18.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/35

(1)

La 18 noiembrie 2002, Comisia a adoptat Decizia 2002/915/CE (2) de acordare a unei derogări solicitate de Danemarca în conformitate cu Directiva 91/676/CEE privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, care permite aplicarea gunoiului de grajd cu un conținut maxim de 230 kg de azot pe hectar pe an pentru anumite exploatații de bovine, în cadrul programului de acțiune 1999-2003 al Danemarcei. Derogarea a fost prelungită prin Decizia 2005/294/CE a Comisiei (3) în legătură cu programul de acțiune 2004-2007 al Danemarcei, prin Decizia 2008/664/CE a Comisiei (4) în legătură cu programul de acțiune 2008-2012 al Danemarcei și prin Decizia de punere în aplicare 2012/659/UE a Comisiei (5) în legătură cu programul de acțiune 2008-2015 al Danemarcei.

(2)

Derogarea acordată prin Decizia de punere în aplicare 2012/659/UE viza (pentru perioada 2014/2015) aproximativ 1 500 de exploatații de bovine, 425 102 unități vită mare și 205 165 de hectare de teren arabil, corespunzând respectiv unei ponderi de 4,0 % din numărul total de exploatații, 18,6 % din numărul total de unități vită mare și 8,2 % din suprafața totală de teren arabil din Danemarca.

(3)

La 4 februarie 2016, Danemarca a prezentat Comisiei o cerere de reînnoire a derogării în conformitate cu punctul 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE.

(4)

Danemarca are un program de acțiune pentru perioada 2016-2018, în conformitate cu articolul 5 din Directiva 91/676/CEE, prin intermediul unor părți din Ordonanța nr. 1324 din 15 noiembrie 2016 privind șeptelul pentru comercializare, gunoiul de grajd, însilozarea etc., Legea consolidată nr. 388 din 27 aprilie 2016 privind utilizarea îngrășămintelor la ferme și acoperirea vegetală și Ordonanța nr. 1055 din 1 iulie 2016 privind utilizarea îngrășămintelor la ferme în perioada de programare 2016/2017, un nou program de culturi secundare specifice, parte obligatorie, astfel cum se menționează în Legea privind utilizarea îngrășămintelor la ferme și acoperirea vegetală. În plus, legislația daneză include un nou regulament general privind fosforul, în conformitate cu Legea privind autorizația de mediu etc. a exploatațiilor de creștere a animalelor și Ordonanța privind șeptelul pentru comercializare, gunoiul de grajd, însilozarea etc.

(5)

Legislația daneză de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE include limite pentru aplicarea azotului. Legislația care limitează aplicarea fosforului a fost adoptată și va intra în vigoare în august 2017.

(6)

Raportul danez privind „Stadiul și tendințele mediului acvatic și ale practicilor agricole” privind perioada 2012-2015 indică un excedent anual la scară națională de 80 kg N/ha în 2014 și un nivel total al evacuării de azot din agricultură în mare de aproximativ 70 % din totalul pe 2012. Danemarca a estimat că este necesară reducerea cantității de azot terestru deversată în apele costiere de la 56,8 milioane de tone la 44,7 milioane de tone, pentru a se ajunge la o stare ecologică bună.

(7)

Legislația daneză ar trebui să includă un sistem combinat specific pentru culturile secundare voluntare și obligatorii pentru 2017 și 2018. În cadrul acestui program, dispozițiile obligatorii privind culturile secundare ar trebui să intre în vigoare în mod automat în cazul în care acordurile voluntare referitoare la culturile secundare nu permit realizarea obiectivelor de mediu. Zonele acoperite de culturi secundare ar trebui să se adauge la cerințele naționale privind culturile secundare obligatorii în conformitate cu Legea daneză privind utilizarea îngrășămintelor la ferme și acoperirea vegetală. Aceste măsuri sunt necesare pentru asigurarea faptului că aplicarea derogării în vigoare nu va avea ca efect o deteriorare a calității apelor.

(8)

Informațiile furnizate de Danemarca în contextul derogării acordate prin Decizia de punere în aplicare 2012/659/UE indică faptul că derogarea nu a avut drept consecință deteriorarea calității apelor în comparație cu zonele care nu fac obiectul derogării. Datele prezentate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei 91/676/CEE pentru perioada 2012-2015 (6) arată că, în Danemarca, în cazul apelor subterane, aproximativ 16 % din stațiile de monitorizare prezintă concentrații medii de nitrați mai mari de 50 mg/l, iar 23 % din stațiile de monitorizare prezintă concentrații medii de nitrați mai mari de 40 mg/l. Datele monitorizărilor evidențiază o tendință stabilă a concentrației de nitrați din apele subterane în comparație cu perioada de raportare anterioară (2008-2011). În ceea ce privește apele de suprafață, majoritatea punctelor de monitorizare a apelor de suprafață prezintă concentrații medii de nitrați mai mici de 50 mg/l și o tendință stabilă a concentrațiilor de nitrați. Raportul referitor la perioada 2012-2015 arată că 2 dintre cele 119 ape costiere au fost clasificate ca fiind într-o „stare bună”.

