(1)

În martie 2007, în urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 260/2007 (2) (denumit în continuare „regulamentul definitiv”), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumiți electrozi din tungsten care se încadrează în prezent la codurile NC ex 8101 99 10 și ex 8515 90 80 (codurile TARIC 8101991010 și 8515908010) originari din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

Regulamentul definitiv a instituit o taxă antidumping cu niveluri cuprinse între 17,0 % și 41,0 % la importurile provenite de la producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion și un nivel al taxei de 63,5 % la importurile tuturor celorlalți producători-exportatori din RPC.

(3)

În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor”), Consiliul a decis, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 508/2013 (3), să mențină taxa antidumping în vigoare.

(4)

La 2 septembrie 2017, Comisia a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4) un aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping în vigoare aplicate importurilor de electrozi din tungsten originari din RPC.

(5)

La 27 februarie 2018, doi producători din Uniune (Gesellschaft für Wolfram Industrie mbH și Plansee SE) (denumiți în continuare „solicitanții”), reprezentând 100 % din totalul producției de electrozi de tungsten în Uniunea Europeană (denumită în continuare „Uniunea”), au depus o cerere de reexaminare (denumită în continuare „cererea”) în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (5) (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

(6)

Cererea solicitanților se bazează pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

(7)

Întrucât a ajuns la concluzia că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a publicat la 31 mai 2018 un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(8)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2017 și 31 martie 2018 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(9)

Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(10)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitanții, importatorii și utilizatorii cunoscuți de electrozi din tungsten din Uniune, autoritățile din RPC și producătorii cunoscuți din RPC în legătură cu deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să coopereze.

(11)

Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale. Nu s-au primit observații cu privire la Avizul de deschidere, nici solicitări de audiere.

(12)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea include într-un eșantion părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat importatorii să se facă cunoscuți și să furnizeze informații specifice, necesare pentru a decide dacă era necesară constituirea eșantionului și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion.

(14)

Dintre cei 46 de importatori neafiliați care au fost contactați, cinci întreprinderi s-au făcut cunoscute. Cu toate acestea, două dintre ele nu au importat electrozi din tungsten originari din RPC în perioada anchetei de reexaminare, iar celelalte trei au afirmat că sunt utilizatori, nu importatori, și doar o întreprindere a dorit să fie considerată parte interesată. Un alt importator s-a manifestat într-o etapă ulterioară a anchetei și i s-a acordat statutul de parte interesată. În acest context, nu a avut loc o eșantionare a importatorilor.

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC de pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători din RPC, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(16)

Trei producători din RPC au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul redus al producătorilor cooperanți, Comisia a decis că nu este necesară o eșantionare și a solicitat tuturor producătorilor chinezi care au oferit răspunsuri în vederea eșantionării să completeze chestionarul.

(17)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat utilizatorii să se facă cunoscuți și să coopereze. Astfel cum se explică la considerentul 14, trei utilizatori s-au făcut cunoscuți, însă doar unul a fost de acord să fie înregistrat în calitate de parte interesată.

(18)

Comisia a trimis chestionare celor doi producători din Uniune, celor trei producători din RPC care s-au făcut cunoscuți în cadrul exercițiului de eșantionare și guvernului Republicii Populare Chineze („GC”). S-au primit răspunsuri la chestionare doar din partea celor doi producători din Uniune și din partea unei singure întreprinderi chineze, Shaanxi Yuheng Tungsten & Molybdenum Industrial Co., Ltd. Această întreprindere a fabricat în trecut produsul care face obiectul reexaminării, astfel cum este definit la considerentul 32, însă în prezent a suspendat producția și desfășoară doar activități comerciale.

(19)

Prin urmare, nici GC și nici producătorii (7) care fabrică produsul ce face obiectul reexaminării în RPC nu au cooperat, indiferent dacă aceștia au exportat sau nu produsul respectiv. Comisia a informat producătorii cu privire la consecințele lipsei de cooperare; cu toate acestea, niciun producător nu a cooperat în cadrul anchetei.

(20)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor întreprinderi:

(21)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei, care tind să indice existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a considerat oportun să deschidă ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(22)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în avizul de deschidere, Comisia a invitat toți producătorii cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile solicitate în anexa III la avizul de deschidere cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Doi producători chinezi au oferit informații în acest sens.

(23)

Astfel cum se explică la considerentul 18, pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru ancheta sa în ceea ce privește presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis un chestionar și guvernului chinez. Nu s-a primit niciun răspuns din partea GC.

(24)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat, de asemenea, toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării acestui aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nici GC și nici producătorii din RPC nu au transmis observații sau elemente de probă suplimentare în acest sens.

(25)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(26)

La 8 noiembrie 2018, Comisia a pus la dispoziție o primă notă privind dosarul (denumită în continuare „nota din 8 noiembrie 2018”) prin care se solicita opinia părților interesate cu privire la sursele relevante pe care Comisia le poate utiliza pentru stabilirea valorii normale. Nota din 8 noiembrie 2018 prevedea o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, energia și forța de muncă, utilizați de către producători-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, având în vedere criteriile care orientează alegerea prețurilor sau a valorilor de referință nedenaturate, serviciile Comisiei au identificat, în această etapă, Brazilia, Mexic, Rusia și Turcia ca țări potențial reprezentative. În continuare, în nota din 8 noiembrie 2018 s-a exprimat intenția de a utiliza valorile de referință internaționale pentru costul principalei materii prime.

(27)

Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de 10 zile. S-au primit observații din partea celor doi producători din Uniune. În special, industria din Uniune a afirmat că costurile din Turcia reprezintă un punct de plecare mai fiabil decât cele din Mexic, Brazilia sau Rusia.

(28)

Comisia a analizat observațiile primite de la cei doi producători din Uniune în cadrul unei a doua note din 6 martie 2019 privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (denumită în continuare „nota din 6 martie 2019”). În nota din 6 martie 2019, pe baza informațiilor disponibile la acel moment, Turcia a fost identificată ca fiind țara reprezentativă cea mai adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. În continuare, nota din 6 martie 2019 a indicat faptul că, în ceea ce privește costurile cu forța de muncă și energia electrică, Comisia intenționa să utilizeze datele publicate de Institutul de statistică al Turciei. Ulterior, s-a indicat faptul că, pe baza informațiilor disponibile, se pare că produsul care face obiectul reexaminării nu este fabricat în afara RPC și a Uniunii. Prin urmare, Comisia și-a făcut cunoscută intenția de a utiliza datele disponibile în mod public de la cei doi producători cooperanți din Uniune în ceea ce privește cheltuielile indirecte de producție, costurile VAG și profiturile. Pentru prețul net al materiei prime (oxidul de tungsten inclus în paratungstatul de amoniu (denumit în continuare „PTA”) urma să se utilizeze valoarea de referință internațională Platts Metals Week, astfel cum este publicată de Centrul național de informare privind mineralele din cadrul Serviciului de expertiză geologică al SUA.

(29)

Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de 10 zile, însă nu s-a primit nicio observație.

(30)

La 6 mai 2019, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină măsurile antidumping în vigoare (denumită în continuare „informarea finală”). Tuturor părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată prezenta observații privind această informare și în care să solicite o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(31)

Una dintre părți a prezentat observații, evidențiind aspectele deja explicate în mod clar în prezentul regulament. Nu s-au primit solicitări de audiere.

