus în parte profitabilitatea industriei Uniunii, presiunea exercitată asupra prețurilor de către producătorii-exportatori cu prețuri de dumping care și-au mărit reducerile de preț pe piața Uniunii a obligat industria Uniunii să își mărească reducerile la rândul său, ceea ce a condus la o blocare a prețurilor, astfel cum s-a constatat în considerentul 203 din regulamentul provizoriu. Deși, într-adevăr, prețul ECP pentru MEG a scăzut mai mult decât prețul etilenei și marja dintre ECP pentru MEG și etilenă s-a redus, ceea ce explică în parte scăderea profitabilității industriei Uniunii, pe o piață transparentă, cum este piața MEG, în care toți actorii corelează prețul de vânzare cu EPC, concurența are loc la nivelul reducerilor aplicate prețului ECP. Deși nivelul ECP afectează toate părțile, chiar dacă prețul ECP pentru MEG crește, atât timp cât exportatorii din țările în cauză continuă să vândă pe piața Uniunii la prețuri de dumping cu reduceri mai mari decât industria Uniunii, producătorii din Uniune vor continua să piardă din cota de piață, cu excepția cazului în care își stabilesc prețurile, prin reducere, la același nivel cu prețurile prejudiciabile cu care concurează, care sunt mai mici decât costul lor de producție.

(215)

Părțile nu au prezentat niciun element de probă, în afara unor afirmații și speculații, care să arate că, pentru ca industria Uniunii să crească producția de derivați de OE, aceasta trebuie să scadă producția de MEG. Într-adevăr, nu este exclusă posibilitatea ca unii dintre producătorii de MEG din Uniune să își fi sporit producția de derivați de OE și, prin urmare, consumul de OE pentru fabricarea de derivați de OE să fi crescut, dar acest lucru nu înseamnă că respectiva creștere a fost posibilă doar dacă în paralel a scăzut producția de MEG. Afirmația potrivit căreia producătorii de MEG din Uniune au dispus de o ofertă redusă de etilenă nu a fost susținută cu elemente de probă. Unii dintre producătorii din Uniune produc etilenă și o vând și altor părți neafiliate, iar producătorii de MEG din Uniune incluși în eșantion sunt, de asemenea, conectați la un sistem de conducte (19) pentru transportul etilenei între Anvers și Rotterdam, cele mai mari două complexe portuare și industriale din Europa. În plus, producătorii de MEG vând OE doar în cantități foarte mici, deoarece OE este un gaz inflamabil și, prin urmare, transportul acestuia este periculos. Astfel cum se explică în regulamentul provizoriu, industria Uniunii își menține angajamentul de a produce MEG în Uniune. În pofida unor pierderi semnificative cuprinse între 8,3 % și 10,2 % în 2019 și între 10,8 % și 13,2 % în PA, industria Uniunii a utilizat totuși 65,6 % din capacitatea sa de producție de MEG în 2019 și, respectiv, 63,8 % în PA, deși ar fi putut să își înceteze producția și să se concentreze asupra altor derivați de OE, astfel cum au susținut părțile. În plus, Comisia nu a recunoscut niciodată, în considerentul 229 sau în orice alt considerent din regulamentul provizoriu, că industria Uniunii și-a redus producția de MEG pentru a produce derivați de OE deoarece aceștia se vindeau la prețuri mai mari decât MEG, astfel cum a afirmat LCLA. În considerentul 229 din regulamentul provizoriu, Comisia a afirmat, de fapt, că industria Uniunii a fost obligată să reducă producția de MEG, deoarece prețul său de vânzare era semnificativ mai mic decât costul de producție din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de importurile din țările în cauză. Ancheta nu a evidențiat un deficit de etilenă, materia primă principală, în ceea ce privește industria Uniunii, iar LCLA nu a prezentat niciun element de probă care să arate că, pentru a-și crește producția de derivați ai oxidului de etilenă, industria Uniunii a fost nevoită să își reducă producția de MEG. Prin urmare, faptul că industria Uniunii a crescut producția de derivați ai oxidului de etilenă nu are nicio relevanță pentru prezenta anchetă, întrucât nu există elemente de probă care să arate că singura modalitate prin care se putea realiza această creștere era scăderea volumului de MEG. În plus, faptul că producătorii din Uniune își măresc capacitățile de producție pentru alte produse nu înseamnă că nu mai intenționează să fabrice MEG. Ancheta actuală nu se referă la întregul lanț de aprovizionare aferent etilenei și oxidului de etilenă, ci doar la MEG. Prin urmare, Comisia nu este în măsură să formuleze observații cu privire la afirmația societății Arteco potrivit căreia lanțul general de aprovizionare aferent etilenei și oxidului de etilenă este afectat de prejudiciu. În orice caz, ancheta a stabilit în mod clar că industria Uniunii a redus producția de MEG începând din 2019 din cauza deteriorării condițiilor de pe piața MEG, cauzată de creșterea bruscă a importurilor la prețuri scăzute din țările în cauză.

(216)

Arteco, Oxyde și Helm au susținut, de asemenea, că în perioada ulterioară PA au crescut importurile la prețuri scăzute din alte țări, precum Kuweit, China, Japonia, Singapore și Taiwan, și, prin urmare, instituirea de măsuri antidumping riscă să înlocuiască importurile din SUA și din RAS fără a aduce beneficii producătorilor din Uniune.

(217)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Informațiile prezentate de Arteco arată că prețurile de import din China, Singapore și Taiwan sunt mai mari decât prețurile de import din SUA și din RAS în perioada ulterioară PA. În plus, nu există elemente de probă în dosar care să indice că aceste importuri sunt efectuate la prețuri de dumping și cauzează un prejudiciu industriei Uniunii.

(218)

Arteco, Oxyde, Helm și Tricon au susținut că, potrivit consultanților de piață, China a rămas principalul beneficiar al importurilor de MEG din SUA și, prin urmare, Comisia doar specula atunci când a afirmat în considerentul 247 din regulamentul provizoriu că industria producătoare de MEG din China își mărește, de asemenea, capacitatea de producție cu scopul de a deveni autosuficientă și, prin urmare, este probabil ca producătorii din SUA să își mențină interesul pentru piața Uniunii. În plus, Arteco a susținut că Turcia a devenit, de fapt, o destinație importantă pentru exportatorii din SUA.

