This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32019R1718
Commission Implementing Regulation (EU) 2019/1718 of 14 October 2019 protecting the traditional terms Opolo, Vrhunsko vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Vrhunsko vino KZP), Kvalitetno biser vino, Mlado vino, Vrhunsko pjenušavo vino and Kvalitetno vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Kvalitetno vino KZP) identifying wines produced in Croatia
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1718 al Comisiei din 14 octombrie 2019 de protejare a mențiunilor tradiționale Opolo, Vrhunsko vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Vrhunsko vino KZP), Kvalitetno biser vino, Mlado vino, Vrhunsko pjenušavo vino și Kvalitetno vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Kvalitetno vino KZP), de identificare a unor vinuri produse în Croația
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1718 al Comisiei din 14 octombrie 2019 de protejare a mențiunilor tradiționale Opolo, Vrhunsko vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Vrhunsko vino KZP), Kvalitetno biser vino, Mlado vino, Vrhunsko pjenušavo vino și Kvalitetno vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Kvalitetno vino KZP), de identificare a unor vinuri produse în Croația
C/2019/7230
JO L 262, 15.10.2019, p. 13–18
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
15.10.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 262/13 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1718 AL COMISIEI
din 14 octombrie 2019
de protejare a mențiunilor tradiționale „Opolo”, „Vrhunsko vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Vrhunsko vino KZP)”, „Kvalitetno biser vino”, „Mlado vino”, „Vrhunsko pjenušavo vino” și „Kvalitetno vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Kvalitetno vino KZP)”, de identificare a unor vinuri produse în Croația
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 din 17 decembrie 2013 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (1), în special articolul 115 alineatele (2) și (3),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei (2) a stabilit norme de punere în aplicare în ceea ce privește denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate, mențiunile tradiționale, etichetarea și prezentarea anumitor produse vitivinicole Regulamentul (CE) nr. 607/2009 a fost abrogat prin Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (3) la 14 ianuarie 2019. |
(2) |
În temeiul articolului 61 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33, Regulamentul (CE) nr. 607/2009 continuă să se aplice cererilor de protecție și procedurilor de obiecție referitoare la mențiunile tradiționale în cazul cărora o cerere de protecție era pendinte la data intrării în vigoare a Regulamentului delegat (UE) 2019/33. |
(3) |
În temeiul articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 607/2009, la 17 mai 2013, Croația a trimis Comisiei o cerere de protejare ca mențiuni tradiționale a denumirilor „Opolo”, „Vrhunsko vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Vrhunsko vino KZP)”, „Kvalitetno biser vino”, „Mlado vino”, „Vrhunsko pjenušavo vino” și „Kvalitetno vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Kvalitetno vino KZP)” (denumite în continuare „mențiunile tradiționale croate” sau „mențiunile tradiționale pentru care Croația a solicitat protecție”). |
(4) |
Cererea de protejare a mențiunilor tradiționale croate a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4) la 10 februarie 2018, iar la 4 aprilie 2018 Comisia a primit o declarație de opoziție față de protejarea mențiunilor tradiționale, din partea Bosniei și Herțegovinei, în temeiul articolului 37 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 607/2009. |
(5) |
Comisia a examinat declarația de opoziție motivată și documentele justificative furnizate de Bosnia și Herțegovina și a considerat opoziția admisibilă în conformitate cu articolul 38 din Regulamentul (CE) nr. 607/2009. |
(6) |
Obiecția Bosniei și Herțegovinei față de cererea de protecție a fost motivată de faptul că mențiunile tradiționale pentru care Croația a solicitat protecție fac obiectul unor reglementări în legile din Bosnia și Herțegovina, potrivit cărora aceste mențiuni descriu calitatea, culoarea sau conținutul de zaharuri reziduale ale anumitor vinuri și sunt utilizate în mod tradițional de producătorii de vin din Bosnia și Herțegovina. Declarația de opoziție a Bosniei și Herțegovinei a precizat, de asemenea, că mențiunile tradiționale pentru care Croația a solicitat protecție fac parte din patrimoniul juridic al fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia și, prin urmare, au fost transferate în legislațiile țărilor care s-au format în urma destrămării fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia. În sfârșit, declarația de opoziție a Bosniei și Herțegovinei a evidențiat faptul că limba croată este una dintre limbile oficiale ale Bosniei și Herțegovinei, ceea ce explică existența anumitor mențiuni care sunt omonime cu cele utilizate în Croația pentru a descrie vinurile. Pe această bază, Bosnia și Herțegovina a solicitat protejarea dreptului producătorilor săi de a utiliza în continuare mențiunile respective după intrarea în vigoare a actului juridic prin care se acordă protecție mențiunilor tradiționale croate. |
(7) |