(32)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același produs supus anchetei inițiale, reprezentat de electrozii de sudură din tungsten, inclusiv bare și tije din tungsten pentru electrozi de sudură, cu un conținut de tungsten, în greutate, mai mare sau egal cu 94 %, altele decât cele obținute numai prin sinterizare, tăiate la lungime sau nu, încadrat în prezent la codurile NC ex 8101 99 10 și ex 8515 90 80 (codurile TARIC 8101991010 și 8515908010) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(33)

Produsul care face obiectul examinării este utilizat în procesele de sudare și în procese similare, inclusiv sudarea cu tungsten cu arc blindat în gaz inert, sudarea și tăierea cu arc de plasmă. Aceste procese se utilizează într-o mare varietate de sectoare industriale, precum construcțiile, construcțiile navale, construcția de automobile, ingineria maritimă, chimică, nucleară, aero-spațială, precum și pentru oleoducte și gazoducte. Ținând seama de caracteristicile fizice și chimice, precum și de caracterul interschimbabil, pentru utilizator, ale diferitelor tipuri de produs, se consideră că toți electrozii din tungsten constituie unul și același produs în sensul prezentei proceduri.

(34)

Niciuna dintre părțile interesate nu a transmis observații privind produsul similar. Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că produsul fabricat și vândut pe piețele interne din RPC și produsul fabricat și vândut în Uniune de către producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări finale. Prin urmare, ele sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(35)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(36)

După cum se menționează la considerentele 18 și 19, niciunul dintre producătorii chinezi nu a cooperat în cadrul anchetei. Producătorii chinezi nu au transmis răspunsuri la chestionar și nici informații cu privire la prețurile și costurile la export, prețurile și costurile interne, capacitate, producție, investiții etc. În mod similar, GC și producătorii chinezi nu au transmis observații cu privire la elementele de probă din dosar, inclusiv raportul. Prin urmare, Comisia a recurs la utilizarea datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(37)

Comisia a informat autoritățile chineze și pe cei doi producători chinezi, care s-au făcut cunoscuți pentru exercițiul de eșantionare, cu privire la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază și le-a oferit posibilitatea de a prezenta observații. Nu s-a primit nicio observație care să poată afecta utilizarea articolului 18 din regulamentul de bază.

(38)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului formulate în continuare s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile din cerere, din observațiile părților interesate, precum și pe statisticile disponibile în baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază și pe alte surse publice identificate mai jos, după caz.

(39)

Pentru perioada anchetei de reexaminare, datele statistice din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază indică faptul că s-au importat în Uniune 45 000-50 000 kg de electrozi din tungsten din RPC, ceea ce reprezintă 40-50 % din consumul total la nivelul Uniunii. În consecință, Comisia a concluzionat că importurile efective din perioada anchetei de reexaminare au fost reprezentative și, prin urmare, a analizat dacă dumpingul a continuat pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

(40)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(41)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază era adecvată.

(42)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază: „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(43)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în dispoziția anterioară. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele respective asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului în cauză. Într-adevăr, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. Mai mult, aceleași circumstanțe factuale pot fi utilizate pentru evaluarea diferitelor elemente de pe listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale care alcătuiesc organizarea economică și administrativă a țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative pentru a interveni asupra forțelor de pe piață și care indică, prin urmare, faptul că prețurile și costurile nu sunt rezultatul unor forțe de pe piața liberă.

(44)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede următoarele: „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector.”

(45)

Părțile interesate au fost invitate să respingă, să comenteze sau să completeze elementele de probă aflate la dosarul anchetei la momentul deschiderii acesteia. În acest sens, Comisia se bazează pe raportul (8) care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în factori-cheie de producție (precum terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în anumite sectoare (precum cel siderurgic și cel chimic). Raportul a fost depus la dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia. Cererea conținea, de asemenea, unele elemente de probă relevante care au completat raportul.

(46)

Solicitantul face referire în cerere la distorsiunile din industria tungstenului menționate în raport și, în special, la:

(47)

Comisia a analizat dacă este adecvat să folosească sau nu prețurile și costurile interne din RPC, din pricina existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a realizat analiza pe baza elementelor de probă disponibile în dosar, inclusiv elementele de probă din raport, care se bazează pe sursele disponibile în mod public, în special legislația chineză, documente de politică chineze oficiale publicate, rapoarte publicate de organizații internaționale și studii/articole elaborate de experți din mediul academic, identificate în mod specific în raport. Această analiză a cuprins examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia sa în general, dar și situația specifică a pieței din sectorul respectiv, inclusiv produsul care face obiectul reexaminării.

(48)

După cum se specifică la considerentele 18 și 19, nici GC, nici producătorii chinezi nu au prezentat observații și nu au furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă dovezile existente la dosarul cazului, inclusiv raportul, precum și dovezile suplimentare furnizate de solicitanți, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(49)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția chineză și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (9). În consecință, organizarea generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (10).

(50)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez („PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o superstructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză inițială a dispoziției: „sistemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China.” (11) Aceasta ilustrează controlul PCC asupra sistemului economic al RPC. Acest control este inerent sistemului chinez și depășește situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un amplu control macroeconomic în ale cărui limite interacționează forțele de pe piața liberă.

(51)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în îndeplinirea unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC, decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (12). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și instrumente de la nivelul mediului de reglementare.

(52)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ global, direcția economiei chineze este guvernată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri acoperă o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, mijloacele pentru a sprijini sectoarele/industriile relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri cuprind obiective de rezultat explicite. Conform planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernamentale și le sunt atribuite obiective specifice de dezvoltare (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficient activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Obligativitatea planurilor și faptul că autoritățile chineze relevante de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite determină operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în cadrul planurilor (a se vedea și secțiunea 3.3.1.5 de mai jos) (13).

(53)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat. La elaborarea și punerea în aplicare a politicii de creditare, aceste bănci trebuie mai degrabă să se alinieze la obiectivele politicii industriale ale guvernului, decât să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea și secțiunea 3.3.1.8) (14). Același lucru este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele bursiere, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. Chiar dacă au o importanță mai mică decât sectorul bancar, aceste părți ale sectorului financiar sunt constituite, la nivel instituțional și operațional, într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și permiterea intervenției statului și a PCC (15).

(54)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie iau mai multe forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în acest domeniu. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice sunt efectuate pentru a facilita atingerea obiectivelor stabilite de politicile de stat. Cu toate acestea, natura acestor obiective rămâne nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (16). În mod similar, în domeniul investițiilor, guvernul chinez menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și investițiilor private. Examinarea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții sunt utilizate de către autorități ca instrument important pentru sprijinirea obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului de către stat asupra sectoarelor-cheie sau consolidarea industriei interne (17).

(55)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții guvernamentale multiple. Aceste intervenții guvernamentale substanțiale sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficace a resurselor în conformitate cu principiile pieței (18).

(56)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul sau supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(57)

În ceea ce privește proprietatea statului, guvernul chinez deține în continuare un nivel semnificativ al proprietății în sectorul tungstenului. Multe dintre principalele întreprinderi miniere de exploatare a tungstenului se află în proprietatea statului, întrucât licențele de exploatare a tungstenului sunt acordate, în general, întreprinderilor deținute de stat (19).

(58)

În ceea ce privește controlul exercitat de stat, guvernul și PCC mențin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor. Statul (și în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către întreprinderile individuale, dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora. Printre elementele care indică existența controlului statului asupra întreprinderilor din industria tungstenului se numără licențele de exploatare minieră, restricțiile legate de investiții și cele legate de export (20). Mai mult, cel de al 13-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase (denumit în continuarea „cel de al 13-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase”) (21) stabilește numeroase obiective detaliate și cote.

(59)

În ceea ce privește supravegherea în privința politicilor și îndrumarea statului în acest sector, analiza este prezentată în secțiunile 3.3.1.4 și 3.3.1.5 de mai jos. Având în vedere nivelul ridicat al controlului și al intervenției statului în sectorul tungstenului, astfel cum este descris mai jos, până și producătorii privați de tungsten sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață.