(219)

Comisia observă, în primul rând, că afirmația la care se referă considerentul 247 din regulamentul provizoriu a fost pur speculativă, deși în comunicări a fost prezentată ca o certitudine. Totuși, răspunsul Comisiei a fost, într-adevăr, mai prudent, utilizând expresia „este probabil” (ceea ce înseamnă că nu există certitudine) și a oferit elemente de probă în sprijinul acestei probabilități. Documentul prezentat de Arteco referitor la Turcia afirmă, de asemenea, că în 2020 capacitatea de producție de MEG a Chinei a crescut cu aproape 30 % și că în 2021 se preconizează o creștere de peste 40 %. În plus, documentul preconiza că, până în 2023, capacitatea de producție de MEG a Chinei va fi de peste două ori mai mare decât nivelul din 2020. Acest lucru arată în mod clar că, astfel cum se menționează în considerentul 247 din regulamentul provizoriu, producătorii de MEG din China își măresc capacitatea de producție, ceea ce înseamnă că vor deveni mai puțin dependenți de importuri. Faptul că producătorii-exportatori din SUA și-au crescut exporturile către Turcia arată că aceștia caută în permanență alte piețe pentru a înlocui cererea de importuri din China. Se reamintește faptul că, astfel cum se menționează în considerentul 247 din regulamentul provizoriu, societățile din SUA sunt orientate spre export și au capacități în creștere. Societățile noi din SUA, care au început producția în ultimii ani, sunt societăți mari cu capacități de producție foarte semnificative, între 700 000 și 1 milion de tone pe an (20), în timp ce capacitatea totală de producție a industriei Uniunii este de 1,4 milioane de tone. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(220)

Arteco, Oxyde și Helm au susținut că creșterea importurilor de PET trebuie să fie luată în considerare ca factor care a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(221)

Astfel cum se arată în tabelul 13 din regulamentul provizoriu, importurile de PET în Uniune au crescut între 2017 și 2019, apoi au scăzut în cursul PA. Consumul de MEG pe piața liberă a urmat aceeași tendință. În cursul perioadei examinate, importurile de PET au crescut cu 13 %, însă consumul de MEG pe piața liberă abia a scăzut cu 1 %. Situația industriei Uniunii nu s-a deteriorat din cauza scăderii cererii de MEG, ci din cauza creșterii bruște a importurilor la prețuri scăzute care au făcut obiectul unui dumping. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(222)

Arteco, Oxyde și Helm au susținut că, întrucât producția de MEG generează subproduse precum dietilenglicolul („DEG”) și trietilenglicolul („TEG”), aceste subproduse trebuie luate în considerare pentru a stabili profitabilitatea globală a producției de MEG. În plus, Arteco a susținut că faptul că prețurile acestor subproduse au scăzut în paralel cu MEG constituie o dovadă suplimentară că prețurile acestor produse au urmat tendințele mondiale și nu au fost rezultatul unui dumping prejudiciabil.

(223)

Produsul în cauză este MEG și, prin urmare, Comisia a evaluat profitabilitatea doar în ceea ce privește MEG. Întrucât prezenta anchetă se referă numai la MEG, Comisia nu a evaluat evoluția prețurilor subproduselor. În plus, astfel cum se explică în considerentul 213, atunci când se evaluează prețul MEG nu este suficient să se analizeze doar evoluția ECP. Reducerea aplicată la nivelul ECP joacă un rol semnificativ în presiunea exercitată asupra prețurilor de către exportatori pe piața Uniunii, iar nivelul reducerii nu este legat de nicio tendință mondială. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(224)

CPME a susținut, de asemenea, că Comisia nu a examinat în mod corespunzător efectele prejudiciului autoprovocat pe care importurile din RAS efectuate de societățile afiliate producătorilor din Uniune, precum și faptul că un producător din Uniune a contactat SABIC pentru a importa MEG l-au cauzat industriei Uniunii.

(225)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Astfel cum se descrie în considerentul 136 din regulamentul provizoriu, societățile afiliate producătorilor din Uniune au importat volume foarte mici de MEG din RAS în cursul perioadei de anchetă. În plus, astfel cum se descrie în considerentul 251 din regulamentul provizoriu, nu s-a ajuns la niciun acord între SABIC și producătorul din Uniune. Întrucât respectivul producător de MEG din Uniune nu a achiziționat MEG de la SABIC în cursul perioadei examinate, nu poate exista niciun prejudiciu autoprovocat. O simplă discuție nu poate cauza prejudicii.

(226)

CPME a susținut că Comisia a subestimat impactul pandemiei de COVID-19 asupra situației industriei Uniunii atunci când a afirmat că situația industriei Uniunii s-a deteriorat înainte de pandemia de COVID-19. CPME a susținut că performanța slabă a industriei Uniunii în 2019 ar putea fi explicată prin scăderea semnificativă a prețurilor la nivel mondial. În plus, CPME a mai susținut că marjele de profit ale producătorilor de MEG din Uniune au scăzut din cauza unei scăderi a cererii de MEG a producătorilor de PET din Uniune. LCLA a susținut, de asemenea, că Comisia a negat în mod eronat efectul pandemiei de COVID-19 din trei motive. În primul rând, deoarece Comisia nu a evaluat efectul prejudiciabil al COVID-19 asupra industriei Uniunii înainte de a considera că acesta nu a fost major. LCLA a făcut referire, în acest sens, la Raportul organului de apel al OMC în cazul SUA – Oțel laminat la cald (21) , în care se afirmă că evaluarea efectului prejudiciabil al altor factori necesită o explicație satisfăcătoare a naturii și amplorii efectului prejudiciabil al celorlalți factori. În al doilea rând, LCLA a susținut că perioada adecvată pentru evaluarea impactului pandemiei de COVID-19 este comparația între 2019 și perioada de anchetă, nu între 2017 și perioada de anchetă, deoarece o astfel de comparație între punctul inițial și punctul final al intervalului nu ar oferi informații cu privire la situația industriei Uniunii imediat înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19 sau despre efectele care au urmat. În cazul acesta a existat o legătură pozitivă între scăderea consumului determinată de COVID-19 și declinul situației economice a industriei Uniunii în cursul perioadei de anchetă. În al treilea rând, LCLA a susținut că, dacă nu ar fi existat pandemia de COVID-19, industria Uniunii ar fi putut să își îmbunătățească situația economică. Prin urmare, LCLA a susținut că Comisia a concluzionat în mod eronat că pandemia de COVID-19 nu a fost o cauză majoră a prejudiciului important suferit de industria Uniunii.

