6.1.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 3/1

(1)

La 7 iulie 2016, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile de anumite produse plate din oțel laminate la cald originare din Brazilia, Iran, Rusia, Serbia și Ucraina, în urma unei plângeri depuse la 23 mai 2016 de EUROFER (denumit în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de anumite produse plate din oțel laminate la cald, din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate.

(2)

Produsul care face obiectul înregistrării (denumit în continuare „produsul în cauză”) este reprezentat de anumite produse plate laminate din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, chiar în rulouri (inclusiv produse „tăiate la lungime” și „benzi înguste”), simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite, originare din Brazilia, Iran, Rusia, Serbia și Ucraina (denumite în continuare „țările în cauză”).

(3)

Produsul în cauză nu include:

(4)

Produsul în cauză se încadrează în prezent la codurile NC 7208 10 00, 7208 25 00, 7208 26 00, 7208 27 00, 7208 36 00, 7208 37 00, 7208 38 00, 7208 39 00, 7208 40 00, 7208 52 10, 7208 52 99, 7208 53 10, 7208 53 90, 7208 54 00, 7211 13 00, 7211 14 00, 7211 19 00, ex 7225 19 10, 7225 30 10, 7225 30 30, 7225 30 90, ex 7225 40 12, ex 7225 40 15, ex 7225 40 60, 7225 40 90, ex 7226 19 10, ex 7226 20 00, 7226 91 20, 7226 91 91 și 7226 91 99. Aceste coduri NC sunt menționate doar cu titlu informativ.

(5)

La 11 octombrie 2016, reclamantul a prezentat o cerere de înregistrare a importurilor produsului în cauză originar din țările în cauză. La 21 noiembrie 2016, reclamantul a actualizat cererea prin furnizarea de date financiare mai recente. Reclamantul a solicitat ca importurile produsului în cauză din țările în cauză să fie supuse înregistrării, astfel încât ulterior să poată fi aplicate măsuri împotriva respectivelor importuri, începând cu data înregistrării lor.

(6)

În urma acestei solicitări, s-au manifestat patru părți interesate, afirmând că cererea inițială privind înregistrarea depusă de reclamant nu conținea suficiente elemente de probă pentru a justifica înregistrarea importurilor produsului în cauză din Iran (3), Rusia (4), Serbia (5) și, respectiv, Ucraina (6).

(7)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia poate să transmită instrucțiuni autorităților vamale în vederea adoptării măsurilor adecvate pentru a înregistra importurile, astfel încât ulterior să poată fi aplicate măsuri împotriva respectivelor importuri. Importurile pot fi supuse înregistrării în urma unei cereri din partea industriei din Uniune care conține suficiente elemente de probă pentru a justifica o astfel de acțiune.

(8)

Reclamantul a susținut că importatorii au fost conștienți de practicile de dumping care au continuat pe parcursul unei perioade extinse de timp și au cauzat un prejudiciu industriei din Uniune. Importurile din țările în cauză au cauzat un prejudiciu industriei din Uniune și s-a înregistrat o creștere substanțială a nivelului acestor importuri, chiar și după perioada de anchetă. Acest lucru ar compromite grav efectul corectiv al taxei antidumping, în cazul în care o astfel de taxă ar fi aplicată.

(9)

Comisia a examinat cererea în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază. În special, aceasta a verificat dacă importatorii erau conștienți sau ar fi trebuit să fie conștienți de dumping, în ceea ce privește amploarea acestuia și prejudiciul presupus sau stabilit. Comisia a analizat, de asemenea, dacă s-a înregistrat o nouă creștere substanțială a importurilor care, ținând seama de momentul în care au fost efectuate importurile, de volumul lor și de alte condiții, este de natură să compromită grav efectul corectiv al taxei antidumping definitive care urmează să fie aplicată.

