(1)

Punctul 8 din anexa VI la Directiva 2007/59/CE stabilește nivelul cunoștințelor lingvistice pe care trebuie să le dețină mecanicii de locomotivă astfel încât aceștia să poată comunica activ și eficient în situații normale, dificile și de urgență. În plus, acesta prevede posibilitatea scutirii mecanicilor de locomotivă de cerințele privind nivelul cerut de cunoștințe lingvistice în secțiunile dintre frontiere și în gările situate în apropierea frontierelor și desemnate pentru operațiuni transfrontaliere. Pentru a spori flexibilitatea fără niciun efect negativ asupra siguranței, este necesar să se modifice punctul 8 din anexa VI la Directiva 2007/59/CE.

(2)

Cerințele prevăzute la punctul 8 din anexa VI la Directiva 2007/59/CE nu sunt considerate a constitui cel mai eficace mod de a asigura un nivel ridicat de siguranță, care să permită, în același timp, funcționarea eficientă a rețelei feroviare. Acest lucru este valabil mai ales în cazul perturbărilor din rețeaua feroviară a unui stat membru care necesită utilizarea de rute deviate pe teritoriul statelor membre vecine. În cazurile respective, se apelează imediat la mecanicii de locomotivă cu cunoștințe lingvistice specifice pentru a conduce pe rutele deviate în cauză, asigurându-se, astfel, continuitatea operațiunilor.

(3)

Este necesar să se exploreze opțiuni alternative la cerințele actuale privind cunoștințele lingvistice, care să permită mai multă flexibilitate, dar care să asigure un nivel de siguranță cel puțin echivalent cu cel asigurat de cerințele actuale. Aceste opțiuni ar putea consta în cerințe lingvistice mai bine orientate (de exemplu, cu accent pe terminologia specifică în domeniul feroviar), sau într-un nivel general de cunoștințe lingvistice mai scăzut combinat cu modalități alternative de sprijinire a unei comunicări eficiente. Ele ar trebui să asigure o comunicare activă și eficientă în situații normale, dificile și de urgență.

(4)

Pentru a obține rezultate fiabile privind eficacitatea opțiunilor alternative, este necesar să se testeze modalitățile alternative în cadrul operațiunilor zilnice. Prin urmare, impactul acelor opțiuni alternative ar trebui examinat în condiții reale în cadrul unor proiecte-pilot desfășurate în două etape. În prima etapă, gestionarii de infrastructură și întreprinderile feroviare ar trebui să desfășoare proiecte-pilot care utilizează modalități alternative și implică mecanici de locomotivă care îndeplinesc cerințele prevăzute la punctul 8 din anexa VI la Directiva 2007/59/CE. Dacă în prima etapă, proiectele-pilot respective demonstrează faptul că modalitățile alternative completează în mod eficace cunoștințele lingvistice ale mecanicului de locomotivă, atunci – în cea de a doua etapă – proiectele-pilot ar trebui să includă mecanici de locomotivă care dețin un nivel mai scăzut de cunoștințe lingvistice decât nivelul cerut la punctul 8 din anexa VI la Directiva 2007/59/CE și să utilizeze modalitățile alternative a căror eficacitate a fost dovedită în prima etapă a proiectului-pilot. Întreprinderea feroviară împreună cu gestionarul de infrastructură ar trebui să solicite Comisiei o derogare pentru efectuarea celei de-a doua etape a proiectului-pilot.

(5)

Ar trebui clarificate rolurile și responsabilitățile care revin tuturor părților implicate, precum Comisia, autoritățile naționale de siguranță și Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate, în cadrul procesului de depunere și de evaluare a cererilor de derogare, precum și în derularea proiectelor-pilot.

(6)

Implicarea autorităților naționale de siguranță este crucială în procesul de depunere a cererilor de derogare. Opinia favorabilă a acestora ar trebui să însoțească cererea depusă de întreprinderea feroviară împreună cu gestionarul de infrastructură.

(7)

Pregătirea și evaluarea impacturilor proiectelor-pilot avute în vedere necesită timp. Cu toate acestea, este necesar să se asigure cât mai repede cu putință un temei juridic/o justificare pentru o flexibilitate sporită în ceea ce privește cerințele lingvistice, în vederea desfășurării proiectelor-pilot cât mai repede posibil, pentru a fi pregătiți în eventualitatea unor perturbări ale rețelei feroviare UE. Din acest motiv, noile norme ar trebui să fie aplicabile fără a mai necesita transpunerea de către statele membre.

(8)

Punctul 8 din anexa VI constă într-un set independent de norme, care poate fi înțeles fără a recurge la alte părți din anexa respectivă sau la Directiva 2007/59/CE. Prin urmare, prezentul act de modificare ar trebui să prevadă norme direct aplicabile.

(9)

Din motive de claritate, întregul punct 8 ar trebui să fie înlocuit, cu toate că modificările nu vizează întregul punct.

(10)

Pentru personalul care îndeplinește sarcini esențiale pentru siguranță care implică o interfață directă între o întreprindere feroviară și un gestionar de infrastructură, calificările profesionale și condițiile de sănătate și siguranță la locul de muncă sunt definite în Decizia 2012/757/UE a Comisiei (2). Cerințele prevăzute în Decizia 2012/757/UE sunt complementare cu cele prevăzute în anexa VI la Directiva 2007/59/CE.

(11)

În conformitate cu articolul 31 din Directiva 2007/59/CE, au fost consultate organismele reprezentate în Comitetul european de dialog social pentru sectorul feroviar.

(12)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului menționat la articolul 32 alineatul (1) din Directiva 2007/59/CE,