(227)

Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. Astfel cum se descrie în considerentul 238 din regulamentul provizoriu, ancheta a arătat că situația industriei Uniunii a început să se deterioreze semnificativ încă din 2019, cu mult înainte de începutul pandemiei de COVID-19 în Uniune la începutul anului 2020. În 2019, industria Uniunii înregistra deja pierderi. Acest lucru s-a întâmplat într-un mediu în care consumul creștea – între 2017 și 2019 – și în paralel cu o creștere a cotei de piață a importurilor din țările în cauză de la 31,6 % la 43,6 %, combinată cu o scădere cu 25 % a prețurilor de import ale acestora în aceeași perioadă. Într-adevăr, creșterea cotei de piață se bazează pe prețuri scăzute. Întrucât MEG este un produs de bază omogen, cel mai simplu mod pentru producătorii-exportatori de a câștiga cotă de piață pe piața Uniunii a fost acela de a vinde la prețuri mai mici decât industria Uniunii. Industria Uniunii și-a redus volumul producției nu din cauza lipsei cererii, ci pentru că nu a putut vinde la astfel de prețuri mai mici ca urmare a presiunii exercitate asupra prețurilor de importurile din SUA și din RAS. În plus, astfel cum s-a explicat pe larg, reducerea aplicată prețului ECP pentru MEG de către vânzător reprezintă elementul care a creat presiunea asupra prețurilor pe piața Uniunii. LCLA nu face decât să speculeze fără niciun temei atunci când susține că, dacă nu ar fi existat pandemia de COVID-19, industria Uniunii ar fi putut să își îmbunătățească situația economică. În cele din urmă, se reamintește faptul că perioada de anchetă a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020. Prin urmare, efectele pandemiei de COVID-19, care au lovit Uniunea în al doilea trimestru al anului 2020, au afectat aproximativ trei luni din perioada de anchetă. Pe baza celor de mai sus, nu este exclus ca pandemia de COVID-19 să fi avut un anumit impact asupra situației industriei Uniunii la sfârșitul perioadei de anchetă, dar în mod clar ea nu a fost cauza principală a prejudiciului important suferit de industria Uniunii și nici nu a fost în măsură să atenueze legătura de cauzalitate.

(228)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, SABIC și Tricon și-au exprimat dezacordul cu privire la analiza Comisiei referitoare la legătura de cauzalitate expusă în considerentele 192-227 și 214-256 din regulamentul provizoriu. SABIC și-a reiterat afirmația potrivit căreia nu există nicio corelație între performanța industriei Uniunii și importurile din RAS și din SUA și nu există nicio corelație între volumul importurilor și efectele negative asupra prețurilor de pe piața internă, fără a furniza argumente noi în acest sens. De asemenea, Tricon a reiterat unele dintre argumentele deja evaluate de Comisie mai sus. Totuși, nu au fost prezentate argumente noi pertinente în acest sens.

(229)

În lipsa altor observații cu privire la concluziile din secțiunea de față, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 214-256 din regulamentul provizoriu.

(230)

MEGlobal Americas, SABIC, LCLA au susținut că marja de profit utilizată de Comisie la calcularea prețului neprejudiciabil este prea mare pentru un produs de bază și, prin urmare, Comisia ar trebui să utilizeze rata minimă a profitului de 6 % prevăzută la articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază. În plus, s-a afirmat că Comisia nu a examinat impactul cartelului cumpărătorilor de etilenă asupra profitabilității industriei Uniunii. LCLA a susținut că profiturile din perioada 2017-2018 nu au reprezentat nivelul de profitabilitate care poate fi preconizat în condiții normale de concurență, deoarece prețurile MEG au fost anormal de ridicate în anii respectivi din cauza unui deficit mondial de MEG, în special în China, în timp ce costul de producție a fost la niveluri normale, ceea ce a dus la profituri mari.

(231)

Marja de profit utilizată pentru calcularea prețului neprejudiciabil a fost media marjei de profit a producătorilor din Uniune incluși în eșantion înregistrați în 2017 și 2018 înainte de creșterea bruscă a importurilor care au făcut obiectul unui dumping, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază. Niciunul dintre producătorii de MEG din Uniune incluși în eșantion nu a făcut parte din cartelul cumpărătorilor de etilenă (22). În plus, încălcarea a avut loc între 26 decembrie 2011 și 29 martie 2017 și, prin urmare, nu a acoperit decât 3 luni din cei doi ani utilizați pentru marja de profit. În plus, astfel cum se specifică în decizia privind cartelul, produsul vizat de decizie era etilena cumpărată pe piața liberă și nu includea etilena produsă în scopuri captive, adică produsă și utilizată de producători pentru consumul propriu. Ambii producători din Uniune incluși în eșantion cumpără etilenă în principal de la societățile lor afiliate. Deși a susținut că marjele de profit din 2017 și 2018 nu au fost la nivelul profitabilității preconizate în condiții normale de concurență, LCLA nu a precizat care este profitabilitatea normală pentru acest produs în condiții normale de concurență. În cele din urmă, articolul 7 alineatul (2c) precizează clar faptul că Comisia trebuie să utilizeze un profit indicativ de 6 % numai în cazul în care profitul indicativ stabilit după luarea în considerare a factorilor menționați la articolul respectiv este mai mic de 6 %, lucru care nu este valabil în prezenta anchetă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(232)