(60)

Date fiind cele de mai sus, Comisia a concluzionat că pe piața pentru electrozii din tungsten din RPC își desfășoară activitatea, într-o mare măsură, întreprinderi care sunt supuse controlului sau supravegherii în privința politicilor ori îndrumării guvernului chinez.

(61)

Statul chinez este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența sa în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul întreprinderilor deținute de stat de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (22), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Potrivit dreptului întreprinderilor comerciale din RPC, în fiecare întreprindere trebuie să se înființeze câte o organizație a PCC (cu cel puțin trei membri ai PCC astfel cum se specifică în Constituția PCC (23)), iar întreprinderea trebuie să ofere condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deținute de stat ca o chestiune de principiu politic. Se raportează, de asemenea, că PCC exercită presiuni asupra întreprinderilor private în sensul punerii „patriotismului” pe primul loc și al respectării disciplinei de partid (24). În 2017, s-a raportat că celulele de partid existau în proporție de 70 % din aproximativ 1,86 milioane de întreprinderi private, exercitându-se o presiune tot mai mare pentru ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește decizia comercială în cadrul întreprinderilor respective (25). Aceste reguli sunt aplicate în general în întreaga economie a Chinei, inclusiv în sectorul tungstenului. Prin urmare, este dovedit că aceste reguli se aplică inclusiv producătorilor de electrozi din tungsten și furnizorilor lor de factori de producție.

(62)

În mod deosebit în sectorul tungstenului (inclusiv produsul care face obiectul reexaminării), există legături strânse între procesele decizionale din întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniu și stat, în special PCC. Producătorii de tungsten sunt organizați în Asociația Industriei Tungstenului din China („AITC”), care face parte din Asociația Industriei Metalelor Neferoase din China. Aceasta din urmă urmează în mod clar politica guvernamentală, îndemnând angajații și membrii să respecte și să pună în aplicare, printre altele, spiritul celor Două Adunări - Lianghui (26). AITC pune în aplicare politicile guvernamentale, ceea ce determină distorsiuni ale costurilor și ale prețurilor pe piața chineză. În 2016, opt mari producători din RPC au anunțat planuri de reducere a producției de concentrate de tungsten, Asociația Industriei Tungstenului din China a cerut membrilor săi să reducă producția, iar Biroul Rezervei de Stat din China a organizat licitații pentru a achiziționa concentrate de tungsten. Deoarece RPC produce peste 80 % din producția mondială de tungsten, astfel de acțiuni influențează atât prețurile din China, cât și prețurile tungstenului pe plan mondial. În al doilea rând, majoritatea cotelor de exploatare a tungstenului sunt repartizate între șase mari întreprinderi deținute de stat: China Minmetals, Aluminium Corporation of China, China Northern Rare Earth Group High-Tech, Xiamen Tungsten, China Southern Rare Earth Group, Guangdong Rare Earth Industry Group (27). Astfel, prezența statului în industria tungstenului din China se exercită în mod direct în cadrul întreprinderilor deținute de stat, dar și prin intermediul AITC.

(63)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și secțiunea 3.3.1.8), precum și în procesul de furnizare a materiilor prime și a factorilor de producție au un efect de denaturare suplimentar asupra pieței (28).

(64)

Având în vedere cele de mai sus, se poate conchide că, prezența statului în cadrul întreprinderilor din sectorul tungstenului, precum și în sectorul financiar și în alte sectoare ale factorilor de producție, alături de cadrul descris la secțiunea 3.3.1.3 și următoarele, permite autorităților chineze să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(65)

Direcția economiei chineze este într-o mare măsură determinată de un sistem complex de planificare care stabilește prioritățile și prevede obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice, obiectivele stabilite de instrumentele de planificare sunt obligatorii, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (29).

(66)

Guvernul controlează și reglementează îndeaproape industria tungstenului. Acest lucru este confirmat în cel de al 13-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase și în cel de al 13-lea plan cincinal pentru resursele minerale, însă și de legislația privind reglementarea exploatării și prelucrării, a exportului și a investițiilor în industria tungstenului.

(67)

Cel de al 13-lea plan cincinal pentru resursele minerale enumeră tungstenul printre cele 24 de minerale strategice, care sunt „elemente cheie ale controlului general asupra resurselor minerale, supravegherii și gestionării acestora” (30). În plus, planul limitează volumul global de exploatare a minereului de tungsten la 120 000 de tone pe an (31) și are în vedere să stabilizeze numărul de operațiuni de exploatare și să consolideze bazele de resurse de tungsten din partea de sud a Jiangxi, Hunan (Chenzhou). Mai mult, acesta stabilește obiectivul pentru minele de dimensiuni medii care produc peste 12 % din producția totală a minelor și prevede să asigure concentrarea întreprinderilor și dezvoltarea minelor mari și medii, competitive pe piață (32).

(68)

Cel de al 13-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase stabilește obiectivul de „a îmbunătăți restricțiile aplicate producției și mecanismelor de protecție a valorii în cazul tungstenului etc.; [și] de a ajusta și de a controla în mod rezonabil indicatorii care controlează volumul exploatărilor de tungsten” (33).

(69)

În plus, tungstenul este inclus pe lista produselor care sunt supuse taxelor la export (34), cerințelor privind licențele de export (35), precum și tranzacționării de către întreprinderile de stat (36). Acest lucru, alături de controalele stricte a cotelor de producție, precum și imensele rezerve deținute de Biroul Rezervei de Stat (37) permit autorităților chineze să dețină controlul asupra ofertei de tungsten a Chinei.

(70)

Prin urmare, este evident că autoritățile chineze pun în aplicare politici publice care influențează forțele pieței libere în ceea ce privește producția de tungsten și electrozii de sudură din tungsten. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze normal.

(71)

Mai mult, Comisia ia act de faptul că, deși nu a fost necesar să se efectueze o analiză în ceea ce privește materiile prime utilizate la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării pentru a stabili dacă politicile publice afectează forțele de pe piața liberă în sectorul electrozilor din tungsten, a considerat că principala materie primă, paratungstatul de amoniu (PTA), face obiectul unor licențe de export în China (38).

(72)

Licențele de export au fost recunoscute ca fiind o formă de restricții la export în baza de date a OCDE, numită „Inventar privind restricțiile la exportul de materii prime industriale” (39). Licențele de export permit guvernului să controleze exportatorii și cantitățile de bunuri exportate (40), permițând astfel guvernului să limiteze exporturile în mod semnificativ și să mențină produsele pe piața internă. Acest lucru poate duce în schimb la o creștere a ofertei, care nu este legată neapărat de o creștere a cererii, ceea ce poate determina o scădere a prețurilor pe piața internă. Acest lucru poate indica o distorsiune sub forma unei subvenționări indirecte a industriei interne, folosind produsul restricționat ca factor de producție (41). Ca atare, licențele la export aplicate PTA creează un stimulent suplimentar pentru industria chineză să producă și să exporte la prețuri reduse, deoarece industria din aval are acces la materii prime mai ieftine pentru fabricarea produsului în cauză. Acest lucru afectează relația concurențială dintre produsul în cauză și produsul similar, deoarece industria chineză are capacitatea de a produce și de a exporta produsul care face obiectul examinării la un preț care nu rezultă din jocul liber al forțelor pieței, ca urmare a licențelor de export.

(73)

Pe scurt, Comisia a stabilit că GC a instituit politici publice care influențează forțele de pe piața liberă inclusiv pentru principala materie primă PTA utilizată pentru producerea electrodului din tungsten.