Prin scrisoarea din 28 august 2018, Comisia a transmis Croației documentele aferente obiecției și a invitat Croația să transmită observații în termen de două luni de la data scrisorii Comisiei, în conformitate cu articolul 39 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 607/2009. |
(8) |
Prin mesaje electronice, Croația și Bosnia și Herțegovina au comunicat Comisiei intenția lor de a organiza o reuniune în vederea ajungerii la un acord. Ambele țări au solicitat prezența Comisiei în cadrul reuniunii. |
(9) |
În timpul reuniunii, care a avut loc la 30 ianuarie 2019, Croația a recunoscut că mențiunile tradiționale în cauză sunt în uz de decenii în mai multe regiuni ale fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia și a asigurat Bosnia și Herțegovina că Croația nu intenționează să solicite utilizarea lor în exclusivitate. Totuși, Croația și-a exprimat îngrijorările referitoare la faptul că unele dintre mențiunile tradiționale pentru care Croația a solicitat protecție sunt utilizate în Bosnia și Herțegovina pentru a descrie vinuri fără denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată. Bosnia și Herțegovina a oferit asigurări că alinierea în curs a legislației din Bosnia și Herțegovina la dreptul Uniunii în ceea ce privește mențiunile tradiționale urmează să soluționeze aceste probleme. |
(10) |
Ambele țări au recunoscut că nu doar au în comun patrimoniul juridic al fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia, ci și că utilizează, inevitabil, aceleași cuvinte de bază slave drept sinonime pentru mențiuni precum „denumire de origine protejată”, „vin de calitate” și „vin tânăr”. Ambele țări au acceptat că, dacă mențiunile respective ar fi protejate pentru utilizarea de către o singură țară, celeilalte țări i-ar fi imposibil să înlocuiască respectivele mențiuni, care sunt utilizate de mai multe decenii, cu mențiuni care să nu fie identice cu mențiunile tradiționale croate. |
(11) |
Așadar, Croația și Bosnia și Herțegovina au convenit că ar trebui prevăzută o perioadă tranzitorie în care Bosnia și Herțegovina să aibă dreptul de a utiliza mențiunile tradiționale protejate pentru produsele vitivinicole care nu corespund definiției mențiunilor respective și care nu îndeplinesc condițiile de utilizare ale mențiunilor respective prevăzute în prezentul regulament. Această perioadă de tranziție ar trebui să permită Bosniei și Herțegovinei să finalizeze alinierea progresivă a propriei legislații la dreptul Uniunii sau, eventual, să adapteze etichetarea vinurilor care poartă mențiunile tradiționale croate în cauză. |
(12) |
Conținutul acordului la care au ajuns Croația și Bosnia și Herțegovina nu contravine dreptului Uniunii. |
(13) |
Mai mult, deoarece legislația relevantă a Bosniei și Herțegovinei nu este încă pe deplin aliniată la dreptul Uniunii, inclusiv la articolul 35 alineatul (1) litera (c) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 607/2009, o cerere paralelă a Bosniei și Herțegovinei pentru protecție directă în temeiul regulamentului respectiv nu ar putea reprezenta o potențială soluție. |
(14) |
Așadar, ținând seama de interesul producătorilor și al operatorilor care au utilizat în mod legal mențiunile respective până în prezent și pentru a se depăși dificultățile temporare cu care se confruntă Bosnia și Herțegovina, este oportună acordarea unei perioade tranzitorii care să permită armonizarea treptată a legislației Bosniei și Herțegovinei cu legislația Uniunii. |
(15) |
Cu toate acestea, deoarece prezentul regulament se aplică doar pe teritoriul Uniunii, perioada de tranziție vizează doar produsele vitivinicole originare din Bosnia și Herțegovina care sunt importate și comercializate în Uniune cu utilizarea mențiunilor tradiționale croate protejate, în pofida faptului că nu corespunde definiției și nu îndeplinește condițiile de utilizare. |
(16) |
Având în vedere cele de mai sus și deoarece cererea depusă de Croația îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 112 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și menționate la articolul 40 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 607/2009, mențiunile tradiționale croate care identifică vinuri produse în Croația ar trebui să fie protejate și înregistrate în registrul electronic e-Bacchus. |
(17) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Următoarele mențiuni tradiționale care identifică produse vitivinicole produse în Croația sunt protejate și înregistrate în registrul electronic e-Bacchus:
(a) |
mențiuni tradiționale în sensul articolului 112 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013:
|
(b) |
mențiuni tradiționale în sensul articolului 112 litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013:
|
Definițiile și condițiile de utilizare ale mențiunilor tradiționale sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Mențiunile protejate în temeiul articolului 1 pot fi utilizate pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, pentru a desemna produse vitivinicole care nu corespund definiției și nu îndeplinesc condițiile de utilizare a mențiunilor protejate indicate la articolul respectiv și care sunt importate în Uniune din Bosnia și Herțegovina și comercializate pe teritoriul Uniunii, dacă mențiunile în cauză sunt utilizate în mod tradițional pe teritoriul respectivei țări terțe.