EMPC a susținut că abordarea utilizată de Comisie pentru ajustarea prețului neprejudiciabil pentru costurile viitoare de asigurare a conformității cu sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii („ETS”) și cu Directiva UE privind emisiile industriale („DEI”) este incompatibilă cu obiectivele ETS și DEI actuale. S-a afirmat că abordarea care stă la baza actualelor măsuri de protecție împotriva relocării emisiilor de dioxid de carbon din cadrul ETS a fost aceea că, pentru fiecare sector expus la relocarea emisiilor de dioxid de carbon, societățile sunt comparate cu valoarea de referință stabilită de cele mai performante 10 % dintre societăți. Întreprinderile ar plăti costuri ETS mai mari în cazul în care au performanțe mai slabe în comparație cu valoarea de referință. Ca alternativă, acestea și-ar putea reduce intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, ceea ce ar putea, în ultimă instanță, să le aducă în grupul celor 10 % cele mai performante întreprinderi. În ceea ce privește costurile asociate DEI, EMPC a susținut că nu este clar modul în care acestea au fost calculate sau atribuite. Prin urmare, potrivit EMPC, luând în considerare costurile ETS și DEI nu doar actuale, ci și viitoare ale reclamantului, Comisia a introdus, în fapt, pentru reclamant, un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon, care nu a fost disponibil pentru alte industrii.

(233)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, se iau în considerare costurile viitoare care rezultă, printre altele, din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, și care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Este irelevant dacă aceste costuri sunt incompatibile cu presupusele obiective ale ETS și DEI sau dacă acestea constituie pentru reclamanți un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon, care nu a fost disponibil pentru alte industrii. Prin urmare, Comisia este obligată din punct de vedere legal să ia în considerare toate aceste costuri, indiferent cum sunt ele etichetate, pe baza dispoziției menționate din regulamentul de bază, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile de aplicare a acesteia. În considerentul 265 din regulamentul provizoriu, Comisia a explicat cum au fost calculate costurile de conformare cu sistemul ETS al UE.

(234)

Comisia a confirmat, însă, că ajustarea a fost calculată exclusiv pe baza costurilor ETS și DEI suplimentare care se vor aplica în medie pe durata de viață a măsurilor, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază. Elementele de probă furnizate și verificate de serviciile Comisiei în această privință îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(235)

LCLA a solicitat Comisiei să utilizeze valoarea CIF declarată, și nu valoarea CIF construită ca numitor în calculul marjei de subcotare.

(236)

Această afirmație este rezultatul unei neînțelegeri din partea societății LCLA, întrucât Comisia a utilizat, într-adevăr, valoarea CIF declarată ca numitor în calculul marjei de subcotare.

(237)

După cum se prevede la articolul 9 alineatul (4) al treilea paragraf din regulamentul de bază, având în vedere că Comisia nu a înregistrat importuri în perioada de informare prealabilă, aceasta a analizat evoluția volumelor importurilor pentru a stabili dacă a existat o nouă creștere substanțială a importurilor care fac obiectul anchetei în cursul perioadei de informare prealabilă, astfel cum este descrisă în considerentul 3, și, prin urmare, pentru a stabili dacă să reflecte prejudiciul suplimentar care rezultă din creșterea respectivă în stabilirea marjei de prejudiciu.

(238)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, EMPC și-a reiterat, fără a furniza elemente noi, afirmația menționată în considerentul 232, potrivit căreia ajustarea prețului neprejudiciabil pentru viitoarele costuri de asigurare a conformității cu ETS și DEI a introdus în mod nejustificat un mecanism de ajustare de facto la frontieră în funcție de carbon, care era disponibil numai pentru producătorii de MEG din Uniune.

(239)

În lipsa unor elemente noi în sprijinul afirmației formulate de EMPC, Comisia și-a menținut concluziile enunțate în considerentul 232.

(240)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, SABIC și-a reiterat, fără a furniza elemente noi, afirmația potrivit căreia profitul utilizat pentru a stabili prețul indicativ este prea ridicat pentru un produs de bază și s-a bazat pe o perioadă în care era activ un cartel al cumpărătorilor de etilenă. SABIC a adăugat, de asemenea, că profitul indicativ este mai mare decât ratele de profit raportate în plângere.

(241)

În lipsa unor elemente noi în sprijinul afirmației formulate de SABIC, Comisia și-a menținut concluziile enunțate în considerentul 232. În ceea ce privește marjele de profit menționate în plângere, acestea nu au fost verificate, în timp ce marjele de profit utilizate la stabilirea profitului indicativ au fost verificate în cursul verificării încrucișate la distanță.

Statele Unite ale Americii

(242)

Pe baza informațiilor din baza de date „Surveillance 2”, volumele importurilor din SUA în perioada de informare prealabilă de patru săptămâni au fost cu 39 % mai mari decât volumele medii ale importurilor din perioada de anchetă pe o bază de patru săptămâni. Pe această bază, Comisia a concluzionat că a existat o creștere substanțială a importurilor care fac obiectul anchetei în perioada de informare prealabilă.

(243)

Pentru a reflecta prejudiciul suplimentar cauzat de creșterea importurilor, Comisia a decis să ajusteze nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza creșterii volumului importurilor, care este considerat factorul de ponderare relevant în temeiul dispozițiilor articolului 9 alineatul (4). Prin urmare, a calculat un factor de multiplicare stabilit prin împărțirea valorii volumului importurilor din perioada de patru săptămâni de informare prealabilă de 28 852 de tone și perioada de 52 de săptămâni a PA la volumul importurilor din PA extrapolat la 56 de săptămâni. Cifra rezultată, 1,0278, reflectă prejudiciul suplimentar determinat de noua majorare a importurilor. Marjele de prejudiciu provizorii au fost astfel înmulțite cu acest factor. Prin urmare, nivelul final de eliminare a prejudiciului pentru producătorii-exportatori cooperanți și pentru toate celelalte societăți este următorul:

Regatul Arabiei Saudite

(244)

Pe baza informațiilor din baza de date „Surveillance 2”, volumele importurilor din RAS în perioada de informare prealabilă de patru săptămâni au fost cu 15,3 % mai mici decât volumele medii ale importurilor din perioada de anchetă pe o bază de patru săptămâni. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu a existat o creștere substanțială a importurilor care fac obiectul anchetei în perioada de informare prealabilă.

(245)

Prin urmare, Comisia nu a ajustat nivelul de eliminare a prejudiciului în această privință.

(246)

Totuși, Comisia a identificat o eroare materială minoră în datele subiacente pentru calcularea marjei de prejudiciu. Rezultă că marja de prejudiciu revizuită pentru SABIC este de 61,5 %.