(74)

Potrivit informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului pare a fi inadecvat pentru a-și îndeplini principalele obiective, cum ar fi acela de a soluționa în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest lucru pare să își aibă originea în faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează în mod oficial pe principii similare legilor corespunzătoare din alte țări, sistemul chinez se caracterizează printr-o aplicare insuficientă sistematică. Numărul falimentelor rămâne în mod clar scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând ca urmare a faptului că procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care funcționează efectiv ca un factor de descurajare în ceea ce privește depunerea cererilor de declarare a falimentului. De asemenea, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, de multe ori având o influență directă asupra rezultatului procedurilor (42).

(75)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (43). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea acestora depinde exclusiv de stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Cu toate acestea, aceste dispoziții nu sunt respectate în mod repetat, anumiți cumpărători obținându-și terenurile în mod gratuit sau sub prețul pieței (44). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice la momentul alocării terenurilor (45).

(76)

Prin urmare, legislația chineză în materie de faliment și proprietate nu pare să funcționeze corespunzător, ducând la denaturări prin menținerea pe linia de plutire a întreprinderilor insolvabile și în raport cu furnizarea și achiziția de terenuri în RPC. Această legislație se aplică și în ceea ce privește sectorul tungstenului, inclusiv în cazul producătorilor-exportatori ai produsului care face obiectul reexaminării.

(77)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o aplicare inadecvată a legislației în materie de faliment și proprietate în sectorul tungstenului, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării.

(78)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (46). Conform legislației naționale, este activă doar o singură organizație sindicală. Cu toate acestea, această organizație nu are independență față de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (47). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este limitată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, ceea ce limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are în mod obișnuit drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație vulnerabilă în termeni de ocupare a forței de muncă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (48). Aceste constatări conduc la denaturarea costurilor salariale în RPC.

(79)

Sectorul tungstenului, care include electrozii din tungsten, este supus, de asemenea, sistemului chinez aplicabil legislației muncii, descris anterior. Prin urmare, sectorul tungstenului este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării), cât și indirect (la accesul la capitalul sau la mijloacele de producție ale întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

(80)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul tungstenului, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării.

(81)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(82)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică pe piață a băncilor deținute de stat (49) care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar întreprinderilor nefinanciare deținute de stat, băncile rămân legate de stat nu numai prin intermediul dreptului de proprietate, ci și al relațiilor personale (directorii executivi ai marilor instituții financiare deținute de stat sunt, în cele din urmă, numiți de PCC) (50) și, din nou, la fel ca întreprinderile nefinanciare deținute de stat, băncile pun în aplicare în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu nevoile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (51). Această situație este agravată și de normele suplimentare existente care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca sectoare încurajate sau importante (52).

(83)

Deși se recunoaște faptul că este posibil să existe diferite dispoziții legale care se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale, cum ar fi necesitatea de a analiza bonitatea debitorului, elementele de probă relevante indică faptul că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice (53). Constatările efectuate în anchetele anterioare de apărare comercială au ajuns, de asemenea, la aceeași concluzie (54).

(84)

În plus, ratingul obligațiunilor și cel de credit sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv faptul că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru guvernul chinez și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod ferm că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (55).

(85)

Aceasta are drept rezultat o preferință de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(86)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel redus pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu rentabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest lucru este ilustrat de recenta creștere a efectului de levier corporativ din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a rentabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu urmăresc răspunsurile comerciale normale.

(87)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț tot nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor la sau sub rata de referință reprezintă încă 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, având în vedere că această cotă a crescut semnificativ din 2015 în ciuda înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor scăzute în mod artificial au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(88)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o pierdere de eficiență a alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedenaturat. Prin urmare, creditele neperformante au înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, guvernul chinez a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creanțe nerecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creând așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau schimbul de creanțe contra participații la capitalul social), fără a elimina neapărat problema datoriei globale sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(89)

În esență, în ciuda măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al RPC este afectat de probleme sistemice semnificative și de distorsiunile rezultate din rolul omniprezent continuu al statului pe piețele de capital.

(90)

În mod deosebit în sectorul tungstenului, atât cel de al 13-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase, cât și cel de al 13-lea plan cincinal pentru resursele minerale prevăd o serie de măsuri de sprijin și de subvenții pentru a susține industriile relevante, inclusiv industria tungstenului (56). Deoarece industria tungstenului face parte din lista industriilor sprijinite de stat, incluse în cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase și în cel de-al 13-lea plan cincinal pentru resursele minerale, și deoarece băncile își structurează politicile de împrumut în conformitate cu aceste planuri (a se vedea considerentul 53), producătorii-exportatori și furnizorii acestora deopotrivă au acces la finanțare preferențială, astfel cum se descrie în prezenta secțiune (57).

(91)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii de electrozi din tungsten au acces la finanțare acordată de instituții care pun în aplicare obiective de politică publică sau care nu acționează în mod independent de stat.

(92)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raport nu se limitează la sectorul tungstenului în general sau la sectorul electrozilor de sudură din tungsten în special. Dimpotrivă, dovezile disponibile atestă faptul că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise mai sus în secțiunile 3.3.1.1-3.3.1.5, precum și în partea I a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus în secțiunile 3.3.1.6-3.3.1.8 și în partea II a raportului.

(93)

Pentru a produce electrozi de sudură din tungsten, principalul factor de producție este paratungstatul de amoniu („PTA”). Atunci când producătorii de electrozi din tungsten cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt în mod clar expuse acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia sunt supuși sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(94)

În consecință, nu numai că prețurile de vânzare pe piața internă ale electrozilor de sudură din tungsten nu pot fi utilizate, dar sunt afectate toate costurile de producție (inclusiv materii prime, energie, terenuri, finanțare, forță de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum este descris în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenuri, forță de muncă, energie și materii prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(95)

Analiza prezentată în secțiunile 3.3.1.2-3.3.1.9, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul tungstenului (inclusiv în sectorul produsului care face obiectul reexaminării), a arătat că prețurile sau costurile, incluzând costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere aceste elemente și în absența oricărei cooperări din partea GC și a producătorilor din RPC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(96)

Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare. Comisia a reamintit că niciun producător chinez nu a cooperat în cadrul anchetei și că nu a fost prezentată nicio cerere conform căreia unele costuri interne ar fi nedistorsionate în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(97)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii:

(98)

După cum s-a explicat la considerentul 26, în nota din 8 noiembrie 2018, Comisia a informat părțile interesate că a identificat patru țări reprezentative posibile: Brazilia, Mexic, Rusia și Turcia, și a invitat părțile interesate să prezinte observații și să sugereze alte țări.

(99)

În ceea ce privește țara reprezentativă, în urma publicării notei din 8 noiembrie 2018, Comisia a primit o observație din partea industriei din Uniune.

(100)

Industria din Uniune a susținut că costurile din Turcia oferă o bază mai bună decât cele din Mexic, Brazilia sau Rusia. Acest lucru se datorează faptului că costurile din aceste ultime trei țări sunt distorsionate din diverse motive, inclusiv nivelul ridicat al inflației și al protecției guvernamentale.

(101)

Industria din Uniune a contestat pertinența Rusiei în special, susținând că prețurile la energie sunt mult distorsionate. Acest fapt a fost justificat prin referirea la recentele constatări ale Comisiei în contextul cazului privind nitratul de amoniu [Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1703 al Comisiei]. Având în vedere că, astfel cum se explică la considerentul 108, Comisia a ales Turcia ca țară reprezentativă adecvată pentru această anchetă, deoarece a considerat că deține datele statistice cele mai detaliate în ceea ce privește costurile cu forța de muncă în rândul țărilor potențial reprezentative examinate, nu a fost necesar să se analizeze cererea menționată mai sus și să se examineze existența distorsiunilor privind energia în Rusia în contextul acestei proceduri.

