27.6.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 223/3

(1)

În conformitate cu articolul 121 din tratat, statele membre promovează soliditatea pe termen mediu a finanțelor publice prin coordonarea politicilor economice și prin supraveghere multilaterală, pentru a evita apariția unor deficite publice excesive.

(2)

Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor pentru stabilitatea prețurilor și pentru o creștere susținută și durabilă, care să contribuie la crearea de locuri de muncă.

(3)

La 16 iunie 2017, Consiliul a recomandat (2) României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete (3) nu depășește 3,3 % în 2017, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,5 % din PIB, repunând astfel țara pe o traiectorie de ajustare adecvată în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. La 5 decembrie 2017, Consiliul a concluzionat că România nu a luat măsuri eficace în urma Recomandării Consiliului din 16 iunie 2017. Pe baza acestei constatări, la 5 decembrie 2017 Consiliul a emis o recomandare revizuită (4) prin care se solicita României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 3,3 % în 2018, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,8 % din PIB.

(4)

Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2018 și a datelor privind rezultatele din 2017 validate de Eurostat, creșterea cheltuielilor publice primare nete în 2017 a depășit cu mult criteriul de referință privind cheltuielile, ceea ce indică o abatere semnificativă cu o marjă largă (și anume o abatere de 3,3 % din PIB). Soldul structural s-a deteriorat, atingând –3,3 % din PIB, de la o poziție de –2,1 % din PIB în 2016, ceea ce indică, de asemenea, o abatere semnificativă cu o marjă largă de la ajustarea structurală recomandată (și anume o abatere de 1,7 % din PIB). Mărimea abaterii indicată de soldul structural este influențată negativ de o estimare punctuală mai ridicată a creșterii PIB-ului potențial față de media pe termen mediu care stă la baza criteriului de referință privind cheltuielile, precum și de o reducere a investițiilor publice, care este atenuată în cadrul criteriului de referință privind cheltuielile. Independent de diferența respectivă, ambii indicatori confirmă o abatere semnificativă de la cerințele componentei preventive a PSC în 2017.

(5)

La 23 mai 2018, în urma unei evaluări globale, Comisia a considerat că în România există o abatere semnificativă constatată de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu și a adresat României un avertisment în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din tratat și cu articolul 10 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1466/97.

(6)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, în termen de o lună de la data adoptării avertismentului, Consiliul urmează să adreseze o recomandare statului membru în cauză, invitându-l să ia măsurile de politică necesare. Regulamentul (CE) nr. 1466/97 prevede că recomandarea va stabili un termen de maximum cinci luni pentru corectarea abaterii de către statul membru. În acest sens, data de 15 octombrie 2018 pare adecvată ca termen-limită până la care România să corecteze abaterea. Până la acest termen, România ar trebui să prezinte un raport referitor la măsurile luate pentru a da curs prezentei recomandări.

(7)

Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2017 referitoare la deviația PIB-ului, România se află într-o situație economică normală în 2018 și în 2019. Ponderea datoriei publice a României este sub pragul de 60 % din PIB. Prin urmare, efortul minim necesar de ajustare structurală prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 1466/97 și de matricea de ajustare convenită de comun acord în temeiul PSC, care ține cont de circumstanțele economice predominante și de eventualele probleme de sustenabilitate, se ridică la 0,5 % din PIB atât pentru 2018, cât și pentru 2019.

(8)

Deficitul structural al României a crescut cu 2,1 % din PIB în 2016 și cu 1,2 % din PIB în 2017, pentru a atinge 3,3 % din PIB în 2017. Un efort suplimentar și persistent, care este necesar pentru a corecta abaterea cumulată și pentru a readuce România pe o traiectorie de ajustare adecvată în urma derapajelor care au avut loc în 2016 și în 2017, ar trebui să completeze cerința de ajustare minimă. Un efort suplimentar de 0,3 % din PIB pare adecvat având în vedere amploarea abaterii semnificative constatate de la traiectoria de ajustare recomandată în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu și va accelera ritmul ajustării în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu.

(9)

Îmbunătățirea necesară a soldului structural cu 0,8 % din PIB atât în 2018, cât și în 2019 este în concordanță cu o rată de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de maximum 3,3 % în 2018 și 5,1 % în 2019.

(10)

Previziunile Comisiei din primăvara anului 2018 estimează o deteriorare și mai mare a soldului structural, cu 0,4 % din PIB în 2018 și cu încă 0,4 % din PIB în 2019. Prin urmare, o îmbunătățire structurală de 0,8 % din PIB atât în 2018, cât și în 2019 implică necesitatea de a adopta măsuri cu un randament structural total de 1,2 % din PIB în 2018 și măsuri suplimentare cu un randament structural de 1,2 % din PIB în 2019 față de scenariul de referință actual din previziunile Comisiei din primăvara anului 2018.

(11)

Previziunile Comisiei din primăvara anului 2018 estimează un deficit public de 3,4 % din PIB în 2018 și de 3,8 % din PIB în 2019, care depășește valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Ajustarea structurală necesară pare a fi adecvată și pentru a asigura faptul că România respectă cu o marjă valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB în 2018 și în 2019.

(12)

Faptul că nu s-a dat curs recomandărilor anterioare de corectare a abaterii semnificative constatate și riscul de depășire a valorii de referință din tratat de 3 % din PIB impun luarea unor măsuri urgente pentru ca politica fiscală a României să fie repusă pe o traiectorie prudentă.

(13)

Este oportun ca prezenta recomandare să fie făcută publică.

(14)

În vederea atingerii obiectivelor bugetare recomandate, este esențial ca România să adopte și să pună în aplicare cu strictețe măsurile necesare și să monitorizeze îndeaproape evoluția cheltuielilor curente,

1.

2.

3.