(247)

Oxyde și Helm au susținut că nu există niciun risc realist ca producătorii de MEG să își înceteze activitățile de producție de MEG în Uniune, deoarece aceștia ar putea trece cu ușurință de la fabricarea MEG la a altor produse în funcție de condițiile de piață. În plus, Arteco a susținut că nu există niciun element de probă care să arate că industria Uniunii ar înceta producția de MEG în cazul în care măsurile antidumping nu ar fi instituite, în afara afirmației industriei Uniunii. În plus, Arteco a susținut că piața Uniunii era deja caracterizată de incapacitatea sau lipsa de voință a producătorilor de MEG din Uniune de a acoperi cererea și a prezentat elemente de probă de la un producător de MEG din Uniune care a refuzat să furnizeze MEG către Arteco din cauza unui volum de producție insuficient.

(248)

Comisia nu este de acord cu aceste afirmații. Producătorii din Uniune au pierdut deja 10,7 puncte procentuale din cota de piață pe piața liberă între 2017 și perioada de anchetă, în principal în favoarea importurilor din țările în cauză, care și-au mărit cota de piață cu 12,5 puncte procentuale în aceeași perioadă. Chiar dacă nivelul ECP crește în perioada ulterioară PA, industria Uniunii va continua să piardă din cota de piață în favoarea exportatorilor din țările în cauză dacă aceștia continuă să vândă pe piața Uniunii la prețuri prejudiciabile. Volumul producției industriei Uniunii a scăzut deja cu 19 % în cursul perioadei examinate. Dovezile prezentate de Arteco indică faptul că, în cazul în care condițiile de concurență echitabile nu sunt restabilite pe piața Uniunii, acest lucru va avea probabil un impact asupra volumelor de producție de MEG din Uniune, iar utilizatorii vor depinde de importuri. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(249)

Oxyde, Helm și Tricon au susținut că cei trei producători din Uniune incluși în eșantion fac parte din grupuri mari de societăți și că situația financiară a acestor grupuri mari nu a fost compromisă în mod special din cauza MEG.

(250)

Chiar dacă producătorii din Uniune incluși în eșantion fac parte din grupuri mari, neinstituirea de măsuri ar avea un impact negativ asupra lor și a altor producători din Uniune, iar acest impact ar depăși profitabilitatea, astfel cum se explică în considerentul 247 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(251)

CPME și LCLA au susținut, de asemenea, că regulamentul de bază nu împiedică Comisia să se bazeze pe date ulterioare PA în evaluarea existenței interesului Uniunii.

(252)

CPME și LCLA nu au furnizat dovezi ale unor date ulterioare PA pe care Comisia le-ar putea lua în considerare în analiza interesului Uniunii. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(253)

În lipsa altor observații, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 272-277 din regulamentul provizoriu.

(254)

CPME și LCLA au susținut că Comisia nu a luat în considerare faptul că industria Uniunii nu dispune de o capacitate suficientă pentru a satisface cererea din Uniune. CPME a susținut că creșterea capacității industriei Uniunii pentru producția de OE nu înseamnă că va crește și capacitatea de producție pentru MEG. În plus, CPME a susținut că supracapacitatea de producție pe alte piețe geografice este irelevantă într-un caz antidumping, dar ceea ce contează este că industria producătoare de MEG din Uniune nu are o capacitate suficientă pentru a acoperi întreaga cerere și că, prin urmare, importurile sunt esențiale. CPME și LCLA au susținut, de asemenea, că alte țări decât SUA și RAS nu sunt o sursă adecvată de aprovizionare din motive geografice, logistice și economice. De asemenea, CPME a solicitat Comisiei să pună la dispoziția părților interesate analiza efectuată de consultanții specializați descriși în considerentul 281 din regulamentul provizoriu. CPME a afirmat, de asemenea, că taxele antidumping asupra importurilor de MEG din SUA și din RAS ar cauza un deficit grav de aprovizionare cu MEG pe piața Uniunii, deoarece acestea ar bloca în fapt toate importurile.

(255)

Din datele din tabelele 1 și 4 reiese clar că capacitatea de producție este mai mică decât consumul. În plus, Comisia a recunoscut în mod clar acest fapt în considerentul 225 din regulamentul provizoriu. Într-adevăr, creșterile planificate ale capacității de producție de OE nu înseamnă că va crește și capacitatea de producție de MEG, dar arată că producătorii de MEG vor avea acces la o cantitate mai mare de OE în cazul în care au nevoie pentru producția de MEG după restabilirea condițiilor de concurență echitabile pe piață. În plus, reclamantul a prezentat elemente de probă conform cărora producătorul din Uniune PKN a anunțat planuri de creștere a producției de glicoli în Uniune (23). De asemenea, este adevărat că piața Uniunii are nevoie de importuri și, într-adevăr, măsurile nu sunt menite să împiedice importurile, ci să garanteze că acestea nu sunt efectuate la prețuri prejudiciabile care fac obiectul unui dumping. Aceste informații au fost rezumate într-o notă la dosar (24) care a fost adăugată la dosarul anchetei. Aceste informații au fost colectate de Comisie în cursul VID de la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ele se bazează pe un abonament plătit la Wood Mackenzie. Astfel cum se menționează în considerentul 216, Arteco, Oxyde și Helm au subliniat că importurile din alte țări au crescut în perioada ulterioară PA, ceea ce demonstrează disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare. Prin urmare, afirmațiile au fost respinse.

(256)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, CPME și-a reiterat afirmația potrivit căreia alte țări decât țările în cauză nu sunt surse adecvate de aprovizionare din motive geografice, logistice și economice. CPME a susținut, de asemenea, că Comisia nu a luat în considerare elementele de probă furnizate de CPME în acest sens.