La expirarea perioadei de cinci ani, pot fi comercializate în mod legal doar produsele vitivinicole menționate la primul alineat care au fost importate în Uniune din Bosnia și Herțegovina înaintea expirării perioadei de cinci ani, până la epuizarea tuturor stocurilor existente.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 14 octombrie 2019.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei din 14 iulie 2009 de stabilire a unor norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce privește denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate, mențiunile tradiționale, etichetarea și prezentarea anumitor produse vitivinicole (JO L 193, 24.7.2009, p. 60).
(3) Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei din 17 octombrie 2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziție, restricțiile de utilizare, modificările caietelor de sarcini ale produselor, anularea protecției și etichetarea și prezentarea (JO L 9, 11.1.2019, p. 2).
ANEXĂ
Definițiile și condițiile de utilizare ale mențiunilor tradiționale la care se face referire la articolul 1
„Opolo”
Denumirea: Opolo
Limba: croată
Definiția:„Opolo” este o mențiune tradițională în temeiul articolului 112 litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Această mențiune tradițională este autorizată pentru vinul roze liniștit, cu arome predominante de fructe și produs exclusiv din struguri roșii din soiuri recomandate de Vitis vinifera, în conformitate cu Ordonanța privind lista națională a soiurilor de struguri certificate (Monitorul Oficial nr. 53/2014). Vinurile care poartă mențiunea tradițională „Opolo” sunt produse cu tehnologia utilizată pentru obținerea vinurilor albe și au un conținut minim de alcool dobândit de 11 % vol. Randamentul maxim pentru vinurile respective este de 12 000 kg/ha. Testarea analitică și cea organoleptică sunt obligatorii. Culoarea vinurilor „Opolo” poate varia de la roz pal la roz intens.
Lista denumirilor de origine protejate sau a indicațiilor geografice protejate în cauză: Mențiunea tradițională „Opolo” poate fi folosită pentru a descrie vinurile cu denumirile de origine protejate „Primorska Hrvatska”, „Hrvatska Istra”, „Hrvatsko primorje”, „Sjeverna Dalmacija”, „Dalmatinska zagora” și „Srednja i Južna Dalmacija” care îndeplinesc cerințele pentru utilizarea acestei mențiuni tradiționale.