(102)

În ceea ce privește nivelul de dezvoltare economică, Comisia indică faptul că toate țările enumerate la considerentul 98 înregistrează același nivel de venit „venit mediu superior”, potrivit Băncii Mondiale (60) și sunt, prin urmare, în egală măsură adecvate ca țări reprezentative în această privință.

(103)

În nota din 6 martie 2019, Comisia a informat părțile interesate că, pe baza informațiilor disponibile, produsul care face subiectul reexaminării este produs doar în RPC și în Uniune. Nu s-a primit nicio observație cu privire la acest aspect.

(104)

Întrucât sunt disponibile mai multe țări reprezentative posibile, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a luat în considerare disponibilitatea datelor publice relevante din țara reprezentativă.

(105)

Comisia a luat în calcul importanța factorilor de producție ai electrozilor din tungsten. Cu excepția celei mai semnificative materii prime, PTA, care reprezintă cea mai mare parte a costurilor aferente produsului final, cei mai semnificativi factori de pe locul al doilea și al treilea sunt forța de muncă și energia electrică. Prin urmare, Comisia a comparat patru țări potențial reprezentative în ceea ce privește calitatea informațiilor legate de costurile cu forța de muncă și cu energia electrică.

(106)

Pe baza informațiilor disponibile, Comisia a identificat Turcia ca țara cu cele mai detaliate date statistice în ceea ce privește costurile cu forța de muncă în rândul țărilor potențial reprezentative examinate. Institutul de Statistică al Turciei publică informații detaliate privind costul forței de muncă pentru fiecare activitate economică. În consecință, costurile specifice ale forței de muncă pentru sectorul producției de metale de bază sunt puse la dispoziția publicului. În mod similar, erau disponibile informații detaliate privind energia electrică pentru utilizatorii industriali.

(107)

Având în vedere informațiile furnizate de industria din Uniune, alături de disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă, Comisia a propus, în nota sa din 6 martie 2019, să utilizeze Turcia ca țară reprezentativă și a invitat părțile interesate să transmită observații. Nu s-au primit observații.

(108)

Având în vedere analiza de mai sus și datele disponibile din dosar, Comisia a utilizat datele aferente Turciei pentru stabilirea costurilor corespunzătoare pentru forța de muncă și pentru energia electrică într-o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(109)

Potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(110)

În nota din 8 noiembrie 2018, Comisia a indicat faptul că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, nu s-a putut baza pe datele privind importurile din țările reprezentative corespunzătoare, pentru a stabili valoarea principalului factor de producție. Acest lucru se datorează inconsecvenței deosebite a prețurilor la import pentru codul SA care include principala materie primă (PTA), însă și alte produse din cele patru țări posibil reprezentative. În locul acestora, valoarea de referință internațională publicată de Centrul național de informare privind mineralele din cadrul Serviciului de expertiză geologică al SUA a fost utilizată pentru stabilirea costului nedistorsionat al principalei materii prime.

(111)

Comisia a utilizat informațiile furnizate de Institutul de Statistică al Turciei ca sursă pentru costurile cu forța de muncă și costurile energiei electrice.

(112)

În nota din 8 noiembrie 2018, Comisia a urmărit să stabilească o listă inițială de factori de producție și surse destinate să fie utilizate pentru toți factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizate de către orice producător-exportator la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(113)

În absența cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia s-a bazat pe solicitanți și pe cei doi respondenți la anexa III din Avizul de deschidere pentru a identifica factorii de producție utilizați în producție.

(114)

Comisia nu a primit observații referitoare la factorii de producție specifici.

(115)

Luând în considerare toate informațiile transmise de solicitant, au fost identificați următorii factori de producție și, după caz, pozițiile tarifare aferente:

Tabelul 1

Factori de producție

(116)

Principala materie primă pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării este PTA. În nota sa din 6 martie 2019, Comisia a indicat faptul că intenționează să utilizeze valoarea de referință Platts Metals Week, astfel cum a fost publicată de Centrul național de informare privind mineralele din cadrul Serviciului de expertiză geologică al SUA (61) în sondajele sale lunare privind mineralele.

(117)

PTA trebuie să treacă printr-un proces de transformare în pulbere de tungsten, înainte de a fi folosit ca materie primă pentru fabricarea electrozilor din tungsten.

(118)

Întrucât valoarea de referință internațională stabilește prețul PTA în funcție de conținutul său în oxizi de tungsten, la care trebuie adăugate costurile de transformare, datele de referință au fost ajustate folosind un factor de 1,26 plus 0,767 EUR pe kg de materie primă transformată. Aceste costuri de transformare, sugerate de industria din Uniune, au fost puse la dispoziția părților interesate, însă Comisia nu a primit observații în acest sens.

(119)

În ceea ce privește costurile cu forța de muncă, Comisia și-a exprimat, în nota din 6 martie 2019, intenția de a utiliza datele publicate de Institutul de Statistică al Turciei. Comisia a afirmat, în special, că intenționează să utilizeze costul orar al forței de muncă din industria prelucrătoare, pentru 2016, în ceea ce privește activitatea economică C.24 (Industria metalurgică), în conformitate cu NACE Rev. 2 (62), care reprezintă cele mai recente statistici disponibile (63). Aceasta a precizat, de asemenea, că valorile vor fi ajustate în mod corespunzător în funcție de inflație, utilizând indicele prețurilor producției interne (64) publicat de Institutul de Statistică din Turcia. În lipsa altor observații, Comisia a adoptat prezenta abordare.

(120)

În ceea ce privește costurile energiei electrice, în nota sa din 6 martie 2019, Comisia și-a exprimat intenția de a aplica prețul unitar mediu al energiei electrice pentru utilizatorii industriali, menționat într-un comunicat de presă emis de Institutul de Statistică al Turciei. În lipsa altor observații, Comisia a adoptat prezenta abordare.

(121)

Potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri. În plus, trebuia stabilită o valoare pentru cheltuielile generale de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție.

(122)

În nota din 8 noiembrie 2018, Comisia a identificat doar doi producători de electrozi din tungsten din afara RPC, care erau cei doi producători cooperanți din Uniune. În lipsa oricăror observații în acest sens, Comisia a utilizat datele privind cheltuielile generale de producție, costurile VAG și profiturile aferente celor doi producători. Întrucât doar unul dintre cei doi producători din Uniune și-a publicat situațiile financiare, care erau disponibile deja în baza de date Orbis (65), datele utilizate au fost limitate la doar unul dintre cei doi producători.

(123)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor generale de producție și a costurilor VAG, Comisia a utilizat procentul de cost de producție reprezentat de cheltuielile generale de producție și de costurile VAG în structura de cost a producătorului cooperant din Uniune.

(124)

Mai precis, Comisia a identificat mai întâi cheltuielile generale reale de producție și costurile VAG ale producătorului cooperant din Uniune ca procent din costul total de producție efectiv. Apoi, Comisia a aplicat același procent asupra valorii nedistorsionate a costului de producție, pentru a obține o valoare nedistorsionată a cheltuielilor generale de producție și a costurilor VAG.

(125)

Pentru profituri, Comisia a utilizat datele financiare de la același producător din Uniune. Mai precis, Comisia a utilizat valoarea profitului astfel cum este specificată în conturile auditate ale companiei pentru perioada 1 martie 2017-28 februarie 2018.

(126)

Drept urmare, următoarele elemente au fost adăugate la costul nedistorsionat de producție:

(127)

Pentru a stabili valoarea normală construită, Comisia a parcurs următoarele etape.