(9)

În urma examinării cererii Danemarcei pe baza elementelor descrise la punctul 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE și ținând seama de experiența acumulată în urma derogării acordate prin Deciziile 2002/915/CE, 2005/294/CE, 2008/664/CE și Decizia de punere în aplicare 2012/659/UE, Comisia consideră că cantitatea de gunoi de grajd avută în vedere de Danemarca (230 kg de azot pe hectar pe an) nu va aduce atingere realizării obiectivelor Directivei 91/676/CEE, sub rezerva respectării anumitor condiții stricte.

(10)

În fermele autorizate să aplice gunoi de grajd conținând până la 230 kg de azot pe hectar pe an, planurile de fertilizare sunt actualizate în timp util pentru a se asigura coerența cu practicile agricole efective și menținerea unei pături vegetale permanente pe suprafața arabilă, iar culturile secundare sunt utilizate pentru a se asigura compensarea pierderilor de nitrați din subsol apărute toamna și limitarea pierderilor de azot din timpul iernii.

(11)

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) prevede o abordare exhaustivă și transfrontalieră cu privire la protecția apei, axată pe bazinele hidrografice ale râurilor, în vederea obținerii unei stări bune a corpurilor de apă europene până în 2015. Reducerea nutrienților reprezintă o parte integrantă a acestui obiectiv. Acordarea unei derogări în temeiul prezentei decizii nu aduce atingere dispozițiilor prevăzute de Directiva 2000/60/CE și nu exclude posibilitatea de a fi necesare măsuri suplimentare pentru a îndeplini obligațiile ce rezultă din aceasta.

(12)

Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) prevede normele generale de instituire a infrastructurii pentru informații spațiale în Uniune, care să deservească politicile Uniunii din domeniul mediului și politicile sau activitățile care pot avea un impact asupra mediului. În cazurile aplicabile, informațiile spațiale colectate în contextul prezentei decizii ar trebui să fie conforme cu dispozițiile directivei susmenționate. Pentru a reduce sarcina administrativă și a consolida coerența datelor, la colectarea datelor necesare în temeiul prezentei directive, Danemarca ar trebui să utilizeze informațiile generate în cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control instituit în temeiul titlului V capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

(13)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru nitrați, instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 91/676/CEE,

(a)

„fermă de bovine” înseamnă o exploatație cu o producție anuală de azot în gunoiul de grajd mai mare de 300 kg, din care cel puțin două treimi provin de la bovine;

(b)

„pășune” înseamnă pășunile permanente sau temporare;

(c)

„culturi intercalate cu iarbă” înseamnă cereale pentru însilozare, porumb pentru însilozare, orz de primăvară sau orz de primăvară combinat cu mazăre, care urmează a se intercala cu iarbă înainte sau după recoltare;

(d)

„culturi cu o absorbție ridicată de azot și perioadă lungă de vegetație” înseamnă oricare dintre următoarele:

(e)

„profilul solului” înseamnă stratul situat sub nivelul solului, până la adâncimea de 0,90 m sau până la nivelul mediu al pânzei freatice superioare, în cazul în care acest nivel este situat la mai puțin de 0,90 m sub nivelul solului.

1.

Începând cu luna august 2017, va intra în vigoare un regulament privind fosforul care stabilește plafoane directe privind aplicarea fosforului pentru întreaga țară, la diferite niveluri în funcție de localizarea geografică și de tipul de îngrășământ. Plafoanele privesc aplicarea fosforului provenit din toate tipurile de îngrășăminte: îngrășăminte organice, inclusiv gunoiul de grajd, digestatul biogaz, biomasa vegetală degazată, nămolul rezultat din tratarea apelor uzate, precum și îngrășămintele industriale. În bazinele hidrologice ale mediilor acvatice vulnerabile la fosfor se aplică plafoane mai stricte cu privire la aplicarea fosforului, acestea acoperind toate tipurile de îngrășăminte.

2.

Se instituie un sistem de indicatori și un sistem de monitorizare în ceea ce privește cantitatea de fosfor aplicată pe terenurile agricole din Danemarca. În cazul în care sistemul de indicatori sau sistemul de monitorizare arată că media anuală reală a ratei de fertilizare cu fosfor a terenurilor agricole din Danemarca ar putea depăși sau a depășit efectiv media nivelurilor naționale de fertilizare cu fosfor care trebuie atinsă în cursul perioadei 2018-2025, plafoanele privind nivelurile maxime ale aplicării de fosfor vor fi reduse în consecință.