Categoriile de produse vitivinicole: Vin, astfel cum este definit în partea II punctul 1 din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
„Vrhunsko vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Vrhunsko vino KZP)”
Denumirea:„Vrhunsko vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Vrhunsko vino KZP)” urmată sau nu de:
— |
„Arhivsko vino”: pentru vinuri păstrate în cramă timp de minimum cinci ani, dintre care cel puțin trei ani în sticlă; |
— |
„Desertno vino”: pentru vinuri obținute prin prelucrarea strugurilor supramaturați sau stafidiți fără a adăuga niciun fel de substanțe, cu tărie alcoolică naturală de minimum 16 % vol. și cu tărie alcoolică dobândită de cel puțin 9 % vol.; |
— |
„Kasna berba”: pentru vinuri produse din struguri supramaturați care au cel puțin 94 °Oechsle; |
— |
„Izborna berba”: pentru vinuri produse din struguri special selectați care conțin cel puțin 105 ° Oechsle; |
— |
„Izborna berba bobica”: pentru vinuri produse din struguri supramaturați selectați și atacați de Botrytis, care conțin cel puțin 127 °Oechsle; |
— |
„Izborna berba prosušenih bobica”: pentru vinuri produse din boabe selectate de struguri supramaturați care conțin cel puțin 154 °Oechsle; |
— |
„Ledeno vino”: pentru vinuri produse din struguri recoltați la o temperatură de cel puțin –7 °C și prelucrați în stare congelată, care conțin cel puțin 127° Oechsle. |
Limba: croată
Definiția:„Vrhunsko vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Vrhunsko vino KZP)” este o mențiune tradițională în temeiul articolului 112 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Această mențiune tradițională este un sinonim al termenului „denumire de origine protejată”, autorizat pentru descrierea vinurilor produse din struguri din soiuri recomandate de Vitis vinifera, în conformitate cu Ordonanța privind lista națională a soiurilor de struguri certificate (Monitorul Oficial nr. 53/2014). Tăria alcoolică naturală a vinurilor respective trebuie să fie de minimum:
— |
10 % vol. în zona B; |
— |
10,5 % vol. în zona CI; |
— |
11 % vol. în zona CII. |
Randamentul maxim pentru producerea vinurilor respective este:
— |
10 000 kg/ha (6 000 l/ha) în zona B; |
— |
11 000 kg (6 600 l/ha) în zonele CI și CII. |
Îmbogățirea, acidificarea, dezacidificarea și îndulcirea nu sunt permise. Testarea analitică și cea organoleptică sunt obligatorii. În funcție de gradul de coacere a strugurilor și de procesele de producție și maturare a vinului pot fi utilizate și următoarele mențiuni suplimentare:
— |
„Arhivsko vino”; |
— |
„Desertno vino”; |
— |
„Kasna berba”; |
— |
„Izborna berba”; |
— |
„Izborna berba bobica”; |
— |
„Izborna berba prosušenih bobica”; |
— |
„Ledeno vino”; |
Lista denumirilor de origine protejate sau a indicațiilor geografice protejate în cauză: Mențiunea tradițională „Vrhunsko vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Vrhunsko vino KZP)” poate fi utilizată pentru toate vinurile croate cu denumire de origine protejată care îndeplinesc cerințele pentru utilizarea acestei mențiuni tradiționale.
Categoriile de produse vitivinicole: Vin, astfel cum este definit în partea II punctul 1 din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
„Kvalitetno biser vino”
Denumirea:„Kvalitetno biser vino”
Limba: croată
Definiția:„Kvalitetno biser vino” este o mențiune tradițională în temeiul articolului 112 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Această mențiune tradițională este un sinonim al termenului „denumire de origine protejată”, autorizat pentru descrierea vinului petiant obținut din vinuri de calitate, a vinului nou aflat încă în fermentație, a mustului de struguri sau a mustului de struguri aflat în fermentație, obținut din struguri din soiuri recomandate de Vitis vinifera, în conformitate cu Ordonanța privind lista națională a soiurilor de struguri certificate (Monitorul Oficial nr. 53/2014). Vinurile care poartă mențiunea tradițională „Kvalitetno biser vino” trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 9 % vol. și o tărie alcoolică dobândită de minimum 7 % vol. Suprapresiunea datorată dioxidului de carbon endogen în soluție trebuie să fie de minimum 1 bar și de maximum 2,5 bari, atunci când sunt păstrate la o temperatură de 20 °C în recipiente închise.
Lista denumirilor de origine protejate sau a indicațiilor geografice protejate în cauză: Mențiunea tradițională „Kvalitetno biser vino” poate fi utilizată pentru toate vinurile petiante croate cu o denumire de origine protejată care îndeplinesc cerințele pentru utilizarea acestei mențiuni tradiționale.
Categoriile de produse vitivinicole: Vin petiant, astfel cum este definit în partea II punctul 8 din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
„Mlado vino”
Denumirea:„Mlado vino”
Limba: croată
Definiția:„Mlado vino” este o mențiune tradițională în temeiul articolului 112 litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Această mențiune tradițională este autorizată pentru vinurile produse din struguri din soiuri recomandate de Vitis vinifera, în conformitate cu Ordonanța privind lista națională a soiurilor de struguri certificate (Monitorul Oficial nr. 53/2014), al căror proces de fermentație este fie încheiat, fie parțial încheiat. Vinurile care poartă mențiunea tradițională „Mlado vino” trebuie introduse pe piață înainte de data de 31 decembrie a anului calendaristic în care au fost recoltați strugurii.