(128)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia a utilizat aceleași materii prime, forță de muncă, energie electrică și rata aferentă de consum ca producătorul din Uniune cu cea mai mare producție din Uniune. Datele utilizate au fost raportate la producția electrodului cel mai des folosit, WL15 cu diametrul 2,4 × 175 mm.

(129)

Ulterior, Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare, astfel cum se arată în tabelul 1 și a adăugat cheltuielile generale de producție, costurile VAG și profitul, astfel cum sunt descrise la considerentul 126.

(130)

Pe baza acestor elemente, Comisia a construit valoarea normală pe o bază franco-fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(131)

Întrucât niciun producător chinez nu a cooperat, valoarea normală a fost stabilită la nivel național și nu pentru fiecare producător în mod separat.

(132)

În lipsa cooperării producătorilor chinezi, prețul de export a fost determinat pe baza prețului de import CIF obținut din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(133)

Atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(134)

S-a aplicat o ajustare pozitivă de 17 % a TVA la export la valoarea normală, întrucât nu există nicio deducere a TVA la export pentru exporturile produsului care face obiectul reexaminării, și o ajustare negativă la prețul de export pentru transportul intern și internațional și pentru asigurare.

(135)

În lipsa cooperării producătorilor chinezi, Comisia a comparat valoarea normală a produsului similar cu prețul de export la nivel franco-fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(136)

Pe baza acestor elemente, Comisia a identificat o marjă de dumping, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, în valoare de 55 %.

(137)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(138)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a RPC, atractivitatea pieței Uniunii și distorsiunile privind materiile prime.

(139)

Ca urmare a necooperării producătorilor din RPC, această examinare s-a bazat pe informațiile disponibile Comisiei, și anume, informațiile furnizate în cerere și informațiile obținute din alte surse disponibile, cum ar fi baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază și informațiile obținute de la părțile interesate pe parcursul anchetei.

(140)

În lipsa cooperării producătorilor din RPC, concluzia următoare se bazează pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare, pe informațiile furnizate de industria din Uniune pe parcursul anchetei și pe informațiile furnizate de Shaanxi Yuheng Tungsten & Molybdenum Industrial Co., Ltd.

(141)

Cererea de reexaminare a estimat capacitatea de producție a RPC pentru electrozii din tungsten între 2 000 000 și 4 000 000 de kg pe an. Capacitatea stabilită în ancheta anterioară în perspectiva expirării măsurilor a fost de 1 600 000 de kg, cu un grad de utilizare a capacității de 63 %, din care rezultă o capacitate neutilizată de aproximativ 600 000 de kg, depășind cu aproape cinci ori consumul total la nivelul Uniunii.

(142)

În anchetă actuală, cei doi producători care au răspuns în etapa de eșantionare au raportat o capacitate neutilizată de 17 %. Dacă se aplică această proporție la cea mai modestă estimare a capacității de producție a RPC, capacitatea neutilizată se situează cu mult peste consumul total la nivelul Uniunii în ceea ce privește produsul similar.

(143)

Prin urmare, se poate concluziona că RPC are o capacitate neutilizată substanțială, care ar putea fi orientată către Uniune dacă s-ar aproba expirarea măsurilor. De asemenea, nu există indicații potrivit cărora piețele țărilor terțe sau piața internă ar putea absorbi această capacitate neutilizată importantă.

(144)

Producătorii chinezi au manifestat un interes continuu pentru piața Uniunii și au putut să își crească cota de piață la 40-50 %. Cu baza sa industrială puternică, Uniunea este, de asemenea, o piață importantă, reprezentând, cu consecvență, peste 10 % din producția chineză totală estimată.

(145)

Astfel cum se arată în tabelele 4 și 9, prețurile practicate de producătorii din Uniune se situează cu mult peste prețurile de import. Existența unor importuri semnificative din RPC în Uniune în ciuda taxelor antidumping în vigoare confirmă atractivitatea ridicată a pieței Uniunii.

(146)

Astfel cum s-a menționat la considerentele 71 - 73 și astfel cum s-a explicat în secțiunea 12.4.1 din raport, situația economică a întreprinderilor depinde și de condițiile ofertei de materii prime (68). Ca atare, dacă sunt aplicate măsuri guvernamentale care favorizează consumul intern de materii prime în detrimentul unei alocări a materiilor prime în funcție de cererea și oferta internaționale, condițiile echitabile specifice concurenței sunt înclinate în favoarea industriei interne din aval.

(147)

Electrozii din tungsten sunt produși doar în RPC și în Uniune. RPC aplică restricții la export pentru principala materie primă, care se găsește în cantitate mare doar în RPC. Având în vedere atractivitatea pieței Uniunii, capacitățile importante neutilizate instalate din RPC și dumpingul semnificativ care continuă, Comisia concluzionează că există o mare probabilitate de continuare a dumpingului în eventualitatea abrogării măsurilor.

(148)

Pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de doi producători cunoscuți în Uniune. Ambii producători au cooperat pe deplin la anchetă. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(149)

Comisia a evaluat prejudiciul pe baza tendințelor privind producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, vânzările, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea și creșterea, precum și tendințele referitoare la prețuri, rentabilitate, fluxul de lichidități, capacitatea de a atrage capital și investiții, stocuri, randamentul investițiilor și salarii.

(150)

Având în vedere că industria Uniunii este constituită din doar două întreprinderi, datele care se referă la industria Uniunii vor fi prezentate sub formă de intervale, în scopul protejării confidențialității în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(151)

Pentru a proteja confidențialitatea industriei Uniunii, importurile provenind din RPC, obținute din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) vor fi, de asemenea, prezentate sub formă de intervale, întrucât publicarea acestora ar furniza un nivel de detaliu care permite identificarea producției și a vânzărilor exacte ale industriei Uniunii.

(152)

Producția totală a Uniunii pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare s-a situat în intervalul a 35-40 de tone, un interval mai redus decât cel menționat în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor.

(153)

Comisia a stabilit consumul de la nivelul Uniunii reunind statisticile privind importurile de la nivelul codului TARIC, folosind informațiile colectate din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază și pe baza volumului vânzărilor industriei Uniunii în Uniune.

(154)

Consumul la nivelul Uniunii al produsului care face obiectul reexaminării a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii

(155)

Consumul la nivelul Uniunii s-a redus cu 14 % în perioada examinată. Analiza anuală evidențiază o scădere treptată pe parcursul întregii perioade, până în 2017, și apoi o ușoară creștere cu 3 %, între 2017 și perioada anchetei de reexaminare.

(156)

Comisia a stabilit volumul importurilor provenind din RPC în Uniune pe baza informațiilor din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază și cotele de piață ale importurilor, comparând aceste volume de importuri cu consumul de la nivelul Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 2.

(157)

Cota de piață și importurile din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(158)

În conformitate cu reducerea consumului de la nivelul Uniunii, volumul importurilor produsului care face obiectul reexaminării originar din RPC a scăzut cu 3 % pe parcursul perioadei examinate, menținându-se la un nivel de 45 000-50 000 kg pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare (a se vedea tabelul 3). În ciuda acestei scăderi, cota de piață a exportatorilor chinezi a crescut cu 12 % până la aproape jumătate din piața totală a Uniunii.

(159)

Este demn de reținut pentru analiza prejudiciului faptul că importurile din RPC au continuat să intre pe teritoriul Uniunii, cu taxe plătite, pe întreaga durată a perioadei examinate.