(257)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. CPME a furnizat doar simple afirmații, nesusținute de niciun element de probă, privind capacitatea neutilizată a Republicii Singapore, a Coreei de Sud și a Taiwanului și motivul pentru care exporturile de MEG din aceste țări nu ar fi adecvate. Simplul fapt că, în trecut, Uniunea nu a importat MEG din aceste țări nu înseamnă că nu poate face acest lucru în viitor. În plus, alte părți, precum Arteco, Oxyde și Helm, au prezentat elemente de probă care arată că importurile ulterioare perioadei de anchetă din alte țări, de exemplu din Kuweit, China, Japonia, Singapore și Taiwan, au crescut, astfel cum se menționează în considerentul 216. Acest lucru arată în mod clar că există și alte surse de aprovizionare disponibile. În plus, astfel cum se explică în considerentul 255, măsurile nu sunt menite să împiedice importurile, ci să garanteze că acestea nu sunt efectuate la prețuri prejudiciabile care fac obiectul unui dumping. În plus, nivelul măsurilor pentru importurile din RAS și pentru majoritatea importurilor din SUA este cuprins între 3,0 % și 10,3 %, un nivel care nu este prohibitiv. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(258)

Astfel cum se explică în considerentele 11-13, Tricon a cooperat la anchetă și în calitate de importator/comerciant. Această societate este situată în SUA.

(259)

Ca și în cazul unui alt importator descris în considerentul 284 din regulamentul provizoriu, activitatea în sectorul MEG nu reprezintă o parte semnificativă din cifra sa de afaceri. Tricon vinde MEG și către țări terțe și, prin urmare, instituirea de taxe va avea un impact redus asupra activității sale.

(260)

Tricon a susținut că afirmația Comisiei din regulamentul provizoriu potrivit căreia sunt disponibile alte surse de aprovizionare nu reflectă realitatea pieței.

(261)

Comisia nu este de acord cu această afirmație. Astfel cum au subliniat Arteco, Oxyde și Helm în considerentul 216, importurile în Uniune din mai multe țări, precum Kuweit, China, Japonia, Singapore și Taiwan, au crescut în perioada ulterioară PA, ceea ce demonstrează că sunt disponibile și alte surse de aprovizionare.

(262)

În lipsa altor observații și ținând seama de considerentele 258-261, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 283-286 din regulamentul provizoriu.

(263)

Arteco a susținut că, pentru a evalua impactul măsurilor antidumping asupra utilizatorilor, în special asupra producătorilor de agenți de răcire, Comisia trebuie să evalueze următorii factori: 1. caracterul extrem de competitiv al pieței agenților de răcire; 2. disponibilitatea și capacitatea clienților de a schimba furnizorii de agenți de răcire pentru o diferență minimă de preț; 3. costurile semnificative de cercetare și dezvoltare (C & D) pentru producătorii de agenți de răcire care aprovizionează producătorii de echipamente originale (OEM); și 4. numărul producătorilor de agenți de răcire din afara UE care ar beneficia de pe urma instituirii măsurilor antidumping privind MEG. Arteco a susținut, de asemenea, că numărul locurilor de muncă create de producătorii de agenți de răcire a depășit numărul locurilor de muncă ale producătorilor de MEG din Uniune. Prin urmare, potrivit Arteco, instituirea de măsuri nu ar putea fi considerată ca fiind în interesul Uniunii, deoarece ar prejudicia mai mult economia în ansamblu decât ar ajuta industria internă producătoare de MEG.

(264)

Arteco se contrazice. Pe de o parte, susține că piața agenților de răcire este foarte competitivă și, pe de altă parte, în versiunea confidențială a observațiilor sale, face referire la o singură societate ca fiind principalul său concurent și afirmă că piața agenților de răcire pentru OEM este un oligopol. În plus, dacă pe piața OEM a agenților de răcire, în principal doi producători de agenți de răcire concurează între ei, este foarte puțin probabil ca producătorii de automobile, care sunt mult mai numeroși decât producătorii de agenți de răcire, să poată schimba furnizorii de agenți de răcire pentru o minimă diferență de preț, având în vedere și costurile semnificative de C & D din partea producătorilor de agenți de răcire. În plus, deși nu este exclus ca importurile de agenți de răcire să crească în viitor, având în vedere faptul că fiecare producător de automobile are propria formulă de agent de răcire și că există riscul de avariere semnificativă a motorului în cazul utilizării unui agent de răcire necorespunzător, este foarte puțin probabil ca producătorii de automobile să își schimbe cu ușurință furnizorul de agent de răcire după instituirea măsurilor.

(265)

Arteco a susținut, de asemenea, că instituirea de măsuri va aduce beneficii unui singur producător de agenți de răcire care a fost integrat pe verticală și, prin urmare, a avut acces la MEG mai ieftin.

(266)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Astfel cum se explică în considerentul 132, vânzările captive de MEG realizate de industria Uniunii sunt, într-adevăr, în principal în sectorul agenților de răcire. Producătorul respectiv este integrat la nivelul grupului, iar MEG și agenții de răcire sunt fabricați în cadrul unor entități independente diferite. Astfel cum se descrie în tabelul 7 din regulamentul provizoriu, prețul mediu de vânzare pentru MEG pe piața captivă a fost, în medie, la același nivel ca prețul mediu de vânzare pentru MEG pe piața liberă în cursul perioadei examinate.

(267)

Arteco, Oxyde, Helm și Tricon au susținut că nu există garanții că producătorii de MEG vor continua să fabrice MEG, chiar dacă condițiile de piață ar fi îmbunătățite, deoarece industria Uniunii s-ar concentra pe fabricarea de produse care ating cea mai bună marjă, determinată de condițiile mondiale, și nu există garanții că acest produs ar fi MEG, ceea ce înseamnă că utilizatorii ar rămâne la discreția câtorva societăți care operează la nivel mondial.

(268)

Comisia a precizat că această afirmație contrazice afirmația din considerentul 247. În plus, nu este clar motivul pentru care aceste părți interesate consideră că numai producătorii de MEG din Uniune s-ar concentra pe derivații de OE mai profitabili, dar exportatorii din SUA și din RAS nu ar face același lucru. Fără instituirea de măsuri antidumping, producția de MEG din Uniune va fi redusă semnificativ, întrucât industria de MEG din Uniune va continua să piardă din cota de piață, chiar dacă condițiile de piață se îmbunătățesc. În acest caz, utilizatorii vor avea acces la și mai puține surse de aprovizionare, după cum au recunoscut chiar Arteco, Oxyde, Helm și Tricon, și vor depinde de importuri. Instituirea de măsuri definitive va garanta că producția de MEG va continua să existe în Uniune.