Lista denumirilor de origine protejate sau a indicațiilor geografice protejate în cauză: Mențiunea tradițională „Mlado vino” poate fi utilizată pentru toate vinurile croate cu o denumire de origine protejată care îndeplinesc cerințele pentru utilizarea acestei mențiuni tradiționale.
Categoriile de produse vitivinicole: Vin, astfel cum este definit în partea II punctul 1 din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
„Vrhunsko pjenušavo vino”
Denumirea:„Vrhunsko pjenušavo vino”
Limba: croată
Definiția:„Vrhunsko pjenušavo vino” este o mențiune tradițională în temeiul articolului 112 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Această mențiune tradițională este un sinonim al termenului „denumire de origine protejată”, utilizat pentru a descrie vinurile spumante obținute din prima fermentație alcoolică a strugurilor proaspeți sau a mustului și din a doua fermentație alcoolică a vinului adecvat pentru obținerea unor vinuri de bună calitate sau de cea mai bună calitate, obținute din struguri din soiuri recomandate de Vitis vinifera, în conformitate cu Ordonanța privind lista națională a soiurilor de struguri certificate (Monitorul Oficial nr. 53/2014). Vinurile spumante care poartă mențiunea tradițională „Vrhunsko pjenušavo vino” trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 10 % vol. și o suprapresiune datorată dioxidului de carbon endogen în soluție de minimum 3 bari, atunci când sunt păstrate la o temperatură de 20 °C în recipiente închise.
Lista denumirilor de origine protejate sau a indicațiilor geografice protejate în cauză: Mențiunea tradițională „Vrhunsko pjenušavo vino” poate fi utilizată pentru toate vinurile spumante croate cu o denumire de origine protejată care îndeplinesc cerințele pentru utilizarea acestei mențiuni tradiționale.
Categoriile de produse vitivinicole: Vin spumant, astfel cum este definit în partea II punctul 4 din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
„Kvalitetno vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Kvalitetno vino KZP)”
Denumirea:„Kvalitetno vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Kvalitetno vino KZP)”, urmată sau nu de:
— |
„Mlado vino”: dacă a fost produs din struguri din soiuri recomandate de Vitis vinifera, în conformitate cu Ordonanța privind lista națională a soiurilor de struguri certificate (Monitorul Oficial nr. 53/2014), al cărui proces de fermentație este fie încheiat, fie parțial încheiat și care este introdus pe piață înainte de data de 31 decembrie a anului calendaristic în care au fost recoltați strugurii; |
— |
„Arhivsko vino”: în cazul în care este păstrat în pivniță timp de cel puțin cinci ani, dintre care ultimii trei ani în sticlă; |
— |
„Desertno vino”: dacă este obținut prin prelucrarea strugurilor supramaturați sau a stafidelor, cu o tărie alcoolică naturală de minimum 16 % vol. și cu o tărie alcoolică dobândită de minimum 9 % vol. |
Limba: croată
Definiția:„Kvalitetno vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Kvalitetno vino KZP)” este o mențiune tradițională în temeiul articolului 112 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Această mențiune tradițională este un sinonim al termenului „denumire de origine protejată”, folosit pentru a descrie vinurile produse din struguri din soiuri recomandate de Vitis vinifera, în conformitate cu Ordonanța privind lista națională a soiurilor de struguri certificate (Monitorul Oficial nr. 53/2014). Vinul care poartă mențiunea tradițională „Kvalitetno vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Kvalitetno vino KZP)” trebuie să aibă o tărie alcoolică naturală de minimum:
— |
8,5 % vol. în zona B; |
— |
9,0 % vol. în zona CI; |
— |
9,5 % vol. în zona CII. |
Randamentul maxim pentru vinurile respective este:
— |
11 000 kg/ha (7 700 l/ha) în zona B; |
— |
12 000 kg/ha (8 400 l/ha) în zonele CI și CII. |
Testarea analitică și cea organoleptică sunt obligatorii.
Lista denumirilor de origine protejate sau a indicațiilor geografice protejate în cauză: Mențiunea tradițională „Kvalitetno vino s kontroliranim zemljopisnim podrijetlom (Kvalitetno vino KZP)” poate fi utilizată pentru toate vinurile croate cu o denumire de origine protejată care îndeplinesc cerințele pentru utilizarea acestei mențiuni tradiționale.
Categoriile de produse vitivinicole: Vin, astfel cum este definit în partea II punctul 1 din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.