(160)

Comisia a utilizat prețurile importurilor provenind din RPC raportate în baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(161)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din RPC a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile importurilor provenind din RPC (EUR/tonă)

(162)

Prețurile medii ale importurilor provenind din RPC au crescut cu 8 % în 2015, au scăzut și s-au menținut la un nivel stabil în 2016 și 2017, apoi au crescut pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, ajungând aproape de nivelul din 2014.

(163)

Pe parcursul perioadei examinate, prețul mediu al importurilor provenind din RPC s-a menținut semnificativ sub prețul mediu de vânzare și costul mediu de producție din industria Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 9.

(164)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, comparând prețurile medii ponderate de vânzare percepute de cei doi producători din Uniune clienților neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco-fabrică, cu datele privind prețurile de import din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază pentru produsul care face obiectul reexaminării, provenind din RPC, la nivel CIF, ajustat la un preț franco vămuit.

(165)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din prețul mediu al celor doi producători din Uniune pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

(166)

Comparația a arătat, pentru importurile provenind din RPC, o subcotare medie de peste 50 % pe piața Uniunii pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, în ciuda existenței unei taxe antidumping menite să compenseze diferențele concurențiale dintre cele două produse.

(167)

Volumul importurilor în Uniune, precum și cota de piață și tendințele prețurilor pentru importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe sunt prezentate în tabelul 5. Volumul și tendințele prețurilor se bazează pe informațiile din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

Tabelul 5

Importurile din țările terțe, altele decât RPC

(168)

Volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut cu 25 % în cursul perioadei examinate.

(169)

Cota de piață a importurilor din alte țări terțe a scăzut cu 13 % în cursul aceleași perioade.

(170)

Prețurile medii ale importurilor din țări terțe, altele decât RPC, au crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate, însă au rămas cu mult sub nivelul prețurilor din industria Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 10.

(171)

Astfel cum se indică la considerentul 28, produsul care face obiectul reexaminării este produs doar în RPC și în Uniune. Prin urmare, importurile din alte țări terțe sunt cel mai probabil originare din RPC.

(172)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(173)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a utilizat date de la cei doi unici producători din Uniune pentru a stabili indicatorii de prejudiciu.

(174)

Indicatorii de prejudiciu sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping, redresarea în urma practicilor de dumping anterioare, precum și prețurile unitare medii, costurile unitare, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(175)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(176)

Volumul producției în industria din Uniune a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate, în paralel cu scăderea consumului de la nivelul Uniunii. S-a constatat o scădere bruscă semnificativă de 12 % în 2016, însă, în anul care a urmat, producția a crescut cu 6 % și s-a menținut la același nivel pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

(177)

Capacitatea de producție a industriei din Uniune a rămas stabilă de-a lungul perioadei examinate.

(178)

Gradul de utilizare a capacității a fluctuat în cursul perioadei examinate. În primul rând, acesta a crescut cu 1 % între 2014 și 2015, însă a scăzut cu 13 % în 2016, a crescut ulterior cu 6 % în 2017 și a rămas la acest nivel. În general, gradul de utilizare a capacității a rămas redus și a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate.

(179)

Producția și gradul de utilizare a capacității industriei din Uniune au scăzut cu 6 %, în paralel cu tendința de scădere a consumului de la nivelul Uniunii, de 14 %, însă și importurile din RPC și din țări terțe au scăzut cu 3 % și, respectiv, cu 25 %.

(180)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(181)

Volumul vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii a scăzut cu 4 % în cursul perioadei examinate. Scăderea a urmat declinului consumului din Uniune.

(182)

Industria din Uniune a reușit să își mărească cota de piață între 2014 și 2017 cu 18 %, însă a pierdut 7 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În general, industria Uniunii și-a majorat cota de piață cu 11 % în cursul perioadei examinate.

(183)

În perioada examinată, producția industriei Uniunii a scăzut cu 6 %, în timp ce consumul Uniunii a scăzut cu 14 %, iar volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a scăzut cu 4 %. Scăderea volumului vânzărilor industriei Uniunii în cursul perioadei examinate ar trebui privită în contextul declinului consumului în cursul aceleași perioade. Cota de piață a Uniunii a crescut cu 11 %.

(184)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(185)

În ciuda producției reduse, forța de muncă a industriei Uniunii a crescut cu 6 % în cursul perioadei examinate. Aceasta a afectat productivitatea producătorilor din Uniune, care a scăzut cu 11 % în perioada examinată.

(186)

Prețurile de vânzare medii și costul mediu de producție ale producătorilor din Uniune, pe care aceștia le percep de la clienți neafiliați din Uniune, au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare din Uniune

(187)

Prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii perceput clienților neafiliați din Uniune a fluctuat, însă, în general, a scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate, în timp ce costul producției a rămas relativ stabil în cursul aceleași perioade, înregistrând o ușoară creștere în 2015, de 1 %, urmată de o scădere de 10 % în 2016.

(188)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(189)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat în industria Uniunii au fluctuat în cursul perioadei examinate, însă în general au înregistrat o ușoară creștere, de 1 %.

(190)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocuri

(191)

Nivelul stocurilor finale a fluctuat în perioada examinată. Per ansamblu, acesta a scăzut cu 19 % în perioada respectivă.

(192)

Comisia a stabilit rentabilitatea industriei Uniunii prin exprimarea profitului înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(193)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(194)

Rentabilitatea industriei Uniunii a fluctuat în cursul perioadei examinate. Cu toate că s-a îmbunătățit în 2015, 2016 și 2017, s-a prăbușit din nou până la un nivel de pierderi în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(195)

Fluxul de lichidități net, cu alte cuvinte capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitățile, a scăzut cu 411 % în perioada examinată. Acesta s-a menținut la un nivel stabil în 2015, 2016 și 2017, însă a scăzut ulterior brusc în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(196)

Pe parcursul perioadei examinate, investițiile anuale privind produsul similar efectuate de industria Uniunii au fluctuat, însă au crescut în general cu 63 %.

(197)

Randamentul investițiilor realizate de industria Uniunii, cu alte cuvinte, profitul ca procent din valoarea contabilă netă a activelor, a crescut cu 104 % în cursul perioadei examinate, însă a rămas foarte scăzut în perioada anchetei de reexaminare.

(198)

Ancheta a arătat că majoritatea indicatorilor de prejudiciu au evoluat negativ, iar situația economică și financiară a industriei Uniunii s-a deteriorat în cursul perioadei examinate.

(199)

În urma aplicării unor măsuri și cu o piață în declin, industria Uniunii și-a putut majora cota de piață cu 11 %, în ciuda scăderii prețurilor sale.

(200)

Producția industriei și volumul vânzărilor din Uniune au urmat aceeași tendință negativă ca și consumul de la nivelul Uniunii. Rentabilitatea s-a îmbunătățit, însă a rămas negativă în perioada anchetei de reexaminare. Fluxul de lichidități s-a deteriorat și era negativ pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. Investițiile au scăzut în cursul perioadei examinate. Randamentul investițiilor s-a redresat într-o oarecare măsură, însă se menține pe linia de plutire peste zero în perioada anchetei de reexaminare.

(201)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor au evoluat pozitiv la începutul perioadei examinate. Cu toate acestea, industria Uniunii a început din nou să înregistreze pierderi în perioada anchetei de reexaminare.