(269)

RETAL, un producător multinațional de produse din plastic, a afirmat că societatea sa afiliată UAB NEO GROUP („NEO GROUP”), un producător de rășini PET din Uniune, a fost afectată negativ de instituirea măsurilor provizorii. RETAL a declarat că împărtășește poziția și argumentele împotriva instituirii măsurilor exprimate de CPME.

(270)

RETAL nu a prezentat niciun element de probă în sprijinul afirmației sale potrivit căreia activitatea societății sale afiliate a fost afectată negativ de instituirea măsurilor provizorii. Prin urmare, afirmația a fost respinsă ca fiind nefondată. În plus, ancheta a arătat că NEO GROUP dispune de mai multe surse de aprovizionare, și anume industria Uniunii, importurile din una dintre țările în cauză, precum și din alte țări terțe. În plus, în cursul perioadei de anchetă, NEO GROUP a fost profitabil.

(271)

CPME a susținut că instituirea de măsuri asupra importurilor de MEG din țările în cauză ar avea un impact semnificativ asupra producătorilor de PET, întrucât profitabilitatea producătorilor de PET s-a situat între 1 % și 3 %. De asemenea, s-a afirmat că producătorii de PET se confruntau deja cu o concurență acerbă din partea altor țări, precum Regatul Unit, Egiptul și Turcia, ale căror importuri de MEG nu au fost supuse unor taxe antidumping sau de import și, prin urmare, au fost în măsură să ofere PET pe piața Uniunii la prețuri competitive. În plus, CPME a susținut că lipsa de resurse pentru inovare poate avea consecințe negative și în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor ecologice care vizează creșterea reciclării PET în Uniune. CPME a susținut, de asemenea, că instituirea de taxe antidumping asupra MEG ar reduce producția de PET în Uniune, cu efecte negative grave în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și investițiile în mai multe state membre. CPME a afirmat, de asemenea, că, având în vedere faptul că ocuparea forței de muncă în sectorul PET (peste 2 000 de lucrători) este mai mare decât în sectorul MEG (mai puțin de 100), Comisia nu pare să fi realizat o evaluare comparativă a intereselor.

(272)

Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. Sectorul PET este protejat de mai mulți ani prin măsuri antidumping și antisubvenții. În prezent, există măsuri antisubvenții privind importurile de PET din India. În cadrul ultimei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor de către Comisie în 2018-2019 (25), industria PET din Uniune a beneficiat de o cotă de piață semnificativă de 71,1 % în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2017 și 31 martie 2018. Astfel cum se descrie în considerentul 292, deși instituirea de măsuri asupra sectorului MEG ar putea face situația mai dificilă pentru producătorii de PET care înregistrează deja pierderi, nu există garanții că situația acestor societăți nu va fi afectată chiar dacă Comisia decide să nu impună măsuri asupra importurilor de MEG din țările în cauză. Acest lucru se datorează faptului că, fără instituirea de măsuri, industria Uniunii va înceta, cel mai probabil, producția de MEG pentru piața liberă și, prin urmare, producătorii de PET vor fi dependenți de importurile din țările în cauză. În plus, industria PET este, într-adevăr, mai mare decât industria MEG; cu toate acestea, nu toți producătorii de PET vor fi afectați de instituirea măsurilor și, prin urmare, producătorii respectivi pot continua să pună în aplicare politicile ecologice care vizează creșterea reciclării PET în Uniune. De asemenea, nivelul măsurilor variază între 7,7 % și 14,9 %, un nivel care nu este prohibitiv.

(273)

LCLA a susținut că Comisia nu a furnizat niciun indiciu cu privire la efectul măsurilor antidumping asupra industriei PET în ceea ce privește costurile de producție sau profitabilitatea și ar trebui să explice de ce impactul măsurilor antidumping asupra industriei PET nu ar fi disproporționat.

(274)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. În considerentul 291 din regulamentul provizoriu, Comisia a explicat impactul măsurilor antidumping asupra costului de producție al PET și asupra profitabilității. În plus, în considerentele 292-294 din regulamentul provizoriu, Comisia a explicat situația economică a producătorilor de PET cooperanți și efectul asupra situației economice a acestora în cazul în care se instituie măsuri, care variază în funcție de producător. Comisia a subliniat că situația întreprinderilor cu cele mai slabe performanțe a fost determinată de alți factori, nu numai de prețul MEG și, prin urmare, activitatea acestora și sutele de locuri de muncă pe care le susțin nu au fost, în ultimă instanță, afectate de măsuri. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 272, nu există garanții că situația acestor întreprinderi nu se va deteriora, chiar dacă nu se instituie măsuri.

(275)

În lipsa altor observații cu privire la interesul utilizatorilor, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 287-298 din regulamentul provizoriu.

(276)

În lipsa oricăror observații cu privire la interesul furnizorilor, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 299 și 300 din regulamentul provizoriu.

(277)

Arteco, Oxyde și Helm au susținut că, în contextul unor dificultăți economice legate de pandemia de COVID-19, instituirea de măsuri antidumping nu este în interesul Uniunii.

(278)

Părțile nu au furnizat elemente de probă sau date în sprijinul acestei afirmații. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(279)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, SABIC și-a exprimat dezacordul cu privire la concluziile Comisiei menționate în considerentele 247-278 și în considerentul 311 din regulamentul provizoriu, fără a furniza informații noi în acest sens.

(280)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Arteco, Helm și Oxyde au susținut că, prin instituirea de măsuri definitive, Comisia nu a acționat în interesul Uniunii. De asemenea, Tricon nu a fost de acord cu evaluarea Comisiei privind interesul Uniunii. Cu toate acestea, nu au fost furnizate argumente noi susținute de elemente de probă în acest sens.