3.

Se instituie un sistem combinat specific pentru culturile secundare voluntare și obligatorii bazat pe necesitatea de a reduce conținutul de nitrați din apele subterane și din apele costiere. În cadrul acestui sistem, dispozițiile obligatorii privind culturile secundare intră în vigoare în mod automat în cazul în care acordurile voluntare referitoare la culturile secundare nu permit realizarea obiectivelor de mediu.

4.

Culturile secundare stabilite în cadrul acestui sistem se adaugă la cerința națională obligatorie de a avea un procent de 10 sau 14 % de culturi secundare în raport cu suprafața de teren arabil a fermelor și nu pot fi stabilite pe aceeași suprafață care este folosită pentru a răspunde cerinței privind zona de interes ecologic pentru culturile secundare.

(a)

un plan de rotație a culturilor care să precizeze următoarele:

(b)

numărul de animale de la fermă, precum și o descriere a adăposturilor pentru animale și a sistemului de depozitare a gunoiului de grajd, inclusiv volumul de depozitare disponibil pentru gunoiul de grajd;

(c)

un calcul al cantității de azot și de fosfor prezente în gunoiul de grajd produs la fermă;

(d)

descrierea tratării gunoiului de grajd, dacă este cazul, și caracteristicile estimate ale gunoiului de grajd tratat;

(e)

cantitatea, tipul și caracteristicile gunoiului de grajd distribuit în interiorul sau în exteriorul fermei;

(f)

cantitatea previzibilă de azot și de fosfor necesară culturilor pentru fiecare parcelă;

(g)

calculul cantității de azot și de fosfor provenind din gunoiul de grajd aplicat pe fiecare parcelă;

(h)

calculul cantității de azot și de fosfor provenind din îngrășăminte chimice și alte tipuri de îngrășăminte aplicate pe fiecare parcelă;

(i)

indicarea momentului aplicării gunoiului de grajd și a îngrășămintelor chimice.

(a)

trifoi cultivat pe pășuni cu mai puțin de 50 % trifoi și lucernă;

(b)

lucernă cultivată pe pășuni cu mai puțin de 50 % trifoi și lucernă;

(c)

orz și mazăre intercalate cu iarbă.

(a)

procentajul de ferme de bovine din fiecare localitate care face obiectul autorizațiilor;

(b)

procentajul de animale din fiecare localitate care face obiectul autorizațiilor;

(c)

procentajul de teren agricol din fiecare localitate care face obiectul autorizațiilor.

(a)

trifoi sau lucernă cultivată pe pășune;

(b)

orz și mazăre intercalate cu iarbă.

(a)

hărți care arată procentajul de ferme de bovine, procentajul de animale, procentajul de terenuri agricole care fac obiectul unor derogări individuale, pentru fiecare localitate, precum și hărți privind utilizarea terenurilor la nivel local, menționate la articolul 10 alineatul (1);

(b)

rezultatele monitorizării apelor subterane și apelor de suprafață în ceea ce privește concentrațiile de nitrați și de fosfor, inclusiv informații referitoare la tendințele privind calitatea apei, atât în condiții de derogare, cât și în absența acesteia, precum și impactul derogării asupra calității apei, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2);

(c)

rezultatele monitorizării solului în ceea ce privește concentrațiile de azot și de fosfor în apa din rizosferă, atât în cazurile supuse derogării, cât și în celelalte cazuri, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2);

(d)

rezultatele investigațiilor privind utilizarea terenurilor la nivel local, rotațiile culturilor și practicile agricole, menționate la articolul 10 alineatul (3);

(e)

rezultatele calculelor pe bază de model ale amplorii pierderilor de azot și de fosfor de la fermele care beneficiază de o autorizație, menționate la articolul 10 alineatul (3);

(f)

tabele indicând procentajul de terenuri agricole care fac obiectul derogării, pe care se află culturi de trifoi sau lucernă cultivate pe pășune și de orz/mazăre intercalate cu iarbă, menționate la articolul 10 alineatul (4);

(g)

o evaluare a punerii în aplicare a condițiilor derogării, pe baza controalelor efectuate la nivel de fermă și a informațiilor referitoare la fermele care nu respectă cerințele, pe baza rezultatelor controalelor administrative și ale inspecțiilor pe teren, prevăzute la articolul 11;

(h)

tendințe în ceea ce privește numărul de animale și producția de gunoi de grajd pentru fiecare categorie de animale din Danemarca și din exploatațiile care fac obiectul derogării.