(10)

Plângerea depusă de EUROFER la 23 mai 2016 a conținut suficiente elemente de probă prima facie privind dumpingul presupus din cele cinci țări în cauză. Versiunea neconfidențială a plângerii a estimat marjele de dumping la cel puțin 20 % pentru cele cinci țări în cauză. Pentru patru țări (Brazilia, Iran, Rusia și Ucraina) din cele cinci în cauză, reclamantul a furnizat în plângere dovezi privind valoarea normală, pe baza informațiilor privind prețurile furnizate de Steel First sau pe baza altor rapoarte de piață. Pentru cea de a cincea țară în cauză (Serbia), reclamantul a furnizat dovezi privind valoarea normală construită (estimând costurile de producție, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și profitul). Dovezile referitoare la dumping se bazează pe comparația dintre valoarea normală astfel stabilită și prețul de export (la nivel franco fabrică) al produsului în cauză în momentul vânzării acestuia pentru export către Uniune. Prețurile la export pentru țările în cauză au fost determinate pe baza informațiilor provenite de la Steel First sau au fost stabilite folosind date Eurostat. În plângere au fost incluse, de asemenea, dovezi prima facie privind prejudiciul presupus.

(11)

Aceste puncte au fost precizate în avizul de deschidere pentru prezenta procedură din 7 iulie 2016 (7). Deoarece acest aviz este un document public disponibil tuturor importatorilor, Comisia a considerat că importatorii au fost conștienți sau ar fi trebuit să fie conștienți de practicile de dumping presupuse, de amploarea acestora și de prejudiciul presupus, cel târziu la momentul respectiv. Astfel, aceasta a concluzionat că primul criteriu privind înregistrarea a fost îndeplinit.

(12)

În cererea sa actualizată privind înregistrarea, reclamantul a comparat volumul agregat mediu lunar al importurilor produsului în cauză din toate țările în cauză din perioada 1 iulie 2015-30 iunie 2016 cu volumul din perioada 1 iulie 2016-31 octombrie 2016. Această comparație a evidențiat o creștere cu 24 % a volumului mediu lunar al importurilor din cele cinci țări în cauză.

(13)

Comisia a considerat că este inadecvat să se utilizeze date din luna iulie 2016. Astfel cum se explică în considerentul 12, importatorii ar fi trebuit să cunoască dumpingul și prejudiciul presupus doar cu începere de la 7 iulie. Colectarea de cifre anterioare acestei dăți nu poate fi concludentă pentru un exercițiu de înregistrare. Având în vedere faptul că statisticile privind importurile se efectuează lunar, Comisia a decis, prin urmare, să compare valorile medii ale volumelor importurilor din țările în cauză din perioada cuprinsă între 1 iulie 2015 și 30 iunie 2016 cu cele din perioada cuprinsă între 1 august 2016 și 30 noiembrie 2016 (adică la patru luni de la avizul de deschidere din 7 iulie 2016).

(14)

În urma comparării volumelor medii lunare totale ale importurilor pentru perioada respectivă, Comisia a observat o creștere substanțială cu 14 % pentru țările în cauză. Cu toate acestea, în același timp, Comisia a observat diferențe semnificative între performanțele la export individuale ale celor cinci țări, evidențiate în cadrul diferitelor observații menționate la considerentul 6.

(15)

În special, creșterea cu 14 % a volumelor totale medii lunare de importuri pentru cele cinci țări în cauză în perioada precizată în considerentul 13 a fost efectul combinat al unei creșteri substanțiale a importurilor din Rusia (+ 73 %) și a importurilor din Brazilia (+ 26 %) coroborate cu o scădere a importurilor din alte două țări în cauză (Ucraina și Iran) și cu menținerea situației privind importurile produsului în cauză din Serbia.

(16)

Prin urmare, creșterea volumului importurilor care fac obiectul unui dumping din cele cinci țări în cauză este atribuită integral creșterii substanțiale doar a volumelor importurilor din Brazilia și din Rusia. În aceste condiții excepționale, Comisia a considerat că nu există niciun motiv pentru a înregistra și importurile din celelalte trei țări. Chiar dacă Comisia trebuia să efectueze o evaluare cumulativă a prejudiciului din toate cele cinci țări în ancheta principală în temeiul articolului 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, o impunere retroactivă a taxelor la importurile provenind din țările în care exporturile au stagnat sau chiar au scăzut după deschiderea procedurii pare a fi disproporționată. Prin urmare, Comisia a concluzionat că înregistrarea unor astfel de importuri nu a fost necesară.