(202)

În același timp, importurile din țări terțe au scăzut va volum absolut și în ceea ce privește cota de piață în cursul perioadei examinate. În ciuda scăderii consumului la nivelul Uniunii, cota de piață a importurilor din RPC a crescut cu 4 %, în timp ce prețurile acestora au scăzut. Cu toate că prețurile medii la importurile din țări terțe erau ușor mai ridicate decât prețurile foarte reduse din China, Comisia nu a putut concluziona dacă aceste importuri erau originare de fapt din RPC, astfel cum se explică la considerentul 171. Prețul unitar mediu din țările terțe este doar ușor mai ridicat decât prețurile la care importurile din RPC au intrat pe piața Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, indiferent dacă importurile din țări terțe sunt originare de fapt din RPC sau nu, situația economică și financiară din ce în ce mai precară a industriei Uniunii coincide cu prezența continuă în volume reprezentative a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din RPC pe piața Uniunii, care continuă să participe la subcotarea semnificativă a prețurilor industriei din Uniune, și care, prin urmare, au continuat să exercite o presiune concurențială neechitabilă asupra industriei Uniunii.

(203)

Comisia a ajuns la concluzia că, în urma unei evaluări generale a factorilor de prejudiciu, industria Uniunii suferă încă un prejudiciu important, din moment ce situația sa economică și financiară nu s-a îmbunătățit și întrucât nu s-a redresat de pe urma prejudiciului important identificat de Comisie în ancheta sa inițială.

(204)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă prejudiciul important datorat importurilor care fac obiectul unui dumping originare din RPC ar continua dacă s-ar permite expirarea măsurilor.

(205)

Pentru a stabili probabilitatea continuării prejudiciului în cazul în care măsurile împotriva RPC ar fi abrogate, Comisia a analizat (i) capacitatea neutilizată disponibilă în RPC, (ii) atractivitatea pieței Uniunii și (iii) impactul importurilor din China asupra situației industriei Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(206)

Astfel cum s-a explicat la considerentele 140 - 143, există o capacitate neutilizată importantă a produsului care face obiectul reexaminării în RPC, care depășește cu mult consumul total al Uniunii pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

(207)

În plus, Comisia nu a identificat niciun element care să poată indica o creștere semnificativă a cererii interne pentru produsul care face obiectul reexaminării în RPC sau pe orice altă piață din țări terțe în viitorul apropiat. Prin urmare, Comisia a concluzionat că cererea internă din RPC sau de pe piețele altor țări terțe nu ar putea absorbi capacitatea de producție neutilizată disponibilă din RPC.

(208)

Astfel cum s-a explicat la considerentele 144 - 145, piața Uniunii este o piață atractivă pentru producătorii-exportatori din RPC. Cota de piață a importurilor provenind din RPC a fost de 76,2 % pe parcursul perioadei anchetei inițiale (2001-2005), indicând nivelul posibil al importurilor provenind din RPC, dacă s-ar permite expirarea măsurilor.

(209)

Se preconizează că importurile provenind din RPC fără taxa antidumping ar fi dus la subcotarea prețurilor de vânzare ale industriei Uniunii cu peste 60 % în perioada anchetei de reexaminare. Acesta este un indiciu al nivelului probabil al prețurilor importurilor din RPC în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Pe această bază, este probabil ca presiunea exercitată asupra prețurilor de pe piața din Uniune să crească în cazul în care ar fi abrogate măsurile, cauzând astfel un nou prejudiciu pentru industria Uniunii.

(210)

Pe această bază, în absența măsurilor, este probabil ca producătorii-exportatori din RPC să își intensifice prezența pe piața din Uniune în ceea ce privește atât volumul, cât și cota de piață, la prețuri de dumping care ar subcota în mod semnificativ prețurile de vânzare ale industriei Uniunii.

(211)

Prezența continuă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC pe piața Uniunii și politica de prețuri reduse aferentă acestora au împiedicat industria Uniunii să beneficieze pe deplin de măsurile antidumping existente și să se redreseze de pe urma practicilor de dumping prejudiciabile din trecut. Ca urmare a prezenței acestor importuri care fac obiectul unui dumping, industria Uniunii nu a fost în măsură să reflecte costurile în prețurile de vânzare, ceea ce a determinat o deteriorare considerabilă a rentabilității sale până la nivelul înregistrării de pierderi în perioada anchetei de reexaminare.

(212)

În cazul abrogării măsurilor, industria Uniunii nu ar fi capabilă să își mențină volumul vânzărilor și cota de piață în raport cu importurile la prețuri scăzute din RPC. Este foarte probabilă creșterea rapidă a cotei de piață a RPC în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire. Pierderea suplimentară în ceea ce privește volumul vânzărilor s-ar solda cu un grad de utilizare și mai redus și cu o creștere a costului mediu al producției. Pe lângă presiunea crescută asupra prețurilor, întrucât subcotarea ar depăși 60 % în lipsa măsurilor, acest lucru ar duce la o deteriorare continuă a situației financiare deja precare a industriei Uniunii și, în cele din urmă, la închiderea locurilor de producție și, în final, la dispariția industriei în afara RPC.

(213)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor existente să conducă la o continuare a prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping originare din RPC și ca situația deja precară a industriei Uniunii să se deterioreze în continuare.

(214)

Este foarte probabil ca abrogarea măsurilor să aibă drept rezultat o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din RPC la prețuri care determină o subcotare semnificativă a prețurilor industriei din Uniune. Prin urmare, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate a continuării prejudiciului în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(215)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi contrară interesului Uniunii în ansamblul său.

(216)

În determinarea interesului Uniunii, Comisia s-a bazat pe evaluarea tuturor diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(217)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și a prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

(218)

Ancheta a arătat că, în cazul abrogării măsurilor, este foarte probabil ca situația fragilă a industriei Uniunii să se deterioreze în continuare în mod semnificativ. Acest lucru ar putea duce la dispariția sa și la monopolizarea pieței de către chinezi.

(219)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că o continuare a măsurilor împotriva RPC ar aduce beneficii industriei Uniunii.

(220)

Astfel cum se prevede la considerentele 14 și 17, doar un importator și un utilizator au dorit să fie înregistrați ca părți interesate și niciunul nu a transmis observații în această anchetă. Nivelul redus de cooperare din partea importatorilor și a utilizatorilor, în conformitate cu constatările anchetei anterioare în perspectiva expirării măsurilor, se explică prin impactul redus al produsului care face obiectul reexaminării asupra costurilor lor de producție. Se pare că produsul este considerat o marfă, iar prețul său și capacitatea de a obține toate tipurile necesare de la un singur furnizor sunt criterii esențiale pentru clienți. Având în vedere impactul aparent marginal al produsului care face obiectul reexaminării asupra costurilor produselor din aval, s-a concluzionat că măsurile nu ar avea un impact negativ asupra importatorilor și utilizatorilor.

(221)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase pentru a concluziona că prelungirea măsurilor antidumping existente vizând importurile produsului originar din RPC care face obiectul reexaminării nu este în interesul Uniunii.

(222)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și a prejudiciului, și interesul Uniunii, măsurile antidumping aplicabile importurilor de electrozi din tungsten originari din RPC ar trebui menținute.

(223)

Nivelurile taxelor antidumping specificate în prezentul regulament în mod individual pentru întreprinderi se aplică numai importurilor produsului care face obiectul reexaminării fabricat de întreprinderile respective și, deci, de către entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă întreprindere a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de către entitățile afiliate întreprinderilor specific menționate, nu pot beneficia de aceste niveluri și li se aplică nivelul taxei aplicabil „tuturor celorlalte întreprinderi”.

(224)

Orice cerere de solicitare a aplicării acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei modificări a denumirii entității sau după înființarea de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată imediat Comisiei (69) însoțită de toate informațiile relevante. În special, orice modificare a activităților întreprinderii legate de producție, vânzările interne și de export asociate, de exemplu, cu această schimbare de denumire sau cu modificarea entităților de producție și de vânzare. Dacă este cazul, regulamentul va fi modificat în consecință, printr-o actualizare a listei întreprinderilor care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(225)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul 2018/1046 (70), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită ar trebui să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(226)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,