(281)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, CPME a susținut că modificările condițiilor de piață după PA ar trebui să fie luate în considerare de Comisie în vederea evaluării interesului Uniunii. CPME a considerat că creșterea nivelului ECP pentru MEG după PA are un caracter structural și durabil. De asemenea, a susținut că PA a fost caracterizată de condiții excepționale legate de evoluția pieței mondiale în 2019, precum și de izbucnirea pandemiei de COVID-19, ceea ce indică faptul că adoptarea taxelor antidumping definitive nu a fost justificată. În plus, CPME a afirmat că, în cazul în care Comisia concluzionează că evoluțiile pieței ulterioare perioadei de anchetă au avut un caracter temporar, quod non, circumstanțele actuale, cum ar fi creșterea excepțională a prețurilor pieței în Uniune, asociate cu capacitatea de producție insuficientă a industriei Uniunii și dificultățile de aprovizionare cu MEG din alte țări decât țările în cauză, necesită suspendarea măsurilor definitive în conformitate cu articolul 14 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(282)

Comisia a luat în considerare toate afirmațiile privind impactul pandemiei de COVID-19, capacitatea industriei Uniunii și disponibilitatea altor surse de aprovizionare în considerentele relevante din prezentul regulament și din regulamentul provizoriu, deoarece nu toate au fost formulate în contextul interesului Uniunii.

(283)

În ceea ce privește datele ulterioare PA și prejudiciul suferit de industria Uniunii, afirmația CPME este explicată în considerentul 188 din prezentul regulament. Comisia a analizat aceste informații și în contextul interesului Uniunii. Potrivit informațiilor transmise, prețul ECP pentru MEG, precum și diferența dintre ECP pentru MEG și ECP pentru etilenă au crescut considerabil după PA.

(284)

Prețul MEG este determinat de ECP și de reducere. CPME nu a furnizat niciun element de probă cu privire la evoluția reducerilor sau a prețurilor finale ale MEG. CPME nu a furnizat niciun element de probă care să arate că această creștere a ECP pentru MEG și a diferenței dintre ECP pentru MEG și ECP pentru etilenă a condus la îmbunătățiri ale situației economice a producătorilor din Uniune. Prin urmare, nu există nicio dovadă că astfel de evoluții au condus la o „creștere bruscă atât a prețurilor de piață, cât și a profiturilor industriei Uniunii”, astfel cum susține CPME. CPME nu a furnizat niciun element de probă care să arate că o evoluție ulterioară perioadei de anchetă ar fi durabilă în timp, astfel cum se indică în considerentul 187. Afirmația a fost respinsă ca fiind nefondată.

(285)

În plus, Comisia a constatat că cererea de suspendare formulată în temeiul articolului 14 alineatul (4) este generică și nefondată. Comisia poate analiza dacă o suspendare ar fi justificată în cazul în care condițiile de piață s-ar fi schimbat temporar într-o asemenea măsură încât este puțin probabil ca prejudiciul să reapară.

(286)

Pe baza celor de mai sus și în lipsa altor observații, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 311 din regulamentul provizoriu.

(287)

Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, este necesar să se instituie măsuri antidumping definitive pentru a se preveni agravarea prejudiciilor cauzate industriei Uniunii de către importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping.

(288)

Pe baza informațiilor de mai sus, este necesar ca nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, să fie stabilite după cum urmează:

(289)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților specificate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Astfel, aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(290)

O societate care își modifică ulterior denumirea entității poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (26). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicată o notificare privind schimbarea denumirii.

(291)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul taxelor antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Este necesar ca importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(292)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, este necesar ca autoritățile vamale ale statelor membre să efectueze verificările lor obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(293)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o anchetă anticircumvenție, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare în acest sens. O astfel de anchetă poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la scară națională.

(294)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, este necesar ca taxa antidumping pentru toate celelalte societăți să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

(295)

În urma comunicării constatărilor finale, în termenul prevăzut la articolul 8 alineatul (2) din regulamentul de bază, un producător-exportator, LCLA, a prezentat o ofertă pentru un angajament de preț.

(296)

În conformitate cu articolul 8 din regulamentul de bază, oferta de angajament de preț trebuie să fie adecvată pentru a elimina efectul prejudiciabil al dumpingului, iar acceptarea sa nu trebuie să fie considerată nerealistă. Comisia a evaluat oferta având în vedere aceste criterii și a considerat că acceptarea sa ar fi nerealistă din motivele prezentate în continuare.

(297)

Comisia a identificat o serie de riscuri. În primul rând, metoda de stabilire a prețurilor prezentată de LCLA a constat într-un preț minim de import („PMI”) fix, calculat pe baza valorii normale în cursul perioadei de anchetă. Având în vedere gradul ridicat de fluctuație a prețurilor MEG, această abordare nu ar fi adecvată pentru a se asigura că măsurile sunt reflectate corespunzător de un astfel de PMI de-a lungul timpului și pentru a elimina efectul prejudiciabil al dumpingului. Această situație compromite punerea în aplicare a angajamentului. Având în vedere cele de mai sus, angajamentul nu poate fi acceptat. În plus, Comisia consideră că nu par să existe modalități practice de indexare a acestor prețuri, având în vedere modul în care sunt stabilite prețurile MEG, natura materiilor prime implicate și lipsa unor surse fiabile și ușor accesibile de informații relevante.

(298)

În plus, Comisia a identificat riscuri tangibile de compensare încrucișată și obstacole în calea monitorizării practice legate de activitatea de vânzare a LCLA. În plus, monitorizarea a fost considerată nepractică și din cauza activităților de achiziție ale LCLA. În cele din urmă, LCLA nu s-a angajat să vândă produsul în cauză către Uniune doar prin vânzări directe, deși avea mai multe societăți afiliate în Uniune. Canalele de vânzare indirectă sporesc riscul de compensare încrucișată și complexitatea monitorizării. În plus, nu a fost prevăzută nicio clauză de ajustare a PMI în cazul vânzărilor către părți afiliate, ceea ce subminează capacitatea PMI de a elimina efectul prejudiciabil al dumpingului.

(299)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că angajamentul oferit nu poate fi acceptat.

(300)

Comisia a trimis o scrisoare solicitantului, prezentând motivele pentru respingerea ofertei de angajament. Nu s-au primit observații.

(301)

Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, sumele plătite cu titlu de taxe antidumping provizorii, instituite prin regulamentul provizoriu, ar trebui să fie percepute definitiv până la nivelurile stabilite în prezentul regulament.

(302)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (27), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită trebuie să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(303)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz cu privire la măsurile prevăzute în prezentul regulament,