(17)

În plângerea sa din 23 mai 2016, reclamantul a inclus elemente de probă prima facie cu privire la tendința de scădere a prețurilor de vânzare ale importurilor pentru țările în cauză. Prețurile de vânzare medii către Uniune au scăzut între 2011 și 2015, subcotând astfel prețurile de vânzare medii ale producătorilor de oțel din Uniune cu cel puțin 30 %. În ansamblu și dată fiind amploarea marjelor de dumping pretinse în plângere, dovezile au fost suficiente în acest stadiu pentru a susține afirmația că exportatorii din țările în cauză practică dumpingul. Cu toate acestea, în cererea privind înregistrarea din 11 octombrie 2016, reclamantul nu a inclus nicio informație actualizată referitoare la prețurile de import după deschiderea prezentei anchete.

(18)

Comisia a considerat că evoluția prețurilor după deschiderea procedurii constituie o altă împrejurare relevantă pentru o cerere privind înregistrarea. Prin urmare, aceasta a analizat prețurile de import pe baza datelor Eurostat. Comisia a stabilit că prețurile de import ale țărilor în cauză au crescut într-o oarecare măsură după deschiderea prezentei anchete.

(19)

După evaluarea acestei tendințe de creștere a prețurilor importurilor din Rusia și Brazilia, Comisia a constatat că nivelul absolut al prețurilor respective a rămas în continuare extrem de redus. În special, acesta a fost mai mic decât costurile de producție ale industriei din Uniune la sfârșitul anului 2015, astfel cum au fost stabilite de către Comisie în cazul paralel privind produsele plate din oțel laminate la cald (HRF) originare din China (8). În aceste condiții, Comisia a concluzionat că înregistrarea importurilor din aceste două țări este justificată.

(20)

În concluzie, creșterea volumului importurilor care fac obiectul unui dumping din cele cinci țări în cauză este atribuită integral creșterii substanțiale a volumelor importurilor din Brazilia și din Rusia. Având în vedere momentul efectuării lor, această creștere accentuată a nivelului importurilor respective din Rusia și Brazilia este de natură să compromită grav efectul corectiv al oricăror taxe antidumping definitive, cu excepția cazului în care astfel de taxe s-ar aplica retroactiv.

(21)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că reclamantul a furnizat elemente de probă prima facie suficiente pentru a justifica înregistrarea importurilor din Rusia și Brazilia ale produsului în cauză, în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(22)

Toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte în scris punctele de vedere și să pună la dispoziție elemente de probă justificative. În plus, Comisia poate audia părțile interesate, cu condiția ca acestea să prezinte o cerere scrisă din care să reiasă că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(23)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, importurile produsului în cauză din Rusia și Brazilia ar trebui să facă obiectul unei înregistrări pentru a se garanta că, în cazul în care ancheta ar avea ca rezultat constatări care ar conduce la instituirea unor taxe antidumping și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile necesare, taxele respective pot fi percepute retroactiv pentru importurile înregistrate din Rusia și Brazilia, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(24)

Reclamantul a estimat în plângere existența unei marje de dumping medii de 20-40 % pentru Rusia și a unei marje de dumping medii de 40-70 % pentru Brazilia. S-a estimat, de asemenea, existența unei marje de subcotare medii de 20-50 %, atât pentru Rusia, cât și pentru Brazilia în privința produsului în cauză. Pentru Rusia și Brazilia, valoarea estimativă a taxelor care ar putea fi achitate în viitor este stabilită la marja de dumping medie estimată pe baza plângerii, și anume la 20-50 % ad valorem din valoarea CIF la importul produsului în cauză.

(25)

Toate datele cu caracter personal colectate în contextul acestei înregistrări vor fi prelucrate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (9),

—

produsele din oțel inoxidabil și produsele din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați;

—

produsele, altfel decât în rulouri, fără modele în relief, cu o grosime de peste 10 mm și o lățime de cel puțin 600 mm;

—

și produsele, altfel decât în rulouri, fără modele în relief, cu o grosime de cel puțin 4,75 mm și de cel mult 10 mm și cu o lățime de cel puțin 2 050 mm.